CONTRACTUL DE FRANCHISING

1.Notiune.

Franchising-ul constituie una dintre cele mai recente si mai moderne expresii ale distributiei de marfuri si servicii. Forma de comercializare careia ii da expresie juridica a aparut si s-a dezvoltat in S.U.A. cu numai cateva decenii in urma , atunci cand legislatia nord americana a interzis distribuirea marfurilor de catre insusi producatorul lor, impunand ca distribuirea sa fie facuta de o alta firma. Contractul de franciz a aprut n SUA odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. Datorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial; fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, franchising-ul a imigrat in Europa unde a suferit influente si modificari locale. Datorita gamei foarte vaste de forme in care se poate realiza , cat si particulariitatilor pe care el le reprezinta in fiecare stat , franchising-ul nu este usor de definit. In doctrina americana s-a afirmat ca , in cei mai simpli termeni , franciza este o licenta prin care proprietarul unei marci comerciale sau a unui nume comercial concesioneaza altuia dreptul de a vinde un produs sau un serviciu sub acel nume sau marca. Literatura franceza considera , la randul ei, franciza ca pe un mod de distributie care permite unui distribuitor numit francizat- sa comercializeze produse sau servicii sub denumirea si marca unui furnizor numit francizor - , aplicand know-how-ul acestuia. In doctrina noastra franchising-ul a fost defeinit1 ca fiind operatiunea juridica ce presupune cedarea cu titlu oneros de catre o firma de succes , numita francizor , a dreptului si licentei (de fabricatie sau de comert) de a produce si de a vinde un anumit produs sau serviciu utilizand sistemul de afaceri si de management al firmei mama in favoarea unui intreg lant de alte firme ( persoane juridice) sau comercianti persoane fizice in calitate de francizat.

M.N.Costin , Dictionar de drept international al afacerilor, vol.2 , Editura Lumina Lex , Bucuresti, 1996, p. 120 si urm.

Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord altei persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Aceast definiie este deficitar sub mai multe aspecte: - nu sunt definite elementele eseniale ale francizei, ca de exemplu: know-how-ul, asistena comercial i tehnic, folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii clientelei (marc, renume) ale francizorului; - legiuitorul a introdus o parte din elementele definitorii ale francizei n definiiile date partenerilor contractuali i n obligaiile prilor; -se las loc la interpretri ale unei serii de alte contracte din gama contractelor de distribuie, licene i cesiuni. n doctrina juridic, franciza s-a definit n diverse moduri: Contractul de franchising (termen englez) const n acordarea de ctre comerciantul productor, numit franchiser, a dreptului de a beneficia de un sistem de relaii care conine marca, renumele, know-how-ul i asistena unui comerciant, persoan fizic sau juridic, numit franchisee, n schimbul unui pre constnd ntr-o sum de bani iniial i o redeven periodic, numit franchisefee. n sistemul american, franciza este o convenie care ofer unei pri dreptul de a distribui, de a vinde, de a furniza bunuri i servicii sau faciliti ntr-o zon determinat. Un autor francez conchide plastic: A franciza nseamn a transmite altora cum s reueasc cum noi am reuit, a reitera o reuit.

Pentru Comisia de specialitate a Comunitatilor europene , franciza este constituita dintr-un ansamblu de drepturi de proprietate industriala sau intelectuala cuprinzand marci , nume comercial, embleme, desene si modele , drepturi de autor, know-how sau brevete, cu destinatia de a fi exploatate pentru revanzarea produselor sau prestarea de servicii utilizatorilor finali. In conceptia legiuitorului roman, franciza este un sistem de comercializare a produselor , serviciilor sau tehnologiilor , bazat pe o colaborare stransa si continua intre persoane fizice sau juridice , independente din punct de vedere financiar , prin care o persoana , denumita francizor , acorda unei alte persoane , denumita beneficiar , dreptul de a exploata o afacere , un produs sau un serviciu.

n sistemul de drept comercial romnesc franciza a fost definit legal prin articolul 1 din Ordonana Guvernului nr. 52/1997, modificat i completat prin Legea nr. 79/1998, republicat n M. Of. Nr. 180 din 14 mai 1998 Indiferent de modul in care franchising-ul (sau franciza) a fost definit , el este in esenta un sistem de colaborare intre un producator de bunuri sau ofertant de servicii (francizorul) si un distribuitor (francisee sau beneficiarul), independenti unul de altul din punct de vedere juridic si economic, dar legati printr-un contract in virtutea caruia primul acorda celui de-al doilea posibilitatea de a se integra in reteaua de distributie , cu dreptul de a exploata , in conditii determinate si contra unei plati , brevete,marci, nume, o emblema sau o simpla formula sau secret comercial care-i apartin. Asadar , instrumentul juridic prin care franchising-ul se realizeaza este contractul de franchising (sau de franciza) , contract comercial tipic dreptului american , avand functii apropiate de intermediere si corespunzand concesiunii comerciale reglementate de dreptul continental.