UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE I TURISM Disciplina: Industria Zah rului

IN VIZIT! LA :

FABRICA DE ZA"!R# BOD

Stud$nt: %&r'&s I&nu Facultat$a : Turis( i Ali($ntai$ %rupa :)*+,) S$cia : E-.-I Anul:IV Indru( t&r : Or($ni/an Nic&la$

)- INTRODUCERE

)-)- Dat$ '$&'ra0ic$:

Localitatea Bod este situat pe drumul judeean DJ103, la 2 km de drumul naional DN13, ntre Hlchiu, !npetru i Hrman" e mr#inete cu $alea %ltului &la nord i est', (!mpul )nalt al Bodului &n sud' i cu $alea B!rsei &n $est'" (omuna Bod este compus din dou localiti, Bod i (olonia Bod &denumit i Bod *a+ric, datorit ,a+ricii de -ahr'" .rimria, precum i sediul .oliiei sunt n satul Bod" (olonia Bod dispune de coal #eneral i de #ar proprie" )-1 Ist&ric Arheologii au stabilit existena aezrii nc din perioada neolitic. Prima meniune n documente dateaz din jurul anului 1211, cnd la Bod au ost colonizai saii dintre !in i "osel. #n 12$1, satul a ost ars de ttari, dup ce mai nainte a%usese de su erit din pricina n%lirilor cumane. &in aceast cauz, sa ii i'au zis (Brenndor ) *(+atul ars),. #n 1-.2, un puternic cutremur a drmat cetatea din mijlocul comunei. +'a mai pstrat pn azi doar un col de zid, pentru a marca %echea orti ica ie. #n 1--/ a luat iin Fabrica de Zahr Bod, o dat cu ea n iinndu'se i 0olonia, o aezare de mai multe blocuri n jurul abricii n care i a%eau locuin ele lucrtorii de la abric. #ntre 1/11 i 1/1$ a ost construit staia de emisie, pe atunci cu o putere de 12. 34, mai apoi 2.... 34. Astzi emite doar la 2.. 34. +ta ia se a l n 0olonia Bod. #n timpul celui de'al doilea rzboi mondial, n zon s'au dus numeroase lupte pentru a rpi romnilor emitorul de radio. #n ianuarie 1/$2 aici s'a nregistrat minima temperaturilor din !omnia5 '1-,2 60.

Fig.1 F abrica de zahr Bod 1938

1- Caract$risticii sp$ci0ic$:
*a+rica de /ahr Bod, unul dintre cei mai importan0i productori din domeniu n 1om!nia 2i cola+orator al culti$atorilor de s,ecl de -ahr din jude0ul 3l+a preconi-ea- o recolt de calitate superioar pentru anul acesta" 4ateria prim are o concentra0ie ridicat de -ahr, iar cantitatea mare recoltat n toamn a adus re-ultate m+ucurtoare pentru in$estitorii n domeniu" *a+rica de /ahr Bod a reu2it ast,el s52i $alori,ice produc0ia prin comen-i n a$ans, ,iind asaltat de clien0i din 0ar, dar 2i de peste hotare" olicitri de peste 10"000 de tone de -ahr, la nceputul procesului de produc0ie

63$em cereri de peste 10"000 de tone de -ahr, p!n la acest moment" 7ste o cantitate important, 0in!nd cont c ne a,lm a+ia la nceputul procesului de produc0ie din acest an8, a declarat mana#erul *a+ricii de /ahr Bod, Dan 9arta#" )n aceast perioad este n plin des,2urare campania de recoltare 2i procesare, s,ecla de anul acesta,iind cu un con0inut ridicat de -ahr"

1:;" 63nul acesta s5au o+0inut <0 de tone de s,ecl la hectar, iar planta este de calitate superioar" .roduc0ia sporit 2i propriet0ile materiei prime ne ndrept0esc s estimm c $om

a$ea un -ahr de calitate, o+0inut cu randament nalt pe +anda de procesare8, este de prere omul de a,aceri +ra2o$ean" Zah r d$ calitat$ sup$ri&ar 2 dat&rit r$c&lt$i din ac$st an )n ceea ce pri$e2te calitatea -ahrului de anul acesta, procesatorul de -ahr din Bra2o$ sus0ine c $a ,i o+0inut un produs superior, ce ndepline2te condi0iile cele mai importante" 7ste $or+a despre colora0ia superioar, al+ a -ahrului, #ranula0ia uni,orm, ,r impurit0i, cu umiditate sc-ut" 3cestea sunt datorate procesului de recoltare cu ajutorul utilajelor moderne, dar 2i procesului tehnolo#ic per,ormant" 63$em cel mai mic pre0 la -ahr de pe pia0a intern, apro=imati$ 3 lei>9?3, pe kilo#ram" untem sin#urii care producem -ahr doar din s,ecl 2i este cunoscut pre,erin0a consumatorilor pentru -ahrul de Bod, datorit calit0ilor sale deose+ite8, a spus mana#erul Dan 9arta#" In3$sti4iil$ 5n pr&c$sul t$hn&l&'ic /i#au d&3$dit $0ici$n4a 3ceste re-ultate au ,ost posi+ile nu numai datorit condi0iilor naturale care au permis utili-area

unei recolte de s,ecl de -ahr de calitate superioar, ci 2i in$esti0iilor n tehnolo#ia de produc0ie" La *a+rica de /ahr Bod, sumele ce au ,ost destinate m+unt0irii procesului tehnolo#ic dep2esc c!te$a milioane de euro" (re2terea randamentului ,a+ricii a ,ost posi+il 2i prin achi-i0ionarea ca-anelor 2i tur+inelor de a+ur, n $aloare de peste 2 milioane de euro" Int$r$s (ani0$stat d$ 0ir($ d$ p$st$ h&tar$ 7,ortul ,inanciar nu a rmas ns nerspltit" 3cum *a+rica de /ahr Bod este un productor de re,erin0, ,iind cutat de ,irme din industria alimentar rom!neasc 2i european" )n condi0iile actuale di,icile din punct de $edere economic, succesul procesatorilor de -ahr ar putea repre-enta un punct de $aloare pentru calitatea produselor ,a+ricate de in$estitorii autohtoni" *a+rica de /ahr Bod, spre e=emplu ar putea s ajun# s ncheie rela0ii de a,aceri cu ,irme din @n#aria, lo$enia, (ipru, pania 2i .ortu#alia, care au apreciat calitatea -ahrului rom!nesc 2i pre0ul +un" 1epre-entan0ii ,a+ricii au declarat c se a2teapt la comen-i importante din aceste -one ale 7uropei, dar 2i din alte 0ri" .r&'ra( d$ spri6in p$ntru culti3at&rii d$ s0$cl

*a+rica de /ahr Bod o,er a#ricultorilor din jude0ul 3l+a care culti$ s,ecl de -ahr, pentru anul 2012, sprijin ,inanciar, suplimentar celui asi#urat de la stat" )n total, culti$atorii pot o+0ine p!n la A"000 de lei pentru hectarul de s,ecl culti$at, sum la care se $or adu#a 2i +onusuri" .entru contractele ncheiate pe 2012, *a+rica de /ahr Bod se an#ajea- s pre,inan0e-e 2i sm!n0a de s,ecl, er+icidele 2i n#r2mintele necesare pentru n,iin0area culturii, iar, la recoltare, ,a+rica $a asi#ura ncrcarea 2i transportul s,eclei de la locul de depo-itare"

7-)- Etap$l$ prin car$ (at$ria pri( 8s0$cla d$ 9ah r: tr$c$ in 3$d$r$a &;4in$rii d$ pr&dus 0init 89ah r'

3.1.1Pregatirea sfeclei in vederea extragerii zaharului Materii prime B5 materia prim ,olosit n industria -ahrului din -ona temperat o constituie s,ecla de -ahr care, dupa recoltare, este transportat la ,a+ric unde se ,ace recep0ia cantitati$ 2i calitati$" 9ransportul se ,ace cu mijloace auto sau (*1" ?a#oanele sau autocamioanele cu s,ecl se pot descarca ,olosind instala0ia hidraulic 7l,a, ce ,olose2te ener#ia unui jet de ap cu o presiune de 2,C 5 3 at" 3pa necesar pentru descrcare 2i transport la aceast instala0ie este de D00 5 :00; ,aa de masa s,eclei" 3jutajul ce proiectea- apa are posi+ilitatea de a se roti cu 3D0E in jurul punctului de articulatie al sau ast,el incat jetul de ap s antrene-e s,ecla in canalul transportor prin care amestecul de ap 2i s,ec este condus in canalul colector ce o aduce in ,a+ric sau pe plat,ormele de de precura0ire 2i splare" 3ceast metod este e,icient 2i economic deoarece apa este re,olosit n acela2i scop"

Fig. 1 Transportul sfeclei spre punctul de control cantitativ i calitativ

Fig. 2 prelevarea probei de sfecl pentru deter inarea concentra!iei de zahr

*i#"3 "escarcarea sfeclei dupa c#ntrire si prelevarea probei acesteia

*i#"< Descrcarea s,eclei pe plat,orma mo+il

*i#" C Fnstala0ia hidraulic 7l,a, ce ,olose2te ener#ia unui jet de ap cu o presiune de 2,C 5 3 at" 3pa necesar pentru descrcare 2i transport la aceast instala0ie este

,ecla de +un calitate se depo-itea- pentru o perioad mai lun# iar s,ecla de calitate in,erioar &s,ecla ce a su,erit in urma atacului unor +oli, daunatori sau seceta' este dirijat la ,a+ric pentru o prelucrare cat mai rapid, petru a e$ita ,enomenul de apridere" Fn curtea ,a+ricii sunt amenajate plat,orme de depo-itare a s,eclei, a cror capacitate permite ,unc0ionarea ,a+ricii cel putin 2 -ile" .lat,ormele, construite din +eton, cimentate la supra,a0a, pre-int pere0i laterali $erticali iar ,undul lor este pre$-ut cu o pant de 5 10E inspre transportorul hidraulic" .e ,undul plat,ormei sunt pre$a-u0i hidran0i mo+ili prin care se orientea- asupra s,eclei un jet de ap su+ presiune de 2 G 3, atst,el inc!t s,ecla sa ,ie preluat din sti$a 2i orientat in transportorul hidraulic"

Fig. $. Transportul sfeclei cu %et de apa. .entru reali-area unei $ite-e de transport de l mHs este necesara o cantitate de ap de <00 5 I00; ,ata de #reutatea s,eclei, apa re,olosindu5se dupa decantare 2i de-in,ectare" .e transportorul hidraulic principal se pre$ede B un sistem de re#lare a cantita0ii de s,ecl ce intr in ,a+ricJ un prin-ator de piatrJ un prin-ator de nisipJ un prin-ator de corpuri u2oare pentru ndeprtarea impurita0ilor #rosiere pe care le con0ine s,ecla, protejand ast,el cu0itele ma2inilor de tiat 2i asi#ur!nd o+0inerea unor tai0ei de +un calitate" Din canalul colector, s,ecla este ridicat la ma2ina de splat cu unul din urmatoarele mijloace B roata ele$atoare, pompa 434@9, pompa de s,ecla"

1oata ele$atoare este ,olosit pentru ridicarea s,eclei la inaltimi de 105 1D m, aceasta inaltime depin-!nd de ad!ncimea canalului colector si diametrul rotii" .ompele de s,ecl au a$antajul ridicrii s,eclei la inal0imi mari, inal0imea de ridicare &20 5 2C m' depin-!nd de turatie" 3cestea pre-int de-a$antajul unei deteriorri mecanice a$ansate a s,eclei 2i, din aceasta cau-, se recomand ale#erea acelor pompe ce produc o deteriorare cat mai redus a s,eclei in timpul ridicarii sale la ma2ina de splat" 9rasportul s,eclei de -ahar se ,ace in acelasi timp 2i ajutorul trasportoarelor suspendate din incinta ,a+ricii, care trasport s,ecla pe plat,orma de depo-itare" .rin c#ntrire se 0ine e$iden0a s,eclei intrate in ,a+rica0ie de care se 0ine cont la intocmirea +ilantu0ui -aharului" Fn la+orator se aduce s,ecla prele$at la recep0ie, unde se cura0a si se spal, se taie marunt 2i se determin2 procentul de -ahar din s,ecl" .rocedeele moderne de c!ntrire ,olosesc c!ntare +and, ce c!nt!resc tai0eii care intr in instala0a de di,u-ie 2i inre#istrea- automat cantitatea lor"

Fig.& 'plarea si curtirea sfeclei pentru analiza de laborator

Fig. 8(asin de tiat) run!it sfecla pentru analiza de laborator

Fig.9 'fecl

run!it luat ca prob pentru deter inarea con!inutului de zahr

Fig.1* +aborator pentru deter inarea con!inutului de zahr din sfecl O;s- .e +a-a anali-elor de determinare a con0inutului de -ahr din s,ecl, se $5a eli+era un documentHcerti,icat de anali-, care do$ede2te con0inutul de -ahr 2i pe +a-a cruia productorul sau 0ranul este pltit"

Fig. 11 transportor suspendat cu band a sfeclei descrcat cu tot cu i purit!i , Bolovani-

Fig. 12 Transportul sfeclei cu i purit!i spre separatorul de i purit!i, pietre-

Fig. 1.. 'eparator i puritti

*i#" 3lt tip de separator de impurit0i

Fig.1$ 'eparator de pietre. ,ecla este apoi dirijat la ma2inile de tiat cu ajutorul unui ele$ator, un snec de s,ecl sau un transportor cu +anda" .

Fig. 1&. Trasportor inclinat cu band

9ransportul s,eclei spalate in ,a+rica se e=ecuta cu o +anda de transport inclinata, care aduce s,ecla la c!ntarire sau in +uncarele masina de spalat" ,ecla trasportata cu ajutorul apei are si a$antajul caB n primul rand este splat de impurita0ile #rosiere si trasportata in ma2inile de separat impurita0i $e#etale, pietre, nisip, etc"

3.1.2. Splarea sfeclei : 5 curatirea ,inala 5 se ,ace in masini ori-ontale sau cu du-e"
(asinile de spalat 5 ,ormate dintr5o al+ie deschisa in care se rotesc 2 ar+ori pe care sunt montate +rate ce asi#ura inaintarea si ,recarea s,eclei 5 sunt compartimentate ast,elB / co parti ent 5 spalarea s,eclei murdare, a noroiului de pe supra,ata s,ecleiJ noroiul se colectea-a intr5un re-er$or plasat su+ ,undul per,orat al compartimentului iar apoi este e$acuat"

Fig. 18. 'palarea sfeclei in asini orizontale. 9recerea s,eclei dintr5un compartiment in altul se reali-ea-a prin intermediul unor palete de constructie speciala, care o preiau din compartimentul in care sunt montate si o arunca in urmatorul" (antitatea de apa necesara spalarii este de <0 5 C0; din #reutatea s,eclei, iar circulatia apei este in contracurent cu s,ecla, ast,el incat apa proaspata spala mai intai s,ecla mai curata si apoi cea murdara" Fn ,a+ricile moderne, spalarea s,eclei se e=ecuta intr5o sectie separata de ,a+rica pentru e$itarea condensarii $aporilor de apa pe utilaje si a patrunderii in ,a+rica a in,ectiei odata cu apele de transport si de spalare" 3mestecul s,eclaHapa este apoi trecut pe un #ratar ce are roiul de a separa apa antrenata sau pe un transportor hidraulic dotat cu un sistem mecanic de indepartare a

apei" Daca nu se indepartea-a apa din s,ecla, aceasta poate ajun#e in taitei, in proportie de 10; ,ata de masa acestora, si ,alsi,ica +ilantul -aharului prin cantarirea s,eclei la intrarea in ,a+ricatie &re-ulta un randament de e=tractie a -aharului mai mic decat cel real'"

Fig. 19. Trasportor elicoidal ce transport sfecla spalata. Taierea sfeclei de zahar este o operatie importanta in procesul tehnolo#ic de o+tinere a -aharului, prin care se urmareste o+tinerea taiteilor su+tiri in $ederea crearii conditiilor de e=tractie a -aharului din sucul celular al s,eclei" 4asinile de taiat se pot imparti in trei #rupe, in ,unctie de tipul sistemului de taiereB masini centri,u#ale 5 cutitele sunt montate ,i= in peretii unui cilindru $ertical iar s,ecla se misca pe supra,ata interioara a acestuia, ,iind presata pe cutite de ,orta centri,u#aJ masini cu disc 5 sistemul de taiere il constituie un disc rotitor &mo+il' pe care sunt montate cutitele", iar s,ecla sta relati$ ,i=a pe acest disc J masini cu tam+ur ori-ontal 5 cutitele sunt montate pe peretii unui tam+ur ori-ontal, iar s,ecla este mentinuta relati$ ,i=a in interiorul tam+urului cu ajutorul unui dispo-iti$ special" Fn ,a+rica sunt ,olosite masinile centri,u#ale si cele cu tam+ur ori-ontal" 9oate tipurile de masini de taiat tre+uie sa corespunda urmatoarelor cerinte B producti$itate ridicataJ si#uranta in e=ploatare J sa asi#ure calitati superioare taiteilorJ e=ploatare usoara si remont 0 posi+ilitate de re#lare a producti$itatii"

(aracteristicile cutitelor ,olosite depind de calitatea s,eclei si de instalatia de di,u-ie ,olosita, iar tipul cutitelor determina lun#imea optima a taiteilor" 3ceste cutite sunt montate in dispo-iti$e speciale, denumite portcutit, pre$a-ute pe discul ori-ontal al masinii de taiat s,ecla" Datorita pre-entei acestor dispo-iti$e, cutitele pot ,i schim+ate rapid"

Fig.2*. (asini centrifugal cu ta bur orizontal Fn ,unctie de modul de o+tinere, cutitele pot ,i de doua tipuri B cutite ,re-ate 5 tip (i-ek si Koni#s,eld 5 care, pentru o+tinerea taiteilor in ,orma de 1 presupune succesiunea cutitelor unul dupa altul, e=act in aceeasi po-itie pe supra,ata s,eclei care se taie" e o+tin doar <C; taitei cu sectiunea in ,orma de 10 cutite stantate 5 cutite Loller 5 con,ectionate din ta+la de otel de compo-itie specialaJ se montea-a decalat unul ,ata de cel consecuti$, cu o distanta e#ala cu 1H2 din deschiderea dintre 2 ma=ime consecuti$e pentru a o+tine taitei in ,orma de ?" 3m+ele tipuri de cutite se construiesc in doua $ariante B nr" l 5 un dinte complet in stan#a nr" 2 5 un dinte complet in dreapta pentru a o+tine taitei in ,orma de ?"

Fig. 21. 2utite petru taiere taietei" 9aiteii sunt ,asii de s,ecla, de o anumita lun#ime si ,orma &in sectiune 5 ,orma de ? sau j#hea+', aprecierea acestora ,acandu5se cu cifra 'ilin &cu $alori intre I 520' ce da indicatii asupra #rosimii taiteilor si a supra,etei lor" 2ifra 'ilin repre-inta lun#imea, in m, a 100 # taitei"

Fig. 22. Taietei de sfecla. .entru ca procesul de e=tractie &di,u-ie' a -aharului din taitei sa ai+a loc in conditii optime, taiteii tre+uie sa indeplineasca cate$a conditiiB sa ai+a o #rosime determinataJ

La de,ecare, ca si la prede,ecare, se utili-ea-a o=id de calciu &su+ ,orma de lapte de $ar" 3ceasta pre-inta urmatoarele a$antaje B laptele de $ar se o+tine usor, in instalatii simpleJ concentratia de (a&%H' 2 constantaJ se pot separa mai usor impuritatile &nisip, pietris' se poate do-a mai usor" Do-area se ,ace in mod automat, in ,unctie de cantitatea de -eama prede,ecata sau de -eama +ruta"

Fig23. 'tatia de preparare a laptelui de var. .rede,ecarea 5 prin tratarea -emii de di,u-ie cu 0,1C 5 0,3C; (a% are loc coa#ularea rapida si masi$a a coloi-ilor" (antitatea de precipitat coloidal care se ,ormea-a la prede,ecare repre-inta 0,C 5 l; din cantitatea de -eama" .entru operatiile ulterioare puri,icarii este necesar ca toti coloi-ii sa treaca prin punctul i-oelectric pentru a coa#ula, deoarece prin ramanerea lor in -eama ar produce mari di,icultati la ,iltrare, decantare, cristali-are etc" La conducerea operatiei de de,ecare, in practica tre+uiesc respectate 3 etape B adaugarea varului 3 care se reali-ea-a inainte de incal-irea -emii datorita solu+ilitatii mai mari a acestuia la temperaturi sca-uteJ incalzirea ze ii la te peratura de defecare4 entinerea ze ii in conditiile de te peratura si p5 pentru des,asurarea cat mai completa a reactiilor"

Fn practica, pentru a e$ita pericolul de pepti-are a coloi-ilor se ,olosesc de,ecatoare $erticale, cu ,undul in ,orma de trunchi de con, pre$a-ute cu dispo-iti$e de amestecare sau cu instalatii interioare de circulatie ,ortata"

Fig2.. 'irop de zahar.

Fig.26 2azane de fierbere a siropului de zahr

3st,el, solutia puri,icata se supune ,ier+erii in statia de $apori-are, unde ea pierde cam I 5 : K# apaHK# -ahar, ajun#and la un continut de su+stanta uscata de M DC;" tatiile de concentrare din industria -aharului sunt ,ormate din mai multe aparate, le#ate in serie, lucrand ne principiul e,ectului multiplu, prin aceasta urmarindu5se reducerea consumului de a+ur primar in raport cu cantitatea totala de apa e$aporata si a necesarului de apa de racire" Fn timpul operatiei de concentrare prin $apori-are, -eama suporta modi,icari chimice care sunt cu atat mai mari cu cat timpul de stationare la temperatura ridicata este mai mare si cu cat -eama este mai putin termostata+ila" Fer erea si cristalizarea zaharului .rin ,ier+ere &reali-ata in aparate $acuum' se urmareste e$aporarea in mod #radat a apei din siropul #ros re-ultat la concentrare, consecinta ,iind ca, la un continut de su+stanta uscata constant 5 corespun-ator unei stari de suprasaturatie 5, -aharo-a din solutie cristali-ea-a" Masa 'r&asa este o suspensie de cristale intr5un sirop intercristalin &sirop mama', ce contine toate impuritatile initiale din masa, puritatea siropului intercristalin ,iind in,erioara puritatii masei ,ierte" iropul mama, din care nu mai este renta+il sa se o+tina -ahar prin ,ier+ere si cristali-are, se numeste melasa aceasta ,iind caracteri-ata de un continut de s"u" M si 5C0; -ahar"

Fig. 2$ 7parate de fierbere sub vid.

*ier+erea se e,ectuea-a intr5un aparat de $apori-are pre$a-ut cu spatiu pentru ,ier+erea maselor, camera de incal-ire &cu a+ur' si un spatiu de $apori" (onducta de e$acuare a $aporilor este conectata la condensator care este le#at la pompa de $id" Cr$st$r$a cristal$l&r se reali-ea-a prin introducerea continua de sirop, care aduce in aparat -aharo-a necesara de-$oltarii #ermenilor" 3pa adusa cu siropul tre+uie sa ,ie e$aporata, ast,el ca siropul5mama este mentinut la o usoara suprasaturatie &N O 1,0C 5 1,10', ceea ce impiedica di-ol$area cristalelor deja ,ormate sau nasterea de noi #ermeni de cristali-are"

Fig. 2& 7parate de fierbere a siropului sub vid,cristalizareDeci B1919DCDCDI, in aceasta ,a-a se urmaresc B mentinerea suprasaturatiei siropului5mama la o $aloare ,a$ora+ila cresterii cristalelor, ,ara ,ormarea altoraJ introducerea siropului ast,el incat e$aporarea sa ,ie direct proportionala cu $ite-a de depunere a -aharo-ei pe cristalele e=istente" Fn practica, pentru o+tinerea unei cresteri rapide a cristalelor se ,oloseste un sirop de puritate ridicata in etapa de insamantare deoarece, in aceleasi conditii de ,ier+ere, cristalele cresc mai repede la o puritate inalta a siropului" iropurile de alimentare ale aparatelor $acuum tre+uie incal-ite cu 3 5 D E( peste temperatura de ,ier+ere a masei din aparate pentru a pre$eni supraincal-irea sau racirea masei si a,ectarea suprasaturatiei" .e masura cristali-arii treptate a -aharului, puritatea siropului5mama scade si aparatul se umple cu o suspensie de cristale intr5un sirop5mama care poarta denumirea de masa gr!asa.

Fig. 2&. 2ristalizare a asei groase in pri ul aparat cu vaccu . In'r&sar$a 0inala sau <c&ac$r$a< (as$i 'r&as$ constituie ultimul stadiu al ,ier+erii" %data umplut aparatul cu masa #roasa se intrerupe alimentarea cu sirop si se concentrea-a masa pana la o concentratie de A2 5 A2,C EB=" De asemeni, in a,ara de respectarea concentratiei tre+uie urmarita si puritatea siropului intercristalin, respecti$ scaderea puritatii reali-ate prin ,ier+ere"

Fig. 28. 8roba din ulti ul aparat de fierbere cu vaccu . Fn ultimul aparat de cu $accum siropul este de o culoare inchisa deoarece aici se puri,ica siropul ramas de la celelate aparate" Fn ca-ul concentrarii ,inale se are in $edere ca masa sa nu sta#ne-e pentru a nu ,a$ori-a ,ormarea de con#lomerate sau nuclee 9false9 de cristale .entru atin#erea puritatii cerute a -aharului, solutia5mama nu poate ,i epui-ata complet intr5o treapta de cristali-are" (ontinutul de cristale al maselor de produse este corelat cu puritatea si continutul lor de su+stanta uscata" (and ,ier+erea este #ata, masa #roasa se descarca in mala=orul situat su+ aparatul de ,iert si temperatura scade repede cu C 5 D E(, ceea ce corespunde la o crestere a suprasaturatiei cu 0,1, creandu5se ast,el pericolul ,ormarii ,ainii" .entru pre$enirea acestei situatii se stropeste masa cu M 0,C; apa incal-ita cu 35C E( peste temperatura masei #roase, incat coe,icientul de suprasaturatie sa se mentina intre limitele 1,03 G 1,0"

*i#" 2A 4ala=oare"

Din mala=or, masa ,ier+inte se dirijea-a la centri,u#are, aparatul $acuum pre#atindu5se &spalare cu a+uri pentru a indeparta cristalele ramase' pentru urmatoarea sarja"

Fig. 3*. 2entrifuge.1edere de sus. Din mala=oare masa #roasa se dirijea-a in ast,el de centri,u#e unde se o+tine -aharul pe di,eri,erite marimi de cristale sortimente etc"

Fig31. 'epararea cristalelor in centrifuga.

Din centri,u#e cristalele de -ahar o+tinute sunt dirijate prin transportoarcu $i+ratii, in cascada de pe un transoprtor pe altul cu +en-i este dirijat la am+alare"

Fig. 32 Transportor cu vibratii.

Fig33. Transportor cu banda. (onditionarea si am+alarea se ,ace in saci de ra,ie si in pun#i de hartie de un k#"

Fig. 3.. 7 balarea in saci. Dupa am+alare sacii de -ahar sunt transportati in depo-ite tot cu ajutorul transportoarelor"

Fig. 36 Transportor cu banda pentru saci.

Fig. 3$. /nstalatie de a balare pungi de hartie.

Fig.3&. Ba:uri de zahar a balat in pungi de 1;g.

Dupa ce -aharul este am+alat in pun#i de un k# se ream+alea-a in +a=uri" @n +a= contine 10 pun#i de 1 k# , si este am+alat cu ,olie de plastic" Depo-itarea -aharului $rac se ,ace in silo-ul de -ahar situat in incinta ,a+ricii"

Fig.38. 'ilozul de zahar.

?iitori in#inerii in industria -ahrului

L1@.3 7"."F 51D:A1cei mai tari din ,acultate