COMPETITIVITATEA

Contextul actual, marcat de globalizarea fenomenelor i recunoaterea tot mai larg a interdependen elor, a impu! noi reguli de "oc# pro!peritatea na iunilor pre!upun$nd competiti%itate pe pie ele interna ionale iar cea a &ntreprinderilor integrarea &n lan urile de %alori mondiale' Ca urmare problema competiti%it ii a de%enit o tem fierbinte la ni%elul fiecrui actor al economiei, de la cel al regiunilor economice p$n la cel al oricrei organiza ii' Totodat !e con!tat i o e%olu ie a conceptului de competiti%itate &n !en!ul trecerii de la competiti%itatea !tatic &n care a%anta"ul competiti% era dat de &nze!trarea cu factori te(nici, la cea dinamic, ai cror factori motori !unt# progre!ul te(nic, !porirea !alariilor i metodele moderne de management, ceea ce a fcut ca a%anta"ul competiti% ! depea!c dimen!iunea economic# creterea puterii financiare i producti%e a rii, educa ia, !iguran a, calitatea %ie ii fiind toate componente ale conceptului'

)tructura i importan a competiti%it ii

*efinit ca fiind +gradul &n care o na iune, &n condi ii de pia liber i one!t, poate ! produc bunuri i !er%icii care ! treac proba pie elor interna ionale, reuind &n

acelai timp ! men in i ! !porea!c %enitul real al cet enilor !i# competiti%itatea

e!te deci o pro%ocare care !e aplic nu numai &n cazul na iunilor ci i al tuturor regiunilor i oraelor,!ta iunilor din lume' Competiti%itatea unei na iuni e!te influen at de ni%elul de competiti%itate realizat la ni%elul fiecruia dintre actorii economiei na ionale' Altfel !pu!, la realizarea competiti%it ii unei na iuni &i aduc contribu ia toate !ectoarele economiei na ionale i implicit toate ramurile economiei na ionale, toate organiza iile din cadrul fiecrei ramuri' A!tfel, !ectoarele producti%e ale economiei na ionale, contribuie, prin creterea competiti%it ii lor, la creterea PI-.ului, a %alorii adugate, &n timp ce alte ramuri &i aduc aportul, prin acti%itatea de!furat, la creterea calit ii %ie ii /!ntate, cultur, a!i!ten !ocial0, la formarea unei for e de munc calificat, /&n% m$ntul0, la a!igurarea func ionarea eficienta a "u!ti iei, protec ia propriet ii pri%ate i a !iguran ei cet eanului, la !cderea ratei criminalit ii /poli ia0, reducerea ri!cului de in!tabilitate politic, creterea coeziunii !ociale, reducerea di!parit ilor !ociale /bog ia i !rcia extrema0, i a di!criminrii &mpotri%a femeilor i grupurilor minoritare' 1a r$ndul !u, ni%elul competiti%it ii unei na iuni influen eaz, &ntr.o anumit m!ur, prin mi"loacele,in!trumentele pe care le are la di!pozi ie# planurile i politicile na ionale, &n !pecial prin procentul acordat
1

P( 2otler, Mar3etingul locurilor, Editura Teora -ucureti, 4556, p 474

din PI- pentru dez%oltarea diferitelor ramuri ca# &n% m$nt, ocrotirea !nt ii, cercetare tiin ific, "u!ti ie, poli ie i armat, cultur, 'a' O analiz complet a indicatorilor care influen , i &n final care exprim ni%elul de competiti%itate al unei na iuni a fo!t realizat de una dintre cele mai importante !coli de afaceri din lume, IM* 1au!anne care, a%$nd o experien de pe!te 85 de ani &n dez%oltarea competentelor de leader!(ip ale managerilor companiilor interna ionale, a !tabilit 747 de criterii grupate dup patru factori competiti%i# care au !tat la baza elaborrii 9T(e :orld Competiti%ene!! ;earboo3< . cel mai renumit raport anual a!upra competiti%it ii na iunilor . ce analizeaz condi iile oferite de mediul economic i de afaceri din fiecare ar pentru !u!tenabilitatea competiti%it ii firmelor' Ace!t raportul analizeaz =5 de tari i regiuni economice competiti%e pe baza a patru factori competiti%i i a criteriilor !pecifice de apreciere a ace!tora' Cei patru factori competiti%i e%iden ia i !unt# performan economica, eficien a gu%ernamental, eficien a afacerilor i infra!tructura' In ceea ce pri%ete competiti%itatea unei firme acea!ta poate fi definit ca fiind# >caracteri!tica unei firme de a face fa concurentei altor firme !imilare pe o anumit pia a?' O &ntreprindere e!te competiti% pe o anumit pia atunci c$nd reuete ! ob in anumi i indicatori economici# cifra de afaceri, profit, !egment de pia comparabili !au

!uperiori celor ai altor &ntreprinderi concurente, ce ac ioneaz pe aceeai pia ' Competiti%itatea e!te o no iune complex fiind influen at, &n mare m!ur, de capacitatea de a &n elege i de a !e adapta c$t mai corect la lumea care o &ncon"oar' Ea poate fi pri%it at$t global c$t i la ni%elul fiecrei componente' A!tfel, !pecialitii au e%iden iat faptul c, competiti%itatea global a unei firme e!te determinat de competiti%itatea fiecreia dintre urmtoarele componente,categorii de competiti%itate# global, financiar, comercial, uman, managerial, te(nic, organiza ional' Competiti%itatea global a unei firme reprezint poten ialul ei i pre!upune efectuarea unui diagno!tic !au a unui in%entar critic al capacit ii de care di!pune, adic al for elor de care di!pune i a !lbiciunilor tuturor componentelor firmei, cu referire !pecial la factorii c(eie de !ucce! i la concurent' Ea depinde de buna func ionare a an!amblului componentelor !ale' Competiti%itate financiar e!te dat,exprimat de capacitatea &ntreprinderii de a realiza o !erie de indicatori# mrimea profitului, capacitatea de autofinan are, !uma i !caden a &mprumuturilor, poten ial de randament financiar# rentabilitatea capitalurilor proprii, poten ialul de !ol%abilitate# aptitudinea de a face fata la rambur!ri

Competiti%itate comercial # e!te e%iden iat de# partea de pia de inut, e%olu ia cifrei de afaceri, pragul de rentabilitate, pozi ia &n ciclul de %iata pentru fiecare produ! i notorietatea comercial# imaginea de marc, fidelitatea clien ilor, coeren a gamei de produ!e, ni%elul bugetului publicitar 'a' Competiti%itate uman e!te rezultatul &ndem$nrii m$inii de lucru, ni%elul de calificare, rata ab!entei!mului, rata &ncadrrii' Competiti%itate tehnic # e!te exprimat de natura ec(ipamentului# %ec(ime, performan a, a%an! te(nic, importanta cercetrii.dez%oltrii, ni%elul de automatizare, apro%izionarea, rela iile cu furnizorii, rota ia !tocurilor Competiti%itate managerial e!te rezultatul profilul conductorilor# %$r!ta, experien a, !tudii, formare capacitatea de conducere# aptitudinea comandamentului, a delegrii, a negocierii, a !piritului de !inteza, %aloarea colaboratorilor, gradul de coeziune al ec(ipei Competiti%itate organizaional e!te influen at de forma !tructurii organizatorice, numrul ni%elurilor ierar(ice, natura delegrii deciziilor, gradul de de!centralizare, circula ia informa iilor, gradul de integrare al indi%izilor i !er%iciilor la obiecti%ele firmei, modalitatea finalizrii obiecti%elor, modul de realizare al controlului, !tarea climatului !ocial'

@actorii competiti%i : !unt e%iden iate dou categorii de factori

principali de competiti%itate# factorii clasici i factorii eseniali. @actori cla!ici, la r$ndul lor, !e grupeaz &n dou categorii# factori cantitati%i# pre ul, calitatea, raportul calitate,pre , co!tul, profitul, raportul co!t,profit, %olumul de!facerilor,&nca!rilor i factori calitati%i# economia de !cal, te(nologia, managementul i !trategia'
2

@actorii cantitati%i de competiti%itate

Cei mai cuno!cu i,e%iden ia i factori ai competiti%it ii !unt# calitatea i preul. A!tfel, !ucce!ul poate fi ob inut oferind acelai produ! la un pre mai mic dec$t pia fie oferind produ!e , la acelai pre dar de o calitate perceptibil mai bun' *e fapt aprecierea !e face prin raportarea la ambii factori, factorul principal al competiti%it ii fiind raportul calitate,pre , factor care a!emenea celor doi care &l compun e!te eliminator' Ace!ta pre!upune# un pre acceptabil, con%enabil, pe care con!umatorul !.l poat plti, pentru un produ! ! !ati!fac integral o anumit ne%oie, iar calitatea oferit ! nu !cad !ub calitatea limit cerut de condi ia de utilizare normal a produ!ului , aducerea pe pia a unui produ! la un pre acceptabil de ctre pia , la o calitate acceptabil, &n condi iile unui raport pre calitate acceptabil' Totodat, ace!t

*an Voicule!cu, Competi ie i competiti%itate, Editura Economic, -ucureti, 4556, p' =4

2

raport pre!upune exi!ten a altor elemente# co!tul de produc ie /totalitatea c(eltuielilor efectuate &n %ederea aducerii pe pia a produ!ului0' Pentru a oferi o imagine reprezentati% ace!ta trebuie raportat la pre ul de %$nzare, care la r$ndul !u determin un al doilea raport' Ace!t raport co!t,profit reprezint al doilea factor principal de competiti%itate' A%$nd &n %edere dinami!mul pie ei e!te nece!ar analiza raportului co!t,profit' o &ntreprindere nu e!te competiti% dac realizeaz profituri mari cu co!turi mari !au profituri mici cu co!turi mici, profitul trebuie ! fie !uficient de mare pentru a !u! ine eforturile de dez%oltare' An alt factor principal de competiti%itate &l reprezint %olumul de!facerilor ,&nca!rilor, care caracterizeaz &ntr.o anumit m!ur dimen!iunea agentului economic' Totodat trebuie e%iden iat faptul c exi!t o !erie de factori care controleaz factorii enumera i' *intre acetia cei mai importan i !unt# %olumul produc iei /economia de !cal, te(nologia, managementul curent i !trategia0' Aceti factori !unt !pre deo!ebire de primii cantitati%i, predominant calitati%i'

@actorii e!en iali de competiti%itate

@actorii e!en iali %alabili de la ni%el nano la ni%el macro includ# reutilizarea 7

muncii trecute, stabilitatea axiologic, inovaia aplicat, gradul de armonie, capacitatea de a identifica i promova valoarea. Anul dintre factorii e!en iali ai competiti%it ii unui agent economic e!te propor ia &n care ace!ta tie ! &nglobeze i ! reutilizeze munca trecut &n acti%itatea !a curent# capitalul fix, te(nologia, capitalul uman educat, in!truit i format &n !en!ul crerii de %aloare 'a' Cu c$t o acti%itate &nglobeaz o propor ia mai mare de munc trecut cu at$t ea e!te &ntr.o m!ur mai mare capabil ! produc %aloare nou'' Totodat trebuie e%iden iat faptul c nu orice munc trecut con ine capacitatea de a produce %aloare fr eforturi noi ori de a poten a efectul ace!tor eforturi noi' *e ex' &ntre dou firme care difer &ntre ele doar prin te(nologiile aplicate, cea mai competiti% e!te cea care aplic te(nologiile cele mai e%oluate, %alorific$nd a!tfel mai mult munc trecut &nglobat &n ace!te te(nologii' An alt factor e!en ial de competiti%itate la ni%el macroeconomic e!te stabilitatea sistemului de valori al unui agent economic' Intre ace!tea cele mai importante !unt# !tabilitatea propriet ii, !tabilitatea legi!lati%, di!ciplina contractual, !imetria raporturilor &ntre parteneri a!imetrici 'a' In acelai timp, experien a mondial a artat faptul ca inovaia aplicat: e!te cel 8

mai mare a%anta" competiti%, e!te factorul e!en ial de competiti%itate' Termenul de ino%a ie are &n %edere ino%a ia !ub toate a!pectele nu numai cea te(nologic ci i cea &n management, &n comunicare, &n organizare, &n !tructura rela iilor interper!onale etc' principalul atu al firmelor mici dar extrem de dinamice Competiti%itatea, creterea ace!teia trebuie ! aib la baz armonizarea, realizarea unui ec(ilibru, &ntre parametrii care contribuie la realizarea ace!teia, pentru c ori de c$te ori !e &ncearc maximizarea !au minimizarea /adic extremizarea0 unui parametru pentru a ob ine un anumit rezultat ca de exemplu maximizarea profitului, minimizarea co!turilor !e con!tat c inter%ine o reac ie in%er! &mping$nd parametru controlat dincolo de anumite limite, ceea ce fac ca rezultatul ! &nceap ! de%in contrar celui urmrit' )olu ia e!te deci nu de a extremiza parametrii ci de a ob ine rezultatele armoniz$nd aceti parametrii , adic, g!ind un raport armonic &ntre ei care ! conduc la extremizarea efectelor dorite' Ca urmare rezult un nou concept de competi ie armonic acea competi ie care cuprinde un raport optim &ntre competi ia economic i cea extraeconomic iar &n cadrul competi iei economice un raport optim &ntre competi ia liber i cea neliber de aa manier &nc$t ! a!igure maximizarea bun!trii publiceB 9

armonie &ntre produc ie i con!um, &ntre munc i capital, &ntre diferitele forme de competi ie /liber, economic, extraeconomic etc'0 &n expre!iile lor matematice 3' In concluzie competi ia armonic maximizeaz efectele benefice cumulate &ntre cumprtor i %$nztor, &ntre firm i pia , &ntre economie i !ocietate /mediu0, &ntre economia na ional i cea mondial' Capacitatea de a identifica i promo%a %aloarea# e!te principalul factor de competiti%itate a !ociet ii pe termen lung' Ace!ta pre!upune a identifica corect i reali!t domeniile &n care exi!t premi!e de performan i a !timula dez%oltarea calit ii legate de ace!te domenii, de a identifica indi%izi %aloroi i a domeniilor lor de excelen urmate de canalizarea !pre o educa ie i in!truc ie &n con!en! cu &nclina iile lor naturale a!tfel &nc$t ! !e armonizare intere!ele lor cu cele ale !ociet ii' In concluzie, competiti%itatea unei !ociet i e!te dat de propor ia &n care acea!ta reuete !.i exploateze ze!trea de %aloare uman cu care e!te dotat &n mod natural' Acea!ta are dou componente ma"ore# educa ia i in!truc ia &n ma! i canalizarea predi!pozi iilor, crearea condi iilor ca indi%idul ! !e manife!te &n domeniul re!pecti%'

*an Voicule!cu, op' cit, p' 8C

10

Competiti%itatea &n turi!m

E!te definit ca fiind +capacitatea de a face fa unei concuren e &ntr. o manier eficace i rentabil pe pia a turi!tic'? In urmatorul !tudiu de caz e!te prezentata !ituatia Domaniei raportata la ni%elul competiti%itatii internationale in ace!t domeniu'

Romania se claseaza intre Azerbaidjan si El Salvador la ca itol!l t!rism

Romania oc! a ozitia 76 din 124" in rim!l clasament mondial al t!rism!l!i si calatoriilor" c! o nota de 3"91 din sa te" intre Azerbaidjan si El Salvador" otrivit rim!l!i to " realizat de #orld Economic $or!m" care masoara otential!l de dezvoltare a t!rism!l!i in di%erite tari& 'ndicele calc!lat de #orld Economic $or!m (#E$) ia in calc!l 13 cate*orii& Romania are avantaje com etitive in doar sase cate*orii" insa toate cele 13 com onente ale indicel!i c! rind dezavantaje com etitive ale t!rism!l!i romanesc& +ei 13 iloni ai indicel!i de tara a! %ost calc!lati %olosind date din ra oartele anterioare ale !nor instit!tii internationale si rintr,!n sondaj realizat de $or!m& Res ondentii sondaj!l!i s!nt j!catori din iata de ro%il a t!t!ror tarilor incl!se in to & Romania sta cel mai bine la ca itol!l res!rse nat!rale si c!lt!rale" !nde oc! a ozitia 46 din 124 de tari eval!ate" c! !n scor de 4"64& Acest indice a tin!t cont de in%l!enta dio-id!l!i de carbon si de n!mar!l rezervatiilor nationale si a loc!rilor rotejate de ./ES+0& Re*lementarile si normele din t!rism a! ad!s Romaniei loc!l 67 in l!me si nota 4"61& Acest ilon al indicel!i ia in calc!l cerintele de viza entr! sco !ri t!ristice si desc1iderea res ectivei tari entr! acord!ri bilaterale de servicii de trans ort aerian& 'n%rastr!ct!ra din sectoarele t!rism si '23+ a! rimit note de 3"55 , loc!l 50 in l!me" res ectiv 2"85 , ozitia 56 in to !l $or!m!l!i& #E$ a tin!t cont" in rivinta in%rastr!ct!rii t!rism!l!i" de n!mar!l camerelor 1oteliere la 100 de loc!itori" rezenta com aniilor de inc1iriat a!tomobile si n!mar!l A24, !rilor entr! card!rile de credit 5isa& 'n '23+" $or!m!l a eval!at n!mar!l !tilizatorilor de

11

internet si a liniilor tele%onice& Res!rsele !mane ale Romaniei in domeni!l t!rism!l!i s!nt e loc!l 76 in l!me si a! o nota de 4"96& Eval!area res!rselor !mane a l!at in calc!l rocent!l o !latiei c! ed!catie rimara" sec!ndara" rezenta si intam inarea !nor boli rec!m 6'5 sa! t!berc!loza si s eranta de viata& 7a ca itol!l si*!ranta si sec!ritate" Romania se claseaza e loc!l 72 in l!me" c! scor!l de 4"26& Re*!lament!l de medi! este domeni!l in care Romania se sit!eaza cel mai rost" loc!l 101 in l!me" c! nota 3"31& Sanatatea si i*iena din t!rism!l romanesc s!nt e loc!l 99 in l!me si a! !n scor de 4"26& Aceasta com onenta a indicel!i tine cont de acces!l la conditii sanitare b!ne" la a a otabila si de n!mar!l de medici la 1&000 de loc!itori& 8romovarea t!rism!l!i romanesc a rimit o nota de 3"45 si se claseaza e loc!l 82 in l!me& #orld Economic $or!m a l!at in calc!l" entr! acest ilon al indicel!i" onderea in rod!s!l intern br!t c1elt!ielilor *!vernamentale entr! t!rism si calatorii& 8entr! romovarea t!rism!l!i" instit!tia a mai tin!t cont de rezenta res ectivei tari la cele mai im ortante tar*!ri internationale de t!rism& 'n%rastr!ct!rile de trans ort aerian si terestr! a! note de 2"38 , loc!l 93 in l!me" res ectiv 3"01 , ozitia 77 in clasament& 'n domeni!l aerian" #E$ a l!at in calc!l n!mar!l lecarilor de avioane la 1&000 de loc!itori" densitatea aero ort!rilor si n!mar!l o eratorilor aeriene c! rezenta in res ectiva tara& 'n rivinta com etitivitatii tari%elor din t!rism!l romanesc" Romania se claseaza e 87" c! scor!l de 4"19& +om etitivitatea tari%elor in l!me a %ost calc!lata de $or!m in %!nctie de ta-ele aeriene" aritatea !terii de c!m arare si ret!l comb!stibililor& Romania oc! a loc!l 95 in l!me in %!nctie de vol!m!l c1elt!it de vizitatorii straini e servicii t!ristice din tara" c! o nota de 4"43& 9'ndicele n! este !n conc!rs de %r!m!sete sa! o a reciere a atractivitatii !nei tari9" a declarat economist!l #orld Economic $or!m" :enni%er ;lan<e& 9=in contra" indicele masoara %actorii care %ac atractiva dezvoltarea ind!striei t!rism!l!i si calatoriilor in tari individ!ale9&8rimele trei ozitii s!nt oc! ate de Elvetia" A!stria si >ermania" in tim ce An*ola" ;!r!ndi si +1ad se claseaza e loc!rile 122" 123" res ectiv 124& In urma ace!tui !tudiu putem dez%olta ideea de competiti%itate a!tfel#

12

In primul r$nd trebuie e%iden iat faptul c, multitudinea componentelor care particip la conceperea i comercializarea unui produ! turi!tic au fcut ca realizarea competiti%it ii ace!tuia ! fie un proce! complex la a!igurarea cruia ! contribuie# at$t competiti%itatea de!tina iei,!ta iunii turi!tice c$t i cea realizat la ni%elul fiecrui tip de &ntreprindere turi!tic# pre!tator direct de !er%icii turi!tice# de tran!port, cazare, alimenta ie, agrement, tratament !au intermediar# tour.operator, agen ie de turi!m 'a' 1a acea!ta !e adaug faptul c, din punctul de %edere al turi!tului, produ!ul acoper experien a complet de la plecarea de aca! i p$n la &ntoarcere'131 fiind !uficient ! !e manife!te deficien e la ni%elul unei !ingure componente pentru ca ni%elul global al competiti%it ii ! fie afectat' Totodat trebuie e%iden iat faptul c de cele mai multe ori o de!tina ie turi!tic !e !uprapune !au !e afl &n apropierea unei comunit i locale# ora !au aezare rural a crei %ia economic, !ocial, cultural influen eaz &ntr.o m!ur mai mare !au mai mic acti%itatea turi!tic, fiind la r$ndul !u influen at de ace!ta' Toate ace!te a!pecte e%iden iaz numrul mare de determinan i care influen eaz competiti%itatea produ!ului turi!tic *e aceea !e poate aprecia c e!te mai dificil de a!igurat, dificult i &n realizarea,a!igurarea ace!teia dec$t &n cadrul altor categorii de produ!e !au !er%icii' Ca urmare, din con!iderente teoretice, abordarea problematicii competiti%it ii de!tina iei turi!tice i a &ntreprinderii turi!tice !e %a face di!tinct dei &ntre cele dou exi!t o interdependen i intercondi ionare reciproc' o de!tina ie turi!tic nu poate fi competiti% &n ab!en a unor &ntreprinderi turi!tice competiti%e, &n timp ce o &ntreprindere turi!tic nu poate fi competiti% &ntr.o de!tina ie turi!tic neatracti% '
4

@elicia )tncioiu, Mar3eting turi!tic', Editura )ITECE, 4557, p 65F'

13

Competiti%itatea &ntreprinderilor turi!tice

E%olu iile manife!tate pe plan mondial at$t &n ceea ce pri%ete creterea ni%elului de trai, a !tandardului de %ia precum i +maturizarea turitilor? au determinat muta ii &n !tructura cererii turitilor care au &nceput ! !olicite produ!elor turi!tice din ce &n ce mai !ofi!ticate, au de%enit mai exigen i &n pri%in a termenilor de calitate i autenticitate a ofertei' Calitatea !er%iciilor turi!tice oferite de fiecare pre!tator &n parte, e!te rezultatul &mbinrii a dou componente# una cantitati%, cu caracter preponderent material, reprezentat de ec(ipamentele i dotrile exi!tente, alimentele, decorul, metodele de lucru i una calitati%, comportamental13 ' In ceea ce pri%ete componenta material acea!ta &i pune amprenta a!upra calit ii!er%iciilor turi!tice prin cerinele de confort, funcionalitate, estetice, i ergonomice pe care ec(ipamentele diferitelor unit i pre!tatoare le &ntrune!c' In acelai timp un alt element important &l reprezint dimensionarea i organizarea diferitelor categorii de spaii care pe l$ng cerin ele e%iden iate mai !u! trebuie ! %izeze i o !erie de a!pecte legate de a!igurarea flexibilit ii ofertei, adic ! care ! a!igure, &n perioadele de extra!ezon, conceperea unei oferte complementare ca de ex' organizarea de congre!e i conferin e 'a' Ca urmare, a!igurarea competiti%it ii produ!elor i !er%iciilor turi!tice trebuie ! aib la baz managementul calitii, ace!ta fiind o modalitate de a a!igura competiti%itatea i implicit credibilitatea firmei pe pia ' Obiecti%ul e!en ial al managementului calit ii e!te realizarea &n condi ii de eficien i eficacitate la ni%el maxim numai a acelor produ!e care# !ati!fac integral cerin ele clientului, !unt conforme cu cerin ele !ociet ii, !unt conforme cu !tandardele i !pecifica iile aplicate, iau &n con!iderare toate a!pectele pri%ind protec ia con!umatorului i a mediului, !unt oferite clientului la pre ul i termenul con%enit cu acetia'

14

Competiti%itatea produ!elor turi!tice

A!igurarea competiti%it ii produ!elor turi!tice reprezint chintesena procesului de realizare a competitivitii n turism' Acea!ta e!te at$t rezultanta competiti%it ii pre!tatorilor direc i implica i &n producerea !er%iciilor turi!tice inclu!e &n pac(et, c$t i a celorlal i determinan i care.i pun amprenta a!upra competiti%it ii de!tina iei turi!tice' In ace!t !en!, !pecialitii &n mar3eting au definit conceptul de +uni%er! al produ!ului? care !intetizeaz foarte bine ace!te influen e' A!tfel, uni%er!ul produ!ului turi!tic e!te reprezentat de ansamblul percepiilor pe care turistul le are n legtur cu produsul: imagini vizuale: culori, ambian, mediul geografic i fizic, atmosfera, mirosurile senzaiile muzicale, relaiile interumane /cu per!onalul, ceilal i turiti,popula ia0, ni%elul de confort etc'!. An produ!,!er%iciu este competitiv atunci c$nd are capacitatea de a !e impune pe o anumit pia , de a !e %inde &n cantit i mari, comparabile, e%entual cu cele ale produ!elor !au !er%iciilor !imilare realizate i %$ndute de concuren i6 ' Ca urmare, conceperea produ!ului turi!tic nu !e rezum numai la combinarea &n %ariante multiple a celor dou categorii de elemente# re!ur!e i !er%icii turi!tice ci pre!upune un anumit concept de!pre produ!' Punctul de plecare &n definirea conceptului de produ! trebuie ! fie o foarte bun cunoatere a !egmentului de clientel %izat !ub a!pectul# moti%a iilor, ateptrilor, ne%oilor ce trebuie !ati!fcute, preferin elor, po!ibilit ilor materiale 'a'0' In acelai timp, e!te nece!ar !elec ia i includerea &n produ! a acelor elemente care r!pund cel mai bine cererii, a!igur unitatea,omogenitatea produ!ului i reue!c !.l diferen ieze &n raport cu produ!ele concuren ei'

C' Ambie(l, C' Au"aleu, G' Galienne, op' cit'p'6H

15

;iblio*ra%ie?
1. *an Voicule!cu, Competi ie i competiti%itate, Editura Economic, -ucureti, 4556

III . *ictionarul Enciclopedic, %ol'I /A.C0 , Editura Enciclopedica, 6CC7

2. 3. .

P( 2otler, Mar3etingul locurilor, Editura Teora -ucureti, 4556 @elicia )tncioiu, Mar3eting turi!tic', Editura )itec(, 4557

!. Pope!cu .-ogdane!ti, C' J De!ur!ele de competiti%itate ale intreprinderii, Editura Expert, -ucure!ti, 4555 ". Va!ile I!aic, Maniu DuxandraB Mitran *aniela, )tan Emil . )trategii !i !tructuri indu!triale competiti%eK, Editura All Educational

*' A' )tnciule!cu, A' Cri!tea, M' Acatrinei, M' D$"ni , Te(nologie (otelier . @ront Office, Gema Print -ucureti, 4554
#.

8. 9.

@@@&baniinostri&ro @@@&b!ssinesma*azin&ro @@@&sa tamana%inanciara&ro @@@&ziar!l%inanciar&ro

10. @@@&bloombiz&ro 11. 12.

16