Capitolul 8:

Siguran~a ,i protec~ia copiilor

Copiii cu dlzabllltatl au nevoie de protectle in egala masura cu ceilaltl copii. Familiile trebuie sa faca diterenta intre riscurile reale sl cele imaginare sl cum anume Ie pot reduce.

Unii copii cu dlzabllltatl se plang ca parinlii lor nu ii lasa sa se deplaseze prea mult sau prea departe. Multi parintl sunt prea protectivi, mai ales cu copiii cu dlzabllltatl, asta pentru ca au fost sfatuiti de prieteni sau profesionisti ca este mai bine sa nu atinga sau sa tina in brate un bebelus cu un anumit diagnostic, sau ca un copil cu dlzabllltatl nu are nevoie de exercltll fizice. De fapt, adevarul este exact opusul. Ca sl ceilaltl copii, copiii cu dlzabllltatl au nevoie de atentle, care poate fi diferita de genul de atentle de care au nevoie fratll, surorile sau prietenii de aceeasl varsta. Au nevoie de stimulare sl este foarte important ca parintll sa fie lndrurnati de un terapeut ocupatlonal/ kinetoterapeut, care Ie poate arata care sunt cele mai bune metode prin care copilul poate beneficia de exercltlile sl mlscarile de care au nevoie.

Siguran1a asigurati in casi

Daca in casa exlsta locuri ce pot fi periculoase pentru copiii care se joaca sau pentru un copil care merge in patrupedie, avetl grija ~i lzolatl aceste locuri. Dintre locurile periculoase amintim sobele si vetrele, balcoanele fara balustrade si scarile (chiar si cele cu trepte joase). in unele tari, neimprejmuirea balcoanelor, scarllor sau lnexlstenta gratiilor la geamurile pe unde un copil poate cadea este conslderata 0 infractiune sl reprezlnta o forma grava de neglijenta.

Aslqurati-va ca podelele sunt sigure pentru un copil care se joaca. Firele electrice, draperiile sl alte obiecte cum ar fi lampile pot fi periculoase sl ar trebui tin ute departe de patul copilului.

Copiii care folosesc dispozitive cu rotl, inclusiv fotolii rulante, au nevoie de rampe pentru a intra sau lesl din casa, Alte dispozitive sunt cele care ajuta copilul sa se deplaseze, sa stea in picioare sau asezat intr-o pozltie corecta, Acestea trebuie verificate cu atentle sa nu alba margini taloase sau par1i care se pot rupe cu usurinta,

46

8. Siguranta !ji protectle copiilor

c: o c:

'" .c

~

c: o .0;

s

"C "t:

s

~

Echipamentele trebuie sa fie adaptate de profesionisti la nevoile individuale ale copilului sl trebuie modificate pe masura ce acesta creste.

Dintre locurile periculoase amintim sobe/e §i vetre/e, ba/coane/e 'ara balustrade §i scarile (chiar §i ce/e cu trepte joase). Exemple bune de urmat de siguranta in casa pot fi create de parinti, ca aceasta bariera in jurul sobei.

Alte lucruri pe care sa Ie ave~i in vedere

Juciriile pentru copiii cu dlzabllltatl sunt din ce in ce mai usor de procurat, tnsa Ie putetl confecttona ~i d-voastra, in alegerea jucarlilor tineti cont ca acestea se pot sparge si pot rani copilul sau pot fi lnqhitite. Daca nu este aprobata de Ministerul Sanatalii, vopseaua de pe jucarll poate fi periculoasa cand copilul bag a jucaria in gura.

Nu lisati copilul singur pe canapea sau pe pat, unde se poate sufoca acoperit de perne sau poate cadea, Nu lasali pungi de plastic sl nu punetl margele sau lanli~oare copiilor mici. Alte arnenintarl la slquranta ~i sanatatea copilului sunt reprezentate de:

Arsuri: Cand tineti copilul in brate nu gatiti la aragaz

47

8. Siguranta fji protectla copiilor

sau plita, nu ridicatl vase cu apa fierbinte sl nu facef orice alta activitate perlculoasa. Veriflcati temperatura apei pentru lrnbaierea copilului - testaf temperatura cu mana durnneavoastra timp de 10 secunde.

Fumat: Nu furnati in preajma copiilor - acestia vor inhala mai multe substante nocive decat dumneavoastra.

Prevenirea "dizabilitatilor"

•

"Dlzabllltatlle secundare" sunt compllcatll ce pot aparea dupa sau din cauza dlzabllltatll primare. Ca parintl puteti preveni acest lucru. De exemplu, un copil cu poliomielita sau paralizie cerebrala care in primul rand nu poate merge, in timp tsl pierde mobilitatea artlculara a membrelor inferioare. Scurtarile musculare datorate contracturilor nu mai permit intinderea picioarelor. Aceasta dizabilitate secundara llrnlteaza poslbllltatile de deplasare sl rnlscare ale copilului intr-o masura mai mare decat paralizia prlrnara,

Cele mai multe scurtari musculare pot fi corectate, dar pot neceslta mult timp: Preveniti scurtarile musculare inainte de a se instala.

Alte dizabllltatl secundare pot fi rezultatul tratamentelor medicamentoase, al carjelor, ortezelor neadaptate sau al lnterventlllor chirurgicale. Cereti sfatul unui profesionist sau terapeut inainte de a lua hotararea pentru 0 lnterventle chlrurqlcala, Evaluatl nevoile copilului cu atentis l?i repetatl-le cu regularitate.

Satul Copiilor cu Dizabilltatl, editla 2006

Protejarea copilului fa,a de abuzuri

Sunteti responsabili pentru sanatatea sl bunastarea copilului dumneavoastra. Protejarea copiilor cu dizabilitati fata de abuzuri este la fel de irnportanta ca l?i rnasurile de slquranta expuse mai sus. Exista patru mari categorii de abuz asupra copilului:

A spune unui copil ca nu va reuJi niciodata sa indeplineasca 0 anum ita sarcina sau ca nu va putea invata, este 0 forma de abuz.

Abuzul emotional. Copilul durnneavoastra are dreptul la respect sl demnitate. Abuzul emotional include poreclirea sau folosirea unui limbaj negativ la adresa copilului. Nu critlcatl lucrurile pe care un copille poate face (chiar daca dumneavoastra conslderati ca nu lnteleqe ce ii spuneti) in fata medicului sau a prietenilor. A spune unui copil ca nu va reusl niclodata sa Indepllneasca 0 anurnlta sarcina sau ca nu va putea tnvata, este 0 forma de abuz.

48

8. Siguranta !ji protectle copiilor

in familiile in care tralesc trnpreuna mai multe generatii este important ca totl membrii acesteia sa inteleaga cum trebuie protejat emotional un copil sl nimeni sa nu abuzeze verbal sau prin gesturi de copil sau parintii acestuia.

Familiile trebuie sa fie unite sl sa of ere copiilor cu dizabllitatl tot sprijinul emotional de care au nevoie.

Limbajul satiric §i rautacios §i comportamente/e de intimidare trebuie reprimate imediat de cadre/e didactice, parinti sau copii.

La scoala sau la joaca, abuzul emotional este inca frecvent: limbajul satiric sl rautacios ~i comportamentele de intimidare trebuie reprimate imediat de cadrele didactice, parlntl sau copii.

Sfaturi

Copiii care au deflclente de limbaj sau de vorbire au nevoie de alte metode de a se exprima pentru a putea fi protejatl atunci cand iau parte la actlvltatl sociale. Copiii ar trebuie sa lnvete sa-sl spuna sau sa-sl scrie numele, adresa sau nurnarul de telefon, orasul sau numele de familie, in caz ca se ratacesc sau in caz de urgenta.

49

8. Siguranta fji protectla copiilor

Asigurati-va ca $titi cine se ocupa de copilul dumneavoastra $i cunoa$teti atitudinea acestor persoane fata comportamentul copilului. Exp/icati-/e c/ar ca nu to/erati abuzurile $i pedepse/e fizice.

Sfaturi

Abuzul fizic include comportamente agresive sau violente cum ar fi lovirea, ciupirea, Irnbrancirea copilului pentru a-I speria, sau a nu-I lasa sa se rnlste legandu-I sau lnchizandu-l intr-un spatlu restrans. Pentru ca un copil sa se slmta in slquranta si sa se dezvolte, acesta are nevoie de protectle fata de strainl, colegii de clasa, cadrele didactice sau membri ai familiei care ii pot abuza. Un copil nu trebuie pedepsit prin lovirea lui. 0 atitudine pozltlva recompenseaza comportamentele bune l?i este mult mai eficienta decat pedeapsa flzica, De exemplu, interzicerea jocului cu jucaria preferata timp de o zi ii poate arata copilului ca lovltul sl aruncarea lucrurilor nu este permlsa,

Asigurati-va ca l?titi cine se ocupa de copilul dumneavoastra sl cunoastetl atitudinea acestor persoane fata comportamentul copilului. Expllcatl-le clar ca nu tolerati abuzurile si pedepsele fizice.

Este greu de anticipat cum se va comporta un copil cu deflclente de atentle, Se poate catara in copaci, se poate urca pe soba sau pllta, sau il?i poate manifesta furialfrustrarea in moduri neoblsnulte, Ca rezultat al acestor impulsuri se pot accidenta, sau comportamentul lorii poate infuria pe cellaltl, sau pot rani accidental pe cineva. Din pacate, astfel de copii au fost vazuti leqati de paturi sau copaci sau chiar Inchisi in custl. Astfel de tratamente inumane sunt impotriva drepturilor omului si nu trebuie tolerate. Acesti copii au nevoie de limite stricte sl indrumare ferma dar bland a din partea parintllor, De asemenea, trebuie sa tnvete ca un comportament antisocial sl periculos poate avea conseclnte grave. De asemenea, noi ii putem Invata sl alte metode de exprimare a frustrarilor,

Copiii cu dizabilitati se tem ca nimeni nu ii va crede. De aceea noi trebuie sa ii ascultam cu atentie.

50

Abuzul sexual. Copiii cu dizabllitatl au un risc crescut de abuz sexual, comparativ cu ceilalti copii. Acesta se lntampla cel mai frecvent din partea unui membru al familiei, prieten apropiat sau vecin. Daca trebuie sa lasati copilul in grija altei persoane, aceasta trebuie aleasa cu grija. Daca observatl schlrnbarl in comportamentul lui

sau observatl ca in cepe sa fie ternator, trebuie sa luatl in serios acest lucru si sa faceti primii pasl in a-I proteja, schirnband persoana daca este nevoie.

Copiii cu dizabllitatl pot rezista abuzului sau il pot evita cu mai rnulta greutate. Uneori, un copil cu dizabllltatl are nevoie de mai mult ajutor pentru lntretinerea igienei intime, ca de exemplu mersulla toaleta, Af?a poate lua nastere abuzul. Copiii pot avea dlflcultatl in a spune ce Ii s-a lntarnplat, sau nu spun de tearna sa nu plarda persoana care ii ingrijef?te, dar care in acelasl timp ii abuzeaza,

lnstltutllle sau orfelinatele pentru copii au 0 rata crescuta de abuzuri sexuale sl fizice, dar f?i neglijenta sau abuz emotional.

Copiii cu dizabilitati se tem ca nimeni nu ii va crede. De aceea noi trebuie sa ii ascultarn cu atentie, A fi singur si a nu avea sprijin sunt factori de risc pentru abuzul sexual; ca parlntl, aslquratl-va ca avetl sprijin sl contact cu exteriorul. Copilul sl parintll trebuie sa stle cui sa se adreseze in cazul in care suspecteaza abuzul. Un asistent social calificat, cadru medical sau grup de sprijin va pot oferi ajutor. l.uatl de asemenea in considerare posibilitatea de a contacta orqanlzatllle de la nivelul cornunltatll, conducerea scolll sau orice alta persoana sau lnstltutle care are legaturi la nivel national sau international.

Neglijenta este adesea strans legata de abuzul fizic, din moment ce rezultatele ei pun uneori in primejdie vlata sl sanatatea, Neglijenta fata de copiii cu dizabllltatl include ignorarea nevoilor lor de protectle, dar sl lasarea lor nesupraveqheaf pentru perioade mari de timp, fara a Ie schimba asternuturile sau scutecul si fara a fi hraniti, Parintii care lucreaza nu trebuie sa-sl lase copiii singuri cat sunt plecatl, fara a fi ingrijiti.

Copiii cu dizabllitatl care sunt neglijati pot face rani/ escare ce se pot infecta. Parintii care trebuie sa piece de acasa, de exemplu la serviciu sau sa duca la scoala cellaltl copii, trebuie sa se asigure ca persoana care are grija in acest timp de copilul lor cu dizabllltatl este cea mai potrivita sl nu abuzeaza de acesta. Copilul cu

8. Siguranta !ji protectle copiilor

Parintii care lucreaza nu trebuie sa-§i lase copiii singuri cat sunt plecati, fara a fi ingrijiti.

51

Nu uitati ca fofosirea unui vocabufar negativ referitor fa deficiente sau dizabilitati afecteaza puternic copiii.

52

Capitolul 9:

Cum putem ajuta copilul sa se integreze §i sa fie respectat

in acest ghid am analizat multe aspecte cu privire la cum se simte un copil care traleste cu 0 dizabilitate sl cum puteti ca parintl sa va intelegeti copilul, sa lucratl cu el sl sa-l ocrotltl, in acelasl timp, ca parlntl yeti fi avocatul copilului - persoana care-i apara interesele sl bunastarea, in acest capitol analizarn inca 0 data cele mai importante sfaturi adresate durnneavoastra, ca parlntl,

Nu ultatl ca folosirea unui vocabular negativ referitor la deflciente sau dlzabllitatl afecteaza puternic copiii. Este important sa fim atenf la cuvintele pe care Ie folosim frecvent pentru a descrie oamenii ~i sa veriflcarn lntelesul cuvintelor noastre si ideile ce pot fi asociate cu ele. Parintii, fratll sl surorile, precum sl membrii cornunltatll - in special cadrele didactice - trebuie sa sfatulasca oamenii sa nu eticheteze persoanele cu deficlente, adesea prin fraze sau cuvinte dureroase.

Arnintiti-va ca 0 dizabilitate este rezuItatuI barierelor ridicate de societate in calea persoanelor cu deflciente. Adesea acestea nu pot avea un rol activ in comunitate datorlta atitudinii celor din jur sau din cauza problemelor legate de mediullor Inconjuraror, Un exempu de dizabilitate ar fi un copil care sufera de paralizie cerebrala ~i vrea sa cants in cor alaturi de cellaltl copii, dar este exclus deoarece se crede ca nu ar putea sa cante la acelasi nivel cu ceilalti, Trebuie sa lncercam sa tratarn "dizabilitatea" ca pe 0 problema a socletatll sl deflcienta ca pe 0 problema rnedlcala, lndlvlduala, Aceasta ne ajuta sa intelegem mai clar cele doua probleme cu care 0 persoana se poate confrunta ~i ne poate ajuta sa luarn rnasurile necesare pentru a gasi solutll,

9. Cum putem ajuta copilul sa se integreze Iji sa fie respectat

Sperarn, de asemenea, ca Yeti avea 0 abordare a dlzabllltatll bazata pe drepturi. Aceasta abordare se bazeaza pe Convetia Natlunilor Unite cu privire la Drepturile Copiilor si pe Convetia Natiunllor Unite cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, care prevad ca persoanele cu dlzabllltatl au aceleasl drepturi ca sl toate celelalte persoane. Prin aceste conventll se tncearca asigurarea ca persoanele cu dizabilitati sunt incluse in orice actlunl, legi, programe sau politici ce sunt adoptate si care Ie vlzeaza,

De asemenea, cresterea unui copil Insearnna dezvoltare sl adaptare. Ca parlntl Yeti invata noi abllitatl in procesul de ingrijire a copiilor dumneavoastra. Familia are un rol important in dezvoltarea unui copil !?i cea mai mare influenta aspra acestei dezvoltari 0 are calitatea ingrijirii pe care acesta 0 primeste. Parintii, familiile sl totl cei care se lrnpllca in ingrijirea copiilor sunt cele mai importante persoane in cresterea sl dezvoltarea lor, transmiterea culturii sl schimbarea socletatll in scopul realizarii includerii acestora.

Nu ultatl ca discriminarea poate lrnbraca multe forme. Ea poate afecta multe persoane, inclusiv fete, copii cu dlzabllltatl sl grupuri etnice. Daca un copil are dizabllltatl, comunitatea trebuie sa ia rnasuri speciale pentru ca acesta sa nu fie stigmatizat sau sa devlna victima dlscrimlnarll. Persoanele cu dlzabllltatl se pot confrunta toata vlata cu dezaprobarea lor in comunitate sau chiar in cadrul propriei lor familii.

o comunitate care nu sprijina sau care nu lucreaza cu persoane cu dlzabilitati nu i!?i va schimba singura nlclodata aceasta atitudine. Copiii cu dlzabllltatli sunt adesea plasatl in lnstltutll speciale sau in orfelinate. in unele tari parintll sunt influentati sa creada ca Ie va fi mai bine copiilor lor daca acestla sunt Jnscrisi intr-o lnstltutle speclala, Cel mai bun loc pentru un copil de a crests si a se dezvolta este mediul familial, chiar daca aceasta lnsearnna sa tralasca in aceeasl casa cu alte cateva persoane sau intr-o lnstltutle mica cu ingrijire personala.

Persoane/e cu dizabilitati au acelea§i drepturi ca §i toate celelalte persoane.

Cea mai mare influenta asupra acestei dezvoltari 0 are calitatea ingrijirii pe care copilul 0 prime§te.

Daca un copi/ are dizabilitati, comunitatea trebuie sa ia masuri speciale pentru ca acesta sa nu fie stigmatizat sau sa devina victima discriminarii.

Cel mai bun loc pentru un copil de a cre§te §i a se dezvolta este mediul familial.

53

9. Cum putem ajuta copilul sa se integreze !ji sa fie respectat

Daca 0 mama primeJte ingrijire medicala adecvata pe timpul sarcinii, fatui prezinta un risc redus de deficienta.

Orice femeie ar trebui sa alba 0 sarcina sanatoasa sl 0 mama poate urma anurnltl pasl pentru a-i oferi copilului ei cele mai bune sanse de a crests sl a se dezvolta. Daca 0 mama prirneste ingrijire rnedlcala adecvata pe timpul sarcinii, fatui prezinta un risc redus de deficienta. in unele culturi, femeile au atat de multe responsabilltatl incat abia daca au timp pentru copiii lor. Deoarece femeile lnsarclnate ar trebui sa evite muncile grele in aceasta pertoada, barbatii ~i baietii ar trebui sa preia 0 parte din acestea, cum ar fi cultivarea si vanzarea alimentelor sau spalatul rufelor. Aceasta va contribui la protejarea sanatalii sl dezvoltarea norrnala a fatului.

Dupa naJtere, vaccinarile sunt foarte importante Ji ar trebui sa faceti vizite regulate la medic pentru a identifica nevoile copilului dumneavoastra.

54

Pe rnasura ce copilul durnneavoastra creste si se dezvolta il puteti ajuta sa-si dezvolte toate abilitatile. Dupa nastere, vacclnarile sunt foarte importante sl ar trebui sa faceti vizite regulate la medic pentru a identifica nevoile copilului dumneavoastra, Membrii familiei pot lucra cu terapeutl ocupatlonall/ klnetoterapeutl sl invala cum pot ajuta un copil cu dizabilltati sa faca exercltll, sa se rniste sau sa deprinda anumite abilitati,

9. Cum putem ajuta copilul sa se integreze Iji sa fie respectat

Cand este posibil, copiii cu dlzabllitatl ar trebui sa rnearqa la scoala. Dupa ce atl citit celelalte capitole ale acestui ghid, sperarn ca, in calitate de parinti, suntetl mult mai lncrezatori in faptul ca si copiii cu dlzabilltati pot si ar trebui sa mearqa la scoala pentru a primi educatie, Sperarn ca atl descoperit ca totl copiii vor sa il?i dezvolte potentlalul, Am vorbit despre faptul ca nu ar trebui sa tineti copilul inchis in casa sau departe de scoala din cauza ruslnil sau pentru ca suntetl prea protectivi.

Trebuie sa lnslstatl ca sl copilul durnneavostra sa fie integrat. 0 abordare slrnpla este cea mai buna metoda. Constientizati cadrele didactice sl directorii scolli cu privire la dreptul copiillor de a fi integrati in sistemul de invatamant. Convingeti l?i alti parinti ca este necesara 0 preqatire speciala pentru cadrele didactice. Puteti cere ajutorul orqanlzatlllor lnternatlonale implicate in educatle, inainte de a contacta orqanlzatll locale sau lnternatlonale, tncercatl sa utlllzatl idei practice pentru a facilita accesul in scoata al copilului. Uneori, cane de acces catre scoala sunt dificile sau inexistente astfel tncat, copiii care nu pot sa rnearqa sunt dezavantajati,

...:

Q)

E

~

ci

. ., Co ~ "C

i

.,

"C .,

Cand este posibil, copiii cu dizabilitati ar trebui sa mearga la ,coala.

Trebuie sa insistati ca ,i copilul dumneavostra sa fie integrat.

55

9. Cum putem ajuta copilul sa se integreze !ji sa fie respectat

Comunitatile ar trebui sa ia mereu in consider are a/egerea unei persoane cu dizabilitati pentru 0 slujba.

Este important pentru copi/ sa invete cum sa se ingrijeasca singur §i sa-§i dezvolte abilitatile de auto-servire.

Ape/ati la ajutorul unei alte persoane pentru a va oferi un ragaz.

56

Daca nu exlsta posibilitatea de a merge la scoala, familia sl comunitatea pot gasi rnodalitatl prin care copiii cu dizabllltatl sa tnvete acasa, Ei pot indeplini numeroase roluri in cadrul unei comunltatl, De exemplu, daca nu pot sa rnearqa dar Ie place sa scrie sl sa elteasca, pot lucra la biblioteca din comunitate sau intr-un birou. Cornunitatile ar trebui sa ia mereu in considerare alegerea unei persoane cu dizabllltatl pentru 0 slujba, Daca un copil nu poate vedea, el poate totusl sa lnvete sa cante la un instrument, sa tnvete alfabetul Braille sl astfel sa contribuie activ la vlata unei comunitati.

Activitati precum gradinaritull?i cresterea animalelor sunt foarte importante in multe sate.

Copiii pot invata sa alba grija de animale sl sa cultive legume. Chiar sl copiii care nu vad pot lesl afara daca parintii se asigura ca ei sunt in siquranta, de exemplu prin amplasarea unor balustrade care sa ghideze copilul. Un copil in fotoliu rulant poate sa lucreze in gradina daca parnantul este ridicat la un nivel mai inalt.

Parlntll sl familia au la tndemana mod uri pline de lmaqlnatle de a-l?i ajuta copilul in a se implica in toate activltatlle, in interiorul casei sau in exteriorul ei, la scoala sau la munca: un copil care are 0 deficienta mentala, dar este puternic, poate invata abilltatl fizice cum ar fi mulsul vacilor sau ajutorul la sarcinile zilnice. Un copil care are dizabilitati fizice dar are 0 minte agera sl este inteligent ar putea prefera sa lnvete sa lucreze la calculator in loc sa indeplineasca sarcini fizice care sunt dificile pentru el. Cu toate acestea, indiferent de dizabilitate, este important pentru copil sa tnvete cum sa se ingrijeasca singur sl sa-sl dezvolte abllltatlle de autoservire cum ar fi prepararea hranei, ingrijirea casei, comunicarea cu cellaltl, etc., chiar daca i se pare dificil.

Dumneavoastra, ca parinti, alaturi de cellaltl membri ai familiei, oferiti copiilor cea mai mare parte din ingrijirea de care au nevoie. Uneori avetl atat de multe de facut sl s-ar putea sa nu avetl suficient timp sa petrecetl alaturi de copilul dumneavoastra cu dizabllltatl, la activltatl importante cum ar fi jocul sau Invatatul. in acest caz,

9. Cum putem ajuta copilul sa se integreze Iji sa fie respectat

ar trebui sa apelaf la ajutorul unei alte persoane pentru a va oferi un ragaz.

Aceasta solutle of era copilului durnneavoastra posibilitatea de a sta, ocazional, timp de cateva ore cu 0 alta persoana in care dumneavoastra avetl incredere. "Ragazul" este sinonim cu "odihna" ~i of era parintilor posibilitatea de a lasa alte persoane sa-l ajute cu copilul lor. Uneori va putetl oferi un moment de ragaz cu ajutorul unui vecin, in schimbul altor servicii de care vecinul are nevoie.

Parintii sl altl membri ai cornunltatll, cum ar fi cadrele didactice, pot forma un grup ~i pot crea un centru intr-o clad ire locala sau chiar in casa unuia dintre membrii cornunltatll. Pot folosi centrul ca un loc de intalnire pentru a dezbate poslbllltatlle de integrare a copiilor in mai multe activltatl sl de asemenea, 0 data pe saptamana sau mai des, pot face cu randul in a ingriji sl de copiii celorlaltl, Se pot colecta jucaril sl car1i ce pot fi pastrate pentru copiii care vin la centru, iar cei care ii ingrijesc vor invata nevoile flecarui copil. Aceasta ofera posibilitatea copiilor de a se intalni cu alti copii, parinti sau supraveghetori.

57

CONTACTE

Direc~ia Generala de Asisten~a Sociala fi Protec~ia Copilului

.Judet Alba .Judet Arad .Jude~ Argef
. ·
Str. Mihai Viteazu, Nr. 2, Str. 1 Decembrie 1918 Str. Calea Dragalilani nr. 8
510093 Alba lulia nr.10-12, 310134 Arad Pltestl, 110470 Argelil
Tel: 0258 - 818 266 Tel: 0257 - 210055 Tel: 0248 - 271 131
.Judet Bacau .Judet Bihor .Judet Bistrita Nasaud
. · . .
Str.Condorilor nr. 2, Str. Feldioarei, nr. 13, Str. Plata Petru Rares nr 1 A,
600302 Bacau 410475 Oradea 420080 Bistrita
Tel: 0234 - 585 071 Tel: 0359 - 409 285 Tel: 0263 - 230 502
.Jude~ Botofani .Judet Braila .Jude~ Brafov
·
Str. Maxim Gorki nr 4, Str. Ghioceilor nr 8, B-dul luliu Maniu nr 6,
Botosanl 810223 Braila 500091 Brasov
Tel: 0231 - 537 993 Tel: 0239 - 677 839 Tel: 0268 - 417100 Municipiu Bucurefti 1 Bd. Maresal AI. Averescu n r 17, sector 1, Bucu restl Tel: 021 - 222 42 75

Municipiu Bucurefti 4 Str. Enache Ion nr.1A, sector 4, Bucuresf

Tel: 037 - 271 51 00

.Jude~ Buzau

Str. Blstrltei nr 41 , 120212 Buzau Tel: 0238 - 711 051

.Jude~ Cluj

Str. G-ral Eremia Grigorescu nr 37-39,400304 Cluj

Tel: 0264 - 420 601

58

Municipiu Bucurefti 2 Str. Olari nr.11-13,sector 2, Bucurestl

Tel: 021 - 252 22 02

Municipiu Bucurefti 5 B-dul Regina Elisabeta nr 29-31, sector 5, Bucurestl Tel: 021 - 3101731

.Jude~ Calarafi Str Baraganului nr. 1, 910105 Calara~i

Tel: 0242 - 311 060

.Jude~ Constan~a Str. Decebal nr 22, 900665 Constanta Tel: 0241 - 480 851

Municipiu Bucurefti 3 Bd.1 Decembrie 1918 nr 12-14 sector 3, Bucurestl

Tel: 0372 126 100

Municipiu Bucurefti 6 Dr Taberei nr. 18, sector 6 Bucurestl

Tel: 021 - 745 72 37

.Jude~ Caraf Severin Aleea Trei Ape nr. 4, 320191 Resita

Tel: 0255 - 217048

.Jude~ Covasna Plata Libertatii nr 4, 520008 Sf Gheorghe Tel: 0267 - 314 660

Judet DamboYita Str. I. C. Vissarion nr.1, 130011, Targovil?te Tel: 0245 - 217 686

Judet Giurgiu

B-dul Mihai Viteazul nr 4, Giurgiu

Tel: 0246 - 214011

Judet Hunedoara Bd. luliu Maniu nr 18, 330182, Deva

Tel: 0254 - 233 340

Judet IIfoy

$05. Afurnati nr 94-96, 077190, Voluntari

Tel: 021 - 3695887

Judet Mure, Str Trebely nr 7, Targu Mures

Tel: 0265 - 211 699

Judet Prahoya

,

$05. Vestului nr 14-16, Plolestl

Tel: 0244 - 511 400

Judet Sibiu

Str. Mitropoliei nr 2, Sibiu Tel: 0269 - 218159

Judet Timi,

P-ta Regina Maria nr 3, 300004 Timisoara

Tel: 0256 - 490 281

Judet Vaslui

$05. Natlonala Vasluilasl nr.1, 730003

Tel: 0235 - 315138

Judet Dolj

Str. N.Titulescu nr.22, 200134, Craiova

Tel: 0251 - 418717

Judet Gorj

Str Ec. Teodoroiu nr 365 bis, TIrgu Jiu

Tel: 0253 - 212 518

Judet lalomita Str C.D. Gherea nr 1, 920033, Siobozia Tel: 0243 - 231 088

Judet Maramure, Str. Banatului nr.1, Baia Mare

Tel: 0262 - 228 999

Judet Neamt

Str. Alexandru cel Bun nr. 11, 610004 Piatra Nearnt Tel: 0233 - 229 217

Judet Salaj

Str. Unirii nr 20, 450059 Zalau

Tel: 0260 - 615 017

Judet Suceaya Bd. G.Enescu nr. 16, Suceava

Tel: 0372 - 706197

Judet Tulcea

Str. Gavrilov Corneliu nr. 120, 820119 Tulcea

Tel: 0240 - 517 455

Judet Vrancea Bd. Garii nr. 13, 620104 Focsanl Tel: 0237 - 230 789

Judet Galati

Str. Brailei nr. 138B Tel: 0236 - 311 086

Judet Harghita

Piata Libertatii nr 5, 530140, Miercurea Ciuc

Tel: 0266 - 314 711

Judet la,i

str Vasile Lupu nr. 57 A, lasl

Tel: 0232 - 474800

Judet Mehedinti

Str Traian nr 89, 110424 Drobeta Tr Severin

Tel: 0252 - 324 460

Judet Olt

Str. Draganel?ti nr 29, Slatina

Tel: 0372 713 562

Judet Satu Mare Str.Corvinilor nr. 18, 440.080 Satu Mare Tel: 0261 - 768 449

Judet Teleorman Str. Dunarii nr 7, 140002 Alexandria Tel: 0247 - 316 611

Judet Valcea

B-dul T.Vladimirescu nr 28, 240191 Ramnicu Valcea Tel: 0250 -734758

World Vision International - Romania Biroul din Constanta

Str. Bucovinei nr.3,'

900615 Constanta

Tel: 0241- 549866

World Vision International - Romania Biroul din Craiova

Str. Mlrcestl BI.M5, Sc.1, Ap.1 Craiova 200506

Tel: 0251 - 592 815

World Vision International - Romania Biroul din lasl

Str. Arrneana nrA, 700038 lasl Tel: 0232 - 233 906

World Vision International - Romania

Biroul National '

Str. Rotasulul nr. 7, Sector 1, Bucurestl 012167

Tel: 021- 222 91 01

World Vision International - Romania Biroul din Ramnicu-Valcea

Str. Henry Coanda nr.12A

240167 Valcea

Tel: 0250 - 737 711

World Vision International - Romania

Biroul din Cluj ,

Str. Republicii nr.70, Cluj-Napoca Tel: 0264 - 420 028

World Vision International - Romania

Biroul din lalornlta '

$os. Pipera nr.7, BI.2D, Sc.1, Et.1, ApA 014251 Bucurestl

Tel: 031 - 415 61 83

World Vision este 0 orqanlzatie cresflna, care desfasoara programe de lntervenne urnanltara de urgenta, dezvoltare l?i advocacy concentrate asupra muncii cu copiii, familiile l?i cornunltatlle, in scopul depaslrll saraclel l?i nedreptatll,

TOTI COPIII AU DREPTURI EGALE!

Ghid pentru parintii copiilor cu dizabilitati

Editor - Mary Ellen Chatwin, Consultant Regional Advocacy

Publicat de:

World Vision International - Romania

cu sprijinul

JEt EUREKO

Prima edltle in limba engleza ISBN 978 - 9941 - 0 - 1267 - 9 Traducere in limba rornana

Copyright World Vision International- Romania 2009

Toate drepturile sunt rezervate. Acest material este protejat de drepturi de autor dar poate fi reprodus prin orice metoda fara taxe in scop educational, nu pentru vanzare,

Design grafic sl layout edltle limba enqleza: Otar Karalashvili, Georgia Layout ghid in limba romans oferit gratuit de: www.EventsCompany.ro

Foto coperta: Agnes Montanari

in ziua de azi avem rnllloacele sl datoria sa aducem la cunostinta publicului larg problemele cu care se confrunta copiii cu dizabilitati. Adesea, cei care au nevoie de sprijin sunt parintii sl familiile acestor copii. Acest ghid este dedicat celor care ocrotesc si incurajeaza pe tof copiii, indiferent de abllitatlle lor, sa participe la vlata familiei sl a socletatll,

Nu este insa atat de usor, in unele tari, problema tradltlilor invechite cu privire la stigmatul pus copiilorcu dizabilitati nu a fost lnca adresata, speram ca parintii de azi sa poata sa schimbe aceste lucruri.

Scopul acestui ghid este de a informa sl incuraja parintll copiilor cu dlzabllltatl, pentru ca drepturile tuturor copiilor sa poata fi respectate.

Acest ghid incearca sa raspunda urmatoarelor intrebari:

• De ce un limbaj pozitiv poate ajuta un copil sa reuseasca dincolo de limitele impuse de propria lui condltle flzlca,

• De ce societatea "creeaza" dlzabllltatl pentru persoane care au limitari de diferite tipuri.

• De ce parintii cred uneori ca "nu are niciun rost" sa-~i ajute copiii cu dlzabllltatl sa se dezvolte.

• De ce cea mai lmportanta influenta asupra nou - nascutllor sl copiilor mici consta in calitatea ingrijirii pe care acestia 0 primesc.

• Ce drepturi au copiii cu dizabilitati.

• Cum pot contribui parintll la slquranta sl ocrotirea copiilor, fara a Ie ingradi acestora llbertarea sl Incuraiandu-i sa se dezvolte.

ISBN 978 - 9941 - 0 - 1267 - 9