Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
IN VIZIT! LA :
Stud$nt: %&r'&s I&nu Facultat$a : Turis( i Ali($ntai$ %rupa :)*+,) S$cia : E-.-I Anul:IV Indru( t&r : Or($ni/an Nic&la$
)- INTRODUCERE
1- Caract$risticii sp$ci0ic$:
*a+rica de /ahr Bod, unul dintre cei mai importan0i productori din domeniu n 1om!nia 2i cola+orator al culti$atorilor de s,ecl de -ahr din jude0ul 3l+a preconi-ea- o recolt de calitate superioar pentru anul acesta" 4ateria prim are o concentra0ie ridicat de -ahr, iar cantitatea mare recoltat n toamn a adus re-ultate m+ucurtoare pentru in$estitorii n domeniu" *a+rica de /ahr Bod a reu2it ast,el s52i $alori,ice produc0ia prin comen-i n a$ans, ,iind asaltat de clien0i din 0ar, dar 2i de peste hotare" olicitri de peste 10"000 de tone de -ahr, la nceputul procesului de produc0ie
63$em cereri de peste 10"000 de tone de -ahr, p!n la acest moment" 7ste o cantitate important, 0in!nd cont c ne a,lm a+ia la nceputul procesului de produc0ie din acest an8, a declarat mana#erul *a+ricii de /ahr Bod, Dan 9arta#" )n aceast perioad este n plin des,2urare campania de recoltare 2i procesare, s,ecla de anul acesta,iind cu un con0inut ridicat de -ahr"
1:;" 63nul acesta s5au o+0inut <0 de tone de s,ecl la hectar, iar planta este de calitate superioar" .roduc0ia sporit 2i propriet0ile materiei prime ne ndrept0esc s estimm c $om
a$ea un -ahr de calitate, o+0inut cu randament nalt pe +anda de procesare8, este de prere omul de a,aceri +ra2o$ean" Zah r d$ calitat$ sup$ri&ar 2 dat&rit r$c<$i din ac$st an )n ceea ce pri$e2te calitatea -ahrului de anul acesta, procesatorul de -ahr din Bra2o$ sus0ine c $a ,i o+0inut un produs superior, ce ndepline2te condi0iile cele mai importante" 7ste $or+a despre colora0ia superioar, al+ a -ahrului, #ranula0ia uni,orm, ,r impurit0i, cu umiditate sc-ut" 3cestea sunt datorate procesului de recoltare cu ajutorul utilajelor moderne, dar 2i procesului tehnolo#ic per,ormant" 63$em cel mai mic pre0 la -ahr de pe pia0a intern, apro=imati$ 3 lei>9?3, pe kilo#ram" untem sin#urii care producem -ahr doar din s,ecl 2i este cunoscut pre,erin0a consumatorilor pentru -ahrul de Bod, datorit calit0ilor sale deose+ite8, a spus mana#erul Dan 9arta#" In3$sti4iil$ 5n pr&c$sul t$hn&l&'ic /i#au d&3$dit $0ici$n4a 3ceste re-ultate au ,ost posi+ile nu numai datorit condi0iilor naturale care au permis utili-area
unei recolte de s,ecl de -ahr de calitate superioar, ci 2i in$esti0iilor n tehnolo#ia de produc0ie" La *a+rica de /ahr Bod, sumele ce au ,ost destinate m+unt0irii procesului tehnolo#ic dep2esc c!te$a milioane de euro" (re2terea randamentului ,a+ricii a ,ost posi+il 2i prin achi-i0ionarea ca-anelor 2i tur+inelor de a+ur, n $aloare de peste 2 milioane de euro" Int$r$s (ani0$stat d$ 0ir($ d$ p$st$ h&tar$ 7,ortul ,inanciar nu a rmas ns nerspltit" 3cum *a+rica de /ahr Bod este un productor de re,erin0, ,iind cutat de ,irme din industria alimentar rom!neasc 2i european" )n condi0iile actuale di,icile din punct de $edere economic, succesul procesatorilor de -ahr ar putea repre-enta un punct de $aloare pentru calitatea produselor ,a+ricate de in$estitorii autohtoni" *a+rica de /ahr Bod, spre e=emplu ar putea s ajun# s ncheie rela0ii de a,aceri cu ,irme din @n#aria, lo$enia, (ipru, pania 2i .ortu#alia, care au apreciat calitatea -ahrului rom!nesc 2i pre0ul +un" 1epre-entan0ii ,a+ricii au declarat c se a2teapt la comen-i importante din aceste -one ale 7uropei, dar 2i din alte 0ri" .r&'ra( d$ spri6in p$ntru culti3at&rii d$ s0$cl
*a+rica de /ahr Bod o,er a#ricultorilor din jude0ul 3l+a care culti$ s,ecl de -ahr, pentru anul 2012, sprijin ,inanciar, suplimentar celui asi#urat de la stat" )n total, culti$atorii pot o+0ine p!n la A"000 de lei pentru hectarul de s,ecl culti$at, sum la care se $or adu#a 2i +onusuri" .entru contractele ncheiate pe 2012, *a+rica de /ahr Bod se an#ajea- s pre,inan0e-e 2i sm!n0a de s,ecl, er+icidele 2i n#r2mintele necesare pentru n,iin0area culturii, iar, la recoltare, ,a+rica $a asi#ura ncrcarea 2i transportul s,eclei de la locul de depo-itare"
7-)- Etap$l$ prin car$ (at$ria pri( 8s0$cla d$ 9ah r: tr$c$ in 3$d$r$a &;4in$rii d$ pr&dus 0init 89ah r'
3.1.1Pregatirea sfeclei in vederea extragerii zaharului Materii prime B5 materia prim ,olosit n industria -ahrului din -ona temperat o constituie s,ecla de -ahr care, dupa recoltare, este transportat la ,a+ric unde se ,ace recep0ia cantitati$ 2i calitati$" 9ransportul se ,ace cu mijloace auto sau (*1" ?a#oanele sau autocamioanele cu s,ecl se pot descarca ,olosind instala0ia hidraulic 7l,a, ce ,olose2te ener#ia unui jet de ap cu o presiune de 2,C 5 3 at" 3pa necesar pentru descrcare 2i transport la aceast instala0ie este de D00 5 :00; ,aa de masa s,eclei" 3jutajul ce proiectea- apa are posi+ilitatea de a se roti cu 3D0E in jurul punctului de articulatie al sau ast,el incat jetul de ap s antrene-e s,ecla in canalul transportor prin care amestecul de ap 2i s,ec este condus in canalul colector ce o aduce in ,a+ric sau pe plat,ormele de de precura0ire 2i splare" 3ceast metod este e,icient 2i economic deoarece apa este re,olosit n acela2i scop"
*i#" C Fnstala0ia hidraulic 7l,a, ce ,olose2te ener#ia unui jet de ap cu o presiune de 2,C 5 3 at" 3pa necesar pentru descrcare 2i transport la aceast instala0ie este
,ecla de +un calitate se depo-itea- pentru o perioad mai lun# iar s,ecla de calitate in,erioar &s,ecla ce a su,erit in urma atacului unor +oli, daunatori sau seceta' este dirijat la ,a+ric pentru o prelucrare cat mai rapid, petru a e$ita ,enomenul de apridere" Fn curtea ,a+ricii sunt amenajate plat,orme de depo-itare a s,eclei, a cror capacitate permite ,unc0ionarea ,a+ricii cel putin 2 -ile" .lat,ormele, construite din +eton, cimentate la supra,a0a, pre-int pere0i laterali $erticali iar ,undul lor este pre$-ut cu o pant de 5 10E inspre transportorul hidraulic" .e ,undul plat,ormei sunt pre$a-u0i hidran0i mo+ili prin care se orientea- asupra s,eclei un jet de ap su+ presiune de 2 G 3, atst,el inc!t s,ecla sa ,ie preluat din sti$a 2i orientat in transportorul hidraulic"
Fig. $. Transportul sfeclei cu %et de apa. .entru reali-area unei $ite-e de transport de l mHs este necesara o cantitate de ap de <00 5 I00; ,ata de #reutatea s,eclei, apa re,olosindu5se dupa decantare 2i de-in,ectare" .e transportorul hidraulic principal se pre$ede B un sistem de re#lare a cantita0ii de s,ecl ce intr in ,a+ricJ un prin-ator de piatrJ un prin-ator de nisipJ un prin-ator de corpuri u2oare pentru ndeprtarea impurita0ilor #rosiere pe care le con0ine s,ecla, protejand ast,el cu0itele ma2inilor de tiat 2i asi#ur!nd o+0inerea unor tai0ei de +un calitate" Din canalul colector, s,ecla este ridicat la ma2ina de splat cu unul din urmatoarele mijloace B roata ele$atoare, pompa 434@9, pompa de s,ecla"
1oata ele$atoare este ,olosit pentru ridicarea s,eclei la inaltimi de 105 1D m, aceasta inaltime depin-!nd de ad!ncimea canalului colector si diametrul rotii" .ompele de s,ecl au a$antajul ridicrii s,eclei la inal0imi mari, inal0imea de ridicare &20 5 2C m' depin-!nd de turatie" 3cestea pre-int de-a$antajul unei deteriorri mecanice a$ansate a s,eclei 2i, din aceasta cau-, se recomand ale#erea acelor pompe ce produc o deteriorare cat mai redus a s,eclei in timpul ridicarii sale la ma2ina de splat" 9rasportul s,eclei de -ahar se ,ace in acelasi timp 2i ajutorul trasportoarelor suspendate din incinta ,a+ricii, care trasport s,ecla pe plat,orma de depo-itare" .rin c#ntrire se 0ine e$iden0a s,eclei intrate in ,a+rica0ie de care se 0ine cont la intocmirea +ilantu0ui -aharului" Fn la+orator se aduce s,ecla prele$at la recep0ie, unde se cura0a si se spal, se taie marunt 2i se determin2 procentul de -ahar din s,ecl" .rocedeele moderne de c!ntrire ,olosesc c!ntare +and, ce c!nt!resc tai0eii care intr in instala0a de di,u-ie 2i inre#istrea- automat cantitatea lor"
Fig.9 'fecl
Fig.1* +aborator pentru deter inarea con!inutului de zahr din sfecl O;s- .e +a-a anali-elor de determinare a con0inutului de -ahr din s,ecl, se $5a eli+era un documentHcerti,icat de anali-, care do$ede2te con0inutul de -ahr 2i pe +a-a cruia productorul sau 0ranul este pltit"
Fig.1$ 'eparator de pietre. ,ecla este apoi dirijat la ma2inile de tiat cu ajutorul unui ele$ator, un snec de s,ecl sau un transportor cu +anda" .
9ransportul s,eclei spalate in ,a+rica se e=ecuta cu o +anda de transport inclinata, care aduce s,ecla la c!ntarire sau in +uncarele masina de spalat" ,ecla trasportata cu ajutorul apei are si a$antajul caB n primul rand este splat de impurita0ile #rosiere si trasportata in ma2inile de separat impurita0i $e#etale, pietre, nisip, etc"
3.1.2. Splarea sfeclei : 5 curatirea ,inala 5 se ,ace in masini ori-ontale sau cu du-e"
(asinile de spalat 5 ,ormate dintr5o al+ie deschisa in care se rotesc 2 ar+ori pe care sunt montate +rate ce asi#ura inaintarea si ,recarea s,eclei 5 sunt compartimentate ast,elB / co parti ent 5 spalarea s,eclei murdare, a noroiului de pe supra,ata s,ecleiJ noroiul se colectea-a intr5un re-er$or plasat su+ ,undul per,orat al compartimentului iar apoi este e$acuat"
Fig. 18. 'palarea sfeclei in asini orizontale. 9recerea s,eclei dintr5un compartiment in altul se reali-ea-a prin intermediul unor palete de constructie speciala, care o preiau din compartimentul in care sunt montate si o arunca in urmatorul" (antitatea de apa necesara spalarii este de <0 5 C0; din #reutatea s,eclei, iar circulatia apei este in contracurent cu s,ecla, ast,el incat apa proaspata spala mai intai s,ecla mai curata si apoi cea murdara" Fn ,a+ricile moderne, spalarea s,eclei se e=ecuta intr5o sectie separata de ,a+rica pentru e$itarea condensarii $aporilor de apa pe utilaje si a patrunderii in ,a+rica a in,ectiei odata cu apele de transport si de spalare" 3mestecul s,eclaHapa este apoi trecut pe un #ratar ce are roiul de a separa apa antrenata sau pe un transportor hidraulic dotat cu un sistem mecanic de indepartare a
apei" Daca nu se indepartea-a apa din s,ecla, aceasta poate ajun#e in taitei, in proportie de 10; ,ata de masa acestora, si ,alsi,ica +ilantul -aharului prin cantarirea s,eclei la intrarea in ,a+ricatie &re-ulta un randament de e=tractie a -aharului mai mic decat cel real'"
Fig. 19. Trasportor elicoidal ce transport sfecla spalata. Taierea sfeclei de zahar este o operatie importanta in procesul tehnolo#ic de o+tinere a -aharului, prin care se urmareste o+tinerea taiteilor su+tiri in $ederea crearii conditiilor de e=tractie a -aharului din sucul celular al s,eclei" 4asinile de taiat se pot imparti in trei #rupe, in ,unctie de tipul sistemului de taiereB masini centri,u#ale 5 cutitele sunt montate ,i= in peretii unui cilindru $ertical iar s,ecla se misca pe supra,ata interioara a acestuia, ,iind presata pe cutite de ,orta centri,u#aJ masini cu disc 5 sistemul de taiere il constituie un disc rotitor &mo+il' pe care sunt montate cutitele", iar s,ecla sta relati$ ,i=a pe acest disc J masini cu tam+ur ori-ontal 5 cutitele sunt montate pe peretii unui tam+ur ori-ontal, iar s,ecla este mentinuta relati$ ,i=a in interiorul tam+urului cu ajutorul unui dispo-iti$ special" Fn ,a+rica sunt ,olosite masinile centri,u#ale si cele cu tam+ur ori-ontal" 9oate tipurile de masini de taiat tre+uie sa corespunda urmatoarelor cerinte B producti$itate ridicataJ si#uranta in e=ploatare J sa asi#ure calitati superioare taiteilorJ e=ploatare usoara si remont 0 posi+ilitate de re#lare a producti$itatii"
(aracteristicile cutitelor ,olosite depind de calitatea s,eclei si de instalatia de di,u-ie ,olosita, iar tipul cutitelor determina lun#imea optima a taiteilor" 3ceste cutite sunt montate in dispo-iti$e speciale, denumite portcutit, pre$a-ute pe discul ori-ontal al masinii de taiat s,ecla" Datorita pre-entei acestor dispo-iti$e, cutitele pot ,i schim+ate rapid"
Fig.2*. (asini centrifugal cu ta bur orizontal Fn ,unctie de modul de o+tinere, cutitele pot ,i de doua tipuri B cutite ,re-ate 5 tip (i-ek si Koni#s,eld 5 care, pentru o+tinerea taiteilor in ,orma de 1 presupune succesiunea cutitelor unul dupa altul, e=act in aceeasi po-itie pe supra,ata s,eclei care se taie" e o+tin doar <C; taitei cu sectiunea in ,orma de 10 cutite stantate 5 cutite Loller 5 con,ectionate din ta+la de otel de compo-itie specialaJ se montea-a decalat unul ,ata de cel consecuti$, cu o distanta e#ala cu 1H2 din deschiderea dintre 2 ma=ime consecuti$e pentru a o+tine taitei in ,orma de ?" 3m+ele tipuri de cutite se construiesc in doua $ariante B nr" l 5 un dinte complet in stan#a nr" 2 5 un dinte complet in dreapta pentru a o+tine taitei in ,orma de ?"
Fig. 21. 2utite petru taiere taietei" 9aiteii sunt ,asii de s,ecla, de o anumita lun#ime si ,orma &in sectiune 5 ,orma de ? sau j#hea+', aprecierea acestora ,acandu5se cu cifra 'ilin &cu $alori intre I 520' ce da indicatii asupra #rosimii taiteilor si a supra,etei lor" 2ifra 'ilin repre-inta lun#imea, in m, a 100 # taitei"
Fig. 22. Taietei de sfecla. .entru ca procesul de e=tractie &di,u-ie' a -aharului din taitei sa ai+a loc in conditii optime, taiteii tre+uie sa indeplineasca cate$a conditiiB sa ai+a o #rosime determinataJ
La de,ecare, ca si la prede,ecare, se utili-ea-a o=id de calciu &su+ ,orma de lapte de $ar" 3ceasta pre-inta urmatoarele a$antaje B laptele de $ar se o+tine usor, in instalatii simpleJ concentratia de (a&%H' 2 constantaJ se pot separa mai usor impuritatile &nisip, pietris' se poate do-a mai usor" Do-area se ,ace in mod automat, in ,unctie de cantitatea de -eama prede,ecata sau de -eama +ruta"
Fig23. 'tatia de preparare a laptelui de var. .rede,ecarea 5 prin tratarea -emii de di,u-ie cu 0,1C 5 0,3C; (a% are loc coa#ularea rapida si masi$a a coloi-ilor" (antitatea de precipitat coloidal care se ,ormea-a la prede,ecare repre-inta 0,C 5 l; din cantitatea de -eama" .entru operatiile ulterioare puri,icarii este necesar ca toti coloi-ii sa treaca prin punctul i-oelectric pentru a coa#ula, deoarece prin ramanerea lor in -eama ar produce mari di,icultati la ,iltrare, decantare, cristali-are etc" La conducerea operatiei de de,ecare, in practica tre+uiesc respectate 3 etape B adaugarea varului 3 care se reali-ea-a inainte de incal-irea -emii datorita solu+ilitatii mai mari a acestuia la temperaturi sca-uteJ incalzirea ze ii la te peratura de defecare4 entinerea ze ii in conditiile de te peratura si p5 pentru des,asurarea cat mai completa a reactiilor"
Fn practica, pentru a e$ita pericolul de pepti-are a coloi-ilor se ,olosesc de,ecatoare $erticale, cu ,undul in ,orma de trunchi de con, pre$a-ute cu dispo-iti$e de amestecare sau cu instalatii interioare de circulatie ,ortata"
3st,el, solutia puri,icata se supune ,ier+erii in statia de $apori-are, unde ea pierde cam I 5 : K# apaHK# -ahar, ajun#and la un continut de su+stanta uscata de M DC;" tatiile de concentrare din industria -aharului sunt ,ormate din mai multe aparate, le#ate in serie, lucrand ne principiul e,ectului multiplu, prin aceasta urmarindu5se reducerea consumului de a+ur primar in raport cu cantitatea totala de apa e$aporata si a necesarului de apa de racire" Fn timpul operatiei de concentrare prin $apori-are, -eama suporta modi,icari chimice care sunt cu atat mai mari cu cat timpul de stationare la temperatura ridicata este mai mare si cu cat -eama este mai putin termostata+ila" Fer erea si cristalizarea zaharului .rin ,ier+ere &reali-ata in aparate $acuum' se urmareste e$aporarea in mod #radat a apei din siropul #ros re-ultat la concentrare, consecinta ,iind ca, la un continut de su+stanta uscata constant 5 corespun-ator unei stari de suprasaturatie 5, -aharo-a din solutie cristali-ea-a" Masa 'r&asa este o suspensie de cristale intr5un sirop intercristalin &sirop mama', ce contine toate impuritatile initiale din masa, puritatea siropului intercristalin ,iind in,erioara puritatii masei ,ierte" iropul mama, din care nu mai este renta+il sa se o+tina -ahar prin ,ier+ere si cristali-are, se numeste melasa aceasta ,iind caracteri-ata de un continut de s"u" M si 5C0; -ahar"
*ier+erea se e,ectuea-a intr5un aparat de $apori-are pre$a-ut cu spatiu pentru ,ier+erea maselor, camera de incal-ire &cu a+ur' si un spatiu de $apori" (onducta de e$acuare a $aporilor este conectata la condensator care este le#at la pompa de $id" Cr$st$r$a cristal$l&r se reali-ea-a prin introducerea continua de sirop, care aduce in aparat -aharo-a necesara de-$oltarii #ermenilor" 3pa adusa cu siropul tre+uie sa ,ie e$aporata, ast,el ca siropul5mama este mentinut la o usoara suprasaturatie &N O 1,0C 5 1,10', ceea ce impiedica di-ol$area cristalelor deja ,ormate sau nasterea de noi #ermeni de cristali-are"
Fig. 2& 7parate de fierbere a siropului sub vid,cristalizareDeci B1919DCDCDI, in aceasta ,a-a se urmaresc B mentinerea suprasaturatiei siropului5mama la o $aloare ,a$ora+ila cresterii cristalelor, ,ara ,ormarea altoraJ introducerea siropului ast,el incat e$aporarea sa ,ie direct proportionala cu $ite-a de depunere a -aharo-ei pe cristalele e=istente" Fn practica, pentru o+tinerea unei cresteri rapide a cristalelor se ,oloseste un sirop de puritate ridicata in etapa de insamantare deoarece, in aceleasi conditii de ,ier+ere, cristalele cresc mai repede la o puritate inalta a siropului" iropurile de alimentare ale aparatelor $acuum tre+uie incal-ite cu 3 5 D E( peste temperatura de ,ier+ere a masei din aparate pentru a pre$eni supraincal-irea sau racirea masei si a,ectarea suprasaturatiei" .e masura cristali-arii treptate a -aharului, puritatea siropului5mama scade si aparatul se umple cu o suspensie de cristale intr5un sirop5mama care poarta denumirea de masa gr!asa.
Fig. 2&. 2ristalizare a asei groase in pri ul aparat cu vaccu . In'r&sar$a 0inala sau <c&ac$r$a< (as$i 'r&as$ constituie ultimul stadiu al ,ier+erii" %data umplut aparatul cu masa #roasa se intrerupe alimentarea cu sirop si se concentrea-a masa pana la o concentratie de A2 5 A2,C EB=" De asemeni, in a,ara de respectarea concentratiei tre+uie urmarita si puritatea siropului intercristalin, respecti$ scaderea puritatii reali-ate prin ,ier+ere"
Fig. 28. 8roba din ulti ul aparat de fierbere cu vaccu . Fn ultimul aparat de cu $accum siropul este de o culoare inchisa deoarece aici se puri,ica siropul ramas de la celelate aparate" Fn ca-ul concentrarii ,inale se are in $edere ca masa sa nu sta#ne-e pentru a nu ,a$ori-a ,ormarea de con#lomerate sau nuclee 9false9 de cristale .entru atin#erea puritatii cerute a -aharului, solutia5mama nu poate ,i epui-ata complet intr5o treapta de cristali-are" (ontinutul de cristale al maselor de produse este corelat cu puritatea si continutul lor de su+stanta uscata" (and ,ier+erea este #ata, masa #roasa se descarca in mala=orul situat su+ aparatul de ,iert si temperatura scade repede cu C 5 D E(, ceea ce corespunde la o crestere a suprasaturatiei cu 0,1, creandu5se ast,el pericolul ,ormarii ,ainii" .entru pre$enirea acestei situatii se stropeste masa cu M 0,C; apa incal-ita cu 35C E( peste temperatura masei #roase, incat coe,icientul de suprasaturatie sa se mentina intre limitele 1,03 G 1,0"
*i#" 2A 4ala=oare"
Din mala=or, masa ,ier+inte se dirijea-a la centri,u#are, aparatul $acuum pre#atindu5se &spalare cu a+uri pentru a indeparta cristalele ramase' pentru urmatoarea sarja"
Fig. 3*. 2entrifuge.1edere de sus. Din mala=oare masa #roasa se dirijea-a in ast,el de centri,u#e unde se o+tine -aharul pe di,eri,erite marimi de cristale sortimente etc"
Din centri,u#e cristalele de -ahar o+tinute sunt dirijate prin transportoarcu $i+ratii, in cascada de pe un transoprtor pe altul cu +en-i este dirijat la am+alare"
Fig33. Transportor cu banda. (onditionarea si am+alarea se ,ace in saci de ra,ie si in pun#i de hartie de un k#"
Fig. 3.. 7 balarea in saci. Dupa am+alare sacii de -ahar sunt transportati in depo-ite tot cu ajutorul transportoarelor"
Dupa ce -aharul este am+alat in pun#i de un k# se ream+alea-a in +a=uri" @n +a= contine 10 pun#i de 1 k# , si este am+alat cu ,olie de plastic" Depo-itarea -aharului $rac se ,ace in silo-ul de -ahar situat in incinta ,a+ricii"