Fenomenul acceleratiei

Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ n raport cu perioade situate cu cteva decenii n urma. Potrivit datelor statistice, copii de vrsta scolara au n medie cu 10 cm si cu 5 kg mai mult dect copii de aceeasi vrsta de acum 7 ! decenii. "e asemenea, vrsta medie a maturizarii sexuale a co#ort cu cca. $ ani si c%iar mai mult n raport cu anul 1!50 sau 1&00. Potrivit datelor statistice de la noi, maturizarea sexuala intervine cu 1 1,5 ani mai devreme n mediul ur#an fata de cel rural. 'inenteles, aceasta accelerare a maturizarii, respectiv co#orrea vrstei de nceput a pu#ertatii se situeaza deasupra unui nivel asimptotic( ea nu ar putea co#ori indefinit, n acelasi timp se constata ca #aremele testelor de inteligenta ntocmite cu decenii n urma se cer revizuite n raport cu avansul generatiilor tinere, crescute intr un mediu saturat de informatii gratie mi)loacelor comunicarii de masa att de raspndite n zilele noastre, alaturi de informatica. *ceasta +oferta+ crescuta de informatie forteaza intr o masura procesul de maturizare intelectuala, de formare a opiniilor si atitudinilor la copii si tineri. "esi dezvoltarea fizica a preadolescentului este reglata de legi #iologice, pot sa apara disarmonii trecatoare ale segmentelor corpului, ale organelor si sistemelor. "e pilda, cresterea n naltime se realizeaza mai ales pe seama mem#relor, n vreme ce toracele si #azinul ramn n urma. "e aici, nfatisarea nearmonioasa a preadolescentului( minile si picioarele lungi, pieptul cazut si ngust ,corpul cu aspect de +paian)en+-. .ot asa, musculatura corpului se dezvolta mai lent dect sc%eletul, mpre)urare ce conditioneaza o anumita stngacie a miscarilor preadolescentului. *cumularea attor modificari pentru care copilul nu are nca o narmare psi%ica satisfacatoare creeaza o stare de alerta, o preocupare de a se nscrie n registrul normalului, de a fi ca +ceilalti+. *dolescentul e preocupat de aspectul corpului( cea mai mica a#atere ,ngrasare, #ustul prea voluminos sau prea plat, nasul mai lung, cresterea exagerata n naltime, acneea etc.-, ca si dezvoltarea mai lenta a unor caractere sexuale secundare creeaza teme de framntare, insatisfactii. 'aietii sunt cu deose#ire deprimati de constatarea deficitului lor morfologic, statura mica fiind uneori sursa unui +complex de inferioritate+. /a fete produce insatisfactie de durata +complexul de urtenie+, pe temeiuri adesea aparente. n organizarea vietii si activitatii scolarilor de vrsta mi)locie tre#uie sa se evite factorii care duc la supraexcitarea sistemului nervos central sau pot induce la#ilitatea neurovegetativa cu simptome cardiovasculare, respectiv cefalee, algii a#dominale etc. "epistarea la timp a acestor modificari, instituirea unui sistem adecvat de munca, odi%na, sport si alimentatie su# un control medico pedagogic constituie solutii indicate pentru prevenirea m#olnavirilor. 0e sta#ilizeaza activitatea ritmica a sistemului endocrin. n perioada adolescentei se nc%eie prima perioada a maturizarii sexuale si procesul continua lent pana pe la $$ $1 de ani.2xpresia functionala a perfectionarii structurale a creierului o constituie aparitia ritmului alfa de +tip adult+ pe electroencefalograma n )urul vrstei de 1! ani. Procesele de analiza si sinteza devin tot mai fine, se accentueaza functia reglatoare a lim#a)ului intern. 3otam, n nc%eiere, tendinta adolescentei de a se prelungi spre al doilea mare ciclu al vietii, spre cel adult.