CUPRINS

CAPITOLUL I. Introducere 1.1 1.2 1.3 1.3 Anatomia dintilor ...................................................................................... 3 Radiatiile Rntgen ................................................................................... 10 Radioprotectia in radiologie .................................................................... 16 Aparatura de radiografiere dentara ........................................................ 29

1.3.1 Aparat roentgen intraoral ....................................................................... 29 1.3.2 Aparatul Ortopantomograf ..................................................................... 35

CAPITOLUL II. Reguli generale pentru radiografii dentare 2.1 Descrierea ocupaiei ................................................................................ 40 2.2 Domeniile de competen - Unitile de competen .............................. 40 2.3 Pregtirea i protejarea pacientului .......................................................... 41 2.4 Realizarea radiografiei .............................................................................. 42 2.5 Utilizarea aparaturii radiologice ................................................................ 43 2.6 Aplicarea NPSM i NPSI ............................................................................. 43 2.7 Asigurarea condiiilor igienico - sanitare n cabinetul de radiologie ......... 44 2.8 Prevenirea polurii mediului ..................................................................... 45

CAPITOLUL III. Studiu de caz 3.1 Studiu de caz radiografie intraorala .......................................................... 46 3.2 Studiu de caz ortopantonograma ............................................................. 47 3.3 Studiu de caz teleradiografie .................................................................... 48

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 49
1

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1 Anatomia dintilor

Etimologie Cuvntul romnesc dinte este motenit din limba latin: dens (nominativ), dentis (genitiv), iar la acuzativ: dentem, avnd acelai sens ca i n limba romn. n latin, provine din rdcina indoeuropean comun (reconstruit) d-, ed, denk sau dent (a muca, a mesteca), de unde au ieit, ntre altele, cuvintele (odous), plural: (edontes) i (odontos) din greaca veche sau tand, din limba olandez. Dantura umana reprezint partea cea mai dur i mai rezistent dintre toate organele corpului. Ea joac un rol vital n digestia alimentelor, ajutnd la fragmentarea acestora n buci mai mici, prin mucare i masticaie (mestecare). Dantura este folosit la mestecarea i triturarea alimentelor n buci mai mici. Aciunea de mestecare crete suprafaa prin care alimentele sunt expuse enzime-lor digestive, prin aceasta grbind procesul de digestie.

Dantura are un rol important i n vorbire dinii, buzele i limba permit articularea cuvintelor prin controlarea fluxului aerului ce trece prin cavitatea bucal, n plus, dantura asigur un suport structural pentru musculatura feei i, de asemenea, ajut la formarea zmbetului. ANATOMIA DINILOR Fiecare dinte este compus din coroan i rdcin. Coroana este partea vizibil a dintelui, care se ridic din gingie (care are rol de a susine dintele pe loc cu fermitate). Coroana fiecrui premolari molar include i nite proeminene, sau cuspide, care faciliteaz mesteca-tul si triturarea alimentelor.
2

Rdcina este poriunea dintelui cuprins n maxilare. STRUCTURA DINTILOR Dinii sunt compui din patru tipuri distincte de esut:

Smal stratul transparent, situat n exterior i totodat substana cea mai dur din organism. Este compus dintr-o structur foarte dens, intens mineralizat cu sruri de calciu, acest strat ajutnd la protecia straturilor interne ale dinilor de bacteriile periculoase i de schimbrile de temperatur provocate de alimentele i buturile reci sau calde. Dentina nvelete i protejeaz miezul intern al dintelui i este asemntoare n compoziie cu osul. Este compus din odonto-blati, celule ce secret i menin dentina de-a lungul ntregii perioade de vrst adult. Pulpa conine vase de snge care asigur aprovizionarea dintelui cu oxigen i substane nutritive. De asemenea conine nervi, responsabili de transmiterea durerii i a senzaiei de temperatur ctre creier.

Cementul acoper suprafaa extern a rdcinii. Este o form de esut conjunctiv ce conine calciu i leag dintele de ligamentul periodontal, care ancoreaz ferm dintele n alveola dentar, localizat n maxilarul superior sau inferior. Dinii asigur susinerea structural pentru muchii feei, n plus, ei joac un rol important n vorbire i ajut la conturarea zmbetului.

Dezvoltarea dinilor de lapte la copii Oamenii dezvolt dou rnduri de dini de-a lungul vieii. Primul set de dantur, cunoscut ca dantura decidual, sau dinii de lapte, ncepe s se dezvolte n timpulvieii fetale la aproximativ dou luni dup momentul concepiei i const, n total,ntr-un numrde 20 de dini. STADIILE DEZVOLTRII DINTILOR Dentina acestor dini se formeaz nc din timpul vieii fetale. Dup natere, smalul dentar se dezvolt n etape. Smalul dinilor din fa se dezvolt primul i este, de obicei, complet n jurul vrstei de o lun, n timp ce smalul molarilor din spate (al doilea rnd) nu se dezvolt complet dect dup vrsta de un an i jumtate.

Odat ce smalul dentar s-a dezvoltat complet, dinii ncep s erup. Dinii din fa au erupia n general ntre vrsta de ase i 12 luni, n timp ce molarii erup ntre 13 i 19 luni de via, iar caninii la sau dup 19 luni. Stadiul final de dezvoltare a dinilor este formarea rdcinii, un proces lent, care continu pn cnd copilul depete vrsta de trei ani. Smalul dentar ncepe s se dezvolte la scurt timp de la natere. Dinii de lapte erup n etape, nti cei din fa, iar molarii din rndul doi ultimii. Dezvoltarea danturii permanente Dup civa ani, dinii de lapte sunt nlocuii de un set de dini permaneni, dantura adultului. Adultul are 32 de dini, inclusiv al treilea rnd de molari. In jurul vrstei de ase ani, rdcinile dinilor deciduali se erodeaz ncet prin presiunea exercitat de erupia dinilor permaneni i prin aciunea celulelor osoase specializate, din maxilare. Acest proces, numit resorbie, permite erupia danturii permanente, de dedesubtul dinilor deciduali. Dac un
5

dinte permanent lipsete situaie destul de frecvent dintele de lapte corespunztor rmne pe loc. SETUL COMPLET DE DINI Pe msur ce dinii de lapte sunt nlocuii, gura i maxilarele i schimb forma pe care au avut-o n copilrie i ncep s capete un aspect mai pronunat, ca de adult. Dinii adulilor sunt, de obicei, mai nchii la culoare i difer ca mrime i proporii de dinii de lapte. Dantura permanent complet este prezent, n general, n jurul perioadei adolescenei, cu excepia celui de-al treilea molar (mseaua de minte) care tinde s erup n jurul vrstei de 18-25 de ani. In jurul vrstei de ase ani, copiii ncep s i piard dinii de lapte. Acetia ncep s se clatine i n cele din urm sunt nlocuii de dinii permaneni. TIPURI DE DINTI

Adulii au, n general, 32 de dini -16 pe maxilarul superior i 16 pe cel inferior (mandibul) care se potrivesc unii peste alii pentru a realiza muctura i mestecarea alimentelor. Despre oameni se spunecsunt heterodoni (au dinii difereniai, de forme, dimensiuni i cu funcii specifice):

 Incisivii - adulii au opt incisivi, localizai n partea din fa a gurii patru pe maxilarul superior, iar ceilali patru pe maxilarul inferior (mandibul). Toti incisivii sunt lati, turtiti si cu o margine ascutita, pentru a taia sau smulge bucati din alimente. Acesti dinti au o singura radacina.. Caninii - de ambele pri ale incisivilor se gsesc caninii, numii astfel din cauza asemnrii lor cu coii ascuii ai cinilor. Exist doi canini pe fiecare maxilar i rolul lor principal este de a perfora i sfia hrana. Premolarii - cunoscui i sub numele de bicuspizi, sunt msele ce au dou protuberante numite cus-pide, cu rolul de a tritura i amesteca alimentele. Pe fiecare maxilar se gsesc patru premolari.

Molarii - situain spatele pre-molarilor, n locul unde se produce mestecarea cea mai puternic. Exist doisprezece molari, denumii primul molar, al doilea molar
7

i al treilea molar. Molarul al treilea se mai numete i mseaua de minte.

Mselele de minte sunt vestigii din urm cu mii de ani, cnd alimentaia omului era alctuit din alimente crude, ceea ce necesita o mestecare viguroas i o putere de triturare mare, care erau asigurate de al treilea set de molari, n prezent, mselele de minte nu mai sunt necesare pentru mestecare, n schimb ele pot mpinge ceilali dini i pot provoca probleme prin aglomerarea dinilor, de aceea sunt frecvent extrai de ctre medicii stomatologi.

Oamenii sunt heterodoni -ceea ce nseamn c dantura lor nu este uniform ca mrime i form.

1.2 Radiatiile Rntgen

Wilhelm Conrad Rntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte component a oraului Remscheid, Renania februarie 1923, Mnchen) a fost de Nord-Westfalia Ca d. 10 profesor al

un fizician german.

universitii Wrzburg, studiind descrcrile electrice n tuburi vidate, a descoperit n anul 1895, emisia unor radiaii penetrante, pe care le-a numit radiaii X, care dup moartea sa i n ciuda testamentului su au fost denumite raze Rntgen. n anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizic. Motivaia Juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze (raze X)". Rntgen s-a nscut n 1845, la Lennep, n Germania, fiind singurul copil al unui negustor i productor de textile. Datorit mamei sale care provenea dintr-o veche familie olandez, familia Rntgen a decis s se mute n Olanda, cnd micuul Wilhelm avea doar trei ani. n copilrie i adolescen, Rntgen nu ddea semne de aptitudini ieite din comun, dar avea o pasiune - pe care, de altfel i-a pstrat-o toat viaa - de a face farse mecanice complicate, ndelung elaborate.n 1862, Rntgen se nscrie la coala tehnic din Utrecht. n 1865, se nscrie la cursurile facultii de fizic din
9

cadrulUniversitii din Utrecht, dar nu obine numrul necesar de credite pentru a deveni student i decide s plece n Elveia, unde se matriculeaz la Institutul Politehnic din Zrich dup susinerea examenelor. n 1869, i susine teza de doctorat la Zrich i este numit asistentul celebrului fizician August la Strasbourg. Unul dintre momentele cele mai importante ale vieii sale a fost ntlnirea cu Ivan Pulyui, un fizician de origine ucrainean, care i-a furnizat savantului german una din lmpile pe care acesta le-a folosit pentru a obine ceea ce el a numit "raze X". Rntgen a descoperit razele care i poart numele din pur ntmplare, experimentnd n laboratorul su efectele descrcrilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticl umplute cu gaz la presiuni foarte joase. El studise deja efectul razelor catodice, raze care apar n momentul n care curentul electric trece printr-ungaz extrem de rarefiat. n noiembrie 1895, a descoperit c, dac tubul prin care trece sarcina electric este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice surs de lumin, n condiiile lucrului ntr-o camer obscur, un carton care are pe una din suprafeele sale platinocianid baric devine fluorescent, chiar dac este la o deprtare apreciabil de tub. Rntgen a mers mai departe i a observat c acelai fenomen, al nregistrrii transparenei unui corp, are loc i folosind plci fotografice. Prima radiografie din lume a fost fcut la scurt timp de ctre Rntgen, surprinznd pe clieele fotografice oasele i inelul unei minii a soiei sale. De aici, savantul a dedus c oasele sunt mult mai puin permeabile pentru razele X, reliefndu-se mai dur, ca i inelul soiei sale. Din 1895, i-a petrecut restul vieii n laborator studiind acest fenomen. Moartea lui, din 1923, drept urmare a unui carcinom intestinal, nu este o consecin direct a experimentelor sale cu
10

Kundt.

nsoete

pe

acesta

la Wrzburg i

ulterior

razele X, pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit ecrane plumbate pentru protecia la radiaii. Istoric n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen sau Rntgen. Obinerea razelor X n laborator Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: - Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. - La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi electronii acestuia. n pot ciocni atomilor urma

ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este
11

ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X. La un sincrotron electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constrni la o orbita aproximativ circular ntr-un inel de acumulare, emind raze X cu un flux deosebit de ridicat.

Proprietile radiaiilor X: Ele prezint urmtoarele proprieti: - n vid ele se propag cu viteza luminii; - impresioneaz plcile fotografice; - nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; - produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. - sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; - ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl
12

.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. - ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii. - au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave. Componentele aparatului Roentgen Un aparat Roentgen este realizat dintr-un tub radiogen (tub generator de radiaii, tub Roentgen), un transformator de nalt tensiune pentru crearea unei diferene de potenial ntre electrozii tubului, un transformator de joas tensiune pentru nclzirea filamentului (respectiv catodului) tubului radiogen. De asemenea, aparatul Roentgen este prevzut cu organe de reglaj i msur a tensiunii de accelerare, a curentului anodic, a timpului de expunere la radiaii etc. Tubul radiogen, cea mai important component a unei instalaii generatoare de radiaii X este tubul radiogen constituit dintr-o incint vidat, de obicei de sticl, n care sunt plasate o int de tungsten (wolfram), cupru sau molibden, i o spiral de tungsten menit s emit electroni n momentul nclzirii. Diferena de potenial (tensiune) creat cu ajutorul unui transformator de nalt tensiune accelereaz electronii emii de spiral, izbindu-i astfel cu putere de inta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu numr atomic mare). n urma ciocnirii unuielectron cu un atom de metal, electronul va intra ntr-unul

13

din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. n urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiaie X. Transformatorul de nalt tensiune, are rolul de a mri tensiunea reelei de alimentare peste 10 kilovoli, pentru ca radiaiile produse de tub s poat ptrunde prin nveliul de sticl al tubului. Transformatorul de nclzire (de coborre a tensiunii) are rolul de a nclzi filamentul de tungsten al tubului, pentru ca acesta s poat emite electroni . Organele de reglaj i control : un autotransformator este utilizat pentru reglarea curentului de nalt tensiune de la tub; apoi un reostat este utilizat pentru reglarea curentului de nclzire a tubului. Un releu de timp este construit pentru a permite reglarea timpului n care aparatul va produce radiaii. Organe de msur: un miliampermetru petru msurarea intensitii curentului anodic (intensitatea este proporional cu cantitatea de radiaii produse de ctre tub) i un voltmetru pentru msurarea tensiunii reelei de alimentare. Aparatele moderne (dup anii 1945, de putere mare, nu aparate stomatologice). Sunt prevzute cu tuburi cu anod rotativ. inta de tungsten este de forma unui con i este fixat de o tij, ce se continu cu un rotor de cupru asemenea cu cel al unui motor electric asincron. Toate acestea sunt montate n interiorul balonului de sticl vidat al tubului. n exteriorul tubului este montat statorul ce permite rotirea rotorului n tub, n momentul aplicrii unui curent electric statorului. Anodul rotativ permite folosirea tubului la cureni ridicai (de ordinul 2000 mA) fr a se uza sau supranclzi. Aceasta se datoreaz suprafeei mari a anodului ce urmeaz a fi bombardat cu electroni care vor lovi anodul ntr-un punct foarte fin i mic (focar). Focarele tuburilor cu
14

anod rotativ sunt cele mai fine i deci mai utile pentru obinerea unei imagini de calitate ireproabil. Componentele instalaiei ce urmeaz a fi supuse naltei tensiuni sunt scufundate n bi de ulei pentru izolaie i, n cazul tubului i transformatorului, i de rcire. Cuva de ulei a tubului este de form cilindric i este acoperit cu plumb, cu excepia unei mici zone aflate n dreptul focarului, loc pe unde vor iei radiaiile. Aceast cuv a tubului poart numele de cupol. Cupolei i este ataat un colimator de plumb pentru limitarea radiaiei, dar i un filtru (n general 2 mm aluminiu) pentru oprirea radiaiilor moi, duntoare imaginii radiologice. 1.4 Radioprotectia in radiologie In cadrul fiecarei unitati sanitare in care se desfasoara practica de radioterapie trebuie implementata o cultura de securitate pentru a incuraja o atitudine activa si dorinta de imbunatatire prin studiu a cunostintelor de radioprotectie si securitate si pentru a descuraja automultumirea. Pentru a se conforma cu aceasta cerinta, titularul de autorizatie trebuie sa se angajeze intr-o politica efectiva de protectie si securitate, indeosebi la nivel managerial si prin asigurarea unui sprijin si suport clar demonstrabil pentru persoanele cu responsabilitati pentru radioprotectie. Acest angajament trebuie sa fie exprimat intr-o declaratie politica scrisa care stabileste importanta primordiala a securitatii si protectiei in radioterapie si recunoaste ca obiectivul principal este tratamentul medical, starea de sanatate si securitatea pacientului. Acesta declaratie politica trebuie sa fie cunoscuta de conducerea unitatii sanitare, de personalul medical si trebuie sa fie urmata de stabilirea unui

15

program de radioprotectie (PRP) care include un program de management al calitatii (PMC) si de intretinerea unei culturi de securitate in institutie. a) Aspectele programului de radioprotectie (PRP) sunt date in anexa nr. 2. b) Programul de management al calitatii (PMC) se poate elabora luand ca ghid publicatiile Asigurarea calitatii in radioterapie OMS, 1988, Organizarea, dezvoltarea, asigurarea calitatii si radioprotectia in serviciile de radiologie: imagistica si radioterapie OMS, 1997, Geneva, Raportul Comitetului de Asigurare a Calitatii ESTRO - Ghid practic pentru implementarea unui sistem de calitate in radioterapie. Manualul de management al calitatii si procedurile functiilor sistemului se intocmesc in conformitate cu seria de standarde SR-ISO 9000. In anexa nr. 3 sunt date exemple de program de ma nagement al calitatii la diferite instalatii de radioterapie. Existenta si implementarea cerintelor de mai sus sunt conditii de autorizare de catre CNCAN a practicii de radioterapie. Organizare si responsabilitati Responsabilitatea principala pentru aplicarea prezentelor normelor o are titularul de autorizatie, prin persoana imputernicita sa reprezinte persoana legal constituita. In practica de radioterapie urmatoarele persoane trebuie sa aiba responsabilitati clar definite pentru aplicarea normelor de radioprotectie si securitate, in virtutea sarcinilor implicand luarea deciziilor, utilizarea sau manipularea instalatiilor de radioterapie: a) expertul acreditat in protectie radiologica; b) responsabilul cu securitatea radiologica; c) expertul in fizica medicala si fizicianul medical;

16

d) practicienii medicali care lucreaza in radioterapie (radioterapeuti)- medici primari sau specialisti in radioterapie; e) personalul mediu de radioterapie: asistenti medicali, tehnicieni radiologi; f) personalul tehnic care indeplineste sarcini speciale, de exemplu manipularea instalatiilor de radioterapie (instalarea, montarea, verificarea, intretinerea, service, repararea) sau testarea instalatiilor de radioterapie (testele de control al calitatii). g) furnizorii de instalatii, produse si servicii pentru radioterapie; h) comitetele etice; i) alte categorii de personal implicate in desfasurarea practicii de radioterapie. Toate persoanele implicate in radioprotectia si securitatea instalatiilor de radioterapie trebuie sa fie pregatite si calificate corespunzator, astfel incat acestea sa-si inteleaga responsabilitatile si sa-si indeplineasca sarcinile constient si dupa procedurile stabilite. Cerintele de pregatire in radioprotectie ale personalului sunt conform art. 7 si anexei nr. 4 din Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. Titularul de autorizatie trebuie sa mentina evidenta pentru personalul cu responsabilitati enumerat la art. 5 si art. 6, privind pregatirea generala si de specialitate relevante pentru indeplinirea responsabilitatilor in radioprotectie si securitate. Pentru medicii radioterapeuti, fizicieni medicali, experti acreditati in radioprotectie, responsabili cu securitatea radiologica, asistenti medicali, tehnicieni radiologi, evidenta documentata de la al., trebuie sa cuprinda copii ale documentelor care sa ateste: a) grad relevant profesiei, emis de autoritatea competenta in educatie si sanatate conform legii (Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul
17

Sanatatii, etc.); b) acreditarea sau competenta ceruta pentru a-si exercita profesia acordata de autoritatea competenta relevanta sau alte organisme profesionale sau academice, conform legii; c) absolvirea unui curs de radioprotectie in conformitate cu cerintele de pregatire in radioprotectie specificate in Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante d) pregatirea la locul de munca, sub indrumarea unor experti acreditati in protectie radiologica, inainte ca personalul sa lucreze fara supraveghere. Titularii de autorizatie de manipulare pentru instalatiile de radioterapie (instalare-montare, verificare, service, reparare, intretinere, modificare, dezmembrare) trebuie sa aiba o evidenta documentata pentru persoanele care

18

efectueaza manipularea, care demonstreaza competenta in activitatile de manipulare. Aceasta evidenta trebuie sa contina cel putin: a) certificarea acordata de producator sau de reprezentantul legal al acestuia, privind absolvirea unui program de pregatire privind manipularea tipului respectiv de instalatie de radioterapie. b) program de pregatire in radioprotectie avizat de CNCAN, conform cu Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica. Titularul de autorizatie trebuie sa elibereze permise de exercitare nivel 1 tuturor persoanelor din unitate, expuse profesional la radiatii ionizante, care nu poseda permis de exercitare nivel 2 sau 3 emis de CNCAN. Titularul de autorizatie trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa documenteze un program de radioprotectie proportional cu natura si marimea riscurilor asociate practicii de radioterapie, program sub responsa bilitatea titularului si care asigura conformitatea cu cerintele normelor. Acest program trebuie sa se refere la toate fazele practicii, de la amplasare, constructie, utilizare, pana la dezafectare. Titularul de autorizatie trebuie sa asigure resursele necesare pentru a se implementa efectiv acest program. Titularul de autorizatie trebuie sa nominalizeze unul sau mai multi experti acreditati in protectie radiologica, aflat/aflati intr-o relatie contractuala legala, depinzand de marimea departamentului de radioterapie. Expertul acreditat in protectie radiologica trebuie sa posede dupa caz, permis de exercitare nivelul 3, emis de CNCAN, pentru: - domeniul Generatori de Radiatii (GR), practica Radioterapie, sau- domeniul Surse inchise (SI), practica Radioterapie, sau domeniul acceleratori de articule (AP), practica Radioterapie.
19

Permisul de exercitare nivelul 3 se solicita si se elibereaza conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica. Titularul de autorizatie trebuie sa numeasca in scris, un responsabil cu securitatea radiologica, pentru fiecare zona controlata. Acesta trebuie sa aiba suficienta autoritate manageriala. Responsabilul cu securitatea radiologica trebuie sa posede, dupa caz, permis de exercitare nivelul 2, emis de CNCAN, pentru: - domeniul Radioterapie (RDT), specialitatea Rntgenterapie (RTT), sau Teleterapie, terapie cu acceleratori de particule (TLTA), sau Curieterapie (brachiterapie); - domeniul Generatori de radiatii (GR), specialitatea Montare, reparare, intretinere, verificare (MRIVX) sau Alte aplicatii (AAX); - domeniul Surse inchise de radiatii (instalatii cu surse inchise) (SI), specialitatea Montare, Reparare, Intretinere, Verificare (MRIVX) sau Alte Aplicatii (AAX), dupa caz. Permisul de exercitare nivelul 2 se solicita si se elibereaza conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica. Titularul de autorizatie trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa documenteze un program de management al calitatii sub responsabilitatea titularului Responsabilitatile expertului in fizica radioterapiei sau ale fizicianului medical, sunt: a) sa elaboreze cerinte si specificatii pentru achizitionarea instalatiei potrivite de radioterapie, asigurandu-se de securitatea radiologica a instalatiei;

20

b) sa intocmeasca tema de proiectare pentru amplasarea si constructia laboratorului de radioterapie, in colaborare cu radioterapeutul; c) sa participe la testele de acceptare, punerea in functiune, calibrarea si managementul calitatii la toate instalatiile de radioterapie; d) sa efectueze masuratorile radiatiei pentru achizitionarea datelor de fascicul; e) sa efectueze partea fizica a planificarii tratamentului si planurile de tratament ale pacientilor f) sa supravegheze instalarea-montarea, intretinerea, verifica rea, repararea instalatiilor de radioterapie; g) sa stabileasca si sa revizuiasca proceduri de management al calitatii; h) sa participe la inventarierea instalatiilor de radioterapie; i) sa participe la investigarea si la evaluarea incidentelor si accidentelor radiologice; j) sa efectueze controlul dozelor eliberate pacientilor; k) sa asigure dozimetria clinica; l) sa participe la auditul clinic si la optimizarea practicii. Programul de management al calitatii trebuie sa fie stabilit astfel incat aplicarea acestui program sa conduca la: a) asigurarea indeplinirii adecvate a tuturor cerintelor legate de radioprotectie si de securitate; b) mecanisme de asigurare si control al calitatii si proceduri adecvate pentru analiza, stabilirea si evaluarea eficientei generale a practicii de radioterapie. Titularul de autorizatie si conducerea departamentului de radioterapie trebuie sa asigure resursele necesare de timp, personal si de buget pentru realizarea unui program efectiv de management al calitatii.

21

Programul trebuie sa acopere intregul proces al radioterapiei, inclusiv localizarea tumorii, imobilizarea pacientului, planificarea tratamentului si administrarea dozei, precum si inregistrari de calitate a acestora. Trebuie sa se asigure imbunatatirea continua a calitatii. Aceasta implica imbunatatirea continua a procedurilor de utilizare a instalatiilor de radioterapie in tratament, imbunatatire bazata pe noile informatii invatate din programul de management al calitatii si din noile tehnici dezvoltate de comunitatea radioterapeutica. Revizuirea programului de management al calitatii trebuie sa tina cont de experienta operationala si de lectiile invatate din accidente si din greseli si trebuie sa ajute in identificarea problemelor potentiale si la corectarea deficientelor; revizuirea trebuie sa fie efectuata sistematic ca parte a imbunatatirii continue a calitatii. Cateva exemple de program de management al calitatii la diferite instalatii de radioterapie sunt date in anexa nr. 3.

Managementul calitatii trebuie sa acopere cel putin: a) procedurile specifice prestarii serviciului de radioterapie conform ISO 9000; b) testele de acceptare ale instalatiei de radioterapie si punerea in functiune a acesteia;
22

c) controlul calitatii instalatiei de radioterapie (hardware si software), a sistemului de planificare a tratamentului si al instrumentelor de masura; d) proceduri de utilizare a instalatiilor de radioterapie; e) selectarea procedurii corecte pentru pacient; f) planificarea si informarea pacientului; g) dozimetria clinica; h) optimizarea protocolului de tratament; i) pregatirea si educarea continua a personalului; j) auditul clinic; k) evaluarea rezultatelor generale ale serviciului de radioterapie; l) mentinerea inregistrarilor si scrierea raportului. Titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca prevederile necesare pentru a reduce, in masura in care este practicabil, contributia erorii umane la accidente si la alte evenimente care ar putea conduce la cresterea expunerii. In acest scop, toate persoanele cu responsabilitate in radioprotectie si securitate trebuie sa fie adecvat pregatite si calificate astfel incat ele sa-si inteleaga responsabilitatile si sa-si realizeze sarcinile de serviciu cu o judecata potrivita si in conformitate cu procedurile definite. Titularul de autorizatie trebuie sa desemneze in scris toti specialistii care desfasoara practica de radioterapie, fiecare avand o forma recunoscuta de acreditare suficienta pentru a asigura ca toate activitatile relevante pentru radioprotectie si securitate sunt puse in concordanta cu programul de radioprotectie, cu conditiile din autorizatie si cu reglementarile romane de radioprotectie. Numarul potrivit de persoane trebuie sa fie periodic reanalizat pe masura ce sarcina de lucru, incarcarea, creste, sau pe masura ce in laboratorul de radioterapie se introduc tehnici noi si instalatii de radioterapie noi.
23

Tot personalul care lucreaza cu instalatiile de radioterapie in practica de radioterapie, trebuie sa aiba calificarile si pregatirea practica relevanta in radioprotectie. Investirea in instalatiile de radioterapie trebuie sa fie insotita de

investirea concomitenta in pregatirea si autorizarea personalului implicat in practica de radioterapie. Titularul de autorizatie trebuie sa includa in documentatia suport a ererii de autorizare, dovezi scrise privind calificarile in radioprotectie ale medicilor practicieni, ale expertilor acreditati in protectie radiologica, ale responsabililor cu securitatea radiologica, ale fizicienilor medicali. Titularul de autorizatie trebuie sa asigure ca personalul are cunostinta de: a) conditiile din autorizatie; b) procedurile de utilizare ale instalatiilor de radioterapie; c) responsabilitatile individuale proprii; d) instructiunile care trebuie furnizate pacientilor si a persoanele care ii au in grija; e) politicile si procedurile de radioprotectie; f) programele locale de management al calitatii, PMC si procedurile de control al calitatii (CC); g) analizele incidentelor si accidentelor radiologice care s-au produs sau s-ar putea produce in institutie sau in alta parte si masurile corective si preventive necesare. Pregatirea personalului trebuie sa fie finalizata inainte de obtinerea permisului de exercitare si de inceperea realizarii sarcinilor si sa fie corespunzatoare responsabilitatilor alocate si fisei postului.

24

Pregatirea trebuie sa fie actualizata ori de cate ori sunt schimbari semnificative ale instalatiilor de radioterapie, in sarcinile de serviciu, in reglementari, in conditiile si termenele din autorizatie si in procedurile de securitate radiologica. Titularul de autorizatie trebuie sa prevada mijloace pentru educarea continua si un program de dezvoltare profesionala continua, incluse in politica sa referitoare la personal. Aceasta politica trebuie sa imbunatateasca capabilitatile pesonalului, sa mentina familiarizarea cu practicile curente si sa promoveze o cultura de securitate in institutie. Astfel de strategii de dezvoltare si de pregatire se vor realiza prin intalniri informale ale departamentului, seminarii, programe aprobate (acreditate) de pregatire continua sau alte modalitati. Titularul de autorizatie trebuie sa pregateasca si sa pastreze evidenta instruirii initiale si periodice. Aceste inregistrari trebuie mentinute cel putin cinci ani dupa incetarea activitatii de radioterapie. Orice persoana constituita conform legii, care intentioneaza sa utilizeze surse de radiatii ionizante in scop terapeutic, trebuie sa notifice intentia la CNCAN si trebuie sa solicite autorizarea conform cu Normele de securitate radiologica - Proceduri de autorizare. Pentru autorizarea punerii in functiune a unei instalatii de

telecobaltoterapie sau a unui accelerator liniar, documentatia tehnica care se va anexa cererii de autorizare a punerii in functiune, trebuie sa contina: a) Asigurarea de catre titularul de autorizatie ca s-au realizat amenajarile de radioprotectie conform documentatiei tehnice suport depuse la CNCAN si pentru care s-a emis autorizatia de amplasare constructie.

25

b) Buletinul de verificare tehnica a instalatiei de radioterapie dupa montare (protocolul testelor de acceptare), emis de montator, unitate autorizata conform Legii nr. 111/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. c) Datele de identificare si componenta instalatie de radioterapie, in concordanta cu componenta descrisa in ASR-ul acestui tip de instalatie, ca anexa la buletinul de verificare emis de montator. d) Buletinul de verificare a eficacitatii ecranelor de protectie, emis de o unitate autorizata conform Legii nr. 111/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. e) Numele si prenumele expertului acreditat in protectie radiologica si datele permisului de exercitare nivel 3 ale acestuia: nr., data emiterii, data expirarii. f) Numele si prenumele expertului in fizica medicala si datele permisului de exercitare nivel 3 ale acestuia (sau fizicianul medical si datele permisului de exercitare nivel 2 ale acestuia): nr., data emiterii, data expirarii. g) Regulamentul de lucru care trebuie sa contina si regulile de radioprotectie si securitate radiologica care trebuie respectate la punerea in functiune a noi instalatii de radioterapie. h) Intervalul de timp pentru care se solicita autorizarea punerii in functiune; i) Copii ale Ordinelor de Plata ale taxei si ta rifului de autorizare, conform Regulamentului privind taxele si tarifele pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare, editia in vigoare. Autorizatia se obtine daca sunt indeplinite cerintele de amenajare, dotare, incadrarea cu personal specializat si organizarea corespunzatoare a activitatii in conformitate cu actele normative specificate in anexa nr. 1. Practicile de radioterapie, se autorizeaza pe faze de realizare, si anume: a) amplasarea; b) constructia;
26

c) punerea in functiune (numai pentru instalatiile de telecobaltoterapie si acceleratoarele liniare); d) utilizarea; e) modificarea; f) detinerea; g) dezafectarea In cazul in care amenajarile se realizeaza in cladirile existente, faza de amplasare si faza de constructie se pot comasa. Pentru practica de radioterapie in care se utilizeaza instalatii de RXterapie nu este necesara autorizarea fazei de dezafectare sau autorizarea incetarii activitatii (partiala sau totala), fiind suficienta demontarea instalatiei radiologice de catre o firma autorizata de CNCAN pentru manipulare. Prin exceptie de la prevederile al. (4), in cazul casarii instalatiei de RXterapie demontarea si casarea acesteia se pot efectua conform procedurilor proprii ale titularului de autorizatie, care va notifica la CNCAN aceasta casare. Orice persoana legal constituita trebuie sa supuna pentru evaluare la CNCAN informatiile relevante necesare pentru a demonstra ca este asigurata radioprotectia si securitatea practicilor conform cu legislatia, informatii cuprinse in documentatia tehnica anexata cererii de autorizare. Un exemplu de documentatie tehnica pentru autorizarea practicii de radioterapie este dat in anexa nr. 4. Persoana legal constituita trebuie sa includa in documentatia tehnica de autorizare urmatoarele informatii relevante: a) dovezi privind calificarile in radioprotectie ale practicienilor medicali, 9/61 b) o declaratie din care sa rezulte ca numai practicienilor medicali cu calificare in radioprotectie conform cu aceste norme li se va permite sa decida o expunere medicala cu o instalatie de radioterapie.
27

Titularul de autorizatie este obligat sa solicite modificarea autorizatiei, conform cu art. 87 si art. 88 din Normele de securitate radiologica - Proceduri de autorizare, in urmatoarele situatii: a) schimbarea denumirii, schimbarea sediului social al firmei sau al laboratorului precum si alte modificari in actul constitutiv al firmei care modifica informatiile pe care s-a bazat eliberarea autorizatiei; b) schimbarea personalului cu responsabilitati in domeniul securitatii radiologice (expertul acreditat in protectie radiologica si responsabilul cu securitatea radiologica a zonei); c) modificari ale limitelor si conditiilor specificate in autorizatie; d) alte modificari care ar putea afecta securitatea instalatiilor de radioterapie sau radioprotectia personalului expus, a populatiei sau a mediului inconjurator. Securitatea surselor radioactive si a instalatiilor de radioterapie Securitatea surselor si a instalatiilor de radioterapie. In expunerile medicale in scop terapeutic se vor utiliza numai surse radioactive si instalatii de radioterapie care: a) au Certificat de Inregistrare a Dispozitivului Medical, emis de MS, conform cu Legea nr. 176/2000 sau au Certificat de Inregistrare a Dispozitivului Medical la locul de utilizare, emis de SVIAM, conform reglementarilor MS; b) au Autorizatie de Securitate Radiologica (ASR), emisa de CNCAN, conform cu Legea nr. 111/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; c) sunt testate periodic, conform cerintelor producatorului si conditiilor din ASR, pentru verificarea incadrarii in parametri tehnici nominali. In concordanta cu art. 59 din Normele de securitate radiologica Proceduri de autorizare, documentatia tehnica pentru autorizatia de securitate radiologica a unei instalatii de radioterapie trebuie sa demonstreze ca sunt indeplinite cerintele de securitate radiologica in proiectarea si fabricarea
28

instalatiei. Cerintele de securitate radiologica in proiectarea si fabricarea instalatiilor de radioterapie sunt mentionate in anexa nr. 6. Titularul de autorizatie trebuie: a) sa ia in considerare informat iile transmise de furnizori, sa identifice posibilele defectiuni ale instalatiei de radioterapie si erori umane care ar putea avea drept rezultat expuneri medicale neplanificate; b) sa ia toate masurile rezonabile pentru a preveni defectiunile si erorile, inclusiv prin selectarea personalului calificat, stabilirea procedurilor adecvate pentru calibrare, managementul calitatii si respectarea instructiunilor privind utilizarea instalatiei de radioterapie, prevederea unei pregatiri initiale potrivite si pregatirea periodica a personalului, incluzand aspectele de protectie si de securitate. c) sa ia toate masurile rezonabile pentru a minimiza consecintele defectiunilor si ale erorilor care pot surveni; d) sa intocmesca planuri de urgenta potrivite pentru a raspunde la evenimentele care se pot produce, sa afiseze planurile in locuri usor de vazut si sa desfasoare periodic exercitii practice, dupa caz. Instalatiile de radioterapie si sursele radioactive trebuie sa fie achizitionate numai de la furnizori autorizati si trebuie sa aiba teste de tip valabile. Procedurile de achizitionare, instal are, acceptare, punere in functiune, utilizare, manipulare si controlul calitatii, la instalatiile de radioterapie trebuie sa fie dezvoltate cu implicarea expertilor in fizica radioterapiei si a expertilor acreditati in protectie radiologica. In brachiterapie, cand se utilizeaza un aplicator acesta trebuie sa fie special fabricat pentru sursa cu care care este compatibil si aplicatorul trebuie sa fie marcat pentru a fi identificat cu usurinta.

29

Sursele beta emitatoare utilizate in brachiterapie trebuie sa fie dotate cu ecranare de elemente cu numar atomic mic pentru a minimiza radiatia de franare (bremsstrahlung). Se recomanda ca sursele radioactive inchise utilizate in radioterapia externa sa fie inlocuite la un interval de timp egal cu o perioada de injumatatire a radionuclidului utilizat. Utilizarea surselor dupa expirarea timpului de viata recomandat de producator, poate sa continue numai dupa efectuarea testelor de verificare conform SR ISO 2919 Surse inchise de radiatii nucleare. Clasificare si SR ISO 9978 Surse inchise de radiatii nucleare. Metode de verificare a etanseitatii si numai dupa aprobarea CNCAN a conformitatii acestor teste. Testele de verificare ale surselor trebuie facute de catre laboratoare de incercari desemnate de CNCAN sau unitati autorizate sa manipuleze instalatiile de radioterapie respective. Nu se justifica utilizarea surselor radioactive inchise utilizate in radioterapia externa cand debitul dozei absorbite, masurat in apa in conditii de referinta, este mai mic de 50 cGy/min.

1.3

Aparatura de radiografiere dentara

1.3.1 Aparat roentgen intraoral

Aparatul de Rx dentara este un aparat de ultima generatie , prevazut cu un con localizator lung ceea ce determina o iradiere mai mica in comparatie cu alte aparatele de radiografii dentare, fiind setat pentru filme extrarapide de sensibilitate E si F , setari ce determina o scurtare a timpului de expunere, toate aceastea ducand la reducerea la maxim a dozelor de radiatii primite de pacientii nostrii.

30

Cu acest aparat executam pe langa radiografii dentare , radiografii cu film muscat pentru decelarea unor eventuale cai false, radiografii bite-wing pentru o mai buna diagnosticare a starii parodontale si decelarea cariilor proximale situate sub punctul de contact. Folosind tehnica paralela datorita dotarii cu con localizator lung si a holderelor de sustinere a radiografiilor obtinem radiografii dentare in care lungimea dintilor expusi pe film este identica cu cea a dintilor radiografiati ceea ce constituie un real avantaj pentru medic in masurarea lungimii canalului radicular.

Aparatele rotgen dentare pot fi de doua tipuri: - aparate fixe montate pe perete sau tavan - aparate mobile pe roti cu care te poti deplasa cu usurinta prin cabinet

Prile componente ale aparatului roentgen dentar:

31

- monoblocul, sistemul de comand, sistemul braelor articulare i de fixare al aparatului 1) Monoblocul conine: a. tubul radiogen, b. transformatorul de nalt tensiune, transformatorul de joas tensiune

2) Sistemul de comanda: Majoritatea aparatelor roentgen moderne au un sistem cu urmtoarele componente: - tasta de pornire / oprire a aparatului, cu semnalizare luminoas, - tasta de selectarea a modalitaii de realizare a imaginii dento-alveolare n mod analogic, pe filmul dentar sau digital folosind un senzor, - tasta de reglare a timpului care poate fi: electronic, cu impuls, clockwork - tasta de reglare a kilovoltajului cu variante n funcie de categoria de pacieni (copil/adult) i de tipuri constituionale la aduli

32

- tasta pentru stabilirea timpului de expunere: - de tip numeric, la care timpul este selectat n secunde - de tip anatomic, la care timpul de expunere este ajustat automat n funcie de tasta corespunztoare ariei i dintelui selectat pentru a fi radiografiat - sistem de avertizare sonor i/sau luminoas care indic expunerea la razele X a regiunii stabilite Sistemul braelor articulare i de fixare al aparatului Exist trei variante de susinere a aparatelor roentgen dentare: - sistemul cu tij rigid vertical folosit la aparatele mobile, - sistemul cu fixare pe perete, - sistemul cu fixare pe tavan, - sistemul cu tij rigid vertical folosit la aparatele mobile, uor de deplasat dintr-o ncpere n alta. La partea superioar a tijei este fixat tabloul de comand al aparatului. - sistemul cu fixare pe perete, este cel mai folosit n cabinetele dentare. El conine un suport metalic care are ataat tabloul de comand i braul articular mobil. - sistemul cu fixare pe tavan, este avantajos datorit spaiului mic necesar pentru amplasare dar uneori ridic probleme de ancorare pe tavan. Ultimele dou sisteme reprezint o soluie optim pentru cabinetele n care funcioneaz 2 unituri dentare cu condiia respectrii riguroase a normelor de

33

radioprotecie (expunerea se face doar la un pacient, timp n care unitul vecin este liber) n prezent exist dou tipuri de sisteme pentru obinerea direct a imaginilor digitale: - sistemul CCD (charged-coupled device) i - sistemul SP (storage phosphor system). Sistemul CCD (charged-coupled device) utilizeaz un senzor pentru absorbia radiaiilor expuse intraoral i este conectat la computer prin conductori de fibre optice cu rezisten electric neglijabil. Astfel imaginea virtual de pe senzor este transformat de un fotomultiplicator electronic i un computer n imagine radiologic afiat

aproape imediat dup expunere pe monitorul calculatorului. n acest fel radiaiile sunt reduse cu 80% i n acelai timp se reduce timpul de expunere de 5 ori. Sistemul SP (storage phosphor system) a nlocuit clasicul film radiologic, cu o plac de fosfor fotostimulabil. Placa, n urma aciunii radiaiilor expuse realizeaz o fosforescen albastr, difereniat dup gradul de absorbie al fasciculului de raze X. Imaginea virtual stocat pe plac este redat ca imagine digital n urma expunerii la un scaner laser. Primul astfel de sistem, aprut n 1994 a fost Digora, care prezenta 2 placi de fosfor de mrimi comparabile cu filmele radiologice numrul 0 i 2. O singur plac putea fi scanat n aproximativ 30 de secunde.

Prile componente ale instalaiei digitale - Aparatul Rntgen dentar; - Unul sau mai muli senzori CCD cu dimensiuni diferite pentru sistemul CCD sau placi de fosfor fotostimulabil de dimensiuni diferite pentru sistemul SP,
34

- Aparatul laser de scanare a imaginilor digitale obinute, pentru sistemul SP, - Calculatorul cu pachetul de programe de prelucrare a imaginii (tip: Sidexis, Digora i altele).

35

1.3.2 Aparatul Ortopantomograf

Cu acest aparat putem obtine pe linga radiografiile panoramice atit de necesare pentru stabilirea statusului dentar si radiografii de sinus maxilar, radiografii panoramice la copii, radiografii de articulatie temporo-mandibulara. Ortopantomograf creeaza o imagine panoramica pentru a simplifica procesul de aplicatie a imaginii cu raze-X. Este potrivit pentru personalul dentar si permite obtinerea de imagini dentare precise si detaliate cu usurinta si automat. Ortopantomograf este o unitate digitala, fiecare imagine este capturata datorita senzorului CCD si potentialului de inalta frecventa a generatorului de raze-X. Imaginea este transferata in timp real sau ulterior in functie de nevoile operatorului conectat la computer. Configurarea sistemului standard este capabil sa obtina: - Vederi standard sau panoramice pedriatice; - Vederi partiale sau complete-selectate de utilizator; - Vederi frontale sau laterale ale sinusului maxilar; - Vederi laterale pentru unghiuri multiple sau vederi anterior-posterior ale punctelor temporomandibulare. Acest echipament permite pozitionarea exact a pacientului,

suportul pentru sustinere a capului, cu cele patru puncte de sustinere mpreun

36

cu oglinda si cele 3 lumini de pozitionare faciliteaz o pozitionare ct mai exact a pacientului. Miscarea vertical automat n dou trepte a unittii rotative permite o ajustare usoar si exact a nltimii de lucru. Reglarea automat a kilovoltajului Ortopantomograf este prevzut cu facilitatea de reglare automat a kilovoltajului n functie de dimensiunea cranian a pacientului. Diametrul craniului este msurat automat atunci cnd dispozitivele pentru fixarea la tmple sunt fixate. Generatorul DC de nalt frecvent cu care este prevzut

Ortopantomograf optimizeaz cantitatea si calitatea radiatiilor emise, reducnd astfel doza la fiecare pacient. Pata focal, si fascicolul de radiatii ngust creaz premise pentru o vizualizare exceptionl a structurilor anatomice.

37

38

CAPITOLUL II. REGULI GENERALE PENTRU RADIOGRAFII DENTARE

2.1 Descrierea ocupaiei

Asistentul medical de radiologie are drept competene principale: radiografierea pacientului, developarea filmelor, asistarea medicului la examenele de radiologie. De asemenea, aceast funcie presupune competene administrative, de organizare a propriei activiti i de comunicare cu personalul medical i cu pacienii.

2.2 Domeniile de competen - Unitile de competen Activiti de radiologie - Asistarea medicului la examenele radiologice Pregtirea i protejarea pacientului Prepararea materialelor necesare examinrii radiologice Radiografierea pacientului Realizarea radiografiei Utilizarea aparaturii radiologice Administraie Aprovizionarea cu substane i materiale de radiologie Centralizarea datelor din documentele de eviden Completarea documentelor specifice activitii de radiologie Competene generale la locul de munc Aplicarea NPSM i NPSI Asigurarea condiiilor igienico - sanitare generale n cabinetul de radiologie Comunicarea interactiv la locul de munc Dezvoltarea profesional Efectuarea muncii n echip

39

 Planificare Planificarea activitii proprii Programarea pacienilor pentru investigaii de specialitate Protecia mediului Prevenirea polurii mediului

ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE Pregtirea pacientului pentru exmamenul radiologic. Pacientul este informat cu promptitudine despre examenul pe care l examinare va efectua. Pacientul este verificat daca ndeplinete conditiile pentru examinare. Pacientul este pregtit psihologic pentru examinare, explicndu-i-se toate etapele examenului ce va urma. Pregtirea pacientului se face : psihologic , informare pacientului , verificarea strii pacientului, Norme de igien: utilizarea de instrumente sterile sau dezinfectate Norme de protecie: utilizarea mnuilor, utilizarea orului de protecie

2.3 Pregtirea i protejarea pacientului

Pacientul este informat cu promptitudine despre examenul pe care l examinare va efectua. Pacientul este pregtit din punct de vedere psihologic, expicndu-i-se senzaiile / reaciile pe care le poate avea pe parcursul examinrii. Pacientul este pozitionat corect n functie de examenul radiologic i de starea lui fizic. Pozitionarea se face i cu ajutorul materialelor auxiliare, specifice tipului de examinare.

40

Protejarea se face cu mijloace de protecie care corespund standardelor de utilizare. Mijloace de protecie: oruri plumbate, diverse dispozitive de protecie pentru tiroid, pentru gonade.

2.4 Realizarea radiografiei

Obinerea imaginii radiologice . Relevarea filmului este efectuata la temperatura standard i cu respectarea normelor de timp prevzute. Solutia de relevare ndeplinete conditiile de utilizare. Filmul este splat la jet continuu de ap. Imaginea radiologic este obinut n camera obscur, la tipul de filtru adecvat. Fixarea imaginii radiologice . Imaginea este fixat n camera obscur, la tipul de filtru adecvat.Solutia de fixare ndeplinete conditiile de utilizare. Obinerea radiografiei . Filmul este splat cu atenie pentru ndeprtarea produselor chimice. Filmul este uscat n dispozitive speciale. Condiii de utilizare a soluiilor de relevare i fixare: substanele din care sunt preparate sunt n termen de valabilitate substanele din care sunt preparate corespund din punct de vedere calitativ soluiile sunt preparate la temperatura standard (16 - 20 grade) Dispozitive pentru uscarea filmului: usctor cu aer cald stative speciale Developarea filmelor Soluiile sunt preparate din substane corespunztoare din punct de vedere calitativ. Soluiile sunt aduse la temperatura standard de utilizare prin operaii de nclzire sau rcire .

41

Cunotinele necesare se refer la: tipurile de soluii i substane folosite n radiologie cunoaterea tehnicilor de preparare a substanelor i soluiilor necesare cunoaterea tehnicilor de developare a filmelor 2.5 Utilizarea aparaturii radiologice

Verificarea funcionrii aparatelor . Aparatele sunt verificate la nceputul programului. Alimentarea cu curent electric a aparatelor este corect verificat. Defeciunile constatate sunt semnalate cu promptitudine serviciului tehnic. Fixarea parametrilor de funcionare. Parametrii sunt fixai n funcie de zona de radiografiat: parametrii sunt fixai n funcie de diametrul regiunii de examinat. parametrii sunt fixai n funcie de calitatea filmului. parametrii sunt fixai n funcie de utilizarea / neutilizarea grilelor antidifuzoare i ecranelor ntaritoare. Supravegherea funcionrii aparatelor. Aparatele sunt supravegheate periodic sau permanent.Este supravegheat funcionarea aparatelor la parametrii stabilii. Abaterile parametrilor stabilii sunt corectate cu promtitudine. Regimul de lucru: ( kilovoli, miliamperi, timp de expunere distana focar film)

2.6 Aplicarea NPSM i NPSI

Aplicarea NPM . Legislatia i normele de protectia muncii sunt nsuite n conformitate cu specificul locului de munc.

42

Echipamentul de protectie din dotare este identificat corect i rapid pentru conformitate cu regulamentul n vigoare. Echipamentul de protectie este ntretinut i pastrat cu responsabilitate n conformitate cu procedura specific locului de munc. Echipamentele de stingere a incendiilor din dotare sunt utilizate cu rapiditate i cu competenta pentru eliminarea pericolelor ivite. Respectarea procedurilor de urgen . Accidentul aprut este semnalat prin contactarea cu promptitudine a i de evacuare personalului din serviciile abilitate. Echipamentele de stingere a incendiilor pot fi: hidrani, extinctoare, lopei, nisip, trncoape, glei. Sistemul de avertizare poate fi cu semnale acustice sau luminoase.

2.7 Asigurarea condiiilor igienico - sanitare n cabinetul de radiologie

Spatiile de lucru sunt aerisite natural i / sau prin instalatii de generale i a cureniei n spaiile de climatizare i ventilatie. Efectuarea cureniei n spaiile de lucru este solicitat persoanei abilitate s o realizeze. Spatiile de lucru sunt curatate i igienizate la sfritul programului i ori de cte ori este nevoie. Aparatele i instrumentele sunt mentinute n stare de curatenie i aparatelor integritate. Instrumentele i aparatele sunt dezinfectate dupa fiecare utilizare, conform normelor igienico - sanitare. Dezinfectia este efectuata la sfritul programului i ori de cte ori este nevoie. Metoda de dezinfectare este cea corespunztoare tipului de aparat /instrument. Concentraia soluiilor chimice dezinfectante este cea standard.

43

Metode de dezinfectare: aspirare umed.

dezinfecie mecanic: (splare tergere

dezinfecie chimic: (tergere umed scufundare n soluie dezinfectant pulverizare Soluii dezinfectante: deconex, cloramin, incidur, etc.

2.8 Prevenirea polurii mediului Colectarea soluiilor i materialelor . Soluia de fixare a filmului este colectat n momentul n care nu mai uzate ndeplinete conditiile de utilizare. Solutia i materialele uzate sunt colectate n recipiente speciale. Solutia i materialele uzate sunt colectate n totalitate. Solutiile i materialele sunt depozitate n spatii special amenajate. Solutiile i materialele sunt depozitate separat. Solutiile i materialele sunt depozitate n conditii de securitate.

44

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

3.1 Studiu de caz radiografie intraorala

Pacientul 1 , in varsta de 21 de ani , gen masculin se prezinta in clinica de radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru efectuarea investigatiei de RX intraoral 13 (premolari arcada superioara) Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de informare. Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in cabinet . Pacientul este protejat cu sortul de plumb si pozitionat pe scaunul de radiografiere . Pacientului ii se executa radiografia cu materiale sterile desigilate in fata lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si suport de film steilizat . Operatorul iese din camera si executa radiografia , dezechipeaza pacientul de sortul de plumb si il pofteste in sala de asteptare pentru a developa filmul si interpretarea acestuia de catre medicul radiolog . Dupa aproximativ 10 min pacientului ii este imanat filmul si rezultatul radiologic indrumat si este catre

medicul stomatolog .

45

3.2 Studiu de caz ortopantonograma

Pacientul , in varsta de 27 de ani , gen masculin se prezinta in clinica de radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru efectuarea investigatiei de RX Ortopantonograma (Rx panoramic) Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de informare. Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in cabinetul cu ontopantomograf. Pacientul este protejat cu sortul de plumb si pozitionat in apratul pentru OPG . Pacientului ii se executa radiografia OPG cu materiale sterile desigilate in fata lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si piba pentru bitewing sterila . Operatorul iese din camera si executa radiografia OPG , dezechipeaza pacientul de sortul de plumb si il pofteste in sala de asteptare pentru a developa filmul si interpretarea acestuia de catre medicul radiolog . Dupa aproximativ 10 min pacientului ii este imanat filmul si rezultatul radiologic si este indrumat catre medicul stomatolog .

46

3.3 Studiu de caz teleradiografie

Pacientul , in varsta de 34 de ani , gen feminin se prezinta in clinica de radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru efectuarea investigatiei de Teleradiografie. Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de informare. Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in cabinetul cu ontopantomograf. Pacientul este protejat cu sortul de plumb si pozitionat in apratul pentru Teleradiografiere . Pacientului ii se executa Teleradiografia cu materiale sterile desigilate in fata lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si piba pentru bitewing sterila . Operatorul iese din camera si executa Teleradiografia , dezechipeaza pacientul de sortul de plumb si roaga pagientul sa revina dupa 2 zile dupa Teleradiografie si interpretarea acesteia .

47

BIBLIOGRAFIE www.cncan.ro Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moas, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului AsistenOilor Medicali si Moaselor din Romania Birzu - I. Radiologie Medicala - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti 1980 LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988 Mnescu, Sergiu - Igiena, Editura Info-Team, Bucuresti, 1996.

48