STUDII DE STIIN SI CULTUR, ANUL III, NR.

4(11), DECEMBRIE 2007

124

EDUCAREA LIMBA1ULUI PRIN 1OCUL DIDACTIC

Bianca NEGRIL
Universitatea de Vest ,Vasile Goldiy din Arad
Facultatea de Psihologie yi Stiine ale Educaiei
Aares. str. Praporgescu, nr.1 3, tel 0257/338533,
0257/250609, e-mail. cupuvvg.ro

Abstract
The aiaactic game is a valuable means of instruction ana eaucation for the kinaergarten
chila, because it solves, in an aaequate manner, the complex aiaactic tasks of the kinaergarten
program.
The multimeaia tools open large perspectives to the aiversification of aifferent aiaactic
games as well as to their evaluation in the interactive instruction.
No matter what the type of verbal games for language aevelopment is, they assure a correct
expression, contributing to the memory training ana to the aevelopment of chilarens thinking.
Cuvinte cheie. foc aiaactic, eaucaie, strategii, vocabular, obiective.,

Copiii descoper lumea nconjurtoare, prin intermediul jocului, care sub aparena
divertismentului se poate nla pn la nivelul seriozitii, constituind o modalitate de nvare
pentru prescolari, prin care acestia si nsusesc experiena de via a adulilor.
Prin joc copilul nva s desciIreze lumea real, dobndind cunostine, priceperi ;i
deprinderi, prin eIort propriu, cstig experien n vorbire, nainte de a se angaja n Iorme de limbaj
mai complicate, cum sunt cititul si scrisul.
Limbajul include ascultarea, vorbirea, citirea si scrierea. Pentru a vorbi bine un copil trebuie
mai nti s aud cum sun cuvintele. Pentru ca cititul s aib sens, copilul trebuie s cunoasc
conceptele exprimate de cuvintele pe care le citeste. Ca s scrie independent si nu s copieze,
copilul scolar trebuie s stie s utilizeze cuvintele n mod independent n vorbire. Fiecare pas se
bazeaz si este dependent de pasul precedent.
La grdini, n vederea dezvoltrii vorbirii si educrii limbajului exist numeroase
posibiliti ludice de organizare si desIsurare a activitii Iundamentale - activiti Irontal
dirijate(obligatorii) si complementare. Cnd copilul particip la un proces de nvmnt desIsurat
n mod organizat, jocul se poate mbina cu nvarea, lund Iorma focului aiaactic.
Jocul didactic, este deci, un mijloc de instruire si educare a copiilor, ca procedeu metodic de
realizare optim a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de nvmnt si ca Iorm de
organizare a activitii de cunoastere si de dezvoltare a capacitilor psihoIizice pe toate planurile.
Jocul aiaactic presupune participarea activ si interactiv a copiilor n procesul de asimilare
a noului, n contexte care mbin elementele instructive si Iormative cu elemente distractive ludice.
Prin comparaie cu celelalte jocuri, are un caracter instructiv mult mai pronunat si se utilizeaz n
grdini mai cu seam n scopul mbogirii si aproIundrii experienei cognitive a copiilor, precum
si n vederea dezvoltrii optime a proceselor si Iunciilor psihice.
Jocul aiaactic constituie un mijloc valoros de instruire si educare a copiilor de vrst
prescolar, deoarece rezolv, ntr-o Iorm cu totul adecvat vrstei, sarcini instructive complexe,
programate n grdinia de copii
EIiciena jocului didactic n raport cu celelalte mijloace practicate n grdini este cu att
mai mare cu ct realizm o concordan perIect ntre procesul de cunoastere a mediului
nconjurtor, procesul de nvare si aciunea de joc, att de atractive pentru prescolar. Ceea ce
caracterizeaz n esen jocul didactic const n aceea c el mbin ntr-un tot unitar si armonios att
sarcini speciIice jocului, ct si sarcini si Iuncii speciIice nvrii.




STUDII DE STIIN SI CULTUR, ANUL III, NR. 4(11), DECEMBRIE 2007
125

Jocul aiaactic, conIorm clasiIicrii propuse de I. Cerghit, este o metod de aciune, dar nu o
metod de aciune real (autentic), precum exerciiul, ci o metod de aciune Iictiv (bazat pe
simulare). Ivit din trebuine interne, mereu crescnde ale copilului ca expresie a interiorizrii
contactului acestuia cu lumea nconjurtoare, jocul este 'spontaneitatea original, este aciune
urmrit prin ea nssi, Ir utilitate imediat, generatoare de distracie si de reconIortare, de
sentimente de plcere si de bucurie.
Sprijinindu-se pe aceast spontaneitate, jocul reclam ' o armonie natural ntre cerinele
situaiei de joc si aptitudinile celor ce se joac (Homo ludens, p. 197). ConIorm deIiniiei oIerite
de J. Huizinga, 'jocul este o aciune speciIic, ncrcat de sensuri si tensiuni, ntotdeauna
desIsurat dup reguli acceptate de bunvoie si n aIara sIerei utilitii sau necesitii materiale,
nsoit de simminte de nlare si de ncordare, de voiosie si destindere (Ibidem, p. 214 - 215).
Elementele de joc imprim jocului didactic un caracter mai viu si mai atrgtor, aduc
varietate si o stare de bun dispoziie, de veselie si de bucurie, de divertisment si de destindere, ceea
ce previne apariia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.
Ideea de a Iolosi jocul didactic n scopuri educative a Iost clar exprimat nc din antichitate
de ctre Platon, iar mai trziu, n vremea renasterii de Vittorino da Feltre, apoi de Bacon si Fenelon,
iar n epoca modern de Froebel, Decroly, Montessori, Huizinga s. a.
n epoca noastr, jocul a devenit cu adevrat un instrument educativ si didactic, 'o baz a
metodelor de instruire si educaie n nvmntul prescolar si n cel primar si, transpus n Iorme
speciIice (vezi jocurile de simulare) ptrunde si n nvmntul secundar si universitar (Metode
de nvmnt, p. 215)
ntr-adevr, focul aiaactic reprezint metoda Iundamental utilizat n nvmntul
prescolar. Pentru a evita conIuzia Irecvent dintre Iormele de activitate si metodele de nvmnt
utilizate n grdini, in s precizez c, n Iuncie de raporturile care se pot stabili ntre Iorme si
metode, se pot identiIica dou situaii:
1. Forma de activitate este identic cu metoda de nvmnt principal utilizat n cadrul
acelei activiti. Este cazul activitilor de joc didactic. n cadrul acestei activiti, alturi de metoda
titular, sunt Iolosite, Iireste, si alte metode si procedee. Exemplu: n cadrul jocului didactic sunt
Iolosite si alte metode ca: instructajul, conversaia, explicaia, demonstraia etc.
2. Forma de activitate poart numele unui procedeu din cadrul uneia dintre metodele de
baz. (Este cazul memorizrii, care nu este o metod, ci este un procedeu n cadrul metodei
exerciiului. Strduindu-se s memoreze poezia, copiii eIectueaz, de Iapt, exerciii de memorizare.)
Ca metod de nvmnt, jocul intervine pe o anumit secven de instruire, ca un ansamblu
de aciuni si operaii ce se organizeaz n Iorma speciIic jocului didactic.
Educatoarea trebuie s Iie n msur s transIorme intenia de joc n aciune propriu-zis de
nvare si s motiveze participarea activ a copiilor, chiar dac porneste de la o sarcin euristic,
prin elementele sale speciIice: competiia, manipularea, surpriza, asteptarea.
Jocul antreneaz intens copilul n stimularea si exercitarea vorbirii n direcia propus, Ir
ca el s constientizeze acest eIort. AstIel, prin intermediul jocului didactic se Iixeaz si se
activizeaz vocabularul copiilor, se mbunteste pronunia, se Iormeaz noiuni, se nsusesc
construcii gramaticale.
Obiectivele activitii instructiv educative desIsurate n vederea pregtirii prescolarului
pentru activitatea din scoal pot Ii sistematizate astIel:
dezvoltarea auzului Ionematic (prin jocuri si exerciii de recunoastere si pronunare corect
a sunetelor limbii romne, de analiz si sintez practic: sunet, silab, cuvnt, prepoziie),
mbogirea, activizarea si nuanarea vocabularului;
nsusirea practic a raporturilor gramaticale, sub aspect morIologic si sintactic;
Iormarea capacitii de exprimare logic, clar, corect a ideilor;
dezvoltarea Iluenei si Iluiditii exprimrii n vorbirea monologat si dialogat;



STUDII DE STIIN SI CULTUR, ANUL III, NR. 4(11), DECEMBRIE 2007
126

Iormarea ritmului de vorbire corespunztor coninutului si a deprinderilor de a respecta
pauzele, intonaia si accentul;
prevenirea si corectarea deIectelor de vorbire.
Pregtirea pentru nsusirea cititului implic o instrucie lingvistic complet, adic
dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele: Ionetic, lexical, gramatical, Iluiditate, expresivitate cu
accent permanent pe dezvoltarea auzului si percepiei Ionematice, pe Iormarea abilitii de a
distinge cuvintele n propoziie si a pronuna corect sunetele, pe capacitatea de a Iace analiza si
sinteza cuvintelor, pe obisnuirea copiilor cu ritmul silabic al cuvintelor, pe Iormarea unor propoziii
nchegate, pe Iolosirea corect a raporturilor gramaticale si nelegerea mesajului.
n grupa mare pregtitoare se pot desI|;ura cu copiii jocuri exerciiu bazate pe metoaa
fonetic, analitico-sintetic de nvare a scris - cititului, jocuri destinate s pregteasc pe copii
pentru trecerea la perioada preabecedar n clasa I.
Exemple:
Acum spune tu!
Ce face? (pronunarea corect a urmtoarelor consoane: c, m, b, r, s. s, t, etc.) jocul are
ca scop consolidarea deprinderii de a pronuna corect sunetele n cuvinte si cuvintele n propoziii
(cuvinte, sunete, propoziii).
Rspunde repede yi bine (cuvinte, silabe, propoziii) , are ca scop Iormarea deprinderii de
a identiIica cuvintele dintr-o propoziie, si de a le despri n silabe; activizarea vocabularului.
Spune ceva despre (pentru izolarea cuvintelor din propoziie)
Mai spune ceva! (pentru Iormarea de propoziii dezvoltate).
Completeaz ce lipseyte (pentru izolarea cuvintelor scurte din propoziie, prepoziii,
conjuncii, pronume, Iorme neaccentuate ale verbelor.)
Ce ytii despre mine? (pentru Iolosirea corect a pronumelui personal la singular) - (Eu stiu
c el e bun). Eu, tu, el ( este un joc prin care s-a Iixat deprinderea de a Iolosi corect pronumele
personal la numrul singular, Icnd corect acordul cu verbul. De asemenea prin acest joc am mai
urmrit dezvoltarea vocabularului, a ateniei si a gndirii. La grupa mic copiii eIectueaz diIerite
aciuni pe care le verbalizeaz Iolosind si pronumele personal:
- Tu ai adus ppusa?
- Eu am adus ppusa.
- Cine a primit mingea? (Eu am primit mingea)
Educatoarea complic jocul prin alegerea unui conductor care are sarcina de a atinge
umrul unui copil si de a i se adresa astIel: Ce stii tu despre el, ea.? Ce stii tu despre .mine, el,
ea? Jocul continu prin schimbarea conductorului si alegerea altor variante de joc prin Iolosirea
concomitent a dou pronume personale. (Cu cine te joci? Eu m joc cu el. Eu m joc cu ea.)
Noi, voi, ei, ele ( este un alt joc prin care sarcina copiilor este de a Iolosi n propoziii
pluralul pronumelor personale: noi, voi, ei, ele, Icnd corect acordul cu verbul)
Acesta, aceasta (pronumele demonstrativ) este un joc prin care se urmreste Iolosirea n
propoziii a pronumelui demonstrativ la toate genurile si numerele (aceasta, acesta, aceea, acesta,
acestia, aceea), Iolosind jetoane copiii alctuiesc propoziii(Acesta este un biat/ Acestia sunt biei;
Aceasta este o mas, dar e mic Ia de aceea/ Acestea sunt mese si sunt mici Ia de acelea.).
Ce faci?. (pentru Iixarea reprezentrii de timp: ziua, noaptea, dimineaa, la prnz si seara).
La acest joc am propus copiilor s spun n cor versurile:
'Copac mare,
Copac mic,
Hai s ne jucm
Un pic. Si s-mi spui
Pentru c-mi placi
Dimineaa,
Tu ce Iaci?



STUDII DE STIIN SI CULTUR, ANUL III, NR. 4(11), DECEMBRIE 2007
127

n timp ce spun versurile, ei imit si miscrile cerute de text. Cnd versurile s-au terminat,
educatoarea numeste un copil s spun ce Iace:
(Dimineaa m spl pe Ia Dimineaa Iac patul. Dimineaa servesc micul dejun. Dimineaa
merg la grdini.)
Jocul se reia ntrebnd ce Iace la prnz, seara. Este bine s se insiste denumind aciunile ce
se petrec n diIerite momente alee zilei.
n scopul mbogirii vocabularului copiilor cu substantive proprii, care s denumeasc
numele lor, al Irailor, al prinilor etc., la grupa mic si mijlocie se pot organiza jocurile: La cine s-
a oprit jucria?, Familia mea, Unde a sosit scrisoarea? (pentru denumirea corect a adresei de
acas si de la grdini).
Cele mai multe ,jocuri didactice sunt destinate mbogirii lexicului copiilor cu substantive
comune care denumesc: obiecte si Ienomene percepute direct n natura nconjurtoare si n viaa
social, obiecte de igien personal, mbrcminte, alimente, mijloace de locomoie, anotimpurile
etc., astIel se recomand| Iolosirea la grupa mic a jocurilor: Cu ce se mbrac ppuya?, S servim
musafirii (recunoasterea si denumirea unor obiecte de vesel, alegerea lor n raport de utilitate),
Ghiceyte ce a cumprat mama? (denumirea unor Iructe, legume, alimente), Caut-i hrana
(denumirea diIeritelor animale, a hranei lor), Mama yi caut puii (denumirea animalelor si a
puilor).
Pentru Iormarea deprinderii de a despri corect cuvntul n silabe, se poate solicita copiilor
s precizeze cte silabe are cuvntul dat si s spun care este prima silab, cea de-a doua, cea de-a
treia etc. n acest scop se Iac mai multe Ieluri de exerciii, inclusiv exerciii de completare a unor
versuri cu silaba care lipseste:
'Sus zbura o al-bi-ni-
Si vorbea cu o .... (Ie-ti-)
Haide spune, stii tu oare,
Cum zbor eu din Iloare n . (Iloa-re).
Litere yi numere, sunete yi semne este un joc interesant pentru copii. Avnd n vedere
scrierea din scoal trebuie s se acorde o importan mare literelor, pentru recunoasterea lor de ctre
prescolari n desciIrarea Abecedarului.
Ex. n cadrul unei activiti de observare cu tema 'Animalele domestice, sinteza parial se
poate Iace Iolosind metoda jocului didactic prin ghicirea onomatopeei speciIice Iiecrui animal.
Spune cum face! (pisica, cinele, porcul, oaia, capra, vaca etc. - pentru pronunarea corect a unor
sunete.
La grupa pregtitoare pentru consolidarea deprinderii de a construi propoziii si Iraze cu
sens logic, cu o exprimare corect, coerent si Iluent se poate Iolosi jocul Mnuya (vorbire
dialogat) urmrind reproducerea dialogului dintre personajele unei povesti, identiIicarea
expresiilor aIirmative, interogative si exclamative din vorbirea altora.
Prin jocuri didactice educatoarea are posibilitatea s contribuie la mbogirea lexicului
copiilor prescolari si cu diIerite adjective: Fluturii vin la flori; Ce ytii despre el? (precizarea unor
caracteristici de Iorm, culoare, dimensiune, cantitate). Deci, jocurile didactice contribuie din plin la
mbogirea lexicului, sub aspect achiziional de noi cuvinte, al consolidrii si activizrii lor, sarcin
deosebit de important la aceast vrst a marilor acumulri.
Pentru precizarea unor cuvinte-omonime, se pot desIsura jocuri cum ar Ii: La televizor;
Cum este? (pentru mbogirea vocabularului cu cuvinte sinonime). Nu trebuie neglijate jocurile
didactice care contribuie la mbogirea vocabularului copiilor cu cuvinte-adverbe reIeritoare la
locul unde se petrece aciunea, la timpul cnd se desIsoar si la modul cum aceasta se realizeaz.
La activitatea de memorizare Tlharul pedepsit de Tudor Arghezi, se poate Iolosi metoda
focului aiaactic pentru completarea unor propoziii eliptice n introducerea n activitate prin
observarea unui tablou reprezentnd un roi de albine pe un cmp nIlorit. (De unde si adun
albinele mierea?.din Ilori; Cum se numeste csua lor care adposteste Iagurii de miere? .stup;



STUDII DE STIIN SI CULTUR, ANUL III, NR. 4(11), DECEMBRIE 2007
128

Dar intrarea n stup? .urdinis; Cunoastei un animal slbatic cruia i place
mierea?.ursul). Spunei cum Iac albinele? (zuum, zuum, zuum); Dar ursul? (morrr, morrr, morrr).
Literatura de specialitate oIer diIerite clasiIicri jocurilor didactice, care pot Ii utilizate n
cadrul disciplinelor de nvmnt n Iuncie de inventivitatea educatoarei.
Mijloacele multimedia deschid perspective largi diversiIicrii tipurilor de jocuri didactice si
valoriIicrii lor n instruirea interactiv.
n Iuncie de modul de organizare jocurile didactice pot Ii: colective, n perechi, n grupe sau
pe echipe.
Metoda focului aiaactic poate Ii utilizat pentru atingerea celor mai diverse obiective, n
toate tipurile de activiti didactice si n toate etapele procesului de nvmnt: de sensibilizare a
elevilor pentru activitate, de predare, de asimilare, de Iixare, de Ieed-back, de evaluare, de
consolidare, de recapitulare.
Deci, jocul didactic contribuie att la mbogirea vocabularului, activizarea si exersarea lui,
ct si la nsusirea unei exprimri clare, coerente, corecte din punct de vedere gramatical, la
cultivarea independenei n vorbire si stimularea creativitii n exprimarea oral.
n joc educatoarea trebuie s antreneze toi copiii, s-si dozeze eIicient interveniile nct
jocul s nu-si piard cursivitatea, nici intensitatea si nici interesul.
IndiIerent de tipul jocurilor verbale de dezvoltarea vorbirii, acestea asigur o exprimare
corect, contribuie la exersarea memoriei si contribuie la dezvoltarea gndirii copiilor.

Bibliografie
1. Alexandru, J.- Filipescu, V., Stimularea creativitii verbale la copii, n Culegere metoaic,
1975;
2. Andraud, A Cum facem exerciiile ae vorbire, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 1980;
3. x x x, Cercetri asupra comunicrii, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 1973;
4. Cerghit, Ioan, Metoae ae invmant, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 1980;
5. Chircev, E., Particulariti ae varst ale precolarilor, Bucuresti, Editura Didactic si
Pedagogic, 1965;
6. Chiscop, Liviu, Diaactica Eaucaiei limbafului in invmantul precolar, Bacu, Editura
'Grigore Tabacu, 2000;
7. Coja, I., Natura i funciile limbafului, in Tratat ae lingvistic general, Bucuresti, 1971;
8. x x x, Copilria funaament al personalitii, Coordonator Silvia Dima, Editat de 'Revista
nvmntului prescolar, Bucuresti, 1997;
9. Damsa, Ion Toma-Damsa, Maria Ivnus, Zoe, De:voltarea vorbirii in grainia ae copii i in
clasele I-II, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 1996;