Constelatii Diamantine, Nr. 3 (43) / 2014

Revist# de cultur# universal#
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul V, Nr. 3 (43)
Martie 2014
Per aspera ad astra
_n acest num#r semneaz#:
Doina Dr#gu], George Filip, Iulian Chivu, Florin M#ce[anu, Janet Nic#, Gheorghe A. Stroia, Liviu-Florian Jianu, Ioan Mititelu,
Constantin Miu, Nicolae M#tca[, {tefan Dumitrescu, George Petrovai, Marcela Ilinca, Ion Pachia-Tatomirescu, George Baciu,
Mihai Du]escu, Dan Lupescu, Dumitru Ichim, Mariana Zavati Gardner, Lucian Gruia, Petre Gigea-Gorun, Daniel Marian, Dan Sandu,
Jean B#ile[teanu, Nicoleta Milea, Constantin Toma, Ionu] Caragea, John Mole, Virgil Ciuc#, Stelian Gombo[, Yusuf Yigit,
Eugen Deutsch, Mihai Horga, Boris Marian, Nicolae Rotaru, Diana Adriana Matei, Virgil Datcu, Sebastian Golomoz, Valerian Lic#,
Nelu Vasile, Dominic Diamant, Ecaterina Negara, Leonard Ionu] Voicu, Constantin Iura[cu-Tataia.
T
i
e
p
o
l
o

-
C
a
i
i

l
u
i

A
p
o
l
l
o
Doina Drgu(, Cu poetul George Filip, la 75
de ani ai lui ...................................................pp.3-5
George Filip,Versuri ...................................pp.5,6
Iulian Chivu, Dedal i Icar - bivalenta
zborului ..........................................................pp.7,8
Florin Mceyanu,Giambattista Tiepolo .........p.8
Janet Nic, Paradoxuri umoristice ...............p.9
Gheorghe A. Stroia, Lirica lui Ion Micheci -
zvon despre un cntec tandru... .............pp.10,11
Liviu-Florian Jianu,Versuri ...........................p.11
D. Drgu(, Venicia niciodat nu moare..p.12
Ioan Mititelu,Versuri .......................................p.12
Constantin Miu,Manual de viat spiritual
trit ..........................................................pp.13,14
Nicolae Mtcay,Versuri ..................................p.14
$tefan Dumitrescu, Popasuri scriitoriceti pe
Olt i Oltet ..................................................pp.15,16
George Petrovai,Cuvinte-ncumintite ............p.17
Marcela Ilinca, La vie a plus infini & Il faut
sourire meme si tu souffres ............................p.18
Ion Pachia-Tatomirescu, Eseuri filosofice i
lirosofice... ................................................pp.19-21
George Baciu,Frme de gnduri ..............p.22
Mihai Du(escu, ...Din periodice ....................p.22
Dan Lupescu, Spiritul Brilei n veacul
spectaculos ................................................pp.23-27
Dumitru Ichim,Versuri ...................................p.28
Mariana Zavati Gardner,Versuri ..................p.28
Lucian Gruia,Speranta..................................p.29
Petre Gigea-Gorun, Caricaturistul de talie
mondial, Stefan Popa Popas, un artist de
geniu...........................................................pp.30-34
Daniel Marian,Nichita Danilov... ................p.35
Dan Sandu,Versuri ..........................................p.36
Jean Bileyteanu, Sub puterea cuvntului ...p.37
Nicoleta Milea, Viziune, Inspiratie, Revelatie n
Sonetul lui Theodor Rpan ...............pp.38,39
C. Toma, Jurnalul unui singuratic ...pp.40,41
Ionu( Caragea,Sindromul nemuririi ............p.41
John Mole,Versuri ...........................................p.42
Virgil Ciuc,Versuri .......................................p.42
Stelian Gomboy, Jertfa Sfintilor Martiri
Brncoveni ...............................................pp.43-47
Yusuf Yigit,Versuri ........................................p.47
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.48
Mihai Horga,Versuri .......................................p.48
Boris Marian,Versuri .....................................p.49
Nicolae Rotaru,Infractorul Alzheimer ..pp.50-52
Diana Adriana Matei,Versuri .........................p.52
Virgil Datcu, Adriana. Cuvinte din iarna
vietii ............................................................pp.53,54
Sebastian Golomoz,Versuri ............................p.54
Valerian Lic, Constelatii epigramatice ....p.55
Nelu Vasile,Constelatii rebusiste ................p.56
Dominic Diamant,Versuri ...............................p.56
Ecaterina Negara,Versuri ...............................p.56
Leonard Ionu( Voicu, Funia roie .................p.57
C. Iuraycu-Tataia,Constelatii epigramatice ..p.58
Semnal editorial ..............................................p.59
Sumar Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
- Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania,
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul V, nr. 3(43)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
DTP: Doina DRGUT
Ilustra(ia revistei: Giambattista Tiepolo
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul V, nr. 3(43)/2014
Doina DR~GU}
n luna martie a acestui an - 2014 -, ziua 22, Poetul George FILIP va aniversa
cele 75 de primveri strnse n palmaresul vrstei. Nu este o excep(ie de
longevitate, dar evenimentul merit onorat. Cu acest prilej, srbtoritul ne
ofer spre publicare un interviu inedit, realizat ntre ra(ionalul personajului
yi poetul n sine. $i concertul se va derula, fireyte, ca n numrul precedent,
sub bagheta mea magic...
Motto:
nu-s george FILIP, sta-i doar un nume,
btut cu fierul royu - un stigmat,
s nu m rup de crdul meu prin lume
cnd pe idei m vreau crucificat...
Rajionalul: De ce ai pus n avangard strofa
aceasta care este, aparent, att de lucid,
pesimist, optimist i, concomitent, aa de
imperceptibil?
Poetul: Catrenul respectiv exprim chinte-
senta vietii mele lung, zbuciumat, contro-
versat si etc...
R: Aceasta se ntelege clar, dar nu pari
sincer. Doar atta vrei s ne spui despre
pogonul tu de viat? Cred c ne ascunzi
multe lucruri...
P: Desigur. N-am chef ca n acest interviu s
v desir tot letopisetul vietii mele. N-am timp,
spatiu, chef. V rog mai scormoniti si singuri
prin bnuitele arhive ale subsemnatului.
R: Stim, pn una-alta, c ai publicat vreo
35 de volume cu versuri. Te-ai ntlnit cu
mii de fani iar pe planet ai zeci de mii de
cititori. Fii mai filotim!
P: Cui crezi c-ar folosi spusele mele, scrise?
R: Asta-i culmea! Nou, oameni lor,
romnilor.
P: Si cine m-ar crede? Se laud, vor spune
co-planetarii mei, contestatari prin excelent.
Ascult, mi drag Ratiune, eu am deja si
vreo 35 de ani de exil. Am ajuns la niste
concluzii vizibile tuturor, dar de multi igno-
rate. Pot spune c romnii de acas sunt to-
tal debusolati si c o band de politruci neo-
comunisti joac barbut cu destinul natiunii
romne. Dup nereusita si furata revolutie
din89 focarele acestea de antinationalism
au fost exportate si au ajuns pn n Canada
noastr de adoptie. Retine, te rog! n anul
1979, cnd am ajuns n Austria lui Strauss si
a lui Frantz Grillpartzer, eu si noi romnii din
lagrul de refugiati de la Traiskirchen eram
tratati cu HERRN, adic domnule. Banditul
de ceausescu a dat drumul peste granite pus-
criasilor cei mai nriti, i-a trimis dup noi,
au distrus imaginea aziliatului politic romn
si n cteva zile am devenit CHAIZE, adic...
rahati! Parisul era si el bine infestat cu golani
romni nc dinaintea asasinatului din 89.
Adevratii romni se pitulau prin Cartierul
Latin al Parisului temtori ca n QVO VADIS
DOMINE? si btrnul preot Vasile Bol-
deanu abia de mai aduna ctiva n biserica
ortodox din strada Jean de Beauve. Acolo,
ns, pe slugoii trimisi de Bucuresti i con-
tracarau viguros ctiva bravi romni, dintre
care as aminti pe regretatul fost ministru
Nicolae Penescu, testamentarul politic al lui
Maniu, apoi Sergiu Grosu, fratii Nitescu, Ci-
cerone Ioanitoiu, studentul George Barbu,
printesa Alexandra Caragea, Faust Brdescu,
surorile Ioana si Maria Brtianu, Dan Virgil,
Carmen Suciu, fostul meu coleg Vasile Bol-
deanu, poetul Gheorghe Astalos etc...
R: Ai uitat de Monica Lovinescu i Virgil
Ierunca...
P: Ba, dimpotriv, le rezerv un spatiu spe-
cial. Ei zdrngneau niste tinichele n stu-
dioul de la Paris al Postului Europa Liber
strignd Jos Ceausescu!... Jos Comunis-
mul! Minteau c sunt printre protestatarii
romni anticomunisti din Piata Trocadero,
adic la Turnul Eiffel. De fapt, si sorbeau
linistiti cafelutele si numrau dolrasii pltiti
de Senatul American. (Dup cderea relativ
a comunismului trupurile lor nensufletite au
fost duse n Romnia. De ctre cine si de
ce?... m ntreb mereu...)
R: Si ai ajuns la Montreal...
P: Da, la finele lui septembrie 1982. Sincer s
fiu, am trecut oceanul de fric, s nu m
ajung din urm gheara comunismului. Cnd
mi-au dat pasaportul, securistii m preve-
niser: Bine, m banditule..., nu te dai cu noi
nici n ultima clip... te vom da noi pe mna
emigratiei! Si m-au dat. Au fcut pe mine
probe de asasinat n Austria, n Franta si chiar
la Montreal. Dar nu m-au omort de tot...
R: Si iat-te la Montreal...
P: La aeroportul Mirabel (corcodus!) nu m-
au asteptat romnii cu vreo plancard, cum
auzisem, pecares scrie... BINE AI VENIT!
M-a umflat un taxi care m-a dus la un hotel
de lux. Nu stiam c iesisem de sub oblduirea
birourilor de emigratie din Franta. Trebuia
s pltesc. Norocul meu c aveam dolrasi
berechet. i adunasem la Paris, n aproape
trei ani, vruind, mturnd si zugrvind pe
4
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 3(43)/2014
unde apucam. ...Ploua. Metropola mi-a fcut
o impresie deplorabil. La biroul de emigratie
m-a interceptat omniprezentul meu amic
Gheorghe Rusu. l cunoscusem la Paris, unde
am fost amndoi lupttori. Peste alte dou
zile, dar acum nsorite, neic!..., eram la Val-
david. Toat lumea stia c sunt poetul care
a venit de la Paris. Peste alte dou zile dr.
Ion Tranu, longevivul Presedinte al ARC-
ului, m-a instalat reporter la Ora de Radio.
Mi-am schimbat opinia si gseam c Mont-
realul este minunat. Atunci erau pe aici doar
dou biserici. Una verde, legionar, si alta
rosie, comunist. Pe dracu... Am nteles eu
repede. Ambele erau doar biserici, numai c
Dumnezeu le vizita echipat cu odjdii diferite!
R: Aa te vreau poete... mai spune.
P: Spun. Stie o lume c sunt vorbret si certret.
R: Faci aluzie la trusa ta de njurturi?
P: Cred c-ar cam fi cazul. S-ti explic. Comu-
nitatea romn era foarte bine nfiripat. ARC-
ul... cu ale lui, bisericile... cu ale lor. Martor la
spusele mele mi este minunatul domn Valeriu
Crainic. El mi-a cunoscut toat evolutia mea
pe aici. Deci... eram reporter radio. Prin spri-
jinul regretatului fost ministru al culturii si
emigratiei pe Quebec, dl. Gerald Godin, am
prins functia de directoras al noului Centru
Cultural Romn. Alturi de vesnic tnrul
Eugen Caraghiaur am pus bazele primei
televiziuni de limba romn din toat emi-
gratia romn. Apoi am fost redactor la re-
vista inter-etnic HUMANITAS, condus de
scriitorul C. Stoiciu. Timpul trecea iar eu, din
cnd n cnd, m cstoream. n anul 1990,
imediat dup pseudorevolutia romn,
nstrusnicul Dan Fornade, mpreun cu har-
nica lui Aura, au nfiintat revista Luceafrul
de Montreal. Ce revist minunat! O numr
ca pe singura revist adevrat care a functi-
onat pe aici exact 10 ani. Am lucrat cu drag si
voluntar la ea tot timpul.
R: Ai zis c umbli la arsenalul de injurii...
P: Imediat. Mi nineac, iat c au ajuns si la
Montreal primele valuri de emigranti postre-
volutionari. Inamicii acestia erau derutati,
infatuati, curiosi, mincinosi, umblau singuri
sau ca lupii rpciugosi, n haite. Intrigile
dintre romni au nceput, si se accentuau
mereu. La o vreme, Centrul Cultural Romn,
de-acum functional, a gzduit un crd de per-
sonalitti venite din Romnia, nechemate de
nimeni si n-am nteles nici DE CE?!? Printre
musafiri... Octavian Paler, Ana Blandiana,
Petre Bcanu etc. Multora le-a czut capul
n gur cnd m-au vzut mbrtisndu-m cu
marele jurnalist Paler si cu poeta Ana Blan-
diana. Pricepeau curiosii c si eu fusesem
cineva prin Romnia. Acesti incognito am-
basadori au tinut o conferint lung, plictisi-
toare, n care n-au spus nimic. Nici mcar de
ce au venit la Montreal, apoi au plecat prin
America. Dup care au tbrt peste noi zia-
ristii, ca ciorile migratoare, de-stia scoliti
pe la cluburi de noapte sau cu diplome
cumprate de la chioscurile-secretariat.
Primul ziar NOU a fost Pagini romnesti.
Apoi Tribuna noastr ...a voastr!, le-am
strigat eu la o ntrunire public. Apoi Zig-
zag, Impact Accent... Toate fituicile
acestea sustin c nu sunt subventionate.
Atunci... cum apar asa... peste noapte?!? Si
culmea este c acesti extraterestrii nu ne bag
n seam pe noi, stia - veteranii. Parc sunt
buldozere. Limbajul lor este adesea deplo-
rabil, ca al tovarsilor de la Bucuresti. Aceste
organe de pres si arog responsabilitti
nejustificate. Nu esti inginer, sofer, doctor,
frizer, panacodar, biciclist, pilot, sigisbeu,
marinar, poet, dect dac-si dau ei acordul.
Laud arareori anumite personalitti, dar n-
totdeauna cu un scop. Se cunosc acestia c
sunt ciudati, c umbl cu cioara vopsit,
dup jongleriile lor politice si dup opiniile
lor - n general. n definitiv, toat aceast
pres este parazitar, trieste pe gologanii
agonisiti prin publicitate. Si imit flcii aces-
tia... fr rusine! Comunitatea noastr are de
vreo 40 de ani un post de Radio comunitar.
Au mai nfiintat ei nc vreo dou. Am avut
noi o televiziune adevrat, cu spatiu de emi-
siune, acordat de guvern, cu program spt-
mnal... au mai ntacmat si ei alte cteva.
Amavut noi - si avemnc - o Asociatiescri-
itoriceasc pe Canada, au mai fcut si ei una...
pe Quebec! Asa, de dragul ca un nimenea
ofticos si orgolios s se numeasc si el nea
Presedintele... Mi frate... o fi el romnul ns-
cut poet, dar nu chiar asa!
R: Poete, totui, cum o duci la cei 75 de ani?
P: Splendid! Recent niste secturi umane au
decretat c-as fi... ANTISEMIT. O s-i bat
Dumnezeu.
R: Cu scrisul?
P: Am pregtite pentru tiparnit nc vreo 10
volume de versuri. Mi-e-n gnd s-mi scriu
si memoriile. O s umplu precis multe sute
de pagini.
R: Cu familia cum ti merge?
P: Ca pe roate. Cu bnuita mea artrit... tot asa.
R: Te vei srbtori din nou, cu mare hai, ca
de obicei?
P: Nu. M gndeam, initial, s invit sute de
oameni si cteva ambasade strine. La mo-
mentul ales de mine vroiam s cer public...
renuntarea la cettenia de romn. Dar Maria-
mea si prietenii adevrati m-au determinat s
renunt la acest gest. Au dreptate: Romnia
mea nu este tara derbedeilor trectori prin
istorie, si eu - POETUL - n-am voie s-mi
abandonez PATRIA - la necaz...
R: Si... cum ti mai faci cunoscut faima ta
de poet total?
P: Voi reproduce prin toate interviurile ce le
voi acorda, si la toate ocaziile, ce a spus si a
scris despre mine scriitorul Alex Cetteanu,
ce-i drept, prietenul meu: CNDVA VETI
SPUNE CU MNDRIE C ATI TRIT PE
VREMEA POETULUI NOSTRU ROMN -
george FILIP.
Punct.
Doina Drgu(: Ba nu pune punct c nu-mi
scapi. Vreau s intrm un pic n psihologia,
n modul de a gndi i reactiona al
semenilor ti emigranti.
George Filip: Refuz expresia acesta semenii
mei!. Eu am un cult al personalittii scrijelat
pe caracter nc din pruncie. Niciodat nu
mi-au plcut diminutivele, mi se prea, si
acum sunt convins, c dulcegriile
lingvistice si de comportament mi stirbesc
personalitatea. Toti mi ziceau gigel, gigi
mosu, adic frumosu, iepuraul, buric verde,
haiducel etc.
DD: Nu-ti plceau mngierile...
GF: Nu. Toate mi preau niste cotcrii. De
altfel... mie nu-mi place s m numesc n
niciun fel. M-au ntrebat pe mine dac am
fost de acord s m nasc, s m boteze
GHEORGHE, s m declare ortodox etc?!?
DD: Pi, ai fi vrut s fii pgn?
GF: Pgn?... ce e acela un pgn? Si-asta
este tot o scorneal de-a lumii. Doamn...
Omul este Om - si-att. Restul... vai si-amar...
HOMO HOMINI LUPUS!, draga mea... si nu
putem contrazice adevrul filozofic.
DD: Nu-ti place societatea... i nici nu eti
prea sociabil?
GF: Nu exist nici-o societate perfect!
Sociabil?... sunt, de fric, fiindc oamenii au
scornit niste legi pe care noi, indivizii, suntem
obligati s le respectm. C de nu... stlpul
infamiei ne asteapt!
DD: Eti un revoltat!
GF: Nu, sunt un realist! J ocul acesta de-a
dragostea ni l-a elucidat perfect Eminescu:
ce e amorul?... e un lung prilej pentru
durere i lacrimile nu-ti ajung i tot mai
multe cere...
DD: Nu prea se leag...
GF: Ba bine c nu? De cnd ne nastem noi
suntem datori. Pltim chiar pentru consumul
elementelor fundamentale ale vietii: aerul,
apa, timpul!
DD: Eti pesimist... fatalist... poete?
GF: NU! Sunt un realist, un analist, un OM.
Psihanalistul din mine vegheaz mereu. Ai
auzit, desigur, despre dezvoltarea n spiral
a societtii...
DD: Da.
GF: Ei bine, nu ne-am ndeprtat deloc de
epoca primitiv. Tribul... ginta... Si-n prezent
toate trile sunt formate din triburi sau ginte
5
Anul V, nr. 3(43)/2014
mai mari: ctunul, satul, comuna, orselul,
orasul, provincia, regiunea... TARA! Colegul
Kafka a sesizat si el: Ctunul, Conacul,
Orasul...
DD: M cam aiureti...
GF: Asa-ti trebuie dac te iei de mine.
DD: Nu vrei s m menajezi?
GF: Pe nimeni... niciodat. Nu-mi plac con-
ventionalismele. O fac ns adesea, de pro-
tocol.
DD: Mergem mai departe?
GF: Nu, ne oprim aici, c am ajuns n Canada,
tara bun de adoptie si cam a tuturor liber-
ttilor.
DD: De ce zici cam?
GF: Fiindc acest calificativ l poart de mult
americanii.
DD: Cum?... spune...
GF: Ce s-ti spun? Vede toat lumea. Canada
este cea mai ngduitoare tar de emigratie
de pe planet. Venim aici, mncm bine, nu
prea dm buzna la munculit si ne punem pe
filozofeal. Rosiile n-au gust ca la noi, carnea
de purcea este cam fad... chebecuazii nu
stiu frantuzeste etc... etc. Dar vin eu si v
spun c tara aceasta lung si larg ct un
continent nu are de fapt o perfect organizare
statal. Este format din zece provincii si
dou teritorii. Tara aceasta minunat nu are
o limb oficial! Se vorbesc infinite limbi, in-
finite dialecte si... haida-de s ne-ntelegem!
DD: ntoarce-te la romnii ti, poete...
GF: Desigur. Romnii mei sunt integrati, de
fapt amestecati, n amalgamul acesta social.
Tara este bogat, ne hrneste, ne d pensii
sociale si chiar locuinte la preturi modice. Si
n atari situatii, cam mbuibati cu de toate,
romnii mei... ne punem pe politic si filozo-
feal. Fiecare dintre romni este mai destept
dect cellalt. O democratie fals nteleas si
urt aplicat a generat brfa iar aceasta... ura
ntre semeni. Domnul X sau domnul Y se
trage cu tine de sireturi, te defimeaz, te-
njur de mam. Observ ns c acesti indivizi
sunt constituiti n triburi sau ginte, ca n pre-
istoricul despre care vorbeam. Din grotele
lor, acestia emit valuri de ipocrizie, dup ma-
rele dicton latin DIVIDE ET IMPERA! Asa
se face c pe aici toti suntem filozofi, doctori,
ingineri, pictori, poeti etc... de nu se mai n-
telege om cu persoan!
DD: Am impresia c vrei s-nchidem pr-
vlia...
GF: Da!
DD: mi promiti nc un dialog pentru
aprilie?
GF: Desigur, doamna Doina Drgut.
(continuare n numrul viitor)
(10.03.2014 - conversa(ie telefonic)
George FILIP
(Canada)
POEM PENTRU MAMA
Mama-si poart toamnele la vale
Multe, cte-ncap n vreo optzeci.
Vine dintr-o margine de jale
Urcnd demn-a timpului poteci.
Areriduri mamact o Tar
Care-si pierde pruncii la rzboi,
Dar, ne-ncovoiat sub povar,
Nu priveste, plns, napoi.
Calc romneste, cu mndrie,
De la piept i-au supt sase feciori
Dintre care - toti au fost s fie
La condei sau sap, muncitori.
Nu se-nchin maica niciodat.
N-a avut ea timp de rugciuni.
Prea a fost cu riduri scrijelat
S mai cread-n sfinti sau n minuni.
Dar de-un timp, prin somn se tnguieste.
Strig dup taica- si m tem
C micuta mea se primeneste
S se urce-n marele poem.
*
...Si-ntr-o zi, micuta mea s-a dus.
Unde?...niciodat nu mi-a spus.
Am aflat c a urcat la cer
ntr-un car de foc si lerui-ler
Si-acum cred c mama-n sfntul Soare
Spal Dumnezeul pe picioare.
Eu m scald n lacrimi, uneori
Si astept, din paradis, scrisori,
Dar, din infinitul su abis
ngeri buni mi se coboar-n vis,
M vestesc s ard cuptoru-n curte
Si s-mpart la lume vin si turte.
mi spl mna, cea cu care scriu.
n oglinda veche-s nc viu.
Prin vltoarea timpului m zbat.
Se ascunde-n mine un brbat
Care fur lacrimi de la stele
Si stropeste florile, cu ele.
Am sdit, micut, floarea ta.
Floarea mea de dor - nu m uita
Si-o culeg si mi-o ascund n sn;
E prea trist s fii copil btrn...
mi e dor, sunt mndru si mi-e team
C-as putea s fiu poet de seam
n aceast lume de bnat,
Iad n care vii se mai zbat,
Unde doina plnge printre lunci,
Nu mai dau muierile dalbi prunci,
Grul creste vested si se-ndoaie
Fiindc Dumnezeu nu mai d ploaie.
E Pmntul ros de vesnicii
Si-are putregai la temelii.
Comunismul, morbul infantil,
Linge crucea timpului umil.
Prind romnii calea-nstrinrii
Iar Irozii vnd copiii Trii.
E mai bine, maic, s te stiu
C-ai plecat n cer de timpuriu.
Dac-ai mai fi stat, te-ai fi uimit
Trista mea... si tot ai fi murit;
ngerii, din lumea lor albastr
Stiu c-i un infern planeta noastr.
...Foaie verde, timp de putregai,
Multe cazne trupului c-mi dai.
Plin de cicatrici si de dureri
Regret astzi c-ai fugit din ieri
S anunti, prin Sfinte-Bethleemii,
Ct de pctosi sunt pmntenii...
*
Din tot ce-a fost, mai e si n-o mai fi
Rmn vlstarul vrerii de-a tri
Si din rspntii, timpul m tot cheam
La srbtoarea ta, acas, sfnt mam.
Si eu m-ntorc din larg, precum cocorii
Si observ trist c foarte tristi sunt norii
De cnd te-ai dus n cer, la l btrn,
Cu busuioc si izm verde-n sn;
Micuta mea, din marele amin,
Asteapt-m, c si eu o s vin...
6
Anul V, nr. 3(43)/2014
MRTI$OR PLANETAR
Motto:
inim, fluviu rotund,
fr jrm sau punct profund,
tu m duci, sau eu te port
ntr-un trup yi viu yi mort?
ntr-un corp cu fr grai
care-a evadat din rai,
yi-amndoi yi sclavi yi regi
pe Pmntul rob - la regi...
Dac planeta noastr n-ar plnge
Cu ruri amare si lacrimi de snge,
Dac nu ne-am vinde crezul - mereu,
Si nu-L bteam n cruce pe Dumnezeu,
Dac n-am lua chipul mamei, cu noi
Cnd plecm tristi si gata morti, la rzboi,
Dac n-am zbura, trdtori, ctre cer,
Arznd - n rachete - eternul eter,
Dac n-am crede n imnuri sonore,
Dac-am sterge din hrti Sodome... Gomore,
Dac ne-am sclda n acelasi recif,
Dac-am da cu odihna-n btrnul Sisif,
Dac trgul de copii si cei vii s-ar opri,
Dac n-am scuipa crucea, mcar pentru-o zi,
Dac s-ar aboli, dintre legi ghilotina
Pe planet, de la Tuzla natal - n China,
Dac n-ar mai cnta cele mai tristele harpe
Si nu ne-am mai hrni cu lapte de sarpe...
*
...Si de eroii nostri-au vrut s treac-n
Sfintirea alb-a crucii de mesteacn,
Nu-ngropati stafii lng mortii nostri
Cnd somnul ratiunii naste monstri.
Opriti aceste spasme comuniste
Si nu visati pomeni capitaliste;
S smulgem masca monstrului barbar,
Cu dinti hulpavi de rubl sau dolar.
Ne-am pervertit. Prin clipele incerte
Chemati Hristosul iarsi, s ne ierte,
Acum, contaminati de prea nociv
Prin secolul bolnav - si agresiv.
S nu mai punem barzii s danseze
Pe fantezii de tmpe metereze
Si nu ne mai prsiti prin abatoare;
Copiii ning din mame si din Soare,
Iar de-ascultm scripturile din vers
S nu mai dm cu bta-n univers;
Mai vin poeti - cu inimile lor
Si i le pun, planetei - MARTISOR.
V SPUN...
celor care m hulesc
m voi mndri n veci c sunt romn.
n-o s v iert c-ati dat cu pietre-n mine.
voi l-ati hulit chiar pe Hristosul sfnt
si ati urt crestinii prin destine.
planeta, dragi tovarsi, n-are baci
s-o mulg ca pe-o oaie - prin ponor.
stpnii lumii-s oamenii sraci
si crestinismu-i pinea tuturor.
celor ce-mi intr-n cas pe furis
le pun n fund o talp de bocanc.
la poarta-mi ortodox pun afis:
aici nu vindem CINA pe un franc.
argintii... toti argintii sun fals
si pruncii nostri nu sunt de vnzare.
mos-Dumnezeu ne-a dat Iisusul sfnt,
ce l-a creat n Steaua sus rsare...
poverile ce-n umeri mi le port,
nu-mi sunt prea grele, fiindc sunt crestin.
sunt ortodox cu vesnic pasaport
si-n TARA mea - eu sunt stpn: AMIN!
SENTIMENT NATIONAL
tuturor romnilor
patria mea este Limba Romn.
limba romn este patria mea.
sapte guri de rai pe plai se ngn.
destinul nostru este scris ntr-o stea.
uneori - cu Tricolorul pe piept
luptm s devenim nemuritori.
crestinii mei au un mare precept:
sub tricolor e frumos... si s mori.
la Masa tcerii neezumstrini.
n captul mesei le sade bine,
dar cnd ne-nchinm la Sfinte-Treimi
ne ocrsc, trufasi, ale noastre destine.
dar noi mai avem si poeti prin cetate.
iar eroii nostri se numesc - cetteni.
ne iubim de veci - frate cu frate
transilvani, moldoveni, dobrogeni si olteni.
de ZIUA ROMNIEI iesim n prag,
pe pragul Trii - pe veci aici stpn
si cntm si ninge si mult ne e drag
s ne iubim la noi - n Limba Romn.
RUGA DIN URM
Eu n-am fugit nicicnd din Tara mea.
Din tara mea eu fost-am prigonit
De-o band de banditi vopsiti n rosu
Care - si pe Hristos - l-au rstignit.
Dac triesc si iat-m, triesc,
M-nchin smerit lui bunul Dumnezeu,
C-n neodihna Lui, fr prihan,
A ocrotit mereu poporul meu.
Pe mine nu m-a dus destinu-n spate
La porti de mari printese sau de regi.
Eu mi-am gsit slas, ca tot romnul,
Ce nu se frnge de vecii ntregi.
De mi-au furat si Tara si printii,
S nu m rzbunati - nepotii mei.
Eu am dorit s fiu pescar de oameni
Prin fluviile lumii... pantha rei...
Am strns n plete munti de-ntelepciune.
M-au dus potoape-n piscuri Ararat
Si-am navigat prin timp fr busol,
Dar unde mi e tara, n-am uitat.
Acolo unde este tara mea,
Unde poporul meu mai e stpn,
Cu lirameas m ntorc, as vrea
Acolo-as vrea eu s m mor - btrn.
Cu sufletul l rog pe Dumnezeu
S nu ne emigreze - niciodat.
E ruga ce o-nalt mereu la ceruri
Si poate m auzi - btrne Tat...
S scrie n ceasloave - peste timp,
C puiul Mrii Negre nu se-ndoaie.
El stie s vsleasc ne-ncetat
Printre furtuni, prin pravile, noroaie.
Nu teleleu m-am dus peste pustii,
S strng n traist vrafuri de posmagi.
Eu am cntat si-am plns cu robii lumii;
S stie lumea - oamenii mi-s dragi.
Eu n-am fugit nicicnd din Tara mea.
Tu poate m auzi - btrne Tat.
Poet btrn - m rog lui Dumnezeu:
Opreste emigrarea blestemat!...
La Montreal - 2014
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Anul V, nr. 3(43)/2014
Iulian CHIVU
Modelul zeului, conceput ca perfectiune
fizic, indiferent de mitologia n care a fost
afirmat, a constituit pentru muritori o aspiratie
cel putin pentru unele atribute ale lui. Mito-
logiile cele mai vechi au venit, printre altele,
si cu modele de parcurgere rapid a spatiului,
stpnite de zei, care au devenit mai apoi
scop al unor nscociri si imitatii printre mu-
ritori, dar care nu puteau depsi un anumit
orizont tehnic, totusi, n plan simbolic, expri-
mau o nzuint care abia n epoca modern
va deveni realitate nc perfectibil. De la
Indra si carul lui de foc, la Etana si Hermes,
zeul a nfruntat timpul din perspectiva
nemuritorului si a strbtut spatii inaccesi-
bile omului de rnd altfel dect acesta, atribut
preluat si n religiile moderne. Si cu toate
astea, simbolurile s-au nscut printre muritori
si doar n legtur cu ei, gratie ingeniozittii
lor, ori a unor trsturi morale afirmate cu
tenacitate n conditii extreme.
Fiul prolificului erou atenian Erech-
theus, Dedal a fost cel mai mare pictor,
sculptor i arhitect al grecilor, inventator
de unelte, autor al unor statui de o perfec-
tiune uman greu de egalat. Doar fiul
surorii sale Perdix, pe nume Talos, l urma
i promitea s-l i depeasc n istetime i
miestrie. Dedal vzuse asta i puse gnd
s-l piard pe copil. Pentru asta, cnd se
aflau mpreun pe nalta Acropole, Dedal
observ c sunt singuri i l mpinse pe copil
de pe stnc, iar acesta se prbui n pr-
pastie i muri. Creznd c e de datoria lui
s tearg urmele faptei sale, hotr s-l
ngroape pe furi. Fuse n schimb vzut i
dat pe mna areopagului care l condamn
la moarte. nainte ns de executarea sen-
tintei, Dedal reui s fug i gsi scpare
la regele Minos, n Creta. Bogatul rege
avuse astfel la dispozitie miestria lui
Dedal care i drui opere de art valoroase
i, mai presus de toate, i construi vestitul
labirint n care l nchise pe Minotaur, fiul
sotiei sale Pasifae cu taurul lui Poseidon,
trimis ca semn lui Minos cum c el este re-
gele dorit de zeu iar nu fratele su. Pasifae
i ceruse n tain lui Dedal s i ncropeasc
un chip de vac n care s se ascund pentru
a se mpreuna cu taurul. Drept pedeaps,
Minos l nchise alturi de Minotaur i pe
Dedal n labirintul al crui arhitect fusese,
dar din care nimeni nu putea s mai ias.
Prev:tor totui, Minos puse ca Dedal s
fie pzit stranic. Vznd asta, artistul gsi
scpare pentru el i pentru fiul su, Icar
ncropind din pene de psri legate n
cear de albine aripi cu care s zboare
salvndu-se. nainte de zbor el l preveni
pe fiul su s nu zboare nici prea jos ca
valurile mrii s-i ude cumva aripile, dar
nici prea sus ct soarele s topeasc ceara
i s se piard n valuri. Vrjit de zbor,
tnrul Icar uit de sfatul tatlui su i se
avnt ct de sus dori, ns aripile i se risi-
pir fiindc ceara se topise, iar el se prbui
n apele Mrii Egee, ntre Samos i Paros,
mare care i va purta numele Marea Icariei.
Acolo trupul lui inert fuse gsit de Hercule
i ngropat cum se cuvine, iar Dedal i gsi
ndurerat salvarea tocmai n Sicilia, la
regele Kokalos. Minos l urmrise ns i-i
cere regelui sicilian s i-l predea pe fugar,
dar avuse noroc cu fetele lui Kokalos care,
nclcnd regulile ospetiei, l uciser pe
Minos n baie cu ap clocotit. n cele din
urm, Dedal se ntoarse n Atena, unde
fusese iertat de pedeaps, i acolo i-a
continuat cariera artistic ntemeind
totodat neamul de artiti al Dedalizilor.
Se stie c simbolurile nu exist ca atare
n afara unui fapt desfsurat de un erou n
conditii exceptionale, mpotriva unor forte
ostile si, n consecint, nici omul zburtor
nu putea s consacre un astfel de simbol
dac nu exista o constrngere creia s i
rspund cu o solutie ingenioas. Indra,
Etana si Hermes nu sunt simboluri ale zbo-
rului din cauz c nu sunt muritori si fiindc
pentru ei zborul este un atribut de cast si
nu un mijloc ocazional de strbatere rapid a
distantelor. Dedal este un artist care, pe lng
miestria lui desvrsit, este si o inteligent
prolific a ingeniozittii (polypramosyne);
nici nu s-ar fi putut altfel. Labirintul nu se
realizeaz ca o oper de art, ci ca ingenio-
zitate sau/si inteligent tehnic sub trufia de
a avea o solutie pentru o necesitate. Creatia
se desvrseste pentru nceput n subconsti-
entul tehnic al artistului scpndu-i ideea de
libertate mpotriva creia lucreaz cu druire
si constiinciozitate. Mai trziu si d seama
c este captivul propriei inteligente, peni-
tentul pentru o culp exterioar salvat n cele
din urm tot prin propria-i inteligent. Zborul
pentru Dedal va fi salvare, pe cnd pentru
Icar, fiul su, el va avea alt semnificatie.
Pentru culpa de a fi fost complicele Pasifaei
n monstruozitatea comis, captivul Dedal
nu va trebui s-si distrug opera (labirintul)
pentru a se salva, ci dovedeste destul iscu-
sint ct s inventeze altceva. Probabil c
asa ar fi fcut si alte inteligente tehnice
(polypragmosyne) cum ar fi de pild Leo-
nardo da Vinci. Cazul acestuia ns nu devine
simbol pentru c inventiile lui sunt doar n
numele posibilittii, nu al unei necesitti su-
perioare; orict ar fi de geniale, ele rmn
doar inventii tehnice. De fapt mitul lui Dedal
si al lui Icar satisface o bivalent a ideii de
zbor dup scop. Icar, fiul lui Dedal, nu este
un condamnat, privarea lui de libertate este
strict legat de tatl su de care era depen-
dent. Icar nu era o inteligent proeminent
si concurent cum ar fi fost Talos, cel eliminat
de Dedal din vanitatea de a rmne inegalabil.
Ingeniosul Dedal inventeaz zborul ca s
poat scpa din captivitatea care ar fi putut
s-i stnjeneasc si libertatea creatiei; de
altfel, n captivitate el nu a creat nimic n afara
aripilor. Salvndu-si fiinta, Dedal si salva cu
sigurant si atributele, darurile ei. Zborul lui
va fi unul cumptat (sophrosyne), controlat
n superioritatea cultivat a spiritului su
(paideia). Spre deosebire de el, Icar se si-
tueaz n limitele descumpnirii nu att da-
torit vrstei sale, ct mai ales datorit naturii
sale spirituale (a-dikaios, dar si a-sophros).
Icar este, asadar, cea de a doua valent a
zborului, tradus n aspectul lui pierztor de
sine, al accidentului. Dedal si va fi prevenit
fiul de riscurile zborului. Icar nu trebuia s
zboare nici prea jos ca s nu i se ude aripile
de stropii valurilor si s se prbuseasc, dar
nici s se nalte prea sus ca s nu i se topeasc
legturile de cear sub razele iuti ale soarelui.
ns cumptul lui se las paralizat de farmecul
zborului si al nltimii. Dintr-o perspectiv
crestin, interpretarea esecului lui Icar se
refer la imposibilitatea sufletului de a se
salva prin improvizatii care ies din spiritul
dogmatic, dar rmne circumscris dilemei
8
subtile a Eclesiastului (11.9): Bucur-te,
tinere, n tineretea ta, fii cu inima vesel
ct eti tnr, umbl pe cile alese de inima
ta i plcute ochilor ti; dar s tii c pentru
toate acestea te va chema Dumnezeu la ju-
decat. Sanctiunea mitului pgn este mult
mai dur: moartea imprudentului erou. Dedal
se zbucium mult la disparitia fiului su n
apele mrii, dar el si reconsider destinul, se
reculege, si si continu zborul salvndu-se
n Sicilia lui Kokalos. El este omul pctos,
pierdut civic pentru pcatele sale, si artistul
de geniu n care se salveaz si cel dinti. Icar
nu este dect inima vesel de care vorbeste
Eclesiastul si careumbl pe cile alese de
inima sa pierzndu-se pentru asta. Din
aceste dou planuri vine bivalenta simbolului
propus de mitul grec al zborului. Muritorii
care i vd pe cei doi n timp ce zburau nu se
uimesc de ceea ce vd fiindc nu pot consi-
dera altceva dect c ar putea fi doi zei care
merg n calea lor pe deasupra valurilor. Ui-
mirea lor ar fi fost fr margini ns dac ar fi
stiut c naripatii sunt muritori de rnd. Asa-
dar, straniul cu care mitologiile ne obisnuiesc
este o structur a fantasticului, planul epic
n care ele si constituie simbolurile, nu ns
si conditia acestora din urm. Simbolizarea
este o valorizare ce se petrece odat cu deta-
sarea referintei de referential, lucru care este
valabil si pentru simbolurile de sorginte ma-
terial (reprezentarea a ceva n absent), si
pentru cele ideatice (cauzarea de idei repre-
zentatoare). Astfel, n cazul lui Dedal putem
vorbi despre valenta reprezentrii (zborul ca
imitare a modalittii materiale, subordonare
fat de un scop), iar n cazul lui Icar se deta-
seaz deasupra epicului cauzarea de idee.
Dedal impune reprezentarea n obiectual la
prima derivare semiotic din epic, pe cnd
Icar cauzeaz n idee simbolul, la a doua
derivare; zborul ca schimbare de statut, ca
ascensiune ludic spre zeu, tocmai ceea ce
constituie nfruntarea zeului, ndrzneala ira-
tional, iesirea din ordine (a-dikaios), fapt
asupra cruia Dedal nu l avertizase, dar de
care el a tinut seama. Are prin asta tatl o
culp moral fat de fiu? Categoric, nu. Icar,
care nu anunta veleitti de derivare secun-
dar, deci nu era o inteligent eminent, tre-
buia s-si asculte tatl. Avertizarea acestuia,
fie ea si strict tehnic, era protectoare pentru
el. Dac fiul si-ar fi urmat tatl ntocmai, mitul
nu ar fi avut si cea de a doua valent; ar fi
rmas doar la ideea de zbor ca solutie tehnic
salvatoare, insuficient ns ca s fie un sim-
bol. Abia cu nesbuinta lui Icar ptrundem
n simbol; prbusirea din zborul aventuros,
liber, ndrznet, vanitos. Cu Dedal, am fi r-
mas, la prima derivare, n limitele zborului
utilitar, ocazional. Icar ns cauzeaz ideea
de vanitate riscant a zborului, cea de a doua
valent, potentarea n simbol a ideii.
Florin M~CE{ANU
Pe numele su adevrat, Giovanni
Battista Tiepolo se naste la Venetia pe 5
martie 1696, al saselea copil al cpitanului de
marin Domenico Tiepolo si al sotiei sale
Orsetta. Geambattista a fost initial elevul lui
Gregorio Lazzarini, pictor venetian orientat
pe imagini religioase si mitologice dar n lu-
crrile sale este influentat de contemporanii
si mai vrstnici cum ar fi Sebastiano Ricci,
specialist n fresc si Giovanni Battista
Piazzetta, pictor de scene religioase si scene
de gen.
La 19 ani, Tiepolo si-a terminat lucrarea
de diplomaSacrificiul lui Isaac. A fost un
fel de trambulin care l-a propulsat ctre ma-
rile comenzi de fresce pentru vile si palate
ale sus-pusilor vremii. A prsit studioul
Lazarini n 1717 si a fost acceptat n asociatia
pictorilor Fraglia.
n1719, Tiepolo s-a cstorit cu Maria
Cecilia Guardi, sora unor pictori venetieni
contemporani, Francesco si Giovani Antonio
Guardi.
mpreun cu sotia sa, Tiepolo a avut 9
copii. Patru fete si trei bieti au supravietuit
copilriei. Doi dintre fii, Domenico si Lo-
renzo, au pictat cu el, n calitate de asistenti
si au realizat o faim independent. Al treilea
fiu al su a devenit preot.
Tiepolo face tranzitia de la ntunecimile
barocului spre luminozitatea senin a stilului
care a devenit o mod n timpul lui Ludovic
al XV-lea sub un nume care provenea de la
termeni frantuzesti pentruroca si cochilie,
adic rocaille sau rococo. Frumusetea si extra-
vaganta costumelor personajelor sale, culo-
rile vii si pastelate, optimismul divin al com-
pozitiilor mitologice l-au fcut celebru n toat
Europa. Este considerat de ctre multi si ca
un pictor prototip al miscrii decorative ita-
liene Rococo al secolului al XVIII-lea.
Prima capodoper a lui Tiepolo n Venetia
a fost un ciclu de pnze enorme pictate pen-
tru a decora o camer mare de receptie a lui
CaDolfin, Venetia (1726-1729), picturi ce
nftisau btlii antice si victorii.
Dup 1750, Tiepolo si-a stabilit cu fer-
mitate o reputatie de la un capt la altul al
Europei si nsotit de fiul su Giandomenico
a cltorit la Wurzburg fiind solicitat de ctre
naltul Episcop Karl Philipp von Greiffenklau
n 1750 unde s-a stabilit timp de 3 ani exe-
cutnd picturi pe tavanul palatului New
Residenz.
n 1753 s-a ntors n Venetia, unde a fost
ales Presedinte al Academiei Padua. n 1761,
Carol al III-lea a ordonat pictorului o mare
fresc pe tavan pentru a decora camera tro-
natului palatului regal din Madrid.
Tiepolo a murit n Madrid la 27 martie
1770, an n care se nstea Beethoven.
Giambattista Tiepolo
Tiepolo - Autoportret
9
Anul V, nr. 3(43)/2014
Localitatea avea o cas de cultur si dou cmile culturale.
*
Era om ntreg pentru c era dintr-o bucat.
*
Orice otrav are un antidop.
*
Rde mai bine cine rde la turm.
*
Un alpinist, orict ar fi de sus, e tot la pmnt.
*
Nimic nu e mai presus de LEGE, dect BANUL.
*
Curcanul e o pasre care nu se vinde, ci se ofer.
*
Cea mai bun aprare este iatacul.
*
Somnul Ratiunii naste artisti.
*
mi place la nebunie acest balamuc.
*
Din pcate, virtutea cade, adesea, n pcate.
*
Era frumoas, ceva de speriat!
*
L-a nviat o blond mortal.
*
Situatia se nrutteste din ce n ce mai bine.
*
Fotbalistii au alergat pe teren n lung si-n blat.
*
V-as ura spor la munc, dar mi-e c vi-l iau guvernantii.
*
De cte ori mi pclesc prietenii, m simt ca un adevrat sef de partid.
*
Politistii i-au pus hotului cpusele la mini.
*
Chelia, frizur de criz.
*
Flcul, apropiindu-se prea mult de fat, a ajuns prea departe.
*
La concert, flautul a fost vioara nti.
*
Cnd ai nai, ai nai, cnd n-ai nai, n-ai.
*
n campania electoral, toti marginalizatii sunt n centrul atentiei.
*
Fratele ei a luat o btaie sor cu moartea.
*
Jocurile politice au demonstrat c nu toate jocurile politice sunt jocuri,
si nu toate jocurile sunt politice.
*
S slbesti, trebuie s-o cam slbesti cu grsimile.
*
Toti parlamentarii nostri sunt oameni de doi bani cu salarii de milioane.
*
Maximele termice au sanse minime s se realizeze.
*
Orice imperiu se mrgineste la a-si extinde granitele.
*
n univers exist portiuni pline de vid.
*
Lenea lui le-a dat celorlalti mult de lucru.
*
Artistul e omul care ncearc s-si aduc adncul la suprafat.
*
La rezolvarea exercitiilor nu a avut probleme.
*
n memoria lui, s-a pstrat un monument de reculegere.
*
A fi n aer nseamn, de fapt, a fi la pmnt.
*
Toti oamenii sunt prosti, iar restul sunt muritori.
*
A intrat n restaurant si a strigat cu sete: MI-E FOAME!
*
Un filozof a gndit c omul e o chestie gnditoare.
Janet NIC~
Tiepolo - Bal mascat
10
Anul V, nr. 3(43)/2014
Gheorghe A. STROIA
Dintotdeauna, poetii au nchegat un cn-
tec duios adus ofrand luminii, sub toate
formele ei de manifestare: lumina sufletului,
sclipirea astrelor noptii, candelele aprinse ale
cerului, scnteile zorilor din inimile fierbinti,
viata cu bunele si relele ei, lui Dumnezeu
(Atoate)Fctorul si (Atot)cunosctorul.
Aceast tandr lumin poate fi socotit
a sosi din alt lume, necesitnd capacitate
sporit de ntelegere, concentrare ntru des-
lusirea sensurilor, situarea lectorului n varii
planuri ale cunoasterii, eruditie, o atentie dis-
tributiv si o acut nevoie de iluminare prin
vers. Mai mult, dac lectorul trebuie s fie
de o anumit factur (calitate), atunci si el,
poetul, ce mparte cuvintele ca pe frme de
azim noutestamentar, reiternd momentul
sacru al Cinei celei de Tain, trebuie s aib
n vedere si simtire toate aceste lucruri. Un
astfel de posesor al cuvntului, cu o oper
liric pe msur, este si poetul Ion Micheci.
Interesant n lirica profesorului vrn-
cean este alturarea, n acelasi context, a cu-
vntului teme, de un polisemantism evident,
ntr-o ncercare de a explicita lectia vietii gata
nvtat sau sentimentul care apare n abor-
darea acesteia - ca retineri inerente muri-
torului, constientiznd dar si confruntndu-
se cu imprevizibilul: Oricum sunt mii i mii
de teme/ s le rezolvi n timp la nesfrit,/
nu ai dect de tine a te teme
Acestor teme(ri), justificate, n ultim
instant, poetul le contrapune Timpul. Un
Timp propriu, pierdut n abstract, un Timp
care delimiteaz Fiinta de Univers sau care
msoar Universul din Fiint. Subtile idei de
sorginte hegelian (existenta n si pentru
sine), o metafizic special, un cumul de triri
si sentimente care, nlntuite, au capacitatea
de racorda - actul poetic - Vesniciei. Un Timp
al esentelor, n contradictie cu cel aromelor
comune, uneori sacru, alteori profan, un Timp
ce poate face din creatur un creator si z-
misli, demiurgic, universuri de o clip: Ori-
cum, eu am fugit din Timp/ i Timpul a fugit
din mine. Este aceeasi umbr a evadrii din
timp, dublat de emanatia (cvasi)luciferic,
specific poetului maghiar Ady Endre: M
poart-n noapte o crut neagr/ Plngeri
m-ajung n goana ei nebun./ Tceri si tipete
se-ngn/ M poart-n noapte o crut
neagr.
n aceast elucubrant dorint de a se
ntelege pe sine, dar si de a deslusi rosturile
lumii, poetul formuleaz retorici, punnd n
aceeasi balant dorinta si mplinirea, setea
de astral si moartea, nceputul si finalul, cre-
dinta de a nvinge si ne(re)cunoasterea n-
frngerii: Cine-a fost nvins, cine-a nvins?/
Calul s-a prbuit peste clret/ iar peste
clret s-a nruit lumea. Dilem din care
transpar dureri, lacrimi, neputinte, un joc
apriori ntre DA si NU, modelat nu dup
propria voint, ci dup cea a implacabilului
destin. Fineturi lirice, rzbtnd dinspre cele
ale poetului belic german Gottfried Benn
care, constient de iminenta sfrsitului, scria:
Nici o tristete nu poate fi. Prea departe, prea
deprtate,/ Prea tangibile, patul si lacrimile,/
Nici NU, nici DA, / nastere, durere trupeasc
si credint,/ o unduire fr nume, o alune-
care,/ o fiint cereasc tresare n somn,/ un
pat si lacrimi - Dormi!
Acestui Univers al nelinistilor si al teme-
rilor existentei, poetul i arondeaz nu o
constelatie, nicio supernov, o galaxie si nici
mcar un spatiu deo planet oarecare, ci un
punct (semantico-axiomatic). Este punctul,
centrul tuturor structurilor moleculare (n
alchimiile spectrale), incipitul pe care se spri-
jin si de la care porneste arhitectura uni-
versului (big-bangul), sau poate fi punctul
ridicat n rang doar de propria-i noblete
(Omul): Eu tiu c un punct fix/ nu-i ceea ce
se crede ndeobte./ Nu este punctul termi-
nus,/ ci este acel loc de unde pornete/ i se
nvrte ntreg Universul./ Ct tristete ar
fi/ n singurtatea punctului fix/ de nu s-ar
nvlui/ ntr-o anumit noblete!...
Adeseori, poetul, ntr-un (pseudo) deli-
rium tremens, reverbereaz elementele naturii
sale celeste, ale crei celule fiintiale comunic
viu cu divinul, un etern loc de popas pentru
pelerinul din stele, pentru ziditorul din cu-
vnt, pentru eternul fugar din fata destinului,
pentru muritorul cerndu-si dreptul la ne-
murire. Aici, la UMBRA LUMINII gndurilor
sale, n pdurile n floare ale visului, poetul l
caut pe Dumnezeu, l ispiteste cu mierea
cuvntului, i cere dreptul de a se ngeri, fr
a recuza, n totalitate, povara mult prea grea
a aripilor pregtite de zbor. Pn la urm,
poetul recunoaste, cu modestie, c singurul
su adpost este casa de la poalele cerului,
pe care si-a zidit-o n stnc, dorind s fie
aproape de nalt, de albastru, de urmele he-
ruvimilor desenate peste cerurile deschise.
Aici, aproape de sine, l descoper pe Cre-
ator, ascuns ntr-o soapt la vreme de rug:
nu am drept adpost dect cerul/ care peste
umeri mi se boltete prea/ nalt./ Nu pot
descifra de-n mine e misterul/ sau se afl
aiurea, altundeva. Ideatic descins, parc,
din versificatiile semnate de creatorul altor
lalele galbene, hispanicul Luis Cernuda (n
poezia Pasre moart): De-acum tcere. Uit
totul. Dormi./ Hrneste moartea cuibrit-n
tine./ Aceast pace-a aripei, ca soarele-n
amurg,/ e poate o form mai nalt-a vietii....
Lirica poetului vrncean Ion Micheci este
Anul III, nr. 5(21)/2012
11
Anul V, nr. 3(43)/2014
una complex, subsumnd concepte me-
tafizice (fiinta si fiintarea), esoterice (apologia
si arhetipologia cunoasterii), ct si aspecte
astrologice (Harta Cerului, infinitul mare -
Universul si infinitul mic - Omul) sau sem-
nificatii khabalice (revelarea sinelui, sur-
montrile destinice, machsomul). Locul si
rolul omului n univers, un concept att de
disputat, este atins si n poezia lui Ion Mi-
checi, poetul asumndu-si originea dintr-o
alt lume, o alt er si, de ce nu, dintr-un alt
destin. Nu este vorba despre superioritatea
sinelui, ci despre raportarea acestuia la va-
lorile colective. n niciun caz despre supe-
rioritatea autoimpus a exprimrii prin
cuvnt, ci despre crearea a noi si noi micro-
diorame lirice, prin care se zmisleste un nou
univers si se ntrezreste un nou nceput.
Prin versul su melodramatic, prin substratul
(neo)romantic al poeziilor, dar si prin mo-
dernitatea expresiei proprii, se reveleaz
UMBRA LUMINII, ca un evident contrast
dintre Bine si Ru, dintre Teluric si Astral,
dintre lumea Vzut si cea Nevzut, crora
li se mprumut scara cu trepte n spiral,
ctre nalt.
Pn si titlurile sunt rezonante, unele
dintre ele desprinse din Gramatica Timpurilor,
experimentnd o Echilibristic indiferent (a
se ntelege prin indiferent - capacitatea
mobilului de a se situa n echilibru, indiferent
de pozitia sa fat de referential si indiferent
de traiectoria miscrii). O mentiune special
pentruCatrene(le) sale, care, ntr-un cvartet
sintetic de versuri, formuleaz ntrebarea, dar
ofer si rspunsul. Unele dintre ele, de o fru-
musete rscolitoare, merit a fi recitite si chiar
memorate. Adevruri simple, miestrit aster-
nute pe hrtie, scrise cu cerneala simpatic
a gndului ce-si va pstra parfumul si dup
neantizare.
ntreaga carte respir printr-un murmur
plin de piosenie, care are n centrul su pe
Dumnezeu - nceputul si Sfrsitul (A si O),
ntr-o ngemnare perfect cu visul muri-
torului. Pe un ton laconic, poetul se roag. O
rug soptit, cu minile mpreunate n dreptul
inimii, cu genunchii rsfrnti peste pajisti
solare, mbrcat n odjdii, o rug nu att
pentru sine, ct pentru ceilalti, pentru pro-
psirea spetei umane, pentru patrie, printi
si copii. Din cnd n cnd, aflat n impasul de
a ntelege sau de a-si putea explica toate relele
lumii, poetul se revolt si ntreab: de ce e
atta suferint n lume, de ce atta rutate
printre oameni, de ce sunt oamenii etern bn-
tuiti de mnie, zavistie, nfumurare, de ce unii
se cred zeii celorlalti, cnd peste toti ar trebui
s troneze voia divinittii?
Toate aceste lucruri se ntmpl cu viteza
unui gnd, ntr-unul dintre cele mai reusite
pasagii, intitulat INVOCATII CTRE DUM-
NEZEU, care purta, initial, titlul deScrisori
ctre Dumnezeu. Probabil - adugnd o not
de hilaritate circumstantial acestor rnduri
- poetul s-a gndit c invocatia ar circula cu
viteza superluminic a quarcilor (vezi exp.
Murray Gell-Mann), pe cnd scrisorile ar
cltori doar cu viteza luminii (3 x 10
5
km/s).
Toate cele douzeci de invocatii sunt veri-
tabili psalmi n miniatur, amintind de stri-
grile regelui David si purtnd n subsidiar
arome din Cntarea Cntrilor, adresat de
aceast dat divinului, omului, vietii n
simpla ei arhitectur.
Ion Micheci, cu onestitatea si modestia
ce-l caracterizeaz, va opina c s-au adunat
(aici) prea multe cuvinte de apreciere. ns,
ele se cuvin poetului, pentru modul su sen-
sibil de a transforma ipotezele n concluzii
(recurs empiric), pentru a oferi cu verticalitate
un altmodus vivendi, pentru a expune partea
frumoas a vietii, minimiznd partea ei n-
tunecat. Poate de aici si ideea c n fiecare
loc de pe pmnt exist planuri energetice
prin care teluricul se armonizeaz cu astralul,
ce sunt resimtite n mod special de poeti si
redate n florilegii ndrznind s viseze la
sublim. Si apoi, dac ar fi s decretm ct
de mici suntunii n comparatie cu al(ii, sau
ct de nalte sunt tririleunoran comparatie
cu ale altora, atunci vom ajunge, fr s
vrem, la sentimentul legitim al inadaptrii si
al incomunicabilittii, clar exprimat n opera
poetei engleze Emily Dickinson: Snt nime-
nea! Tu cine eti? / Si tu eti nimeni, ca i
mine? / Suntem pereche - taci, nu vorbi! /
Cci ne-ar goni de-aici, tii bine!
Tiepolo - Antony yi Cleopatra
Dansul orbilor
A fost odat, ntr-un Teatru plin,
O balerin, tremurnd, n blond,
Cu luna si cu stelele, pe-un rond,
Pe care beau poetii, flori, din vin.
Si ciocrlii cu brate de amvon,
Si trubaduri cu tmple argintii,
i ntindeau sub pasii de creion,
S-o soarb-n ochi, attea simfonii -
Si-am ntlnit-o, si privind-o, eu,
I-am spus: Stpn, uite ochii mei, -
Priveste-n ei, privesc n tine, greu,
Dar nu cobor, n floriledetei -
Ci i nchid. nchide-i si tu, si
Pe scen, amndoi ne vom roti,
Doi orbi, de mn, ntr-o lung zi,
n careneiubim, cadoi copii -
Soldatul de plumb
Si-am nvrtit n gnd, moristi de vnt.
Si norii trec, din Rsrit, ctre Apus.
Si am tot spus, din ce aveam de spus.
Si ceru-i mohort, si linistit.
Pe cine-am ajutat? Ce brate duc
Povara fericirii, pe Pmnt?
Cnd Domnul nostru e asa caduc,
Si-att de bun, pe lng cte-un Sfnt.
Si plou. Ploua-ntr-una. Dar nu mut.
Elevii merg spre casa lor de lut.
Trubadurul
Eu am cntat, iubito, din balconul tu,
O arie international.
O Od-Bucuriei din amvon,
S vin Cltorii, s ne-nvete,
O tinerete fr btrnete.
O cnt si-acum
n alte tonuri de tandrete.
nc mai am, pe umeri, capul.
Ma si mir.
Cum de mai sunt acelasi,
Ce-am fost altul.
Si mna dreapt-mi cade, parc.
Pe clavir.
Liviu-Florian JIANU
12
Recenta carte de versuri,
Porunca distrugerii, de
Nicolae Maroga Enceanu, pune
n valoare preocuprile si grijile
poetului pentru mentinerea
unui echilibru planetar si a unei
politici ndreptate spre binele
omului.
Nicolae Maroga Enceanu
nu este pesimist, cum las s
se nteleag din unele poezii, ci,
din contr, este animat de un
nalt optimism.
Cartea debuteaz cu poezia
Frica de apocalips. Primul
vers, Sfrit cu nceput de
viat, ne duce cu gndul la
faptul c un sfrsit nu este
definitiv, c viata este un sir
nesfrsit de sfrsituri, c este
un plus infinit, pe care nu-l
putem atinge, iar ntre nceput
si sfrsit se deruleaz
evenimente care ne marcheaz
existenta, iar ziua nsorit va
triumfa n zare si frtia,
adic uniunea n gnduri si
fapte, va nvinge.
Pentrubinele omenirii,
poetul se aseaz mereu n
genunchi laPoarta
Cerului, cu fata-i umil spre
Dumnezeu, si se roag:
Doamne, oprete porunca
distrugerii vietii!.
Nu numai oamenii si fac
probleme cu privire la un
presupus sfrsit, ce pare
inevitabil, ci toate elementele
naturii: psrile, de pild, se
zbat n cumpna noptii, stropii
de rou sunt vitrine rscolite,
furtunile zdrentuiesc coline,
arborii se petrec n putrezire,
vntul aduce otrav peste
dealuri, umbrele slciilor dispar,
atomul scpat din Koslodui
devine un dusman, crdurile
de ciori vestesc vremea rea.
Dar poetul nu se las
amgit de aceste aparente, ci
si ndreapt gndul spre
licririle din ape, spre un
rgaz ceprimenete
linitirea, spre pomii nfloriti,
sprelanuri verzi, spre un
pmnt aureolat, ce
hrneste viata, spre orizonturi
ce vestesc elogii.
Dac venicia s-a nscut
la sat, cum spune Lucian
Blaga, autorul ne asigur, ntr-
un vers tautologic, c veni-
cia niciodat nu moare.
Prin ultimul poem din acest
volum, autorul invoc forta
suprem pentru binele si
bunstarea trii: Doamne,
adu-mi iubirea nteleapt/
Frtia s apere binele pe
metereze / (...) Cci Romnia
este tinutul binecuvntat,
undeHrnicia rmne-va
minune, venicul alai/ pentru
cununa bunstrii cu flori de
cuculeu...(Of, Romnia)
Nicolae Maroga Enceanu
rmne un scriitor important al
Olteniei si al Romniei, a crui
nzestrare creativ se situeaz
ntr-un univers cultural modern
si chiar postmodern.
Doina DR~GU} Ioan MITITELU
(Irlanda)
V rog
Iertare
C v-am scris scrisoare
Pe trei petale de-ntuneric
Confuz treceam
Prin trei regate
Vag desprinse dintr-o carte
Unde zidirile-s precare
Si luminile-s primite
Doar la moarte
Dintr-un muc de lumnare.
Iertare
C n-am scris un cntec
Sau s murmur
Un descntec
La boala lumii
azi nebune
ce v are drept cobai
si v duce
n genune
agtati doar de-un pai.
Pierdere
N-ati vzut femeia aceea
Cu prul ca smoala
Si ochii de foc
Cu snii zvcnind
Pn-n buza dorintei
Sdind nenoroc?
mi-a fost zn
si cntec de rou
n timp deprtat
cnd nu simteam
dect pornirea
spre ancestralul pcat.
M chem eu pe nume
s cred c sunt viu
Si nu am ars n focul privirii
Din ochii aceia noptatici
Ce alintau zodia nalt
Din zori nchinat iubirii.
ntrebri
Stai acolo ca un tipt
Adunat n dreapta noptii
Si nu stii a cui e vina
C nu te-ai topit n vrajba
Zilelor cu reci amurguri
Ce ti-a pus mirarea-n cuget
Ca un steag uscat, bicisnic.
Si te-ntrebi
Si azi si mine
Cum o s te ntrebi mereu
Cine sunt
Si vin de unde
Si decem cheam: Eu.
Tipt
Focuri aspre, focuri sure
Focuri arse de pdure
ncrustate-aici n palm
de o antic sudalm
focuri despletind fntni
focul zilei ce-l amni
pentru-o nou viat, poate
s-ti uiti clipele furate
focuri, focuri,
focuri, focuri
stinse-n lacrimi pe alocuri.
Pictur naiv
De ce pictezi doar anotimpuri
Strivite-n file de ierbar
Nu stii c astea-s clipe moarte
Un simbol pentru prea departe
Pus ntr-un tipt singular?
Cnd toamna-ntunec aripa
Cocorului ce doru-si las
ntr-un abis de Cerc Polar
Tu strngi n frig de insectar
Ce a-nsemnat pe veci acas.
De zodii s-au proptit n coast
Si ru augur ntrevezi
Tu concentrat pe soarta zrii
Pe cntul si ntinsul mrii
Znatic chip pictezi, pictezi
13
Anul V, nr. 3(43)/2014
Desi asteptat cu interes,
cartea Danielei E. Bogdan
(Reflec(ii din deyert. Maxime yi
cugetri, Editura Gedo, Cluj-
Napoca, 2012), a avut parte pn
acum de o ciudat si inexplicabil
reticent din partea cititorilor de
specialitate.
Pn la aparitia considera-
tiilor noastre, s-a scris despre
acest op nfiortor de putin: o re-
cenzie n ziarul clujean Fclia
(din 20. IV. 04. 2013), semnat de
o oarecare jurnalist Mihaela
Bocu si o cronic semnat de
Dumitru Manolache, la rubrica
Note de lectur, n ziarul Lumina
(din 21. XII. 2013), intitulat Su-
ferin(a care salveaz. Titlul tri-
mite n mod explicit la o ntm-
plare din viata autoarei, despre
care aceasta aminteste ntr-un
interviu din Jurnal Spiritual
(consemnat de Silvana Chiujdea,
n 21. XI. 2013), unde se vorbeste
despre o minune svrsit de
Dumnezeu si Maica Sa Preacu-
rat, care avea s-i curme sufe-
rinta cauzat de o boal ciudat,
care nu era de medici.
Cartea Danielei E. Bogdan
areoPrefa( semnat de Rzvan
Codrescu si oPostfa( a pr. lec-
tor dr. Gh. Holbea. Semnatarul
prefetei se autocomunic, n
sensul c-si etaleaz acribia n
privinta definitiei si istoricului
aforismului / si doar tangential
vorbeste despre dialectica vie si
complex a suferintei, ca si des-
pre centralitatea pe cea mai
autentic linie crestin, iubirea,
creia [autoarea] i ridic un ade-
vrat imn nsumat din contexte
disparate, si n jurul creia coa-
guleaz totul, mistic si paideic,
cu ncredintarea lui Amo ergo
sum(...) parafraz cartezian n
duh ortodox. (p. 8).
Pr. lector dr. Gh. Holbea
atrage atentia dintru nceput
asupra ineditului titlului crtii -
Reflec(ii din deyert -, acesta
fiind, pe bun dreptate, un soi
decaptatio benevolentiae, n ra-
port cu cititorul (p. 213).
Dac avem n vedere definitia
pentruaforism dat deDic(io-
narul universal ilustrat al limbii
romne (Editura Litera, 2010, vol.
1, p. 93) - aforism- propozitie
sau fraz care red concis (si ex-
presiv) un adevr sau o opinie
(despre viat); maxim, cuge-
tare, sentin(, respectiv pentru
cugetare - facultatea de a cu-
geta, gndire, actiunea de a cu-
geta si rezultatul ei, idee, gnd,
judecat, rationament, maxim,
sentint, ansamblu de idei, de
opinii ale unui individ, ale unui
grup uman. (vol. 3, p. 175),maxi-
m - enunt concis, exprimnd
un principiu etic, o norm de
conduit; aforism, sentint.
(vol. 6, p. 224), ca si pentrure-
flec(ie - rentoarcere a gndirii
spre sine, pentru a examina mai
profund (si critic) idei, situatii,
probleme; necesitate, cugetare.
(vol. 9, p. 155), considerm c
subtitlul Maxime yi cugetri
este superfluu. Totusi, tinnd
cont de faptul c pentru unii fi-
lologi, aforismul implic pre-
zen(a eului cugettor (a se ve-
dea volumul de aforisme al lui
Blaga - Pietre pentru templul
meu), asemenea aforisme pre-
zente si n cartea Danielei E.
Bogdan puteau fi grupate ntr-o
sectiune distinct de maxime si
cugetri, pentru c acestea din
urm incumb impersonalitatea
cugettorului, n sensul c ele re-
flect experienta d viat a unei
colectivitti, n numele creia
aceasta se condenseaz n cu-
vnt. Noi am putut sesiza 12 ase-
menea formulri aforistice, la pa-
ginile 32, 65, 73, 77, 84, 96, 99,
117, 160, 177, 184 si 185. Putem
spune c ele sunt rodul unei ex-
periente personale, prin trire.
Spre pild, n privinta asteptrilor
din partea semenilor, aforismul
cultivat de Daniela E. Bogdan are
o doz de scepticism: Eu cred
c problema nu este c le cerem
oamenilor prea mult; problema
este c ei ofer, oricum, prea pu-
tin. (p. 73). n alt loc, referindu-
se la iubirea de aproapele, au-
toarea sesizeaz un paradox,
formulat retoric: Adeseori, m
ntreb, obsedat: de ce, oare, iu-
bim att de mult pe cei care nu i
putem si vindeca? (p. 77). Ne-
voirea de sine este una drama-
tic, disjunct fat de ceilalti:
Dintre toate luptele pe care le-
am dat pn acum, cea mai grea
si cea mai anevoioas a fost cu
mine nsmi, cu patimile si ne-
putintele mele. Cu ceilalti a fost
mai simplu. (p. 96).
Sunt aici - cumobserv si P-
rintele Holbea - adevruri de
via( trit yi mrturisit. Ple-
cnd de la moto-ul crtii, care
distinge ntre un desert al ncer-
crilor si un desert al inimii (p.
11), autorul postfetei opineaz c
aceast lucrare ajunge s se
constituie ntr-o apologie a sufe-
rintei. (p. 216). Ca atare, din a-
ceast perspectiv, sub aspect
laic, se poate vorbi despre o ade-
vrat pedagogie a suferin(ei:
nc de la nceputul lumii, omul
a avut de nvtat mai mult din
suferint, dect din bucurii. (p.
101).
Sub aspect mistic, cugetrile
despre suferint pot alctui oteo-
logie a necazurilor, iar ideea fun-
damental pe care Daniela E.
Bogdan o comunic n acest sens
este aceea c Orice ncercare ce
vine asupra noastr trebuie s
fie un prilej de adnc meditatie
(...) la progresul nostru spiri-
tual... (Pr. Ioan C. Tesu,Teologia
necazurilor Asociatia filantro-
pic medical Christiana, Bucu-
resti, 1998, p. 98). Constientiznd
cugetrile despre suferint, citi-
torul ar trebui, prin smerita cu-
getare, s nvete s o primeasc,
spre a-si putea cunoaste nepu-
tinta sa lumeasc. Din pcate, nu
oricine stie s primeasc si s
constientizeze valoarea pedago-
gic a suferintei: Dimensiunea
suferintei ndurate de ctre un om
nu este ntotdeauna direct pro-
portional cu dimensiunea va-
lorii, a ntelepciunii sale, unii nu
nvat nimic de la viat; nici din
suferint, nici din greseli. (p.
102).
n alt loc, reflectiile referitoa-
re la suferint se vor un fel de
memento, autoarea folosindplu-
ralul colectivit(ii, disociindu-
se prin falsa implicare de cei
care nu constientizeaz pedago-
gia suferintei: Suferinta prin
care am trecut prin viat ar trebui
Constantin MIU
14
Nicolae M~TCA{
s ne determine s fim mai buni,
mai ngduitori, mai ntelepti. Din
pcate, pe multi dintre noi ea nu
reuseste dect s-i nriasc sau
s-i transforme, n timp, n oa-
meni egoisti, limitati, nencrez-
tori. Si nu acesta era scopul. (p.
107). Asemenea formulri demne
de oconytiin( lucid, care n-
telege rostul suferintei reprezint
o dovad de autocunoastere
(cf. Pr. Ioan C. Tesu, op. cit., p.
114).
Cum era si firesc, n volumul
semnat de Daniela E. Bogdan g-
sim o seam de cugetri despre
iubire, nteleas n acceptia doc-
trinei ortodoxe, care ia formaiu-
birii pentru cellalt: Ce nseam-
n iubirea? S-i vrei celuilalt bi-
nele pn la sacrificiu si dincolo
de acesta, prin rugciune si fapte
concrete, indiferent de senti-
mentele pe care le ai sau nu le ai
pentru el. (p. 86).
nPostfa(, Pr. lector dr. Gh.
Holbea consider c n cuget-
rile din volumul de care ne ocu-
pmDragostea, n formaei su-
prem, este jertfelnic. Dragostea
adevrat este cea care se d-
ruieste fr ca, mai apoi, s si pre-
tind, ceea ce i las celui iubit
libertatea de a rspunde sau nu,
la rndul lui, cu iubire. Dragos-
tea, n dimensiunea ei evanghe-
lic, asa cum o prezint si cuge-
trile Danielei Bogdan, este cea
care nu nceteaz odat cu re-
fuzul celui iubit. (p. 218). Asa
cum ntelege Daniela E. Bogdan
iubirea, aceasta este unasacri-
ficial: Iubirea fr sacrificiu nu
exist. Acesta este singura do-
vad plauzibil. Nu poti s spui
c l iubesti pe cellalt dac nu
rupi ceva din tine pentru el, dac
nu faci pentru binele lui mcar
un lucru pe care nu l-ai fcut,
poate, nici pentru tine. Cu att
mai mult atunci, cnd cellalt
este chiar Dumnezeu. (p. 87).
Iubirea sacrificial, de sorginte
divin, este una care - asa cum
demonstreaz Mitropolitul Ni-
colae Mladin (n cartea saAs-
ceza yi Mistica paulin, Editura
Deisis, Sibiu, 1996, p. 67) - ne
hristoformizeaz, ne face prtasi
ai vietii divine, ne ndumneze-
ieste. Ca atare, putem spune c
prin cele dou teme - suferinta
rbdtoare si iubirea sacrificial
- ideatica volumului de fat se
apropie de mistica paulin. n
epistolele sale, Sf. Apostol Pavel
distinge ntre omul lumesc yi
omul duhovnicesc. Credem c
prin reflectiile sale, Daniela E.
Bogdan doreste ca cititorii s
constientizeze ideea c prin
smerenie, omul poate avea parte
de inhabitartea sacrului n
profan, calea de la omul lumesc,
la cel duhovnicesc, pentru care
pledeaz teologul rus Paul
Evdokimov, n lucrarea sa Cu-
noayterea lui Dumnezeu n tra-
di(ia rsritean (cf. op. cit.,
Asociatia filantropic medical
Christiana, Bucuresti, 1995, p.
41). Din aceste considerente, so-
cotimc Reflec(ii din deyert ca-
pt forma - prin continut - unui
manual de via( spiritual trit.
Ozon
E-atta ozon n livada cu visini
si-atta candoare,
c, beat de tria de aer de ploaie,
te temi s rsufli.
Doar livada respir.
Mugurii copti de pe crengi
parc-ar fi niste sni de fecioar
pe-o plaj de nuzi,
gata s crape de rod.
Cum stau, mrmurit de aceast minune a lumii,
gndu-mi fugar se preface-ntr-o boare de vnt
trecnd ca un fur printre mugurii plini de nectar si
rourndu-le agarinesc
cu buzele lui de zefir
inocenta.
Si buzele lor se prefac n surs de Giocond.
E-atta ozon n livada cu visini
si-atta candoare,
c, beat de tria de ploaie vernal,
te temi s respiri.
Doar livada respir.
n aer se sparg de ozon snii copti de fecioar.
Cocorii vin n zvon de rundunuy
n vremuri de restriste, foc si par
Sau la chemarea psrii de foc,
Ei si-au gsit azil n alt tar,
O viat de noroc sau nenoroc.
Si s-au zidit, arznd de dor de Tar,
Iar cnd s vin - nu avur loc
Si-si dorm azi somnul, flori de busuioc,
n sol strin, sub piatr funerar.
ntr-un trziu, mustrati de-un cariu-gnd
C n-am stiut s-i pretuim n viat,
Uitarea s n-ajung-n cap de at,
Ne-aducem mortii-acas, rnd pe rnd.
Ieri Cantemir, Crihan, mine Brncusi.
Cocorii vin n zbor de rundunus.
T
i
e
p
o
l
o

-
F
u
g
a

d
i
n

E
g
i
p
t
15
Anul V, nr. 3(43)/2014
{tefan DUMITRESCU
Cnd eram copil si ascultam sau citeam
poezii i divinizam pe poeti... George Cosbuc,
Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri au fost
pentru mine zei... n adolescent i iubeam,
m gndeam la ei ca la culmi ale perfectiunii
umane si ale iubirii divine... Citindu-i pe Ni-
chita Stnescu, pe Ana Blandiana, pe Marin
Sorescu, eu care triam ntr-un trg de pro-
vincie, mi-i imaginam fericiti, luminosi, for-
mnd o familie, fcnd parte dintr-o lume a
zeilor (lumea scriitorilor) edenic... Mai
trziu, n timpul faculttii, cnd eram un tnr
poet cunoscut, n care se puneau mari spe-
rante, am avut fericirea s-i vd, s-i cunosc
personal, s stau cu ei de vorb. Cu unii din-
tre ei am trit momente frumoase de comu-
nicare si de prietenie, si am rmas prieteni...
Abia dup multi ani mi-am dat seama c
aceast lume a scriitorilor, pe care eu o ve-
deam ca pe o lume a fericirii, edenic, n care
scriitorii se iubesc si se pretuiesc ntre ei,
este o lume nefericit, o lume a orgoliilor,
format din indivizi complexati, bolnavi de
egoplasm, patologic, cancerul egoului, a lui
eu s fiu mare, eu sunt mare scriitor, ceilalti
sunt scriitori mici, desi acolo n strfundul
sufletului lor ei stiu foarte bine c sunt me-
diocritti... Toti atinsi de rabia invidiei si n
cea mai mare parte inconstienti, fr perce-
perea realittii tragice, a lumii bolnave n care
trim. Mai trziu, urcnd n vrst, aprndu-
mi crtile, am cunoscut si mai profund aceas-
t lume, din care fceam si eu parte acum,
care, la nceputurile vietii mele, mi se pruse
frumoas si care, cu trecerea anilor, mi se
dezvluia a fi din ce n ce mai urt...
Lumea scriitorilor (ca si a oamenilor de
stiint), fiind o lume a invidiei si a orgoliilor,
este o lume dezbinat, atomizat. Fiecare d
din coate, folosind toate mijloacele, ca s
ajung mai n fat, s fie mai mare... Mult mai
trziu, judecata necruttoare a timpului si a
Istoriei literaturii romne alege dintre ei doar
ctiva, restul cznd ntr-un anonimat de-
svrsit... Tocmai pentru c lumea scriitorilor
este o lume a atomizrii, a marginalizrii, a
nsingurrii, gestul d-lui Florentin Smaran-
dache de a aduna scriitorii dati de spatiul
social si cultural al Olteniei de mijloc, spatiul
circumscris de rurile Oltetului si Olt mi s-a
prut extraordinar... de frumos, de binevenit.
Mi s-a prut o lectie foarte bun, pe care un
om care trieste departe (sau mai bine zis
Dumnezeu) ne-o d nou pentru a ne cu-
noaste mai bine pe noi, pentru a ntelege lu-
mea bolnav n care trim... Pentru a ne face
mai buni!
De multi ani spun n lucrrile mele c
Axiofagia (patologie a psihologiei poporului
romn care si are rdcina n subconstientul
si n codul genetic al nostru si care ne face
s ne urm, s ne marginalizm, s ne asasi-
nm valorile) ne-a fcut foarte mult ru n
istorie si ne face si n prezent... Datorit a-
cestor patologii ale psihologiei poporului ro-
mn (pe care le tratez pe larg n lucrarea Psi-
hologia si pedagogia poporului romn), da-
torit acestor patologii ale psihologiei po-
porului daco-romn am ajuns acum ca neam
si ca natiune pe fundul prpstiei, n preziua
disparitiei noastre din istorie... S ne zbatem,
n srcie, s ne prsim tara, condamnndu-
ne copiii la suferint si la... exil. Florentin
Smarandache a cunoscut exilul, n toat am-
reala lui, si poate c acest fapt este unul dintre
argumentele care l-au fcut s-i adune la un
loc pe scriitorii lsati acas. n subconstientul
lui i era dor de acas, stul de singurtate
printre strini, i era dor s retriasc starea
de mpreun cu ai lui. Prin aceast Antologie
- Dictionar a scriitorilor din spatiul din care
vine, el se ntoarce ntr-un mod metaforic si
sufleteste acas, ca s fie mpreun cu ai lui.
Si ntr-adevr, acum dup ce am lecturat
aceast carte frumoas, necesar si de aceea
binevenit, parc noi, cei care suntem per-
sonaje ale ei, care facem parte din ea, suntem
mai bogati sufleteste, suntem mai multi, mai
puternici. Acum vedem si mai bine ct de ta-
lentati suntem, acum vedem cu totii truda
noastr de-o viat obiectivat n crtile si
lucrrile care ne-au aprut. NU NE MAI SIM-
TIM SINGURI ACOLO N LOCURILE UNDE
NE-A ARUNCAT SOARTA. Trim cu totii
starea de mpreun! Si spatiul geografic si
spiritual, din care veneam, ne apare acum ca
mai bogat spiritual, ca un substrat cu o pu-
tere creatoare uimitoare.
De aceea, subliniem acest lucru, trebuie
s-i multumim profesorului Florentin Sma-
randache, acest atlet al meridianelor si al sti-
intei matematice pe toti coclaurii planetei, pe
toate paralele si meridianele (fiind prin a-
ceasta un ambasador al culturii, al stiintei si
literaturii romne n lume, un ambasador care
face imaginea Romniei mai frumoas n spa-
tiul universal), c a avut ideea de a-i aduna
pe scriitorii dati de acest spatiu geografic si
cultural, bogat, spunem noi, circumscris ce-
lor dou ruri, Oltul si Oltetul, zon folcloric
veche, profund, cu un specific aparte. Cu
rdcini ontologice puternice nfipte n sub-
constientul colectiv daco-romnesc, cu des-
chideri si proiectii spirituale greu de imaginat
n viitor. Aceast carte fiind de fapt oglinda
si harta cultural a Olteniei de mijloc.
Nu putem s nu ne aducem aminte cu
recunostint c Vlcea a mai dat doi aseme-
nea oameni generosi, druiti culturii vlcene,
oameni care au trudit toat viata ca s pun
n valoare bogtia creatiei spirituale a acestui
spatiu geografic si cultural strvechi, valorile
lui. Este vorba despre oamenii minunati ai
Vlcii, dl Petre Petria, plecat de curnd dintre
noi, autor al mai multor dictionare din care
nu lipseste niciun creator care a lsat n urma
lui o lucrare, niciun nume, care s cad prad
uitrii, si marele Istoric si iubitor de oameni,
dl Corneliu Tamas; figuri culturale marcante
ale spatiului vlcean care ar trebui pretuite
mult mai mult! Crora societatea, partea
aceasta de lume si noi, oamenii de cultur, le
suntem foarte datori. Fie ca Domnul s-i bine-
cuvnteze n mprtia Lui!!
Cum scriitorii, artistii, n general, sunt dati
de substratul cultural al unui popor, de sub-
stratul social si cultural al unei regiuni, al
unui spatiu spiritual, ei fiind expresia
spiritual a acelui spatiu, numrul lor, dar mai
ales valoarea lor vorbesc tocmai de bogtia
si de puterea creatoare a acelui spatiu cul-
tural. Este ceea ce ne reveleaz cartea editat
de Florentin Smarandache.
Faptul c, asa cum vedem din Antologia-
Dictionar a scriitorilor din spatiul Olteniei de
mijloc (Popasuri scriitoricesti pe Olt si Oltet,
ANTOLOGIE DIC}IONAR AL SCRIITORILOR DE PE OLT {I OLTE},
de Florentin Smarandache
16
Volum Antologc, Editura Sitech din Craiova
si Editura Publisher, 1313 Chesapeake, Clum-
bus, Ohio), acest spatiu geografic si cultural
circumscris rurilor Cerna si Oltet, a dat un
mare numr de scriitori, multi dintre ei de
valoare, ne spune tocmai acest lucru c acest
spatiul geografic si cultural, cu traditiile, cu
specificul su are o mare putere creatoare, o
vitalitate si expresivitate inconfundabile.
mi aduc aminte un cntec popular din
acest spatiu al Cernei si al Oltetului, care a
fost prelucrat pentru cor de dl profesor de
muzic Zidroiu (o alt mare figur cultural
a Blcestiului, de care ne amintim cu dragoste
si respect!), ale crui versuri ncepeau asa:
ntre Cerna si Oltet / A crescut un nuculet.
Parafraznd cntecul popular, dup lectura
crtii ntocmite si editate de Florentin Sma-
randache, spunem si noi c ntre Cerna si
Oltet sau Pe Cerna si pe Oltet / Au rsrit
multi poeti.
Este pentru prima dat cnd cineva
scoate o Antologie a scriitorilor dati de acest
spatiul geografic si spiritual, fapt absolut be-
nefic si merituos... Pn mai de curnd era
ncettenit o prejudecat c Moldava este
spatiul care a dat cei mai multi si cei mai mari
scriitori. Cartea de fat vine s demonstreze
c si spatiul vlcean, substratul geografic si
spiritual circumscris rurilor Olt si Oltet a dat
multe si mari valori culturale... Dac am nu-
mrat bine, cu aproximatie numrul lor de-
pseste suta de creatori n arta cuvntului.
Am numrat si personalittile culturale enu-
merate n subcapitolele: Alte personalitti
din Tetoiu, Vlcea (Bogdan Amaru, neferi-
citul scriitor din perioada interbelic, Buretea
Emilian, cercettor, Calot Emil, poet, Cr-
loganescu Marcel, poet si dramaturg, Dia-
conu Mircea, cercettor, Guran Maria, cer-
cettor stiintific, Ionescu Alexandru, publi-
cist, Iordache Martin, publicist, Mitrana
Dumitru, istoric si critic literar, folclorist,
Prianu Ion, publicist, Petre Emil, cercettor,
Petre Nicolae, cercettor, publicist, Popa Li-
ciu, publicist, Pop Martian Al, actor, Vlad
Ion, cercettor); Alte personalitti din Valea
Mare (Nicolae N. Magereanu, general, ca-
valer al ordinului Mihai Viteazul cu esarf,
Gheorghe Stefan, profesor universitar, isto-
rie, Ion N. Vasilescu, profesor, publicist,
Aurel Sturzu, prof. univ., inginer, Alexandru
Magereanu, poet, publicist, colonel, Paul
Grigoriu, profesor, cercettor stiintific, Miu
Filipoiu, profesor, Ion V. Totu, prof. univ.,
economie, ministru, Aurel Dicu, publicist,
cercettor, Nicolae G. Brbut, inginer, colo-
nel, Dumitru Britaru, prof., poet, Ioan St
Popa, profesor, poet); Alte personalitti din
Blcesti-Vlcea (Alexandru Oprea, scriitor,
critic literar, Florentin Smarandache, prof.
Rusnesti - J udetul Vlcea; Alti scriitori
din Bulzesti (Dan Constantin Marinescu,
poet, profesor, Stefan Sorescu, versificator
popular, Nicolita Sorescu - a scris poezii,
Nicolae Sorescu, a publicat trei volume de
versuri, Sorina Sorescu, conf. dr. facultatea
de litere, Craiova, Grigore Sorescu, a semnat
mai multe articole de critic literar, profesor,
Victor Viorel Rducan, a scris basme, literatur
pentru copii); Personalitti din judetul Vl-
cea, Bbeni-Vlcea (Dragos Vrnceanu,
poet, eseist, critic, traductor, Dragos Serafim,
medic, scriitor, Butoi Gheorghe, prof. univ.,
economie, Vasilescu Dumitru, prof. univ.,
inginer, Nacea Cristiana, lector univ., Uni-
versitatea Constantin Brncoveanu, Rm-
nicu-Vlcea); Ldesti-Vlcea (Virgil Ie-
runca, critic literar, redactor la Radio Europa
liber, Gheorghe Neamu, geograf, Lixandru
Benone, conf. univ.), Amrsti-Vlcea
(Marin Iliescu, scriitor, Ion Abagiu, scriitor,
Marin Popa, folclorist, Emil I. Palanca, publi-
cist, Marin I. R. Popescu, Gheorghe I. Cos-
teanu, prof. unv. dr., chimist de renume, Ni-
cole D. Costeanu, prof., dr. docent, Nicolae
Oit, farmacist, autor de brevete de inventie,
Paulian Abagiu, peste 300 de lucrri n do-
meniul medicinii, Alexandru Cetteanu, scri-
itor, domiciliat n Canada) etc.
Autorul acestei Monografii literare a spa-
tiului vlcean, cci putem s o numim si asa,
i aminteste pe cei mai nsemnati oameni, au-
tori de lucrri stiintifice si literare dati de satele
acestei zone binecuvntate cu har de Dum-
nezeu, prezentndu-le fisa biografic, lista
referirilor critice despre fiecare personalitate
si fragmente din operele lor, astfel c ne pu-
tem face o imagine de ansamblu asupra fiec-
rei personalitti prezentate si a operei ei...
Dup lectura crtii ai un sentiment ciudat
de bogtie sufleteasc si de nostalgie. Autorii
prezentati si lectura biografiei si a fragmen-
telor din operelor autorilor antologati cons-
truiesc n mintea lectorului o Viziune de an-
samblu, o fresc literar complet a acestui
important spatiu geografic al Romniei. Obi-
ectivul si asteptrile autorului care a con-
ceput acest Dictionar-Antologie literar au
fost realizate pe deplin. Se urmreste evo-
lutiv parcursul scriitorilor, care-si agat ispi-
tele sufletesti de vaierul vorbelor purtate pe
aripi de timp. Dubla determinare, trecut si
viitor, druieste oamenilor si locurilor n care
au trit ntelepciunea si diversitatea preocu-
prilor, scrie poetul Florentin Smarandache
n prefata crtii...
Pentru prima dat avem o hart hagio-
grafic a spatiului cultural al Olteniei de mij-
loc. Cartea le prilejuieste oamenilor tritori
pe aceste locuri s-si cunoasc scriitorii, oa-
menii creatori pe care pmntul acesta, udat
de sngele strmosilor i-a dat cu prisosint.
Avem posibilitatea s vedem ce scriitori do-
tati, cu oper important, care au mbogtit
cultura romn, a dat acest spatiu.
Inspirat, autorul monografiei culturale a
spatiului vlcean i-a prezentat si pe scriitorii
si oamenii de creatie care au trecut la Domnul,
cum ar fi Bogdan Amaru, Gib Mihescu, Vir-
gil Ierunca, Al. Oprea, Alexandru Cerna R-
dulescu Stnesti... Avem astfel si o imagine
istorico-literar a devenirii bogtiei spirituale
a acestei vetre strvechi de cultur.
Pentru c recenzia noastr a devenit prea
ntins, ne vom mrgini n final s-i amintim
pe scriitorii cu cele mai bogate opere pre-
zentati de autor, urmnd ca opera lor s o
analizm mai pe larg n alt cronic literar. i
notm, din cuprins, n ordinea indicat de
sumar, care respect ordinea alfabetic: Va-
leriu Anania, Bogdan Amaru, Nicole Blasa,
Stefan Dumitrescu, Dumitru Gherghina, Virgil
Ierunca, Gib Mihescu, Alexandru Oprea,
Petrache Poenaru, Ioan St. Popa, Irineu Popa,
Marin Popescu Diculescu, Elena Adriana R-
ducan, Dinu Sraru, Florentin Smarandache,
Beatrice Silvia Sorescu, George Sorescu, Ion
Sorescu, Marin Sorescu, George Trnea, Al
Florin Tene...
Nu putem ncheia prezentarea acestei
crti importante pentru cultura vlcean,
pentru cultura Olteniei fr s le multumim
n mod deosebit profesorilor Emilia Popescu
Diculescu, Marin Popescu Diculescu, Elena
Adriana Rducan si Dumitru Gherghina (cei
care au gndit si au realizat admirabila revist
Nova Didactic), cei care au urmrit si au
stimulat dezvoltarea fenomenului literar n
acest spatiu cultural, cei care au scris si i-au
prezentat pe scriitorii dati de aceast vatr
istoric sacr, care de mai multe decenii se
afl n centru fenomenului literar al Olteniei!
Tiepolo - Fata cu papagal
17
Anul V, nr. 3(43)/2014
George PETROVAI
1. Mincinosul de jos minte pentru a putea exista,
mincinosul de sus exist pentru a putea minti.
2. Din om tupeul face-un mincinos,
ce-n timp prin zel va fi faimos.
3. Orict ar fi de mic un infinit,
nu-si pierde-al su nemrginit.
4. C-i mic un infinit sau c e mare,
de logic-i la-aceeasi deprtare.
5. Infinitul - zburdlnicia finitului scpat din legtoarea rationalului.
6. Incultul nu-i atta de nociv ca falsul cult mereu activ.
7. Strict necesarul nu-i la fel pentru bogat si pentr-un biet de el.
8. Cnd pasrea-i nfometat, cnt mai fain ca niciodat.
9. De la Dumnezeu cer pace
pn si aceia care refuz s-si lase semenii n pace.
10. Justitia la om nu caut cint, ci-si vrea vointa peste a lui voint.
11. mbtrnit-n rele si absurd,
justitia romn nu-i doar oarb ci si surd.
12. Paradoxul justitiei: Cu ct apar mai multe legi,
cu-atta-s mai multe frdelegi.
13. Cnd legea-i bine ntocmit, nu trebuie cu alte legi proptit.
14. Cum legile-s folositoare / n primul rnd pentru borfasi,
ai urmtoarea-ncredintare:
va fi justitie corect / cnd jurii vor fi... ngerasi!
15. J ustitia pentru plevusc-i doar nvod,
cci pestii mari cu dintii legii-l rod.
16. Nelegiuirea-n tar guverneaz,
ai legii oameni cnd o privegheaz.
17. Dect cu legea-n spate ne-ncetat, mai bine-n spatele legii curat.
18. Orict e cineva de galonat, de n-are minte-i tot zero barat.
19. Mai marii hotilor fac legi fr cusur,
ca treaba la furat s mearg snur.
20. De cnd penalii-s prieteni cu legile la toart,
hotia-n Romnia a devenit o art.
21. Orict amvreas stmpeloc,
nu-s halte-n viat spre soroc.
22. Timpul este aliatul de ndejde al valorii
n confruntarea sa cu nonvaloarea.
23. Valoarea ndoielnic - varianta mbunttit a nonvalorii prin
sporul de arogant si perfidie.
24. Prejudecata - judecata sortit
s nu se maturizeze niciodat,
cu toate astea capabil ca din cnd n cnd
s-i vre logicii pumnul n gur.
25. Doar unul fr judecat-i
nclinat s-i judece pe altii,
spernd c n-o s fie judecat.
1. Tot omu-i vrea prerea suveran,
chiar si atunci cnd con-fruntarea-i van.
2. Cnd poftele nu sunt din scurt tinute,
nevoile fac ochi si cresc pe rupte.
3. Comunismul - forma de organizare social n care, la nceput, de la
cettenii nstriti se ia cu japca, pentru ca mai apoi (cu exceptia
nomenclaturistilor si nvrtitilor), tuturor s li se dea cu trita.
4. Capitalismul romnesc postdecembrist este un corpus politico-
economic grav bolnav de tromboz din pricina cheagurilor de ne-
cinste si incompetent, precum si din pricina banilor murdari care
ngreuneaz circulatia finantelor si a drepturilor cettenesti, motiv
pentru care attia tlhari interni si externi se arat ngrijorati de
sntatea sa si caut pe toate cile s-i prelungeasc agonia prin he-
moragiile provocate cu cele mai avansate tehnici ale jafului sistematic.
5. Din ncercri dac-ai scpat, esti mai clit si-un pic mai luminat.
6. Doar judecata la rece este surs de cldur si lumin pentru spirit.
7. Un crestin ipocrit, ceea ce se traduce prin bun crestin, adun
pentru el din ce n ce mai mult si-i sftuieste pe altii s fie multumiti
cnd vor avea ce s mnnce si s mbrace.
8. Multumirea sufleteasc nu ne este dat de cantitatea bunurilor
adunate, ci de calitatea ntrebuintrii lor.
9. Din tot ce face omu-n viat, / nimic nu e mai minunat / dect
iubirea de aproape / prin bine dezinteresat.
10. Dect o lung viat cenusie, mai bine una scurt-n bucurie.
11. La soim o zi e mai de soi dect un secol la cioroi.
12. Sic transit gloria mundi - / un adevr incontestabil,
pe care-attia-l pretuiesc / doar cnd li-i traiul detestabil.
13. O ur bine drmuit / dureaz-ntreaga viat;
o dragoste nemrginit / doar zilei face fat.
14. Orict de trist li-i viata, / romnii de necaz fac haz,
simtind nevoia s le-o spun / alesilor de la obraz:
V rugm s ne scuzati, / nu producem ct furati!
15. Un hot ajuns parlamentar / de-apucturi nu se dezbar -
vrea noi si noi frdelegi / sub scutul unor legi de-ocar.
16. Mizeria sub pres dosit, de nasul fin ndat-i dibuit.
17. Paharul tot murdar rmne cnd lustrul doar pe-afar se atine.
18. O vorb cu temei rostit e mai de pret ca o ursit.
19. Cu adevrat degeaba a fcut umbr pmntului doar acela cruia
nu-i pas de lumina cerului.
20. A tri n umbra cuiva nseamn a cra soarele cu oborocul.
21. Frumosul este oglinda n care urtul si poate admira n voie
chiposenia.
22. Un om urt este hidos cnd are suflet monstruos.
23. Invidia - focul mititel la care se prepar ura.
24. Dac invidia are privirea ager si tinteste norocul altora, norocul
tintelor este c ura-i oarb si trage la ntmplare.
25. Neobrzarea - floarea care vesteste primvara ticlosiei.
7
18
Marcela ILINCA
Prin publicarea celor dou traduceri ale
crtilor de reflectii si aforisme, scrise de
Florentin Smarandache ...Viata la plus
infinit..., S poti zmbi atunci cnd suferi
si traduse n limba francez de Adriana R-
ducan ...La vie plus infini..., Il faut
sourire mme si tu souffres..., aprute n
2013, la dou prestigioase edituri, Sitech -
Craiova si Publischer - America, pot afirma
c limba romn depseste granitele, cele
dou crti pot fi citite ntr-o limb de circulatie
international.
Reflectiile, gndirea aforistic nseamn
ceva dificil de tradus. Dac ar fi s-l citez pe
Lucian Blaga care spunea Sunt lucruri care
nu pot fi ntelese dect vag. Si ar trebui s ne
multumim cu att, as sugera c n fiecare
limb exist praguri lingvistice, stilistice care
au fireasca menire de a sustine si adnci n-
crctura semantic a unui text.
Meritul scriitorului Florentin Smaran-
dache este de a contribui la dezvoltarea
culturii si filozofiei romnesti n contextul
celorlalte culturi si filozofii, iar meritul tra-
ductoarei Adriana Rducan este de a fi gsit
sensul exact al sintagmelor, att de conden-
sate uneori, de a ptrunde n sfera de cultur
aforistic, care este prin excelent o reflexie
a spiritului uman.
Aforismele si reflectiile autorului
Florentin Smarandache nu sunt usor de tra-
dus, fapt ce ndeamn la prudent. Formu-
lrile paradoxale, ironia, delimitrile, tonul
asertiunilor cer, n opinia mea, mult trud si
cunoasterea subtilittilor limbii. Traducerea
din limba romn n limba francez este mai
delicat dect traducerea din francez n ro-
mn. Prin urmare, orice activitate de tra-
ducere din limba matern ntr-o alt limb
presupune o bun cunoastere a sensurilor
fiecrui cuvnt.
ntre Rsinariul lui Cioran si Blcestiul
meu poate fi asemnare? Mi-e dor nespus
de Oltet, de stadionul cu iarb, de viata ar-
haic de care nu m pot detasa... si-n lumea
mare prin care m-nvrt, si-n locurile exotice
pe unde cltoresc sunt tot un fiu de tran,
m port ca un copil... Cioran detesta si iubea
acest blestemat, acest splendid Rsinari
(n <Scrisori ctre cei de acas>). Eu am
iubit Blcestiul, dar acum ncepe s se n-
strineze de mine; deprtarea, vremea si
spun cuvntul. (...Viata la plus infinit...)
Entre Rasinari de Cioran et mon Balcesti
il sagit dune ressemblance peut tre? Je
soupis terriblement dOltet, de lherbe du
stade, de la vie archaque que je ne peux pas
me dtacher... et dans le grand monde que je
me dbrouille, aussi aux endroits exotiques
o je voyage, je suis seulement un fils de
paysan, jagis comme un enfant... Cioran
dtestait et aimait ce maudit, ce splendide
Rsinari. (En<Lettres la maison>). Jai
ador Balcesti, mais en ce moment il com-
mence seloigner de moi: la distance, le
temps mettent leurs empreinte. (...La vie
plus infini...)
Dac ai dificultti n drumul tu, con-
tinu - nseamn c esti pe drumul bun. Dac
nu ai obstacole, nseamn c drumul este
nensemnat
Si tu as des difficults sur ton chemin,
continue - a signifie que tu es sur la bonne
route. Si tu nas pas des obstacles, cela
signifie que le chemin cest insignifiant...
Experienta mea de traductor al romanului
Crimele familiei Borgia, de Michel Zvaco,
aprut la Editura Universalia, 1990, Cra-
iova, m ndreptteste s precizez c doamna
prof. Adriana Rducan a studiat ndeajuns
textele aforistice ale scriitorului Florentin
Smarandache, cluzindu-se dup principiul
fidelittii fat de original.
Ilustratiile celor dou amintite crti de
traducere sunt o adevrat pledoarie pentru
frumos, acestea nu nseamn o chestiune de
pur decoratiune, estetica ideilor este sus-
tinut artistic prin jocul imaginilor, care de-
monstreaz rafinamentul si finetea gustului
artistic, fapt datorat doamnei Adriana Rdu-
can.
Traducerea din limba romn n limba
francez nu poate fi totdeauna ad litteram,
sunt importante nuantele, uneori este nece-
sar o anume libertate n ticluirea ntelesurilor.
Adriana Rducan uzeaz n traducerea
celor dou crti de un limbaj expresiv, asigu-
rnd liantul dintre textul n limba romn si
francez, racordnd cele dou culturi si limbi
la cultura european si universal.
Dou crji din sfera aforistic
19
Anul V, nr. 3(43)/2014
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Licentiatul n filosofie de la Universitatea
din Bucuresti, Ion Dur (nscut n Zodia Ge-
menilor, la 26 mai 1950, n localitatea Poiana,
din comuna Turburea, judetul Gorj), are un
debut jurnalistic remarcabil, matur, cu eseuri
filosofice si de lirosofie (ndeosebi, recenzii,
cronici literare), n anul 1981, att n revista
de cultur / literatur, Transilvania, din Sibiu,
ct si n revista craiovean Ramuri.
Un deceniu de colaborri la foarte im-
portante reviste din Romnia - Convorbiri
literare, Luceafrul, Ramuri, Revista de
filosofie, Romnia literar, Transilvania,
Viaja romneasc etc. -, impunnd profilul
unui tnr intelectual de sorginte noician,
un profil de verticalitatea firului cu plumb
foarte vizibil n arhitectura, ori pe santierele
ideilor lui din acel prezent-viitor, asadar, un
deceniu de profund structurare fiintial-in-
telectual trece pn la admirabilu-i debut
editorial, cu (un monument de prudent ridi-
cat n perimetrul luat n posesie), Exercijii
de recunoaytere, editat / tiprit n anul 1992
(la Editura Scrisul Romnesc, din Craiova,
volum n care, dup cum certifica, n 1994,
n revista Steaua, Constantin Cublesan:
Substantialul capitol de eseuri are calitatea
unei incisive si disociative n acelasi timp
ptrunderi critice n teritoriile disputelor te-
oretice, strnite de abordarea operei emi-
nesciene, simtind mereu nevoia lrgirii n al-
titudine si profunzime a ntelegerii filosofice
a celui mai de seam spirit novator din cultura
noastr national. - p. 368 sq.).
Mai public dou lucrri - Noica ntre
dandysm yi mitul ycolii (Bucuresti, Editura
Eminescu, 1994, carte secund, despre care,
tot n acelasi an al ivirii acesteia n lumina
tiparului, s-au fcut asertiuni substantiale,
datorate att lui Dan C. Mihilescu, ce su-
blinia argumentat c lucrarea aceasta a lui
Ion Dur este serioas, [...] fcut fr pa-
tetism si grandilocvent [...], cu pricepere de
filosof care nu neglijeaz istoria literar - p.
369 -, ct si lui Vasile Avram, relevnd faptul
c Ion Dur ocoleste deopotriv exegeza en-
comiastic - n care au czut nu putini admi-
ratori - si interpretarea seac [...]; el l citeste
pe Noica prin sine nsusi, ns mai precis
prinsinele asezat n el de ndelungata st-
ruint n preajmaomului si aoperei pecaresi
le-a ales drept model pentru propria aventur
a spiritului - p. 370 -, dar s-au nregistrat si
asertiuni goale de continut, zongoristic-to-
bosariste, ca, de pild, cele ale sibiano-
mnchenezului Titu Popescu: Un Noica
vzut - din interior-, prin dou din coor-
donatele aventurii sale livresti si existentiale;
deasupra acestora, cercettorul identific un
elogiu posibilului ca emblem a ntregii
opere; extrgnd morala acestuia, autorul
sesizeaz apostolatul filosofului n slujba
actiunii de ntretinere, la noi, a prestigiului
marii gndiri europene - p. 369) si De la
Eminescu la Cioran (Craiova, Editura Scrisul
Romnesc, 1996, op eseistic vzut n exac-
titatea admiratiei, la aparitie, de prof. univ.
dr. Ilie Gutan, n revista sibian, Saeculum:
Ion Dur nu e tentat de fandri cazuistice
sau de retoric solipsist; aparent, el se las
dirijat de somatiile textului, dar, fr a fi
mimetic ori obedient, cum procedeaz retorii
sterili, implic textul ntr-un traiect proble-
matizant menit s-l resemnifice - p. 370) -
pn la ndoctorandirea-i n filosofie, din anul
1996, cu tezaPublicistica lui C. Noica, sus-
tinut la Universitatea din Bucuresti (si n
coada lungii noastre fraze, peste ale crei
capcane-paranteze. Distinsul Receptor stie
s sar, psind atent pe filonu-i de-aur-
glisant, mai deschidem nc una care-aduce
un plus-lmuritor la asertiunea lui V. Avram
despresinele, nu despre sartreanul n sine /
pentru-sine, ori, mai exact spus, despresinea
lui Ion Dur - v. supra - ce si-a ales pe Noica
drept Maestru chiar prin luna mai 1980,
nainte de-a mplini 30 de ani, n urmtoarele
circumstante; la ora zece a diminetii de
smbt, 26 aprilie, 1980, pare-mi-se, mai multi
tineri din Craiova si din alte orase din Dolj -
ntre care si eu, si Ion Dur - am fost convocati
- prin directorii de institutii / ntreprinderi, cu
trei zile mai nainte, cum era un bun obicei
pe-atunci - lao ntlnire, fr ani sedasi
alte detalii, cu filosoful Constantin Noica, la
sediul revistei Ramuri din Craiova, strada
Svinesti nr. 3 bis; la ora zece fix, a intrat
Constantin Noica, sprijinindu-se usr de bra-
tul nepoatei sale, Simina, lund loc la masa
prezidiului din sala de sedinte a revistei cra-
iovene, unde ne-adunaserm vreo 15-20 de
profesori, medici, ingineri, nerbdtori s-l
vedem n carne si oase pe vestitul, btrnul
filosof; ntre altele, ne-a spus c a fost n
audient la presedintele Trii si i-a explicat
c intentioneaz s cltoreasc prin marile
orase din Romnia spre a forma un grup,
Grupul 22, din cei mai dotati tineri absol-
venti de facultti, ce nu mpliniser 30 de
ani, deci un grup de tineri intelectuali ct
dou echipe de fotbal, evident, cu scoatere
din productie, dar cu salariul asigurat pe
doi ani de institutia / ntreprinderea la care
era angajat fiecare, pentru a fi antrenaji n
perimetrul filosofiei, mama tuturor stiin-
telor, Grup 22 pentru a crui nfiintare de
peste dou-trei luni - de la acel prezent ano-
timp - are acordul verbal al lui Nicolae Cea-
usescu, al conducerii supreme din stat;
n discutiile purtate aproape dou ore cu
filosoful, a venit vorba despre Arheul nos-
tru national [Valah], cenu trebuie jignit
vreodat de cineva, indiferent cine-ar fi a-
cesta, asa cum se ntmplase cu cteva zile
mai nainte, ntr-o emisiune cultural, Spec-
tacolul lumii, de la Televiziunea Romn;
20
filosoful Constantin Noica ne-a vorbit atunci
desprejignirea arheului Valahimii, pn
cnd o lacrim a nceput s i se preling pe
obrazul drept; Ion Dur n-a putut fi convocat
/ prezent la aceast ntlnire cu Noica; peste
vreo trei zile de la eveniment, vzndu-m
cu Ion Dur, la redactia revistei Ramuri, mi-a
mrturisit c n mare stia despre intentia
marelui filosof de a alctui Grupul 22 si m-a
ntrebat dac m nscriu pentru admiterea n
respectivul grup; i-am rspuns c eu, avnd
trei zeci si trei de ani, nu mai am dreptul de a
m nscrie; Ion Dur, mai tnr, avnd nc
vreo 27 de zile pn la mplinirea a 30 de ani,
limita superioar de admitere nGrupul 22,
se temea s nu fie cumva respins din acest
motiv; l-am ndemnat s-si depun urgent
actele cerute pentru admitere; descriindu-
i si scena final, n care marele filosof Cons-
tantin Noicaaplns pentru c Arheul Vala-
himii a fost jignit, am constatat la Ion Dur
impresionarea-i de-adnc de suflet si, tot-
odat, am citit n ochii lui luarea unei ire-
presibile hotrri: aceea de a intra nGru-
pul Noician al Celor 22, aceea de a-l avea
Maestru pe Constantin Noica).
ntre titlurile deja evidentiate(supra),
titluri fixate parc pe patru petale car-
dinale si petala de sub lupa noastr, pe
care-i imprimat un semnificativ titlu, Ciorne
yi zile (2013)*, opera lui Ion Dur si-a mai
ncorolat: Noica. Portretul gazetarului la
tinereje (Sibiu, Editura Saeculum, 1999, carte
unde - dup remarca lui Daniel Deleanu -
criticul [Ion Dur] surprinde pendularea
spiritual a filosofului ntre cele dou trmuri
taumaturgice: cel al gndirii speculative,
perpetuate prin initierea succesiv a neofitilor
/ alesilor [...] si cel al al interiorizrii prin
regsirea rugciunii / meditatiei isihaste [...].,
nsemn al deschiderii unei alte dimensiuni a
fiintei sale, una a sacralittii - p. 371),Hrtia
de turnesol. Cioran - inedit. Teme pentru
acas (Sibiu, Editura Saeculum, 2000, apre-
ciat n nchidere de mileniu, de Marin Dia-
conu, n revista Viaja romneasc, drept
o lucrare de referint n istoria filosofiei
romnesti, cartea fiind dedicat deopotriv
aleselor spirite din veacul al XX-lea, Nae
Ionescu si Emil Cioran, cartea fiind totodat
si foarte important pentru c tipreste si
zece texte inedite ale lui Emil Cioran - peste
80 p.; sunt texte scrise n intervalul 1928 -
1931 - p. 373 -, inclusivIntuijismul contem-
poran, teza de licent n filosofie, din anul
1931, a lui E. Cioran), Cariatide (Sibiu, Edi-
tura Psihomedia, 2007 - ce, dup Constantin
M. Popa, arat c Ion Dur este unul dintre
cei capabili s dea si rspunsuri dilemelor
[...] esentiale ale acestui timp, stiind c lumea
s-a schimbat si c, odat cu ea, s-au schimbat
si maestrii pe care mizeaz n continuare:
Noica, Eliade, Cioran - p. 376), Noica. V-
mile gazetriei (Iasi, Editura Institutul[ui]
European, 2009, volum unde - potrivit obser-
vatiei lui Vianu Muresan -, Pentru cuprin-
derea intuitiv a figurii lui Noica, profesorul
Ion Dur recurge la imaginea vmilor vzdu-
hului, pe care ns le valorific n contrasens,
adic nu sunt rspntii ale purificrii sufle-
tului n exodul su postum, ci chiar, dim-
potriv, locuri de popas pngritor... - p.
376), Maculatorul cu spiral (Sibiu, Editura
Universittii Lucian Blaga, 2010, o carte
unde - dup cum suntem ncredintati de conf.
univ. dr. Minodora Slcudean - regsim per-
sonajehard ale culturii romne: Eminescu,
Blaga, Motru - p. 377) etc.
Ciorne yi zile (2013) are o prefat sem-
nat de autor, cu un inspirat titlu, din trei
infinitive scurte, A scrie, a (re)citi (trei zic,
deoarece avem n vedere si parantezuirea:
reciti), prefat din care selectm pentru Dis-
tinsul Receptor cteva asertiuni esentiale,
att ntru lmurirea titlului crtii - ce se face
si printr-un motto din Alfonso Reyes, poet,
prozator, dramaturg si eseist mexican: Pu-
blicm / ca s nu corectm la nesfrsit / ace-
leasi ciorne -, ct si ntru ntelegerea n-
tregului acestei crti: ...asadar, stpnit de
un aleatoriu sincer si bine-intentionat, am
ales vreo saisprezece texte din crtile scrise
si semnate de mine vreme de douzeci de
ani, le-am asezat n succesiunea cronologic
a publicrii (p. 8); ...e mai mult dect o
chestiune de igien axiologic-mental n
vizita oarecum intempestiv fcut propriilor
texte, crora este nevoie s le efectuezi,
periodic, mcar unele analize (sugerate de
domnul dr. numit spiritul timpului); dac nu
cumva vreo cataract le-a ncetosatvederea,
cetensiune mai au...(ibid.).
De sub captul de curcubeu de laCiorne
yi zile, de Ion Dur, capt marcat deaddenda
bifurcat, Cnd prefaja devine postfaj
(pp. 323-367) / La judecata de azi a criticii
(pp. 368-378), este bine a se retine, n primul
rnd, ceea ce a subliniat cu privire la sacrul
raportnajional - universal: Nu vom substi-
tui, chiar dac sub anumite aspecte operatia
functioneaz, cele dou dimensiuni [ale]
binomului najional - universal, ns vom
spune c ntruchiprile pe care, de fiecare
dat, le capt cultura pot fi - tocmai datorit
identittii sale - o sans de acces la uni-
versalitate (p. 323); asertiunea durian se
iveste, desigur, n complementaritate la ceea
ce rspicat lsa a se ntelege Tudor Arghezi,
prin 1965, ntr-o prefat la un volum dePoezii,
de Mihai Eminescu (citm din memorie):
cu ct eyti mai najional, cu att eyti mai
profund-universal; n al doilearnd, seim-
pune din prefata postfatator-durian nc
un adevr indiscutabil / incontestabil: Isto-
ria spiritualittii romnesti rmne deopo-
triv o confruntare dintretopos si cronos,
conjugat cu alta dintreGeist si Zeit; o nen-
trerupt aflare-de-sine si o febril ncercare
de a propune si impune aiurea valorile sale
reprezentative; o atare maturizare s-a produs
poate cel mai mult prin gndirea filosofic
sublimat ntr-ometafizic romneasc, dar,
n egal msur, si prinartsi ytiinj - caria-
tidele sauatlanjii culturii noastre.(ibid.);
mai ales - adugm noi - de n-am fi cunoscut
n spatiul Daciei strmosesti, prin vitregele
istorii, atlantidizrile (<Atlantida +suf.
verbal -iza / substantival -izare) provocate
de europenele imperii antice, evmezice si
contemporane.
Op-ul Ciorne yi zile (2013), de Ion Dur,
sub un titlu ce vizeaz dialecticaens-ului (>
insului) teluric ntre hesiodicele munci din
zorii istoriei, substituite azi de ciorne (prin
transsimbolizare, munci ale intelectului),
coordonndu-si copulativ o dimensiune
fundamental a universului, timpul meto-
nimizat (zilele), si structureaz materia /
substanta eseistic-filosofic / lirosofic n
arhitectur monumental-mausoleic, asa-
zicndu-se pentru c are n temei octogonul
(de prin anul 377 .H. al sfrsitului vietii pri-
mului Mausol, guvernator persan al Cariei
cea cu vestitul port Halicarnas, n memoria
cruia fiul-mostenitor si sotia acestuia, Arte-
misa, au ridicat monumentul-minune-a-lumii
ce le poart numele prin istorii), ori, mai
geometric spus, are n baz octoedrul ce -
la Ion Dur - si relev inconfundabilele opt
chipuri ntru perenitatea oglindirii de pro-
funzime: (I) Interogajia poetic yi filosofia
(cu versiunea definitiv din anul 1992,
drept ax avnd glceava filosofiei cu po-
ezia / raporturile gndului filosofic cu ex-
presia poetic; pp. 11-30) / Blaga. Fiinja
limbajului (cu versiunea definitiv tot din
anul 1992, cu inedite focalizri, n plan
secant, pe faptul c metafizicul exist n
interiorul metaforicului, adic pe dezv-
luirea prtii ascunse a icebergului - oper-
a-lui-Blaga; pp. 31-44); (II)Noica. ntre mitul
ycolii yi revolta metafizic (avnd versi-
unea definitiv din anul 1994, studiu cu
bogat bibliografie, dezvoltnd paralela
Dandy-ul lui Camus - Dandy-ul lui Noica;
pp. 45-73); (III) Eminescu. Cunoaytere yi
adevr (cu versiunea definitiv din anul
1996, nrzrind noi lirosofic-eminesciene
unghiuri de fug: mai la vale demodul de
gndire antinomic, specific lui Eminescu
si nu la modul kantian; nconcepjia con-
turat din opera lui Eminescu ce evidentiaz
dou dimensiuni prin care omul se rapor-
teaz onto-gnoseologic la realitate, pentru
21
Anul V, nr. 3(43)/2014
c, dup cum Eminescu nsusi ne atentio-
neaz, din cosmicitate grind: Tot ce este are
yi rajiune de a fi - citat de I. Dur din ms.
2267, f[ila] 31; pp. 74-90); (IV)Buna Ves-
tire: un service inutile (cu versiunea
definitiv din anul 1999, n admirabil des-
chidere noician privitoare la rost / rostuire
de Poet n Cetate: Dac un poet oscileaz
ntre politic si spiritual, de accept s fac
un serviciu asumndu-si un rol n actu-
alitatea socio-politic, atunci un astfel de
oficiu rmne, n raport cu legea interioar a
insului, ceva inutil; sciziunea acestui
dac o va resimti Noica dup esecul miscrii
legionare...; pp. 91-106); (V) Nae Ionescu.
Experienja temporalului (cu versiunea
definitiv din anul 2000, impresionant stu-
diu de nal tinut universitar / academic,
despre crezul lui Nae Ionescu, ndjduitorul
n Crestinismul de schimb chiar pozitia
omului n Cosmos; pp. 107-152) / Cioran.
Uvertura tragicului (cu versiunea defini-
tiv tot din anul 2000, unde uvertura tra-
gicului cioranian deriv din sinceritatea
credintei religioase si criza fundamentelor,
din nesupunere divin, sau din: spiritua-
litate, tristete metafizic, reform moral,
absenta msurii ca vitalitate, donchiso-
tism local si revolt metafizic, semnele
unui provincial incurabil etc.; pp. 153-166);
(VI) n contra lui Maiorescu yi fr pa-
yoptism(cu versiunea definitiv din anul
2007, studiu unde este abordat - din des-
chiderile modernittii postpasoptiste - m-
paraleluirea spiritului modern-critic-ma-
iorescian cu spiritul modern-critic-noician,
prin secantele: Goga yi Iorga; pp.
167-187) / Caragiale. Gazetria ca moft al
momentului (cu versiunea definitiv de
pe locul secund, tot din anul 2007, aproape
o monografie de altitudine, de clasicizat
spirit-Cioculescu, unde Ion Dur, dup ce
trece n revist, documentat, etichetrile /
ncadrrile tipologice antume si postume -
tipul cabotinului literar, cu studiile fcute
la scoala lumii - unde nu se cer examene,
dup George Clinescu, Caragiale a fost un
copil liber, un mahalagiu, liceul tot nu l-a
terminat niciodat, spiritul lui este n linii
generale, de tip gallic - spirit care-i poart
totusi numele, caragialismul etc. - rutti
balcanic-impotente la adresa genialului au-
tor al comediei O scrisoare pierdut, si n-
dreapt obiectivul cercetrii sale asupra
enigmaticei perenitji a actualitjii ca-
ragialeene, tind gordianul spre a ajunge la
concluzia cea mai sntoas: S alegem cu
grij aurul din gang si s spunem c (si)
pentru valoarea operei lui Caragiale, timpul
fost-a si rmne supremul silogism.; pp. 188
-226) / Goga. Cderea n temporal (cu ver-
siunea definitiv de pe locul al treilea, tot
din anul 2007, studiu aruncnd n lturi
cliseele, sabloanele de pn acum, din jurul
mesianicului / politicului-Goga, insistnd pe
imaginea precar a celui nvins de istorie yi
de temporal.; pp. 227-234) / Mircea Vulc-
nescu. Arheologia unui posibil om rom-
nesc (cu versiunea definitiv de pe locul
al patrulea, tot din anul 2007, eseu unde
arheologheaz cu succesdimensiunile
valahe ale existen(ei, lund atitudine mpo-
triva celor mai iritati si mai revoltati dintre
exegetii textelor metafizice ale lui Mircea
Vulcnescu, combtnd, ndeosebi, esen-
jialiytii predispusi la respingerea unor ipo-
teze sau silogime, prompti n a sanctiona sub-
tilittile si constructiile n filigran ale gndi-
torului, militnd, mai exact spus, mpotriva
soiului de mancurti, ori de superioare scur-
sori ale imperiilor de pe-aici, de prin str-
moseasca-ne Dacie, scursori ce atenteaz
chiar si la dreptul demarc nregistrat
[vulcnescian]; pp. 235-248) / Sandu Tu-
dor. ntre acatist yi pamflet (cu versiunea
definitiv, de pe locul al cincilea, tot din
anul 2007, unde se insist din motive obi-
ective, peun portret nenrmat al lui Sandu
Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodo-
rescu, nscut la 22 decembrie 1893, mort prin
martie 1963 n nchisoarea detinutilor de la
Canalul Dunre - Marea Neagr, cel din
temeiul Rugului Aprins, printele filoca-
lismului valah; pp. 249-262); (VII) Noica.
Un aristotelic viclean (cu versiunea defi-
nitiv, din anul 2009, unde foto-lentila-
ciclopic-aristotelic surprinde pe Noica
ntreaporie si sistem, dinspre empatia
nvtcelului, dinspre srcirea de sens a
vocabulei informatie, sau, mai exact, a ver-
bului a informa, care semnifica altdat a
da form, a modela, a ntruchipa, dinspre
verbul informa si puterea lucrrii acestuia
pn la extinctie, dinsprenovicele care n-
treab, dinspre formele aristotelice, ori
dinspreNoica aristotelicul; pp. 263-291) si
(VIII) Eminescu. Fr laptop, wireless yi
celular (cu versiunea definitiv din anul
2010, eseu - ce n-ar trebui s lipseasc din
bibliografia studentilor de la faculttile de
jurnalism din Romnia - pornind de la analiza
dotrii de natur tehnic si a documentrii
nnewmedia, prin raportare la statutul de
jurnalist fr laptop, wireless si celular al
lui Eminescu, ntiul nostru publicist
profesionist, din secolul al XIX-lea, si la
statutul jurnalistului de astzi, spre a se su-
blinia c fr s dispun de cunoscutele
facilitti pe care le va oferi, ulterior, conjunctia
dintre tehnic si jurnalism, Eminescu este,
totusi, un gazetar modern, pentru c po-
runc din morala de cpti - nu dinmorala
de interval - estescris-cititul documen-
taristului Mihai Eminescu; pp. 292-299) /
Trifoiul verde mpotriva Crinului Alb
(cu versiunea definitiv, de pe locul se-
cund, tot din anul 2010, este penultimul eseu,
proiectndu-si analiza ntre manifestul
literar si programul cultural, de la ar-
ticolul-program al Daciei literare - Iasi, 1840
- ncoace, cu atentie special att pentru
Manifestul Crinului Alb (semnat de Petre
Pandrea s. a., publicat n 1928, de Nichifor
Crainic, n revistaGndirea), ct si pentru
Manifestul Trifoiului Verde (publicat de
Constantin Noica n periodicul Clipa, nr. 181
/ 4 noiembrie 1928), manifeste ce bipola-
rizeaz generatiile din cultura interbelic a
Romniei; pp. 300-308),/ B. Fundoianu. Un
gnditor dubitativ (cu versiunea defini-
tiv, de pe locul al treilea, tot din anul 2010,
este eseul n care se pune accentul pecteva
meditajii estetice ale poetului vitalist B.
Fundoianu - pseudonimul lui Benjamin
Wexler / Wechsler, luat de la toponimul
valah, Fundoaia +suf. onomastic-valah -
anu; la Fundoaia-Dorohoi, se afla mosia
bunicului su dinspre tat, unde si-a petrecut
vacantele de var; eseul lui Ion Dur face o
serie de trimiteri / conexiuni speciale la inte-
resanta-i lucrare publicat n 1938, Fals tratat
de estetic; n ultim instant, conchide c
textele B. Fundoianu - nscut la Iasi, n 14
noiembrie 1898, si decedat la Auschwitz, n 2
noiembrie 1944, ce si-a semnat lucrrile pu-
blicate n limba francez si cu numele-i valah,
Fundoianu, tlmcit nFondane -, textele,
nu doar eseurile sale filosofice, ne dezvluie
un spirit dubitativ, n cutarea unei logici
vecine, poate, cu aceea a holomerului;
pp. 309-322).
Ciorne yi zile (2013), de Ion Dur, certific
nu un tnr filosof noician, n curs de cla-
sicizare, ci existenta unui filosof matur,
profund, n deplintatea fortelor sale cre-
atoare, posesor al unui teritoriu / peri-
metru ce arat privelistii / zaristii un incon-
fundabil, original relief de gnd, ori de nalt
arhitectur de spirit justitiar, de sub un curcu-
beu cu sublim arcuire n viitorime / fiitorime,
un filosof, dublat benefic pentru istoria filo-
sofiei / culturii / esteticii noastre - dinspre
muzica sferelor - si de un autentic lirosof
(lum termenul n acceptiunea lui Vl. Streinu,
abordnd ntregul operei lui Lucian Blaga),
a crui ivire zalmoxian-cogaionic, adic epi-
fanie epopt din stiinta strmosilor Daci de
a se face nemuritori, era asteptat de un sfert
de veac n Euro-Dacia / Romnia contem-
poran. (24 furar, 2014, la Piramida Extraplat
de Tibissiara >Timisoara)
* Ion Dur, Ciorne yi zile, eseuri, Sibiu, Editura
Universittii Lucian Blaga (ISBN 978606
1204038), 2012 (pagini A-5: 380).
22
Cartea doamnei Aurelia
Corbeanu se vrea a fi o
nsiruire de gnduri sparte pe
un colt de inim, prelinse pe un
umr de suflet si rostite pe
lacrima trecerii nspre sine
nssi. Asa am perceput fiecare
poem alctuit s zornie pe
simtirea noastr, a cititorilor,
prea plini de treburile zilnice,
nct am si uitat c mai
reflectm asupra ntmplrilor
existentiale.
E prezent aici, n 80 de
pagini, o ntreag poveste,
poate a scriitoarei, poate a
noastr. O poveste care se
desir n metafore cu susur
liric, ce ascund o lume mai mult
trist, dect vesel, mai
atrnat de artificialul societtii
contemporane.
Poemele-gnduri ale
Aureliei Corbeanu nu sunt
scrise pentru a dezvlui sau
pentru a forma caractere,
constiinte, portrete. Se poate
observa, ns, n stilul scrierii,
chiar dac exist genuri si
specii diferite, un aspect:
sensul fiecrei ntmplri
picurate pe pagin este la urm
si nu ntmpltor, fiindc si
viata noastr are ntelesul la
urm.
Cartea ,,Frme de gnduri
nu-si putea exprima esteticul
artistic ascuns n literele
poemelor, fr pana maestrului
Cucu Ureche - nepotul popii
Nae din Cicnestii Argesului -
care, n cele 11 desene, a reusit
s adune buctile de gnduri,
crend o armonie nefinit ntre
imaginea scris si cea simtit.
El, Cucu Ureche, acest ,,poet
al tcerilor din spatele
cuvintelor, a mbogtit
semnificatia crtii, fcnd ca
universul uman descris de
Aurelia Corbeanu s aib att
miezul curcubeului din suflet,
ct si dulceata metaforic a
imaginii cu sensuri multiple.
Aurelia Corbeanu, un
scriitor singur printre ai si,
umblnd haihui pe concretul
vietii noastre, dar cu grijasi
ntelepciunea dasclului,
uneori cu dojan urmuzian.
Aurelia Corbeanu,
Frme de gnduri,
(Editura Arefeana,
Bucuresti, 2013)
Scriitorul Andrei Potcoav s-
a ngrijit s publice un volum de
eseuri semnat de sotia sa, pre-
matur disprut, profesoara Mo-
nica Albu Potcoav, un volum
de critic literar unanim apre-
ciat de contemporani.
CarteaDin periodice, pe
care o semnalm acum cititorilor
este o culegere de texte publicate
n presa vremii de aceast pro-
fesoar strlucit: n volumul pe
care ncercm s-l prefatm am
reuit s adunm textele scrise
i publicate de profesoara Mo-
nica Albu Potcoav n perioada
1985-1996, cnd cei chemati s
vegheze la puritatea presei ro-
mneti, inclusiv a celei de cul-
tur i specialitate au apreciat
publicarea unor materiale de
cert valoare, rod al activittii
didactice de nalt profesiona-
lism, n care, conform preciz-
rilor prof. univ. dr. Dumitru
Ivnu, autoarea cu reale cali-
tti i rezultate n munca me-
todico-tiintific de la catedr
relata experimentele realizate
la clas n conexiune cu preci-
Mihai DU}ESCU George BACIU
:rile din sursele pedagogice i
tiintifice romneti i strine.
Prof. univ. dr. Dumitru Iv-
nus, de la Universitatea din Cra-
iova noteaz: Acum cteva zile,
am aflat i m-am cutremurat
vestea trecerii n lumea celor
drepti a distinsei doamne pro-
fesoare de limba i literatura ro-
mn Monica Potcoav i re-
gret c nu am tiut mai devreme,
pentru a o nsoti pe ultimul su
drum din aceast viat. Din n-
tlnirile mele cu fotii profesori
de la Universitatea din Timi-
oara - unde a absolvit cursu-
rile Facult.ii de litere - am aflat
c a fost cea mai bun absolven-
t din istoria acestei facultti.
De-a lungul anilor, Monica
Albu Potcoav a scris despre cei
mai importanti scriitori romni:
Eminescu, Macedonski, Ion
Creang, Marin Sorescu, Emil
Cioran, Radu Gyr si multi altii.
Acuitatea observatiilor critice,
opiniile de mare limpezime au
impus-o si i-au dat originalitate.
Gestul scriitorului Andrei
Potcoav de a ne restitui o parte
din scrierile sotiei sale, adevrate
monumente de limb romn are
un model n gestul ntreprins de
Hasdeu n memoria exceptionalei
sale fiice, n publicarea operei
sale si a ridicrii unei constructii
menite s nfrunte timpul.
Din periodice este o carte
care impune o scriitoare talentat
care, din pcate, ne-a prsit prea
curnd.
Monica Albu Potcoav,
...Din periodice,
Editura Sitech, Craiova, 2014
23
Anul V, nr. 3(43)/2014
Om de cultur asimilat rbduriu, pe
ndelete, profund, strluminat de un lung
tunel de neam de oameni -, profesorul
brilean Viorel Coman ne druieste cea dinti
panoram a celor mai importante 11 (unspre-
zece) personalitti de la Dunrea de Jos, care
au valorificat n opere exponentiale Spiritul
unic, tainic, deseori jertfelnic, al Brilei, care,
desi a fost trei secole raia turceasc, nu si-a
trdat obrsiile multimilenare, dimpotriv, le-
a conservat cu strsnicie, deloc la vedere,
deloc ostentativ, ba mai mult: si le-a per-
petuat cu fervoare strromneasc si valah.
Sapte dintre aceste personalitti provin din
lumea fabuloas a literaturii: Mihail Sebastian,
Perpessicius, Constantin Sandu-Aldea,
Panait Istrati, Fnus Neagu, Ilarie Voronca,
Nicolae Grigore Mrsanu (i-am amintit n
ordinea din carteaProvincia MAGNA, pu-
blicat recent de Viorel Coman la Editura
Istros a Muzeului Brilei, 2013, 284 de pagini
format A5, ISBN: 978-606-654-074-2). Alte
dou mari personalitti, cu destine sigilate
de o aur tragic, sunt din domeniul filoso-
fiei: Nae Ionescu si Vasile Bncil - cu care
se deschide galeria de onoare a celor 11 -, iar
celelalte dou, cu care se ncheie acest
excurs antologic, sunt din galaxia artelor plas-
tice: Nicpetre si Vasile Parizescu - strlucit
politehnist, ofiter de carier, manager al n-
zestrrii armatei romne cu tot ceea ce se
misc pe roti, laureat al Academiei Romne
pentru crti de specialitate n tehnica militar;
licentiat al Faculttii de Literatur si Filosofie
din Bucuresti, care, la vrsta de 50 de ani,
ucenicea, ca un student etern, pe lng pic-
torii Dumitru Ghiat, Rudolf Schweitzer-
Cumpna si Gh. Vntoru; fondator al Socie-
ttii Colectionarilor de Art, unica din lume,
nfiintat n decembrie 1989 n Capitala Ro-
mniei: Bucuresti.
Nscut la dou aruncturi de bt de satul
natal al lui Fnus Neagu -, Viorel Coman -
constean, n Scortaru Nou, cu filozoful Va-
sile Bncil (cruia Lucian Blaga i dedic
volumul Spatiul mioritic) - a absolvit, n
1967, Colegiul National Nicolae Blcescu
din Brila, pe urmele lui Nae Ionescu, Mihail
Sebastian si ale aceluiasi Vasile Bncil. Este
licentiat al Faculttii de Filologie din Craiova
(1972, ultima promotie cu cinci ani cursuri la
zi) si a obtinut titlul de doctor n stiinte, la
Universitatea din Bucuresti, cu o tez despre
Fnus Neagu. Profesor la Colegiul Gheorghe
Murgoci -, Viorel Coman a fost, dup 1990,
n dou mandate, inspector scolar general al
judetului Brila.
Cu un titlu vag provocator: Provincia
MAGNA, volumul nu are absolut nimic pro-
vincial, dimpotriv, este scris din perspectiv
european, de un critic si istoric literar romn
de la Dunrea de J os, dar cruia tot ce misc
n spatiul nostru cultural, n cel continental si
n cel universal i este cunoscut n profunzime.
Cu sigurant, nonsalant si surs supe-
rior, Viorel Coman realizeaz - n acest studiu
cvasi-exhaustiv, care este si va rmne de
referint n veacul ce va s vie - conexiuni,
speculatii, judecti de valoare exacte - ca orice
alt specialist de marc din lume muscat, devo-
rat de setea de cunoastere, de acribia cercetrii
si de dorinta de a aduce puncte de vedere
noi, originale asupra domeniilor investigate.
Ultraconcentratul eseu cu care debuteaz
volumul: Miracolul Provinciei (opt pagini)
denot o stpnire admirabil a universului
abordat, un tonus energizant pentru cititor,
dar si o viziune cuprinztoare, deloc nchis/
nchistat nlocalismul creator - care face
parte, totusi, din marea matrice a spiritului
romnesc, a identittii nationale. Primul pa-
ragraf d seam despre profunzimea cu care
este abordat tematica asumat, dar si despre
nltimea serenisim de la care sunt analizate
toate aspectele. Iat cum sun acesta: Dac
vreun istoric literar initiat n tainele sud-
estului european ar propune un canon literar
balcanic, atunci s-ar vedea ceea ce acumsca-
p la prima vedere: structuraunitar (s.n.) a
literaturilor din aceast parte a Europei. Dac
ar fi studiate mai ales din perspectiva a ceea
ce leunete (s.n.) si nu din perspectiva a
ceea ce au individual si unic, adic din pers-
pectiva a ceea ce le desparte, de la Edirne la
Novi Sad, din Pind si Albania pn n Cmpia
Dunrii si Brgan s-ar observamarea co-
erent (s.n.) a temelor si motivelor folclorice,
mitologia comun si o altitudine oarecum
asemntoare n istorie.
Extinzndu-si prospectarea, Viorel Co-
man apreciaz c doar istoria sever si orgo-
liile (corect ar fi, credem, vanittile) au fcut
ca aceste zece literaturi din Balcani s nu se
afirme ca structur unitar n Europa, asa cum
s-au impus literaturile Americii Latine n urm
cu jumtate de veac. Realizarea marelui pro-
iect de difuzare si cunoastere a literaturii cla-
sicilor din Balcani - despre care acum nu
stim mare lucru - nu poate ocoli n niciun fel
literatura romn, mai ales - subliniaz au-
torul - literatura dinprovincia din sud-est,
care poate propune si sustine modele n ca-
nonul literar balcanic.
Cu fervoare si patriotism local (n sensul
bun al sintagmei) deloc disimulat, Viorel
Coman pledeaz convingtor: Brganul,
Brila, Balta, Dunrea formeaz azi un spatiu
literar inconfundabil. (...) Provincia literar
din sud-estul Romniei are un sunet funda-
mental unic. Volumul Provincia MAGNA
este rodul obsesiilor creatoare de o jumtate
de secol ale profesorului Viorel Coman, al
iubirii sale fr seamn fat de propriile
obrsii, al mirabilei ntlniri cu creatiile de
exceptie ale personalittilor zonei, dar si al
provocrilor strnite de albumul Brila n
crti potale ilustrate, de cele trei volume,
n editie anastazic, dinAnalele Brilei si,
ne place s credem, de cele dou volume
Dan LUPESCU
24
Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holo-
grame pentru Europa (format B5, 720 pa-
gini), pe care l-am publicat - ntr-o cu totul
alt viziune, abordare si structur - la Editura
ALMA din Craiova, n anul 2007.
Autorul tine s scoat n evident cele
dou evenimente care au marcat istoria pro-
vinciei din sud-estul Romniei: 1. furia de a
demola (rbufnire violent, instantanee),
dup aproape trei veacuri, raiaua Brilei,
despre care nici azi nu stim mai nimic din
viata ei intern; 2. evenimentul lent, ntins
pe mai bine de un secol, al populrii Br-
ganului de mocanii transilvneni, care-si n-
trerup transhumanta milenar, fixndu-se cu
trlele si, mai apoi, cu gospodriile n Balta
Brilei sau n Brgan. Ei aduceau firea apri-
g a omului singuratic, tritor mai mult lng
stihii si sub stele.
Pornind de la aceste repere istorice spe-
cifice, Viorel Coman vesteste transant vizi-
unea sa unificatoare: Dac Panait Istrati si
Perpessicius au ceva din vigoarea si patima
neamurilor de la miazzi -, Nae Ionescu, Vasile
Bncil, Vasile Voiculescu, Fnus Neagu,
Stefan Bnulescu, Mihu Dragomir, Nicolae
Grigore Mrsanu - adic aproape tot ce n-
seamn creativitate literar nprovincia din
sud-est - au rdcinile fiintei n aceste nea-
muri de mocani care cuceresc Brganul n o
sut de ani.
Dup ce mentioneaz c primii scriitori
importanti care scriu despre Brgan sunt
Ion Codru Drgusanu, Vasile Alecsandri, Al.
I. Odobescu, Constantin Sandu-Aldea -, exe-
getul precizeaz: Existenta primitiv, spaima
de spatiile necuprinse, preaplinul existentei
arcadice si violenta sunt primele mrci ale
acestui spatiu literar, pentru ca imediat s
reliefeze c Marea aventur, de anvergur
european, ncepe (...) cu Panait Istrati, n
ale crui povestiri si romane si regsesc
prima expresie memorabil toate (s.n.) mrcile
fundamentale ale acestei Provincii MAGNA.
Fnus Neagu si Stefan Bnulescu vor fi,
la un sfert de secol de la decesul lui Panait
Istrati, scriitori fascinati de spatiul Br-
ganului, componenti de frunte ai redutabilei
generatii literare a anilor 60.
Virtutile creative, vna de prozator de
fort si un anume fior liric, cu care este n-
zestrat, i confer lui Viorel Coman abilitatea
de a scrie nu doar ct se poate de exact, dar
si expresiv: ntre Panait Istrati si scriitorii
anilor 60, o punte de mtase face trecerea:
povestirile lui Vasile Voiculescu scrise n
primii 12 ani de dup rzboi.
Stiinta de carte, indiscutabil, si talentul
de scriitor adevrat, hormonal, nscut nu f-
cut, i dau lui Viorel Coman siguranta, gratia
si harul de a oficia aidoma unui sacerdot zal-
moxian - stpn pe toate tainele liturgice, cu
o voce blnd, cu ton si dictie cuceritoare
prin vibratia cu adieri de armonie si nte-
lepciune ancestrale, cu o art a frazrii si o
dictie a ideilor captivante. Iat o nou mostr,
substantial: Provincia dinsud-est, cuprin-
znd Brila si Brganul, a impus n literatura
romn cele mai subtile forme de existent a
balcanismului literar. Pe vatra fostei raiale -
care a mentinut n satele din preajma ei o
mentalitate de ev-mediu ntrziat pn n pra-
gul secolului al XX-lea - s-a cldit, s-a lim-
pezit optiunea pentru magic, mitic, folcloric.
(...) Dar nicieri nu vom gsi aceast optiune
ca form de identitate literar (s.n.). Aici,
magicul si istoria se nfrunt, se dovedesc
pe rnd, ca ntr-o lupt de dimensiuni mito-
logice, se suprapun ca plcile marilor miscri
tectonice. Literar vorbind, este aici unceas
genezic exemplar (s.n.). De fapt, o literatur
de cert valoare a fost posibil numai atunci
cnd scriitorii mari care reprezint provincia
din sud-est au avut revelatia c Brganul
st pe o carte. Aici totul pare deja scris (...)
Aceast revelatie oarecum trzie reaprinde
duhul vechi al povestirii (...) toate sunt colin-
date de un duh seherezadic (...).
Desi Viorel Coman asaz n capul in-
confundabilei sale Galerii capitolul dedicat
celei mai virile, iconoclaste si luciferice per-
sonalitti nscute si formate la Brila - filo-
soful si profesorul Nae Ionescu, la flacra
cruia s-au forjat puternicele personalitti ale
unor, pe atunci, discipoli/ nvtcei Mircea
Eliade, Mihail Sebastian, Constantin Noica,
Vasile Bncil, Emil Cioran, Mircea Vulc-
nescu, Petru Comarnescu -, noi preferm s-
l alegempe Perpessicius, cel mai aproape, ca
spirit si ca fire creatoare, de autorul Pro-
vinciei MAGNA, care, deloc ntmpltor, i-a
mostenit fabuloasa bibliotec si se scald n
oceanele ei de lumin si splendoare.
Primul dintre eseurile nchinate martirului
solitar al manuscriselor eminesciene este in-
titulat Perpessicius cel Bun. Titlul contine
sugestii si vibratii voievodale. Asemenea pie-
sei de teatruAlexandru cel Bun, rmas n
manuscris de la Al. Piru si despre care se
spune c ar contine elemente de autoportret
ale ultimului critic si istoric literar generalist
- specializat n toate epocile literaturii romne
si, desigur, n toate genurile literare -, putem
afirma c Viorel Coman si contureaz, cu
discretie, propriul portret n medalionul de-
dicat marelui critic. n anul 1944 - observ,
din capul locului, autorul inspiratei panorame
Provincia MAGNA -, Perpessicius aseza n
fruntea volumului Jurnal de lector un eseu
despre urbea natal cu un titlu cu semnificatii
adnci: o schel porto-franco, evocnd mi-
racolul Brilei n pragul veacului al XX-lea.
Dar - comenteaz Viorel Coman - aceast
formul poate fi o metafor care rezum
exemplar propriul destin. El nsusi, repetnd
n spirit destinul Brilei, a fost o schel
porto-franco a literaturii romne, singura
(s.n.), dup cte stim. A stat toat viatan
tinda unei registraturi si a comentat n foi-
letoane critice crtile proaspt iesite de sub
tipar. Nimic mai mult, dar nici mai putin.
Din noianul de afirmatii si judecti de
valoare, una mai incitant dect alta, retinem:
foiletoanele sale au ceva de poveste orien-
tal, care, n egal msur, ascunde si nu-
meste; s-a nsingurat si nu a lsat nicio zi
Ir s scrie un rnd si fr s citeasc o
mie; a fost o redutabil masin de citit; o
jumtate de veac a avut rubrici n cele mai
nsemnate reviste literare; a fcut ordine
cum nimeni nu ar fi putut s fac n muntele
fr steril al manuscriselor eminesciene (...)
Ceea ce a fcut singur ntr-un sfert de veac,
au finalizat altii - colective de cercettori - n
patru decenii, spre zorii anului 2000.
Criteriul estetic este fundamental, pentru
Perpessicius, pe linia lui Titu Maiorescu, G.
Clinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu,
Serban Cioculescu.
Din 1915, D. D. Panaitescu (al crui nume
adevrat Viorel Coman uit s-l mentioneze)
si-a semnat toat opera cu pseudonimul
Perpessicius, n traducere liber cel tbcit
de suferint; un an mai trziu, va fi rnit la
bratul drept, ceea ce-l va obliga s scrie cu
mna stng toat viata. Nu stia atunci, n
tinerete, cnd si amusina destinul, c adesea
cuvintele atrag realul (Nichita Stnescu).
Deosebit de categoric si original este Viorel
Coman cnd afirm: Perpessicius nu a avut
predecesori, nu este urmat de epigoni. A avut
o existent jertfelnic, pus n slujba literaturii
romne. Nu a avut stpn, nu i-a dat nimeni
ordine. (...) A avut gust literar infailibil, cum
Tiepolo - Fresc din
Palatul Regal din Madrid
25
Anul V, nr. 3(43)/2014
marii muzicieni au ureche muzical absolut.
Notnd sunetul nou, de text care vine din
alt parte, al cronicilor literare ale lui
Perpessicius - care nu seamn cu ceea ce
citim de regul -, Viorel Coman d verdictul
critic irevocabil: El rmne cel mai important
foiletonist nu doar din epoca interbelic, ci
dintoat (s.n.) literatura romn. Nu doar
prin numr - a scris aproape 2000 de foi-
letoane! -, ci mai ales prin nivelul artistic
(s.n.) la care a ajuns. Perpessiucius a trans-
format foiletonul literar, dintr-o specie minor,
Ir miz, fragil, ntr-o specie redutabil. (...)
Din stolul de texte critice care nsotesc unele
editii ale marilor opere literare interbelice
niciodat nu lipseste al lui Perpessicius; a
emis judecti de valoare fundamentale;
,,este primul care traseaz ci hermeneutice,
primul care desteleneste textul.
Majoritatea calittilor pe care Viorel
Coman le scoate n evident la Perpessicius
sunt demonstrate din plin de cartea saPro-
vincia MAGNA, fiind ntrutotul valabile
pentru autorul acestei bijuterii critice furite,
la nceputul mileniului al III-lea, pe malurile
Dunrii de Jos: harul formulrilor memo-
rabile, demonstratia riguroas, stilul scoto-
citor revelator, eleganta argumentelor.
Aceast suit de calificative culmineaz cu
demonstratia: FOILETONISTUL ESTE, DE
FAPT, UN MARE HISTRION (s.n.). El nu
scrie despre un text pn cnd nu se aco-
modeaz cu el, pn cnd nuintr n pielea
unui actor care interpreteaz un rol. (...) Acest
ceremonial de metamorfozare a firii sale pn
devenea un histrion n armonie cu textul
(s.n.) este de sorginte oriental. Este un sce-
nariu de basm trit de un critic literar. Iden-
tificm aici unicitatea (s.n.) lui Perpessicius
si felul n care aceste foiletoane ilustreaz o
form hibrid, unic la noi (s.n.), de a face
critic literar.
Sub titlul ntietatea lui Perpessicius,
n cel de-al doilea eseu nchinat acestuia,
Viorel Coman extinde, nuanteaz si aduce noi
argumente, noi puncte de vedere inedite.
Dac n primul paragraf i face o extrem de
concis, dar expresiv fis de creatie, n cel
secund harul de portretist al celui care n
studentie a semnat cu pseudonimele Virgil
Monteoru si V. Motru (Viorel Coman) fra-
peaz prin virtutile demne de un mare pro-
zator: Dintre toti marii critici interbelici, pare
a fi marcat de un destin potrivnic: renvat,
spre 30 de ani, ca mare mutilat de rzboi, s
scrie cu mna stng. Privite azi, paginile lui
Perpessicius seamn mai degrab cu par-
titurile cntecelor orientale ale lui Anton
Pann. A avut mereu vederea slab. n ultimii
si ani semna izbitor cu Borges. Ochelarii
negri preau uriase retine arse. Si-a imaginat
viata doar n preajma crtilor. Dac Arcim-
boldo l-ar fi cunoscut, n mod sigur l-ar fi luat
model pentru celebrul tablouCrturarul.
Dup ce aminteste cele 15 volume de
Mentiuni critice si Alte mentiuni..., urmate
de Jurnal de lector, Dictando divers si
Lecturi intermitente (cartea ultim, publicat
n aprilie 1971, la cteva zile de la moartea
criticului), Viorel Coman subliniaz c: Prin
nsumare, aceste opere formeaz o mare ope-
r critic de peste 7000 de pagini, o mrturie
despre formele frumosului romnesc vzute
desingurul spirit critic de la Dunrea de
Jos (s.n.). Comentatorul adaug un element
pe care l consider foarte important - si anu-
me c, scriind despreginta iritabil din
vechea schel a Brilei - Panait Istrati, Ilarie
Voronca, Mihail Sebastian, Stefan Petic,
Mihu Dragomir -, Perpessiciusa integrat n
cultura national timbrul unic al operelor
lor (s.n.).
Afirmnd n premier c mentiunile cri-
tice, cronicile scrise de Perpessicius sunt
pline de daruri, asemenea lzilor din povestile
orientale, n care foiletonistul a trasat prtii
hermeneutice, rostind adevrurile fundamen-
tale despre operele analizate -, Viorel Coman
caligrafiaz nc o secvent cu caracter de
autoportret, care i se potriveste, altfel zis, ca
o mnus, chiar siesi: Ele pot fi citite - lucru
rar la o cronic literar - nu doar pentru
informatia critic, nu doar pentru formulrile
memorabile si ptrunztoare, ci, n egal m-
sur, pentrufrumusetea lor literar (s.n.).
Dup care gloseaz: (...) Perpessicius este
criticul literar interbelic care a publicatprima
(s.n.) cronic literar despre cele mai multe
opere. Gustul literar infailibil, intuitia critic,
cunoasterea contextului literar european
(s.n.) sunt harurile care l-au ajutat s nu
greseasc niciodat. Relevant, plastic si
extrem de expresiv este si afirmatia: Per-
pessicius a avut, n cronicile sale de ntm-
pinare, rolul cocorului din unghi: a tiat
primul aerul tare al naltului, a vslit din greu
si i-a lsat pe altii s lucreze n siajul su. El
este cel care d tonul interpretrilor si tra-
seaz primele coordonate axiologice, d
tonul, fixeaz nltimea sunetului.
Scriitorului romn de cert notorietate
european, cu un succes fulminant n Parisul
anilor 20-30, Panait Istrati, i sunt dedicate
- nProvincia MAGNA - patru eseuri, care
totalizeaz 43 de pagini. Doar celuilalt foarte
valoros prozator al Brilei, Brganului si
Bltii Brilei - Fnus Neagu - i mai dedic
Viorel Coman acelasi numr de pagini: 43. n
ordine descresctoare, urmeaz: Mihail Se-
bastian - 38, Nicolae Grigore Mrsanu - 33,
Vasile Bncil - 32, Vasile Parizescu - 16,
Nicpetre - 14, Perpessicius - 13, Nae Ionescu
si Constantin Sandu-Aldea - cte 11, Ilarie
Voronca - 8.
Comentatorul si ncepe operatiunea de
regenerare estetic printr-o incursiune n pri-
mul deceniu de activitate publicistic a lui
Panait Istrati, propunndu-si o re-lecturare
n cheie nou a celor peste o sut de articole
despre care s-a afirmat c probeaz triumful
aspiratiei de ziarist al viitorului mare prozator,
dar si - acesta-i punctul de vedere inedit al
lui Viorel Coman! - triumful vocatiei de po-
vestitor.
Fost student al lui Al. Piru, Ion Zamfi-
rescu, Eugen Negrici -, autorul Provinciei
MAGNA se dovedeste un sigur mnuitor al
bisturiului necruttor, creionndu-i prota-
gonistului un portret pe msur: S nu ne
ferim s spunem un adevr esential: doar cu
patru clase primare - terminate si acelea cu
chiu cu vai, la Brila -, dar cu o sever scoal
a vietii pe care o numea, cu o urm de duiosie,
Sorbona mea!, cu cteva lecturi precare
de autodidact, din biblioteca sindicatului,
Panait Istrati este, n toate aceste articole,
surprinztor de puternic. Dincolo de idea-
lurile sociale fluturate cu ndrjire, dincolo
de viziunea maniheist asupra realului (...),
trebuie s admirmlatura himeric (s.n.) a
firii lui Panait Istrati.
n aceast latur himeric - pigmentat,
arareori, credemnoi, si de o ispitire homeric
-, exegetul descoper o tain pe care insolitul
prozator o mprumut personajelor sale, care
- dup aproape un secol - rmn printre cele
mai fascinate, aproape hipnotizate, putem
aduga, de chemarea Orientului. Cel mai putin
instruit lider romn al acelor timpuri, Panait
Istrati, este vzut de noul su analist drept
cel mai pur. Comparndu-l cu Stefan Gheor-
ghiu, I. C. Frimu, P. Bujor, C. Mille-, Viorel
T
i
e
p
o
l
o

-
G
l
o
r
i
e

S
p
a
n
i
e
i
26
Coman afirm c pare a fi cuprins dejocul
ielelor, pare cel mai camilpetrescian lider
politic al stngii romnesti din acei ani. De
fapt, n epoc, pagini dintre cele mai pro-
funde i-a dedicat geniului dezaxat Panait
Istrati nsusi Camil Petrescu, eseurile din
volumul acestuiaTeze i antiteze constituind
un moment de referint n istoria receptrii
scriitorului brilean.
Desi Viorel Coman vede ca pe un lucru
ciudat aceast receptare si evaluare a lui Pa-
nait Istrati din partea autorului capodope-
relor romanesti Patul lui Procust, Ultima
noapte de dragoste, ntia noapte de rz-
boi si al attor piese de teatru antologice -,
nou nu ni pare deloc bizar, ci, dimpotriv,
ceva ct se poate de firesc pentru scriitorul-
filosof care, ntr-o clip de fulguratie abisal,
a scris: Ct luciditate, atta dram.
Depistnd prezenta viitorului scriitor n
aceste articole, mai mult, constatnd c
miezul lor este, de cele mai multe ori, epic
nu ideologic -, Viorel Coman propune ex-
tinderea activittii literare a lui Istrati pn n
zona debutului n pres. Sugestia sa ne re-
aminteste faptul c, n urm cu ani, Eugen
Simion a lansat sintagmaproza politic n
ceea ce priveste publicistica lui Mihai
Eminescu, de o incredibil actualitate chiar
si acum, dup 120-130 de ani de la momentul
scrierii.
Decantnd, din prima sut de articole ale
lui Panait Istrati, o puzderie de scenarii
epice, un marerepertoar de subiecte, un
inventar de teme, n care pot fi usor identi-
ficate toate subiectele viitoarelor romane -,
Viorel Coman pune un diagnostic sigur:
Nendoielnic, Panait Istrati are ochi pentru
ceea ce este epic. i place s povesteasc si
se simte mai ales scrsnirea cu care se
nfrneaz, respectnd canonul ziaristului
politic. Exegetul puncteaz apoi decisiv: ne
aflm n fata unui proces deinitiere, unic n
literatura romn, neobservat si neanalizat,
n care un prozator si exerseaz vocatia
selectnd din realitatea sever a portului
Brila si din realitatea posomort a satelor
din Brgan subiecte pe care mai nti le
rezum si le d un scurt comentariu.
Apreciind acest corpus de articole ca pe
un adevrat laborator de creatie, Viorel
Coman propune ca publicistica si proza
istratiene s nu mai fie analizate separat, ci
mpreun, publicistica nefiind o anex
strin prozei, ci o antecamer a operei
literare. Autorul Provinciei MAGNA
descoper aici untriumf al vocatiei literare
asupraaspiratiei de publicist.
Dup ce puncteaz structura rapsodic
a scriitorului Panait Istrati, etapa de asimilare
si de asumare n forme tainice a subiectelor
brilene, ampla perioad de incubatie, ca
viitoare povestiri sau romane, autorul no-
teaz: Acum este cert: Panait Istrati este un
povestitor nnscut si unziarist ocazional.
n mod cert, vocatia de povestitor se expri-
mase nc din anul 1906, ca o ucenicie la
portile realului. Dup ce s-au copt, su-
biectele iau puterea special de la autor si o
transfer povestirii care: se asterne pe
hrtie, ea hotrste cum s se arate lumii,
autorul este doar mna care scrie.
Viorel Coman conchide c oricine citeste/
reciteste primul text publicat de Panait Istrati
n Franta: Nicolae ]iganu (LHumanit,
martie 1921) pricepe c jurnalistul si-a
ncheiat misiunea. De aici ncepe triumful
prozatorului. Acest primtext n limba lui Hugo
si Balzac constituie mai mult o amintire si un
portret, o evocare a unui personaj din portul
Brilei, care-l anunt pe uriasul din
Comorofca, pe Codin.
Ca n capodoperele dostoievskiene, n
care finalurile de capitole nu au rol de zvor,
ci, dimpotriv, sunt totdeauna deschise, te
cheam, te acroseaz spre urmtorul -, acest
prim eseu despre Panait Istrati este ncheiat
astfel: ncercarea de sinucidere de la Nisa,
din 3 ianuarie 1921, trebuie vzut n cod
mitologic, ca o moartea ritualic, unsfrit
al ziaristului, si unnceput al prozatorului.
Forteaz mna destinului, ajunge astfel la
Romain Rolland care, la o prim lectur a unei
povestiri, are revelatia geniului. La fel de
original este si al doilea eseu nchinat lui
Panait Istrati: Afacerea Rusakov - ntre
rsft i paria. Fr a intra n detalii, se
impune s precizm c Viorel Coman con-
sider capitolul al treilea din Spovedanie
pentru nvini - Afacerea Rusakov sau
U.R.S.S. azi - capodopera volumului, care ar
trebui citit ca o nuvel special, scoas din
ansamblul crtii. Pies de rezistent n lite-
ratura antitolitar, acest text care evoc
destinul tragic al lui Rusakov este plasat de
Viorel Coman ntre romanul dinti al lui
Evgheni Zamiatin: Noi si Ferma animalelor
de George Orwell.
Dup ce reliefeaz c Afacerea Rusakov
contine un subiect de roman politic de prim
mn, oferit de-a gata, n stare pur (...) de
realitatea sovietic, ceea ce i sporeste nu
numai autenticitatea, ci si atrocitatea -,
arhitectul volumului Provincia MAGNA se
dezlntuie, cu frenezie bine temperat, ntr-o
suit de conexiuni cu literatura sud-ame-
rican, romn si european. Nu ne putem
abtine s nu citm integral acest pasaj re-
levant prin sine nsusi: Situatia lui Rusakov
este unul dintre cele mai productive subiecte
ce evoc omul n raport cu Puterea politic.
Este una din temele cu cea mai mare frecvent
n literatura Americii Latine sau n proza
francez din parteaadouaasecolului al XX-
lea. n forme ceva mai apropiate de parabol,
tema este prezent si n literaturile est-euro-
pene sau sovietice. Ea va deveni viral n
literatura romn despreobsedantul deceniu.
n romanele lui Marin Preda, Augustin Bu-
zura, Sorin Titel (cel dinLunga cltorie a
prizonierului), Petru Popescu (Prins) si mul-
te altele sunt numeroase situatii epice care
reiau, fie n liter, fie n spirit, drama lui Ru-
sakov. Scenariul este pur kafkian. Prima fraz
din romanul Procesul rezum exact tragedia
lui Rusakov: Pe J osef K. l calomniase
pesemne cineva, cci fr s fi fcut nimic
ru, se pomeni ntr-o dimineat arestat.
Chiar dac asocierea cu universul kafkian
este o ciudat asemnare, sistemele totalitare
de orice culoare sau nuant nasc, fie n est,
fie n vest, aceeasi tragedie.
Cel de-al treilea eseu dedicat titanului -
pe ct de brilean si romn, pe att de eu-
ropean si universal: Panait Istrati - ne invit
la o cltorie prin trmul legendar al altor
posibile izvoare ale capodoperei Chira
Chiralina. Prima parte a viitorului roman era
publicat n editia din 15 august 1923, a re-
vistei pariziene Europe. Acest moment
memorabil este evaluat de Viorel Coman
astfel: debut exceptional, unul dintre cele
mai tulburtoare din toat literatura romn,
dar si nceputul unei cariere de scriitor de
anvergur european care va dura doar 12
ani - n cod mitologic, un an cosmic, cumar
T
i
e
p
o
l
o

-
I
m
a
c
u
l
a
t
a

c
o
n
c
e
p
j
i
e
27
Anul V, nr. 3(43)/2014
spune Mircea Eliade. Acompaniat de pre-
fata intitulat profeticUn Gorki balcanic -
semnat de celebrul Romain Rolland -, prefat
echivalent cu o consacrare definitiv si un
fulgertor succes la public, acest roman este,
azi, la 90 de ani de la aparitie, usornenteles,
asa cum i st bine unei capodopere, glo-
seaz Viorel Coman, abia mascndu-si un dis-
cret surs n barb.
n viziunea autorului Provinciei
MAGNA: Brila devine, prin romanul Chira
Chiralina, un nou spatiu literar romnesc.
(...) Din perspectiva baladei populareChira,
Brila este un spatiu-balama jonctional, cu
tensiuni specifice, de nfruntare a dou
civilizatii: cea romneasc, strveche, ps-
trtoare de valori morale, si cea oriental,
dominat de aventur si pasiune.
Pn la romanele lui Panait Istrati - ob-
serv judicios Viorel Coman -, doar Cons-
tantin Sandu-Aldea mai plasase actiunile
unor nuvele si pe aceea a unui roman n
preajma Brilei. Dar Sandu-Aldea mai mult
cadastreaz literar zona, enunt teme si
motive literare specifice literaturii de inspi-
ratie rural de la nceputul secolului trecut.
De notorietate n epoc, proza lui Constantin
Sandu-Aldea trece n penumbr, dup cuce-
rirea agorei literare de Panait Istrati.
Noile posibile izvoare de inspiratie, pe
care le ntrevede istoricul literar din zorii mi-
leniului al treilea sunt : 1. celebra romant
Salul negru, scris de A. S. Puskin n 1820,
la Chisinu, n vremea surghiunului su n
Basabia, poezie subintitulat cntec moldo-
venesc, dar n care se regsesc att litera,
ct si spiritul unui cntec din zona Brilei; 2.
poemaDespre mica zn i tnrul cioban,
scris de Maxim Gorki n 1892, la Tbilisi, a
crei rsdire n limba romn apartine lui
Al. Philippide, sub titlul Legend valah. n
finalul acestui eseu, Viorel Coman conchide
c: Tema cutrii Chirei din roman pare a fi
o reluare si o dezvoltare a temei dinLegenda
valah -, dup care enumer o suit de si-
militudini.
De o densitate exemplar a ideilor ori-
ginale si a conexiunilor convingtoare este
eseul care ncheie capitolul dedicat lui Panait
Istrati: Chira cest moi!. Avnd nc un statut
special n literatura romn (roman neobosit,
carte care se vinde bine), prnd a avea harul
capodoperei -, Chira Chiralina a adus suc-
cesul formidabil al autorului la Paris, dar a
circulat n Romnia, rstimp de zece ani, ntr-
o traducere vulgar, ntr-o limb caraghioa-
s si tmp (Panait Istrati). Cu exceptia lui
Mihail Sadoveanu - afirm Viorel Coman -,
ceilalti scriitori au acceptat cu greu ca fostul
hamal din docurile Brilei s devin celebru
la Paris, deci s detin a retet a succesului
literar necunoscut lor. (...) n acei ani, Liviu
Rebreanu, Camil Petrescu si Tudor Arghezi
s-au impus chiar mai greu dect Panait Istrati.
Autorul mentioneaz c - dup ceChira
Chiralina rmne primul roman romnesc
devenit bestseller la Paris, ntr-o perioad n
care capitala Frantei asigura bursa literar a
Europei - doar trei alte romane scrise de
romni repet destinul european al acestuia:
Ora 25 de Virgil Gheorghiu (1950), Pdurea
interzis de Mircea Eliade (1955), Dumnezeu
s-a nscut n exil de Vintil Horia (1960).
Panait Istrati se numr printre primii ro-
mancieri, din zona de sud-est si central eu-
ropean, care se bucur de notorietate n
Parisul veacului trecut. El va fi urmat de Nikos
Kazantzakis, Vaclav Havel, Milan Kundera,
Ismail Kadare, crora li se altur si rusii Ivan
Bunin si Alexander Soljenitn.
Dup ce redeschide - si, n fapt, dup ce
rescrie - dosarul romanului Chira Chiralina,
ale crui peceti vechi gfie de prejudecti,
Viorel Coman d un just verdict dublu: 1.
Pentru prima dat romancierul romn
depsea istoria speciei literare, aproape fr
identitate european, a romanului rom-
nesc.; 2. Este pentru prima dat cnd ro-
manul nostru si extinde granitele epice spre
Turcia, Egipt, Siria.
Sigiliul, pe care Viorel Coman l pune n
ncheierea demersului su analitic nnoitor,
este ct se poate de trainic: Francezii par a
avea o anumit slbiciune pentru acest tip
de biografie teribil salvat prin art. De la
primul roman al lui George Orwell: Trgnd
mta de coad prin Paris i Londra, la Jean
Jenet, sfntul gunoaielor elogiat de Jean
Paul Sartre si pn la Henri Carricre, cel care
a scrisPapillon, sunt scriitori care au avut
un mare succes cum avusese odinioar Pa-
nait Istrati cuChira Chiralina.
Volumul Provincia MAGNA constituie,
implicit, o meditatie profund despre Centru
si Margine, despre Nemargini de gnd si
mntuire (prin Cuvnt/ Logos/ Dumnezeu),
despre POLI-centrismul cultural ca spirit
identitar specific fiecrui loc : Spiritus Loci.
Incitant, n egal msur, pentru ezote-
rici si pentru exoterici, ampla lucrare a lui Vio-
rel Coman are (si) rol initiatic, pe care autorul
l exercit cu subtilitatea celui ce jongleaz
cu fagurii Numrului de Aur, fcndu-se c
totul ar fi doar pur ntmplare. El ne ofer
nu una, ci patru chei pentru templul tlcurilor
cu obrsii n vremuri imemoriale: dou n
prispa/ pridvorul volumul - Miracolul Pro-
vinciei, respectiv, Fotogramele Oraului,
care pot fi considerate preludii la unison; si
altele n dublul epilog deschid: Nescrisele
romane n ateptarea nenscutilor roman-
cieri, respectiv, Brilenii i Stefan cel Mare
sub domnia iubirii.
Stampe de epoc, suit magnific de
fresce vii, vibrante, eseurile din volumul Pro-
vincia MAGNA sar direct n inima cititorului
initiat, care - chiar dac este initiat - pare a se
lsa nvins de setea de Absolut.
Ne place s credem c - ajuns la apogeul
vrstei creatiei plenare - Viorel Coman a
ostenit, n paralel, la trei opere fundamentale
pentru el si pentru literatura romn: a. teza
de doctorat despre fascinantul povestitor si
romancier Fnus Neagu; b. studiul de refe-
rint Provincia MAGNA (despre 11perso-
nalitti exponentiale pentru mirificul Spatiu
al Brilei si al Dunrii de Jos); c. tainicul
roman, al su, despre neamul de oameni al
acestui topos unic: Brila, scris ca un exer-
citiu de respiratie n deplin libertate - scris
n ferestrele ploilor rodnice dintre zilele si
noptile de travaliu intens la cele dou tomuri
de rigoare academic incontestabil: FNUS
NEAGU, respectiv, Provincia MAGNA.
Tiepolo - Judecata lui Solomon
28
REGINA NOPTII, IZVANA
Din loc n loc stnjeneii
se urc pe vrful degetelor
s o vad mai aproape
pe regina noptii Izvana.
Din basm si coboar spre ei
privirea peruzei de ape
din care-a but doar cicoarea.
Ct de mult o fi cntat
privighetoarea
pn cnd i-a terminat,
cu scris caligrafic sprnceana,
cu penit subtire ca visul?
Despre ce-o fi scrisul
regalelor rune?
Numai trandafirul slbatic
tainei i stie descrisul,
dar poart sigiliul de rou.
Il tremur-n lumin
de trei ori,
dar nimic mai mult nu ne spune.
ZBORUL $I SCRISUL DE LSTUN
Ne-a vzut iazul
de la marginea pdurii,
cum stteam mn n mn
ascultndu-i vernilul tcerii
nendrznit ctre grai
de nici o vioar.
M-a ntrebat asear,
pe cnd te asteptam
n ora verde, sub acelasi ram,
ct de mult te iubesc?
Poate, pn n vrful cuvintelor,
sau poate chiar dincolo de ultima lor stea,
dar cum as putea
mcar un singur strop din ea s-ti adun?
Iubirea nu-i oglind
pe sine-n pescuire s se prind,
iar dac-ai vrea
o simpl fremtare din ea s ntelegi
ar trebui lectia-ntia s cunosti
ce-nseamn zborul si scrisul de lstun.
Dumitru ICHIM
(Canada)
GELOZIE
- Vezi,
lebda trece cu capul n jos,
pentru c stie ce stie...
n visul pe care-l avui
ast noapte
se fcea
c tu adormisesi
pe umrul altui brbat,
precum de prea mult lumin
o lalea.
- Ce dulce pari
cnd esti gelos!
Ai fi n stare chiar pe trandafir
s-l certi
c sub rubinul rar tesut n fir
luna trecnd azi noapte
prin arini,
pe trupul ei
de cast floare
si-a uitat
s-si ia cu el,
pe lng srutare,
adncile suspine
de patim si spini!
mbrtiseaz-m!
n geloziata
att de fericit mi-s!
Srutului nu-i spune: nu!
Azi noapte am avut si eu un vis
Si-acel brbat erai chiar tu.
Priveste lebda,
Stie ce stie cu fulgul ei
de soapte...
Ne caut-n rotundul undei,
din jumtatea visului
de-azi noapte,
de-aceea trece lin
cu capu-n jos
asa cum stm mbrtisati.
O-ntreb c stie ea ce stie:
Ce-as face oare
de nu mi-ai fi att de drag
si de gelos?
Micu(a
M jucam de-a v-ati ascunselea
nainte ca micuta s plece-n oras
Printesa purta coronit
din plastic si mrgele lipite
Micuta mpingea landoul
cu frtiorul glsuind mofturos
Micuta era tnr, mbrcat de toamn
Gndea cu voce tare
Tnra Jacqueline se joac
de-a v-ati ascunselea
n iatacuri secrete
unde tapiserii agonizeaz de-a lungul
slilor de ateptare,
cusute n petit point
Dup-prnzuri, cu micri lente
de dimensiuni, din alte lumi
n pregtire - pajitile serii cutau
i scpau vorbe de dor prin iatacuri
stejari flmnzi s ascund
lebede muribunde de grip-aviar
pe ape putrezinde n canalele urbei
emotii uscate de voci iritate
n ecou de prin alte iatacuri -
o petrecere la aniversarea
zilei de natere ar fi fost mai dorit
Nelinistea micutei ...
o zpcea
o gheruia n dimineata albastr
ziua se nstea indiferent, cariat
gata s se-nece prin multiple
neasteptate erori si schimbri
documente treceau din mn n mn
n aleea victorian
pus la pstrare pentru pietoni
aleea pietruit ducea spre teii
proaspt plantati cu tambururi
timid sub coroane de frunze
reclamnd imunitate
vis-a-vis de adulti
n mintea ei micuta
mesterea cai verzi pe pereti!
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
29
Anul V, nr. 3(43)/2014
Dup zeci de ani grei, de lectur nprasnic,
ncercri ncrncenate de a scrie versuri,
perseverri nebunesti,
iluzii, amgiri, disperri, arderi si stingeri,
am publicat, n sfrsit, pe banii mei
adunati cu mult trud,
lucrnd n schimburi de noapte
la depoul de tramvaie Dudesti, din capital,
volumul de versuri SPERANTA.
Pe copertile Sale am reprodus fotografia color
a unei lumnri aprinse n noapte.
Editur mi-a fost LINISTEA.
Am dus-o fuga la libraria ILUZIA si am ocupat
un raft ntreg cu multe exemplare
ale minunatei mele crti,
ba si n vitrin am asezat cteva,
mpreun cu un afis mare
n spatiul nouttilor editoriale!
Am asteptat cu nfrigurare cteva zile
si tusti la librrie:
- S-a vndut ceva?
- Nimic btrne, nimic.
- Cum asa? E o carte foarte bun.
- O fi, dar lumea abia are bani pentru mncare,
nu si pentru crti.
Am plecat foarte dezamgit si am revenit
dup alte cteva zile, nu se vndu-se nimic.
M-am dus atunci cu crtile lng o tarab
cu zarzavaturi, la piat.
Lumea zmbea vzndu-mi volumele
pe masa pliant,
unii chiar le rsfoiau amuzati, cineva chiar
a mrturisit c sunt frumoase,
dar de cumprat nu a cumprat nimeni.
M-am dus la restaurantul Uniunii Scriitorilor
Toti asteptau s le druiesc cte o carte,
ceea ce am si fcut.
Apoi m-am dus la alte restaurante, de lux,
dar nici un magnat
nu a dorit s cumpere nici o carte.
Apucndu-m disperarea, am comandat la
Serviciul de pompe funebre, un cosciug, mic,
din mahon, cptusit cu dantele,
mtsuri si catifea
numai bun s ncap cartea.
Am alergat la preot s-mi oficieze slujba
de nmormntare crestineasc a SPERANTEI.
Am dorit s fie ngropat n pmntul
trupului meu, n piept, n locul coastei din care
Dumnezeu a fcut-o pe Eva.
Spre surprinderea mea,
preotul Posomortu a acceptat,
contra costului unei nmormntri obisnuite:
- C doar tu te ngropi, nu-i asa?
Lucian GRUIA
- Desigur printe, ce rost mai are
s triesc fr SPERANT?
Mi-am pregtit un praznic de pomin,
cu fripturi, vin din belsug, tuic
Si am invitat pe toti prietenii mei scriitori:
critici literari, poeti, prozatori,
directori de edituri etc
(ce dracu o fi cu ei c sunt asa nfometati? -
m-am ntrebat deseori,
vzndu-i la lansrile de carte unde rad
si sting tot, dar cartea n-o cumpr si
nu o citesc chiar dac o primesc gratis!)
Si preotul a nceput slujba citindu-mi stlpii:
Eminescu, Blaga, Arghezi, Cosbuc, Bacovia,
Lorca, Rilke, Montale, Elytis etc
Apoi, m-am ntins pe iarb si fiecare a venit
s de-a o lovitur de trncop n pieptul meu,
n carnea mea ntrit de vrst si necazuri.
Sngele curgea siroaie, invitatii rdeau,
criticii loveau cel mai cu sete
poetii se strmbau de plcere.
La nceput, m durea ngrozitor,
apoi tot mai putin.
n sfrsit, cartea a fost ngropat
n locul coastei scoase cu forcepsul
dup ce a fost fierstruit cu drujba.
Da, acum eram multumit,
am ncremenit senin, zmbind.
Si s-a ncins o petrecere pe cinste,
toti dntuiau, mncau si beau;
vinul le siroia prin brbile nengrijite,
grsimea fripturilor le mnjea minile.
Dup ce au obosit de nfulecat,
cineva a rostit:
- Ce s facem pentru pomenirea poetului?
Dup o ndelungat pauz,
o voce timid a soptit:
- S-i citim un poem din SPERANTA.
O clip s-au uitat mirati unii la altii si au decis:
- Bine, s auzim:
Si cineva, urcat pe un scaun a citit.
S-a fcut liniste. Dup ce a terminat lectura,
publicul a aplaudat:
- Frumoas poezie, ia s mai citim una.
Si asa au citit toat cartea.
Apoi, fiecare a luat cte un exemplar
si a plecat.
Sufletul meu privea detasat
de lng streasina casei.
Nu mai stiu ce s-a ntmplat dup asta,
pentru c m-am nltat.
Contemporary Literature
Press,
sub auspiciile urmtoarelor
foruri: Universitatea din
Bucureyti, The British
Council, Institutul Cultural
Romn yi Ambasada
Republicii Irlanda,
Anun( publicarea
volumului
Amir Or
Let's speak you. S te vorbim
pe tine.
Texte paralele.
Tradus n limba romn de
Ioana Ieronim.
Editat yi ilustrat de Bianca
Zbarcea.
ISBN: 978-606-8592-44-2
Contemporary Literature Press
public n trei limbi - englez, romn
si ebraic - un volum de poezie
european care adun la un loc
poeti de prim rang: Amir Or, Fiona
Sampson, Ioana Ieronim. Este un
volum de poeme ale prezentului,
scrise ntr-o limb a crei bogtie
vine din istorie. Cititorul va desco-
peri n aceast carte o lume din care
se trage Europa cu toate limbile ei.
S te vorbim pe tine este redactat
de o tnr masterand n Tradu-
cerea Textului Literar Contemporan,
care se pregteste s devin tradu-
ctor profesionist de poezie si ro-
mane.
Lidia Vianu
S te vorbim pe tine, deAmir Or, a
fost lansat oficial pe 7 martie 2014,
dar volumul poate fi consultat si
descrcat la adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/amir-or-lets-
speak-you.html
30
Anul V, nr. 3(43)/2014
Petre GIGEA-GORUN
Caricatura este prezentat, nDictionarul
limbii romne contemporane, editat de Aca-
demia Romn, ca fiindDesen care satiri-
zeaz o persoan, o situatie, un eveniment
etc., prin sublinierea i exagerarea inten-
tionat a caracterelor negative, iar carica-
turistul este unartist care deseneaz cari-
caturi.
1
Fiecare dintre noi ne-am amuzat atunci
cnd am vizionat o caricatur sau o expozitie
de caricaturi, simtindu-ne bine fat de cele
vzute.
De regul, atunci cnd esti nsotit de ci-
neva, n doi sau mai multi, simti nevoia de a
le comenta, de a expune prin vorbe satisfac-
tia pentru mesajul transmis prin caricatur.
Artistul, dac este prezent la expozitia
sa, citeste pe fetele vzitatorilor impresia f-
cut la privirea exponatelor, a explicatiei sau
dialogului si este bucuros cnd satisfactia
nu ntrzie s vin.
Sunt un admirator al caricaturii. n acti-
vitatea mea am avut posibilitatea s cunosc,
s vizionez astfel de expozitii, att n tar ct
si n strintate, ca unul care am avut posibi-
litatea de a vizita peste 50 de state.
Dar destinul a decis s cunosc pe cel mai
mare caricaturist din Romnia si printre cei
mai mari din lume si anume pe$tefan Popa
Popas.
Ne-amntlnit de mai multe ori, la Craiova,
la Bucuresti, sau la Alba Iulia, ne-am apropiat
si ne-am mprietenit.
M-aonorat cu mai multe caricaturi,
albume si fotografii.
A devenitCettean de Onoare al Mu-
nicipiului Craiova, iar eu, ca autor al volu-
mului Cetteni de Onoare ai Municipiului
Craiova, a trebuit s-i prezint biografia, cu
viata si activitatea ce a desfsurat-o n tar
si peste hotare.
Am constatat si m-am convins c natura
a fost darnic cu el n druirea talentului,
fiind o personalitate de talie mondial.
As spune, fr s exagerez si fr s gre-
sesc, c Stefan Popa Popas este un artist de
geniu.
De regul, analistii, evit s caracterizeze
ca geniali, persoanele n viat, aceasta fcn-
du-se, n cele mai multe cazuri, dup plecarea
lor n nemurire. Aceasta, din prudent, pen-
tru a nu risca.
Eu, ns, consider c acum, n anul 2014,
la cei 58 de ani ai si, prin talentul su, prin
ceea ce a creat si creaz, artistul are aur de
geniu.
Atunci cnd caracterizezi pe cineva c ar
fi genial este o mare rspundere pentru
acela care o face. Aceasta, pentru c activi-
tatea, faptele, talentul, pregtirea, ca si mani-
festrile n domeniu, trebuie s fie la nivelul
cel mai nalt posibil, s fie, unanimrecunoscut
n plan national sau international, iar analistii
si criticii de specialitate s ateste valorile
respective.
n ceea ce m priveste, n cele 45 de vo-
lume scrise si tiprite cu peste 18.000 de pa-
gini, am prezentat si m-am referit la sute si
sute de personalitti nationale si internati-
onale, pe care le-am cunoscut n anumite
mprejurri.
Doar pentru dou personalitti am afirmat
c sunt artisti de geniu, dintr-o cunoastere
mai profund si obiectiv. Unul este Sabin
Blasa, un pictor al romantismului cosmic si
al albastrului etern, iar acum convingerea mea
este c Stefan Popa Popas are aur de geniu.
De regul, contemporanii cu geniile se
abtin s o spun despre cei ce sunt n viat,
asa cum spuneam mai nainte.
Nici inventatorii, scriitorii sau actorii nu
sunt scutiti de aceast sentint uman.
S redau un exemplu. Se cunoaste c in-
ginerul Iustin Capr este un inventator de
notorietate. El a inventat primul rucsac zbu-
rtor, fiind un aparat individual de zbor. Iustin
Capr nu si-a brevetat inventia, n anul 1956,
desi n Romnia se acorda important mare
miscrii de inovatori si inventii. Justin Capr
a mai realizat un micro-autoturism numit
Soleta, care consum 0.5l/100 km, si al
unei motorete, care functioneaz cu acumu-
latori, avnd 37 kg cu 30km/h si cu o auto-
nomie de 80 km. Soleta 150 Ecor are o greu-
tate de 95 kg si este capabil s parcurg 100
km cu 0,5 litri de combustibil. Un alt model,
Soleta I.C.200 poate ajunge la 67 km/h.
Acestemasini nu au fost produsen serieiar
inventatorului nu i-au fost create conditii de
ctre stat pentru continuarea cercetrilor. A
primit, doar pe data de 20 mai 2008, Premiul
Dan Voiculescu, n valoare de 300.000 Ron,
si a fost decorat, n anul 2008, cu Ordinul
National pentru Merit n Grad de Cavaler.
Statul romn nu stie s valorifice inventii
de mare nsemntate.
Autorittile nu i-au creat conditii de cer-
cetare si de valorificare a inventiilor, fiind
doar mentionatdin cnd n cnd ce desco-
periri a mai fcut.
Este bine, pentru societate? Nu, nu este
bine!
Sunt si alte exemple de inventii, care n
timp au fost pierdute.
Dar s vedem cine este artistul Stefan
Popa Popas.
Dac statul ar fi nfiintat un Institut pentru
caricatur, s-ar fi creat n Romnia o scoal
puternic, condus de Popa Popas, ceea ce
Gabriel Bratu, $tefan Popa Popas yi
Petre Gigea-Gorun, la o expozi(ie
organizat la Muzeul de Art din Craiova
(23 oct. 2002)
31
Anul V, nr. 3(43)/2014
ar fi situat Romnia pe primul loc n lume, n
acest domeniu. Nici acum, nu este trziu.
***
Stefan Popa Popas s-a nscut la 11 Iunie
1955 n orasul Caransebes, judetul Caras
Severin. De mic copil a fost atras de desen,
primele ncercri ale sale au fost fcute la
vrstade5 ani. Lavrstade7 ani i sepublic
o caricatur ntr-un ziar local. O precocitate
care avea s-si arate roadele n perioada
urmtoare a vietii sale. A urmat Liceul de Arte
Plastice apoi Institutul Politehnic Traian
Vuia din Timisoara, pe care l absolv n anul
1980. Este absolvent si al Academiei de Arte
vizuale din orasul Poitiers, Franta, unde se
remarc a fi un talentat caricaturist.
A nceput s participe la festivalurile na-
tionale si internationale.
Presedintele Festivalului de la Coufolens,
Henry Coursaget, i-a facilitat mai multe cl-
torii n Franta, unde a descoperit caricatura
universal, fapt ce a determinat nceputul
carierii sale profesionale.
La Festivalul International de Caricatur
de la Saint Esteve din Franta, a stabilit recor-
dul mondial de rezistent realiznd 1527 por-
trete color n zece zile si zece nopti.
De mentionat c, n anul 1995, si doboar
propriul su record cnd a realizat 2772 de
caricaturi color n zece zile si zece nopti.
Peste 200 sefi de state si sefi de guverne,
au portrete semnate de Stefan Popa Popas.
n anul 1990 a tiprit primul su album de
grafic satiric.
n activitatea desfsurat s-a ntlnit cu
mari artisti desenatori ai lumii, precum Sal-
vador Dali, J erry Robinson (creator al cele-
brelor personaje de filmSuperman si Bat-
man), Vasques De Sola, Plantu, Emerson,
La Palma, Tim, Marchnoisne, Kruger.
La 17 octombrie 1995 a reusit s dep-
seasc recordul mondial de vitez ntr-o or,
ce a apartinut lui Emile Robin, caricaturist
belgian care realizase 106 caricaturi ntr-o or.
Stefan Popa Popas a realizat 131 de carica-
turi ntr-o or, fiind declarat cel mai rapid
caricaturist al lumii, recordul su fiind omo-
logat n Cartea Recordurilor.
n cadrul Festivalului, publicul francez si
presa francez, l-au declarat drept cel mai
bun caricaturist privind asemnarea dintre
model si portretul realizat.
Astfel, Andr Bauer, ziarist, scria despre
Stefan Popa Popas c este o fort a naturii,
este singurul om care a fost cu patru secun-
de mai rapid dect calculatorul.
Este membru al Fundatiei pentru Stiint
si Arte a Academiei Cita din Roma si mem-
bru al Asociatiei Artistilor Plastici (UNESCO).
A creat AcademiaPopas, o scoal ro-
mneasc de caricatur.
Este presedinte de Onoare al Asociatiei
Caricaturistilor Romni.
Ca presedinte de onoare al Asociatiei
Caricaturistilor Romni a organizat saloanele
profesionale din tar si a nfiintat Muzeul
Caricaturii la castelul din Macea (Arad).
Portretul lui Dali, semnat Popas 95, este
inclus n Muzeul Salvador Dali.
A fost invitat de Hassan al II-lea, regele
Marocului, la Curtea Regal la galeriile Bab
Rouach, n 1997 la Rabat-Sal.
A fost caricaturistul oficial la: Olimpiada
de la Atlanta (1996), la Olimpiada mondial
de sah de la Bled (2002 - Slovenia) si Palma
de Mallorca (Spania - 2004), precum si la
trgurile internationale de la Berlin, Ingol-
stadt, Bruxelles, Paris, Venetia, Praga, Var-
sovia, Zagreb, etc.
A fost invitat la Festivalul Beethoven,
Ringstrasse Galery, Viena, Prater (1998).
A fost caricaturistul oficial al Summit-ului
NATO de la Bucuresti si Praga, n 2002.
A fost decorat de presedintele Ion Iliescu
cu Titlul deCavaler de Onoare pentru
merite culturale si a primit distinctia cultural
acordat de Academia Romn n 2001.
Este Membru de Onoare al Internatio-
nal Police Association, membru al Uniunii
Artistilor Plastici din Romnia si al Asociatiei
Caricaturistilor Profesionisti.
Stefan Popa Popas este Cettean de
Onoare n 26 de orase din Romnia, printre
care: Timisoara, Craiova, Cluj-Napoca, Ca-
ransebes, Drobeta Turnu Severin, Slatina,
Ploiesti, Vaslui, Gura Humorului, Fgras,
Bistrita, Zalu, Urziceni etc.
Este membru al Fundatiei pentru Stiint
si Arte a Academiei Romne si membru de
onoare al Academiei Cita din Roma, membru
al Asociatiei Artistilor Plastici Profesionisti
(UNESCO).
Peste 200 de sefi de state si guverne din
toat lumea au primit caricaturile lor, semnate
POPAS, printre care amintim: George W.
Bush, J acques Chirac, Silvio Berlusconi,
Vladimir Putin, Gerhard Schrder, Madeleine
Allbright, Aleksander Kwasniewski, Gnther
Verheugen, Cristopher Hill, Romano Prodi,
Jose Manuel Barroso, Dominique de Villepin,
Sgolene Royal, Ahmet Necdet Sezer etc.
Iat cum prezint Stefan Popa Popas,
primirea ce i s-a fcut la sediul NATO din
Bruxelles, unde i s-a organizat si o expozitie
personal.
La expozitia mea de la sediul NATO
din Bruxelles m-am trezit cu tot staff-ul
NATO s mi pozeze pentru a obtine o cari-
catur semnat POPAS. Mentionez c
acetia cunoteau arta i activitatea mea.
Rapiditatea n portretistic nu este fcut
n detrimentul calittii. De aceea am fost
numit caricaturistul oficial al summit-
urilor. Cnd fac un portret l nteleg pe cel
din fata mea i apoi l aez pe hrtie.
Despre nceputurile sale artistice si modul
de manifestare al su n activitatea de ca-
ricaturist, marele caricaturist mrturiseste:
Primele manifestri artistice au fost la
vrsta de 5 ani i au fost pe fete de mas i
cearceafuri. De fapt este un schimb ener-
getic. n portret, ochiul reprezint oglinda
sufletului, iar expresia grotesc, respectiv
caricatural, nu este influentat de starea
mea. n portret, harul Domnului reprezint
99%. Rencrcarea mea energetic repre-
zint n continuare un secret. Ceea ce se
ntmpl n social i politic n Romnia mi
se pare un lucru ciudat. Cea mai mare per-
formant a mea o consider Premiul Acade-
miei de Arte Frumoase de la Moscova, iar
cel mai mare regret este c n-am avut nici-
odat ocazia s-i ofer caricatura unui
dictator.
***
Notorietatea sa pe plan extern a cptat
consistent si aprecieri anonime prin prezenta
si participarea sa la saloane internationale si
expozitii de caricatur, ce au avut loc n mari
orase si capitale ale lumii.
n Europa, America de Nord, Africa si
Asia, numelesi operalui Stefan PopaPopas
se bucur de respect profesional, iar presa
prezint, cu obiectivitate si laude, talentul
inegalabil al genialului artist.
Iat, cteva participri ale sale la saloane
international de desen si caricatur:
Montreal, Canada, 1979-1980; Bordighe-
ra, Tolentino, Pescara, Italy, 1980; Athens,
Greece, 1980; Gabrovo, Bulgaria, 1980, 1983;
Skopije, Belgrade, Yugoslavia, 1980, 1981,
1991; Beringen, the Low Countries, 1983;
Moscow, Russia, 1983; Istanbul, Akseir,
Turkey, 1983; Warsaw, Poland, 1987; Cario-
cas, Rio de Janeiro, Brazil, 1991; Lisabon,
Oreire, Portugal, 1993; Trento, Italy, 1994;
Smederevo, Yugoslavia, 1997; Galeriile Re-
gale Bab Rouah (Rabat, Maroc), 1998; Ingol-
O nou ntlnire ntre $tefan Popa
Popas yi Petre Gigea-Gorun,
la o important expozi(ie a artistului
(Craiova, septembrie 2007)
32
Anul V, nr. 3(43)/2014
stadt Germania, 2000, 2001; Ring Strasse
Gallery - Prater Viena, Austria, 2000; Palatul
Victoria (Guvernul Romniei),Bucuresti,
2002; Limoge, France, 2003; Belgrade, Serbia,
2006 etc.
La acestea se adaug participrile sale
cu expozitii personale, fiind solicitat n fiecare
an, cu insistent si interes.
Artistul romn a devenit un nume cu re-
zonant international, fiind mereu prezent
la cele mai importante manifestri culturale
organizate pe plan extern.
Este o mndrie pentru tara noastr c are
un astfel de artist.
Il apreciemnoi n tar si i cremconditiile
necesare pentru att ct o merit?!
Enumerm, n continuare, localittile
unde au fost prezente expozitiile sale per-
sonale:
Confolens, Franta 1979-1985; Galeria
Yomiuri Simbun, Tokio, Japonia, 1980;Galeria
Huriviet Vafki, Istanbul, Turcia, 1984; Galeriile
Szpilky, Varsovia, 1987, Muzeul Caricaturii
din Varsovia, Polonia, 1987; Budapesta, Un-
garia, 1990;Saint-Esteve, Franta, 1990;Gru-
pamma Confolens, Franta, 1990;Copenhagen
Soro, Danemarca, 1994; Centrul Militar Na-
tional, Bucuresti,1994, 1995, 1996; Muzeul
de Art, Timisoara, 1995; Corniche, Sete,
Franta - Coasta de Fildes, 1996; Voishe
Dome,Yugoslavia, Belgrad,1996; Muzeul
National de Istorie al Republicii Moldova (n
prezenta Presedintelui Petru Lucinski),1997;
Ingolstadt, Germania, 2000-2005; Berlin,
Germania, 2002-2004;Bruxelles, 2002-2005;
RoumaziPres-Loubert (Limoge), Franta,
2003; Zagreb, Croatia, 2004; Praga, Cehia,
2001, 2002, 2003; Corniche, Sete (Franta -
Coasta de Azur), 1996; Radom, Polonia,
2004; Piata San Marco, Sala Bonviachi,
Venetia, Italia 2005; Festivalul International
de la Saint Just le Martel, Franta, 2005;A 37-
a Olimpiad de sah, Torino, Italia, 2006; Ga-
leria Proges, Belgrad, Serbia, 2006; Palatul
Congresului din La Baule, Franta, 2006;
NATO, Bruxelles, Belgia, 2006.
A semnat un contract cu Uniunea Cari-
caturistilor si Scriitorilor (S.U.A.) si a publicat
n 144 de ziare si reviste importante din toat
lumea: Szpilsky - Polonia, Interpress Graphic
- publicat n 6 continente; Domage, La
Nouvelle Republique, VSD, Sud-Ouest,
Centre Presse, Liberation, Charente Libre,
LHumanit, Canard Enchain etc. - Franta;
Jez - Yugoslavia; Strel - Bulgaria; Cear-
ceaf, Huriviet Vafki - Turcia; Daily World -
USA; Hocipo, Magyar Hirlap - Ungaria;
Yomiuri Simbun - J aponia; LAfrique -
Congo; LEcuatore - Maroc; Krokodil -
Rusia; Carioca- Brazilia; Bargladet - Dane-
marca, Eurolife, Globus - Croatia NIN - Serbia.
La aceste expozitii prestigioase se
adaug si altele, mentionate n continuare:
Muzeul de Art, Galati, 1979-1983;
UNESCO, Paris, 1979-1983;Atena, Grecia,
1980; Bucuresti, Sala Dalles; Varsovia,
Muzeul Caricaturilor, 1989; Saintes, Franta,
1989, 1990 cu CABU, PLANTU, WOZNIAK,
SERRE, LAVAL, MOSE, SOULAS; Buda-
pesta, Ungaria, 1990; Saintes, Franta, 1989,
1991; Sainte-Esteve, Franta, 1991; Szeged,
Ungaria, 1991; Muzeul de Art, Timitoara,
1991; Centrul Militar National, Bucuresti,
1993, 1994, 1995.
De mentionat c n prodigioasa sa carier,
o serie de filme si spectacole l au ca prota-
gonist pe PopaS, n urmtoarele tri: SUA,
Canada, Franta, Danemarca, Yugoslavia, Un-
garia, Romnia, Republica Moldova, Polonia,
Cehia si Germania.
Activitatea sa profesional a obtinut
peste 100 de premii n tar si peste 60 de
premii internationale.
Premiul I la Festivalul de umor - Brila;
Premiul I la Festivalul de umor - Timi-
soara,1980; Premiul nti la Salonul de umor
- Vaslui; Premiul I la Festivalul de umor -
Galati; Premiul I la Festivalul de umor Foc-
sani, 1993; Premiul I la Festivalul - de umor
Mrul de Aur, Bistrita, 1984; Premiul I la
Festivalul de umor, Bilesti.
Stefan Popa Popas, mpreun cu disci-
poli ai si, pe care i-a format n stilul su, au
participat n tar n mai multe orase ale trii
precum Alba Iulia, Craiova, Trgu Mures,
Caransebes etc cnd n aceste localitti au
fost organizateZilele oraului, la Con-
cursurile Nationale de Epigram ce s-au des-
Isurat n unele orase ct si alte manifestri
cultural-artistice de important national.
La toate aceste manifestri, artistul romn
si elevii si, au oferit n mod gratuit, la cerere,
portrete ale participantilor, un dar pretios si
memorabil, aflate n ram, n locuintelor
acestora.
La manifestrile ce au avut loc la Craiova
si la Alba Iulia n anul 2010, eu, la cererea
artistului, am prezentat publicului aspecte ale
vietii si activittii sale artistice, pe care am
Icut-o cu deosebit plcere.
Acum, iat si cteva premii internationale
(dintre cele 60 premii primite), astfel:
Marele premiu UNESCO, 1979; Premiul I
Tokyo, Japonia, 1980; Huriviet Vakfi Istanbul,
Turcia, 1983; Moscova, URSS, 1987, Premiul
Academiei de Arte Frumoase; Belgrad, Jez-
Serbia, 1985; Medalia Muzeului Caricaturii
din Varsovia, Polonia, 1987; La Marianne,
Saint-Esteve, Franta, 1990; Hocipo, Buda-
pesta, Ungaria, 1991; Premiul pentru cea mai
bun caricatur, China, 2002; Trofeul Fes-
tivalului Argilei pe tema caricaturii la Rouma-
zieres-Loubert, Franta, 2002; Premiul Golden
Smile, Belgrad, Serbia, 2006.
n fata expozitiilor sale, eu cu Stefan Popa
Popas, am comentat si fcut aprecieri n le-
gtur cu activitatea unor personalitti, acum
aflate n portete, pe care le-am cunoscut a-
mndoi, cumsunt Jacques Chiriac, Francois
Mitterrand, George Bush, Sgolne Royal
s.a. n general, aprecierile noastre erau la fel
iar rememorarea lor, ne aducea n fat timpul
cu perioada n care i-am cunoscut, n ipostaze
diferite. Fiecare purta cu el un album cu
amintiri, pstrat cu respect si duiosie.
Eu, n activitatea pe care am desfsurat-
o, cred c, m-am ntlnit cu peste 600 per-
sonalitti internationale din care 43 de sefi
de stat si de guvern, ministri de Externe, de
Finante sau de Comert Exterior, nalti re-
prezentanti ONU, ambasadori reprezentnd
tri din toate continentele lumii, caricaturi ai
unor organisme financiare si economice in-
ternationale, etc.
Unele din aceste personalitti enuntate
mai sus, sunt descrise pe larg, n crti ale
mele cu memorii si amintiri.
Despre viata si activitatea artistului
Stefan Popa Popas, s-au scris numeroase
articole, prezentri si aprecieri semnate de
personalitti de seam, scriitori, cronicari si
critici de specialitate.
La 10 iunie 2003, acad. Eugen Simion, n
calitatea sa de pressedinte al Academiei Ro-
mne, a scris:
Unul care cunoate (i cine nu tie spa-
tiul cultural european?) portretele/cari-
caturile romnului Stefan Popa Popas nu-
i poate imagina c acest cu adevrat mare
portretist, n imaginatia lui, liric, n momen-
tele sale de creatie, este un excelent pictor
i un mare specialist n icoane. Am n casa
mea cteva dintre picturile i icoanele lui
i tot timpul cnd m uit la ele spiritul meu
devine melancolic. M simt cum i plcea
lui G. Clinescu s spun: S tii bine
minile spre cer.
Pomi i flori, care sunt contrari pei-
$tefan Popa Popas yi
Petre Gigea-Gorun comentnd
(2008)
33
Anul V, nr. 3(43)/2014
sajului meu, a vietii mele prezente (peisajul
unui ora apocaliptic) care mi nmoaie
sufletuli melancoliile cum am spus eu,
sufletul meu. Supriza e i mai interesant
s descoperi icoanele lui... ele prind pe lemn
chipul unui Hristos, care surprinde canoa-
nele unei iconografii bizantine care ia asu-
pra lui tristetea lumii. Un ton de profunzime
(a spune: suferint ntunecat de profun-
zime) este s fie imediat observat. Unde
este caricaturistul care mic liniile pentru
a ne da fetelor noastre perspective comice?
Popas este capabil s picteze n icoanele
sale ntunericul, cimitire, prtile ascunse
ale omului, de aici ntelegem c I. L. Cara-
giale a avut dreptate cnd a recunoscut c
el, un ironic, un satiric, autorul mitic, este
de fapt un sentimental.
Adugnd la circumstante, am putea
spune c fiecare mare caricaturist este n
ateptare un pictor de icoane, vrnd s pic-
teze fata Domnului Nostru Isus Hristos. Din
timp n timp, Popas (care detine recordul
ca cel mai rapid caricaturist din lume) dez-
lntuie un pictor de icoane. Finalitatea lu-
crrilor sale este clar vzut i... Plcut.
La rndul su, Thierty de Montbrial, fon-
dator si director al Institutului Francez de
relatii International, spune: Popas este un
foarte mare artist care a participat nc de
la debutul acestor reuniuni Penser l Eu-
rope. Are un talent uimitor n caricatur,
n modul de a gsi trsturile fizice i de a
scoate n relief latura uman. Cred c pu-
tem s-l considerm cel mai bun carica-
turist contemporan, dar ceea ce m fra-
peaz este viteza sa de executie, care este
de-a dreptul uluitoare.
Academicianul Rzvan Theodorescu,
fost ministru al Culturii, prezint n sintez, o
caracterizare obiectiv a lui Stefan Popa
Popas, cu care noi, care l cunossteam pe
marele artist, suntem de acord:
Este un rege al caricaturii, incontes-
tabil, desigur cel mai cunoscut de pe ma-
pamond, i acest lucru este pentru mine o
mare bucurie. Are simt, are verv, persoa-
nele arjate de el se recunosc imediat, chiar
dac sunt mari personalitti ale lumii.
PopaS face practic pentru Romnia un
imens serviciu, i faptul c este omul care
deseneaz mai repede dect umbra sa, mi
place formula acreditat de francezi, este
remarcabil. Ceea ce a fcut pentru coloc-
viul Penser l Europe care a ntrunit mari
personalitti importante din ntreaga Eu-
rop este o formul de marketing cultural
de cea mai bun calitate. M bucur c este
alturi de noi pentru c n felul acesta voi
avea dou lucrri, caricaturi-portrete, ceea
ce este deja o avere.
***
Stefan Popa Popas este simpatizat de
presa romneasc si cea strin. Ziarele lo-
cale l prefer si se simt onorate c pot s-i ia
scurte interviuri. Este mereu pe drumuri, de
la un oras la altul att n tar ct si peste
hotare. Dup cum mrturiseste, se simte bine
unde merge fiind primit cu bratele deschise,
mai putin n orasul Timisoara unde locuieste.
Dup cum spunea ziaristul oltean Ion
Jianu, el estegenial la Paris, incomod n
Romnia. La Craiova, este primit cu cldur
si entuziasm carege al caricaturii iar co-
tidianul francez Le Monde i-a catalogat
ultimul su album, drept genial.
2
n luna octombrie 2008, a fost la Slatina
la Festivalul Oltenii i restul lumii, apoi
la Craiova, de zilele orasului, dup aceea, la
Deva, continund periplul su la Dresda,
Bruxelles si Nrenberg, cum spune chiar el,
fiind mereu pe drumuri.
I-a plcut, totdeauna la Craiova fiind
primitcu interes i cldur, aici, la Muzeul
de Art venind s-l vad, lume mult i
bun, oficialitti.
Fiind mboldit cu ntrebri, artistul
romn spune c a portretizat (pn n 2008)
109 efi de state, 240 de efi de guverne,
ctiva regi i chiar, ctiva, m rog, dic-
tatori. Un portret de-al meu a ajuns la Hugo
Chavez, aa cum i pe biroul lui Sadam
Hussein, cnd a fost arestat s-a aflat un
portret al su, semnat de mine.
Tot cu acest prilej, referindu-se la ntl-
nirile sale cu oameni de seam, mrturiseste:
I-am avut n fata mea pe cei mai im-
portanti oameni ai lumii. Fiind caricaturist
oficial al summit-urilor NATO, sunt foarte
familiarizat cu greii lumii.
Dac a aduna efii de state pe care i-
au avut n fat Ceauescu, Iliescu i Bsescu,
ei nu au avut attia cti am avut eu privi-
legiul s cunosc i s portretizez. E suficient
i relevant s v reamintesc ceea ce a scris
Le Monde despre el: genial. Mi se pare
unic, deoarece nu cred c mai exist artist
care s fi avut n fat attia grei ai lumii.
Un critic francez ar spune c toate dese-
nele mele, puse cap la cap, ocolesc globul
pmntesc pe la Ecuator de cteva ori.
Stefan Popa Popas a fost numit candi-
datul oficial al sumit-urilor la 23 de ani. A
fost la Praga, la Davos, la Bucuresti, la Baule.
Cnd i fcea portretul unui sef de stat
si-i oferea originalul, artistul romn, fcea o
fotografie mpreun cu acesta.
Prima fotografie pe care a fcut-o n acest
fel, a fost cu Ban Ki-moon, secretar general
al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).
ntruct la masa lui de lucru veneau mai
multe persoane odat, ca s-i fac portretul
lui Barroso, a trebuit s renunte la Sarkozy,
presedintele Frantei.
n legtur cu reactia acestora, la vederea
portretelor fcute, Popa Popas ne spune:
Ban Ki-moon a spus c, din momentul
n care i-a vzut caricatura, s-l consider
unul dintre cei mai importanti fani. Barroso
a zis c n birou are un singur portret, ca-
ricatura pe care i-am fcut-o eu, pentru c
el o consider mai reuit dect realita-
tea.
3
Genialul artist este mai cunoscut n str-
intate dect n tar iar n ceea ce priveste
orasul Timisoara unde locuieste, dar care l
ignor, rareori iese din atelierul su pentru a
merge n oras.
Iat cumcaracterizeaz el, la minut, cteva
personaje crora le-a fcut portretul - cari-
catur: Privirea lui Putin arat putere i
stpnire de sine.
n legtur cu George Bush, junior, el de-
clar: S fiu sincer, nu mi-a plcut nici-
odat. E un om cu dou fete.
Despre Sarkozy afirm: M abtin. Nu
mi-a plcut. Nu-mi transmite niciun sen-
timent pozitiv cnd l citesc, cum mi
place mie s spun.
Despre Gordon Brown, spune c eun
jovial, dar un lord.
Cu privire la Traian Bsescu, crede c
Pcat c nu ascult de oamenii din jurul
lui, c l-ar dirija mai bine iar despre Po-
pescu-Triceanu c eun om care a avut o
educatie aleas, neavnd prea mult cul-
tur.
Caracterizndu-l pe Ion Iliescu, el afirm:
Este un adevrat politician. Cred c este
un om sincer. Are o privire de om bun. Eu
nu-s un adept. Dar mi s-a prut c e cel
care a furat cel mai putin.
Pe portretul tiprit al crtii NOSTRA-
DAMUS SAID..., Stefan PopaPopas ascris
pentru mine: Excelentei Sale Ambasador
Petre Gigea, semnnd si punnd data de
24.10.2009.
Fiind prezent la Expozitia caricaturistului
craiovean Gabriel Bratu, ntr-un interviu,
Discu(ie interesant ntre $tefan Popa
Popas yi Petre Gigea-Gorun,
n Cabinetul Brncuyi (2009)
34
Popa Popas, printre altele, a declarat:
n arta contemporan, Gabriel Bratu
reprezint un nume de marc, iar n peisajul
caricaturii romneti rmne un nume de
referint, prin simplitatea desenului i
complexitatea ideii. Raportul idee-desen,
la cei 60 de ani de art ai Domniei Sale
este unul n care caricatura contemporan
are mai multe puncte de plecare n toat
splendoarea ei.
4
***
La 7 octombrie 2010, Valentin Ciuc, critic
de art, prezent la expozitia lui Stefan Popa
Popas, a declarat pentru presa local:
,Stefan Popa -Popas este aproape de
necomentat. n fata lui ai senzatia pe care
o ai n fata unei opere absolute, n care
cuvintele se blocheaz i ai un sentiment
de ncntare. n raport cu oamenii de va-
loare te simti minunat, n timp ce n raport
cu o nonvaloare te simti frustrat. Prezenta
lui Popas n societate echivaleaz cu un
fel de terapie, terapia prin umor. Cunosc
multi caricaturiti, dar el este att de de-
votat i ingenios n solutii plastice n care
trateaz raportul dintre real i o caricatur.
Popas nu deseneaz pentru a ngroa for-
mele ci pentru a gsi sensurile. El este un
om druit celorlalti cu o contiint artis-
tic proprie i simte c are vocatia celui
care arat multora dintre noi lumina, ntr-o
noapte social care din pcate ne mar-
cheaz.
Cu patru ani mai nainte, la 28 noiembrie
2006, n ziarul francezLa Voix du Nord,
care a semnat CH.D. articolul Popas cel mai
rapid caricaturist din lume, a scris:
Sptmna trecut, Stefan Popa, aa
zisul Popas, cel mai rapid caricaturist din
lume, a vizitat Lille.
El s-a oprit la comunitatea din cartierul
Vauban Esquermes, spre marea ncntare
att a copiilor, ct i a adultilor ale cror
portrete le-a desenat n timp record. Fr
a lsa posibilitatea de a alege mult, te chea-
m s stai n fata lui i se uit direct n
ochii ti. n doar cteva secunde i cteva
trsturi de condei, portretul ti este gata.
Deosebit de real chiar dac este doar o ca-
ricatur. Acest romn Stefan Popa PopaS,
omul care poate desena mai repede dect
umbra lui, a fost n cartier n aceast mier-
curi.
Pe un panou lng caricaturist, o di-
plom i atesta talentul nemrginit: Car-
tea Recordurilor certific faptul c domnul
Stefan Popa detine urmtorul record: 131
de caricaturi ntr-o singur or, care sea-
mn perfect cu modelul ales [] 17 Oct.
1995. Recunoscut la nivel mondial n
domeniul su, a desenat portretele lui Bush,
Putin, Chirac, Berlusconi, Prodi Cele mai
recente portrete sunt cele ale lui Jose
Manuel Barroso i Dominique de Ville-pin.
Sptmna trecut PopaS a luat parte la
o expozitie organizat n campusul din Lille
1, la Villeneuve dAseq. Dar miercuri, cei
care au avut parte de compania sa au fost
tinerii din centrul de agrement de pe strada
Roland nr. 77. Membrii comunittii acestui
cartier, animatori, preedintele i directo-
rul, fiecare a avut propriul su portret
fcut... inclusiv Gerard Minet, preedintele
Ligii Drepturilor Omului din Nord. n cu-
rnd intentionm s expunem aceste por-
trete, explic Malika Rakem, directorul
comunittii. Vizita lui PopaS a fost posibil
datorit lui Printemps roumain, una din-
tre asociatiile comunittii. PopaS a sperat
s adauge, joi, la colectia lui i pe Valery
Giscard dEstaing, care vizita atunci Lille.
Tot n Franta, unde Popas este foarte
cunoscut si apreciat, la 9 octombrie 1995, n
revista de satir si umor Le canard En-
chain, una dintre cele mai virulente, Alain
Grandremy, n articolul Popas este un as,
scria:
,Stefan Popa PopaS nu este multumit
cu faptul c el deseneaz mai rapid dect
umbra sa: el prinde asemnarea precum
altii frigul, dar nu este niciun vaccin care
s-i protejeze victimele de puternica lovi-
tur a creionului su. Ochiul su este fr
mil, dar el, sufletist i generos, de aceea
potolete mpunstura cu atingeri de
creion sau culori. Desenul l animeaz i
subiectul prinde viat. Portretele sale au
capuri mari, dar portretul - un privilegiu
al personalittii sale - continu s fie simplu.
Dar PopaS nu se limiteaz la a desena
portretele personajelor importante ale
lumii. Arcul su are mai mult de o sgeat
ascutit - tot aa precum Ingres are mai
multe coarde la vioar! - n desenele sale
cu tent politic sau social, PopaS red
o viziune lucid a umanittii noastre crude.
El ne face s rdem - este i un umorist.
Dar deasupra tuturor, el ne face s gndim.
i ofer o strngere de mnp.
Stefan Popa Popas este prezent n mai
multi ani n Franta, unde se simte la el acas.
n anul 2010, la Angouleme, Presedintele
de Onoare CIOFF-UNESCO, Henri Coursa-
get, declara cu simpatie nedisimulat.
Ce prere am despre Popas? Nu am
pareri, ci o certitudine: este un ctigtor,
un adevarat campion al lumii, n acest spa-
tiu al graficii si caricaturii. Un om de ac-
tiune, rapid, chiar foarte rapid, detintor
al unui record indiscutabil, 131 caricaturi
ntr-o or, este fr ndoial de admirat.
Noi, francezii, facem acest lucru cu mndrie.
Romnii ar trebui s fac la fel i de ce nu,
mai mult. Este romn, este un model, un
ambasador cultural care trebuie estimat i
ncurajat. Caricaturitii francezi i nu nu-
mai sunt onorati s aib un coleg i un rival
de o asemenea calitate. Am avut marea
ans s fiu contemporan cu el i de ce nu
chiar prieten. Si, unui prieten, i doreti s
fie efemer (venic)! Sarj amical? Accept!
Oricnd. Popas o merit cu vrf i ndesat.
***
Stefan Popa Popas este nemultumit c
valorile romnesti nu sunt apreciate n tar.
Autorittile supreme ct si cele de resort par
uneori indiferente si nu fac prea multe pentru
promovarea lor pe plan mondial.
Romnia a produs mari genii pe pla-
neta asta. Din pcate, multe premii Nobel
sunt produse n Romnia, dar cei care le-
au produs nu au fost considerati cetteni
ai Romniei. Palade este cettean ameri-
can, Herta Muller are cettenie german.
Nu ar trebui s ne punem problema, ca ro-
mni, ce dracu se ntmpl? Dac ne-am
promova valorile afar, nici nu ar mai fi
nevoie de politicieni care s conduc
aceast tar.
Desigur, cu greu poate fi contrazis n ceea
ce spune. Noi, romnii, trebuie s facem
ceva. Ce anume?! Ceea ce fac si celelalte tri
care si ncurajeaz si si promoveaz valorile
de exceptie. Ori, genialul Stefan Popa Popas,
merit acest lucru.
***
Despre Stefan Popa Popas, un artist pa-
triot, un cettean onorabil, un om de geniu,
ar fi multe de spus si multe lucrri ale sale de
reprodus, de nmnuncheat si puse la dispo-
zitia publicului romnesc si de pretutindeni.
Dar, eu m opresc aici, ndeplinind un
angajament de-al meu, spus public n anul
2010, la Alba Iulia, cnd sustinndu-l public,
am spus c ntr-o carte a mea viitoare, i voi
rezerva un capitol lui Stefan Popa Popas, n
semn de admiratie si pretuire, ca un drept ce
i se cuvine pentru talentul su inegalabil, un
semn prietenesc de respect si dragoste.
1
Academia Romn: Dictionarul limbii
romne literare contemporane, 1955,
vol.I, p.338.
2
Ion J ianu: Genial la Paris, incomod n
Romnia, Gazeta de Sud, 25-26 octombrie
2008, p.6.
3
Petrisor Obae, Popas: Persist
hamalerita i jegomanismul, EVZ,
12 August 2008, p.12-13.
4
Cuvntul Liberttii: 60 de ani de bucurii
dar i de zbucium, din 20 octombrie 2008,
pag.11.
35
Anul V, nr. 3(43)/2014
Daniel MARIAN
De fcut tot ce se poate, ntr-
o lume care e asa cum e, de multe
ori mai mult moart dect vie, de
parc tocmai am trecut pe la pa-
rastasul ei, si urmeaz pomana.
Iar dac lumea se vede c nu e
bun, sau chiar nu mai e deloc,
atunci trebuie alta. O modulatie
de spatiu sau de timp, ar putea fi
de ajuns; un grunte de curaj ct
s privesti n jur tocmai din ochiul
tornadei, pentru a vedea lucrurile
asa cum sunt, si nu cum se las
ele vzute pentru c asa vor.
A fi n contratimp cu orndu-
iala aceea mpciuitoare care mul-
tora li se potriveste bine ca frac,
ca joben ori ca jilt. A nu lua n
seam mai nimic din ceea ce pare
porunc dar nu e dect minciun
pentru mers strmb mai departe...
Am murit cnd/ Dumnezeu nu
se nscuse nc si m-am nscut
cnd/ Dumnezeu eradejamort!/
Secolul/ XX era pe sfrsite./
Marquez scrisese/ un veac de
singurtate,/ Nietzsche -/ Asa
grit-a/ Zarathustra,/ Omul pu-
sese pasul pe lun./ Din cer se
prbuseau/ ngerii morti!/La ori-
zont se vestea/ un al treilea rz-
boi mondial./ Einstein murise/ si/
Dumnezeu era deja mort!...
(Secolul XX).
La ce mai trebuiesti cnd s-
au ntmplat cam toate care tre-
buie s se ntmple? Pentru c
luate de la capt, pot fi si altfel,
pentru c nu asta trebuie neap-
rat s fie fata si taina lor. Ora
lui Nichita Danilovse ntregeste
minut de secund, dup cum p-
raiele din ploaie de picur. mbr-
tisarea ca un descntec, atinge-
rea terapeutic a lucrurilor, n
timp ce te confunzi cu propria ta
umbr, pot fi un soi de nou nce-
put... Mna mi-o ntind peste
lucruri, cu degetele mele nchid
pleoapele fiecrui lucru bolnav./
M nalt din ntuneric si n pro-
priile mele adncuri pier !/ Sunt
cel care sunt!/ Pasii mei nu las
urme pe drum,/ nici o oglind nu
pstreaz/ imaginea mea!...
Nesfiala de singurtate te
poate apropia tot mai mult de ti-
ne, n timp ce tu pe tine cutn-
du-te, prin simpla sperant c te
vei afla, de fapt afli c nssi a-
ceasta poate fi numit existent:
...Sunt cel care sunt !/ Seara
m simt ca un cer/ iluminat de
tristete,/ noaptea m las dus de
valuri/ spre mine ca spre/ un ul-
tim trm./ Nu intru pe nici o us,
n nici o cas nu vin,// n nici un
suflet nu m cobor./ Nicieri nu
m aflu,/ nici nluntrul meu nu
m gsesc...
Dintr-odat, toate zbaterile
ncep s capete un sens, undeva
se produce o scnteie, un big-
bang sare din teorie n cea mai
clar, orbitoare si asurzitoare m-
plinire n concretul greu de pro-
nuntat si imposibil de msurat:
... Sunt tristetea cea mai vast,/
cel mai dureros extaz./ Bucuria
cecrestedin mine/ nu vaajunge
niciodat la cer./ Cu disperare m
revrs,/ tsnesc din sinea mea/
spre lucrurile ngrozite din jur,/
dar pretutindeni sunt/ Eu!...
ti dai seama oarecum initiatic
ce lipseste, abia cnd obiectua-
lizezi de-a binelea imaterialul
acela blnd pe care l bnuiai
demult dar pn acum nu l-ai n-
tlnit, desi e mereu n preajma ta,
mult mai viu dect tine, mai vred-
nic dect oricare alt form de
nftisare pe care ai putea-o sti
vreodat, n afar de Dumnezeu
desigur... ngerul meu tmdu-
itor/ n-are aur, nici aripi./ mi
pune degetul pe ran si-mi spu-
ne:/ Existi,/ Danilov, existi?//
Exist, exist, i rspund./ De mai
bine de un sfert de secol// nu fac
dect s exist. Atunci fii mai
sigur de tine si exist cu adev-
rat!/ Exist, exist i rspund./
La vrsta ta, eu eram altfel, mi
spune./ Tu parc n-ai snge n
vene,/ n-ai viat, n-ai demon./
Exist, exist, i rspund./ De mai
binedeun sfert desecol/ m str-
duiesc s exist./ Atunci caut-
ti cealalt jumtate a ta/ si exist
cu adevrat!/ Cealalt jumtate
a mea/ a rmas dincolo./ Dincolo,
Fiu al omului pentru care
Ora din Secolul XX bate n Alt secol
i rspund./ Du-m n alt timp, n
alt secol! (Alt secol).
ncepi s prinzi esenta firii
pn ntr-acolo nct nu te mai
nspimnti din orice, nici mcar
atunci cnd vezi bine c se petrec
lucruri crunte, le dibuiesti un alt
rost si le dai un alt nteles, ntr-o
alt nftisare. Cum te rostogo-
lesti printre ngeri, n noul tu
orizont surprinzi un regretabil
accident si treci mai departe
nlocuindu-ti n memorie fatidicul
cu nonsalant voia sortii: Stau
trei ngeri decapitati la captul
unui peisaj galben./ Peste ei pic
seara./ Primul e verde ca iarba, al
doilea rosu ca focul, al treilea v-
nt ca luna.// Capetele le-au c-
zut la pmnt si acum n jurul lor
creste iarba, al doilea rosu ca fo-
cul, al treilea vnt ca luna.// Ca-
petele le-au czut la pmnt si
acum n jurul lor creste iarba./ ...
/ Perechi de ndrgostiti n jurul
lor au fcut un cerc si danseaz
n iarb... (Arlechini la margi-
nea cmpului).
Pn la urm,Fiu al omului
fiind, Nichita Danilov admite a-
ceasta cu oarecare dezamgire
venit la coborrea pmntean
din astral. Dar, tot rmne acel
drum mai departe, nu se stie n-
cotro, poate napoi n astral, ntr-
o alt si alt constructie, pentru
c nu are sfrsit... Peste tatl meu
trist cade umbra si tata co-seste.
n urma lui mama strnge snopii
cositi./ Li se prelungeste umbra
pe pajistea ars./ M pri-veste
tata din urm si-l simt, dar nu-mi
ntorc spre el fata./ O aud pe mama
cum m strig din urm,/ dar nu-
mi ntorc fata./ O, fiu al omului, fiu
al omului/ Nimic, ni-mic.
Tiepolo - Rinaldo abandonnd pe Armida
36
Dan SANDU
BT
S ne gndim si la cei
ce n-au primit bun de tipar
nescareva puni
strini de timpul lor
se odihnesc n sceptre
desi regretele lor
n-au aprut niciodat n spalturi
gtuind cineva delicat cucuta cenzurii.
CNTEC DE PRIETEN (6)
Cel mai bine visul se
limpezeste cu iasc-altoit
mai apoi ntr-un cnt de cocos
- golul acesta din inima
meaestechiar Domnul -
cumpeni apoi obosite atipesc
ntru noi
ne mai smulgem din prieteni
ne mai desprtim putin -
- azi ei pentru mine-
Pn cnd? Pn cnd?
(scuzati-m, acest poem trebuie lsat
neterminat).
Lui Nichita
Pentru c
nu mai zmbesti arde
plpnd mag de lumin
dalb de pribeag
Pentru c
n ziori de ziu
ne-ai fost sftuit s psim mai domol
cnd mierea si-a mai lsat din puteri
prin bordeiele noastre de suflet
n plin contur ca de sprncean
si desertciune
si s-a mai perindat n zei
cu degetul pe buze
desigur tot n limba romn
cu sngele de-un neam
cu gestul de tciune
Pentru c
pumn de plumb s-a scuturat n noi batista
(si am s-o fac scpat)
nemgiat piatr feciorit
nendoielnic teama de cele vmi brumate
Pentru c
vinovtit regescul epitaf
ti-a pngrit conacul de uitare
se face foame de pustiu
ceva ca focul arselor prigorii
nedeslusite clar la chip
Pentru c
te ptrund cenusi ngemnate
cu ziduiri din carnea tulburatului popas
acelasi Doamne mai mereu
sub rzvrtiri de muguri
Ir liman de limpezire
uitnd durerea-n palme plnse
adulmecnd cu fruntile judet de-apoi
Pentru c
n-au somn n somnul tu
din cancelarii cronicarii
ciuntiti de Proasta
mai cu brdite de-ntuneric
mai cu harapi de coas
(cred c-ai rmas si tu uimit)
Rogu-te las-m
s nu-ti pot uita icoana
cea fctoare de minuni
si tot n limba romn
vezi, arbori de tmie
fumeg rana aproape-n fiecare zi
Rogu-te las-m.
n amintirea Printelui Fnic
Am s te strig n felul
meu descult cu vorbele lsate la picioare
Si totusi cine te strig Printe si-n
suflet cu ochiul ti bate - e luna cu pasii de
psl tusind nfundat ti-
aduce s umbli crri ntristate
limpede timpul cu chipul
livid grbeste n nopti de veghere
nu-i vremea Printe nu-i Vremea
s cnti poema luminii ia-
ti jalea de mn si pleac-ndrt
desprtirea de lut
furisat ca o toamn pe numele tu
N-ai crezut nici o clipa nici
eu ziorii de ziua pe umerii ti
de necrezut esti
mtasea gndului meu
cci astzi plnge poetul
cnd Dumnezeu i pune mna pe crestet
Si-am s te cinstesc, prietene,
cu vorbe noduroase, troienite,
peste limbi de piatr suitoare,
mirosind a miere si a liliac,
nglodate-n zahr de dulceti btrne,
mai ades de unde toat minciuna
a splat cugetul de orice stea cztoare,
ca s afli si tu cum se sting mpratii
si noi
si prietenia deprins cu amgeli tocite,
prea lesne stiute.
n zodia Cuvntului,
Lui Mihai Drgan, apostolul.
Din hrane schilodii si strune reci
Ne-om nfrupta fptura, ist chip de jinduire,
Cznd abras, trs de ciung pe reci poteci -
Dorit prinos iubirilor din fire.
Si n-om mai istovi lumina
Cnd iat, vai, icoanele de spaim
Cum cat drept, n pntecoas vina,
Suspin de mntuire si de faim.
Cu pustiiri de cnt icoana ti-o desface;
Mult m-ai uitat si fr veste -
Ca apa, moale inima-n rusalce,
ndealmintrelea, poveste fr de poveste...
Bag seama, ntrenoi, arginturi si rugine:
S crezi! M doare dup tine!
CNTEC DE PRIETEN (I)
Cine m strig din fntni amgite,
Cu glas de rugin soptit?
- Aburit cltor, petrecut dup umbr,
Arar, cluz de veghe
Si plns de cocoar sub sbii...
Cine m strig din ciute bolnave,
cnd aripa snger zboruri?
- Amurguri rnite cu spaime,
Culorile nuntii din plai,
Vmuire desart...
Cine m strig-n cocosi de-ntuneric,
Tulpin de somn rtcit?
-Sunt semne
C paseri cuvnt lumina,
Tristetea pornit corbii...
Era s-ti zic la revedere
dar ti zic - la var -
esti singur ca o duminic
decisiv n viata
lui D.S. - tineretea lui
oplosit n zeci de mansarde
iubirile lui disperate
prin potopul de lacrimi
ale ciumetilor de Bucuresci.
37
Anul V, nr. 3(43)/2014
Nicolae Blasa nu se afl la
prima carte pe care o public.
Experiente, ncercri si reusite si
gsesc expresia n volumele an-
terioare: Blesteme, Editura Spirit
Romnesc, 1995, Craiova; Pe
apa Smbetei, Editura Horion,
1998, Craiova; Organizarea i
functionarea mass-media n
Oltenia, Editura Spirit Rom-
nesc, 2000, Craiova; Comuni-
care i ntelegere, Editura New-
est, Trgu-J iu, 2005; Puntea
frnt i cderea spre niciunde,
Editura Newest, Trgu-Jiu, 2007,
Mtniile Alexandrei, Editura
Newest, Trgu-Jiu, 2008., Jmile
apocalipsei, Editura Newest,
Trgu-Jiu, 2009, Acvariul cu fte,
Editura Newest, Trgu-Jiu, 2010;
Viata ca iluzie i clipa ca destin,
Editura Miastra, Trgu-J iu,
2011, Pret pe dispret, Editura
Miastra, Trgu-J iu, 2011; Sub
semnul ntrebrii, Editura Auto-
graf MJM, Craiova, 2012. Altfel
spus, autorul are deja publicate
sapte romane, dou crti stiinti-
fice - una dintre ele, Comunicare
i ntelegere, o variant a tezei
de doctorat - o pies de teatru si
un volum de eseuri.
Primele dou romane,Bleste-
me si Pe apa Smbetei, scrise
nainte de 1989, au vzut lumina
tiparului suficient de trziu,
ntruct, ntre paginile crtilor,
sttea drama provocat de regi-
mul comunist chiar de la ncepu-
turile fiintrii sale, fiintare pliat
pe rul social, pe expropriere:
nationalizare si apoi colectivi-
zare, cu alte cuvinte pe scoaterea
omului din cursul firesc al vietii
si al istoriei. Nu ntmpltor scria
Alexandru Spnu n Luceafrul,
nr. 9, din 8 martie, 1995: Dup
attea romane maculatur, ap-
rute pn n 1989 si fcute ntru
proslvirea colectivizrii n Ro-
mnia, avenit vremeas sespu-
n adevrul despre un proces de
o brutalitate mpins n nefiresc,
cu consecinte pe care acest po-
por le va resimti - nu numai n
perimetrul rural - decenii la rnd.
Blesteme al lui Nicolae Blasa
este un roman al demascrii [...].
Cartea are caracter de document;
decupnd Blestemele, un regizor
ar putea realiza destul de lesne
un film grotesc.
Revenind, fr a prsi acest
tip de abordare literar, trebuie
spus c romanul lui Nicolae B-
lasa se detaseaz de canoanele
clasice ale acestui gen. Desi
crede n poveste, dup cum sin-
gur mrturiseste n prefata volu-
mului Mtniile Alexandrei - din
perspectiva sa, mretia omului
ar sta tocmai n puterea de a po-
vesti si a se lsa povestit - pro-
pune cititorului, ca form de cu-
noastere si delectare, dup mo-
delul lui Platon, dialogul. Aici,
prin dialog, se pun n miscare
personajele, portretistica, apoi
actiunea vesnic pe muchie de
cutit, ce l tine pe cititor cu su-
fletul la gur. Mai mult, l face pe
acesta s se simt contemporan
Jean B~ILE{TEANU
cu lumea crtii, s devin, vrnd,
nevrnd, el nsusi personaj al po-
vestii, poveste permanent pliat
pe o perioad social-istoric a
poporului romn sau a lumii, n
general.
Rezumnd, n roman, Nicolae
Blasa culege si patimile, si bu-
curiile semenilor, le retrieste la
dimensiuni, uneori abisale, apoi
le reexprim spre aducere-aminte,
spre confortul mental si sufletesc
al cititorului.
n singura pies de teatrupu-
blicat pn n prezent, Pret pe
dispret, totul st sub semnul iro-
niei, comicului (uneori mpins
spre ridicol, apoi spre tragic), n
ncercarea de a ne spune c nu
totul este n ordine chiar cu noi
nsine si cu tot ce ni se ntmpl
n jur.
Pentru a fi ntr-o logic a ex-
primrii, pentru ca cele afirmate
de noi s stea sub semnul ade-
vrului coerent si al adevrului,
n general, nu putem s nu amin-
tim faptul c aproape obsedat de
ideea de comunicare - dup
Nicolae Blasa, nsusi echilibrul
omenirii ar sta sub umbrela cu-
vntului care zideste si al cu-
vntului-negociere-ntelegere -
autorul elaboreaz lucrarea
Comunicare i ntelegere. Cu
aceasta, Universitatea de Vest
din Timisoara, Facultatea de Fi-
losofie, Stiinte Politice si Stiintele
Comunicrii i acord titlul de
doctor n stiinte. Noutatea volu-
mului amintit anterior st n mo-
dalitatea de abordare a comuni-
crii. Cel putin la nivelul analizei
teoretice, autorul propune o
abordare triadic a conceptului
de comunicare, comunicare-n-
telegere-actiune, convins fiind
de faptul c dac atunci cnd
comunicm nu se produce cel
putin o miscare a spiritului, pe
care deja s o fi nteles, actul co-
municational este ratat.
Volumul Sub semnul ntre-
brii, volum acum la a doua edi-
tie, editat cu sprijinul Bibliotecii
Judetene Teodor si Aristia Aman
si cu Consiliul Judetean Dolj, este
de fapt o prelungire a preocup-
rilor autorului n domeniul co-
municrii, preocupare exprimat
sub forma eseului. Trebuie spus
c nici aici Nicolae Blasa nu res-
pect canoanele genului. Eseu-
rile sale nu stau sub semnul iro-
niei lui George Clinescu eseul,
form de a bate cu gratie cmpii,
ci reprezint un fel de stiint a
comunicrii aplicat pe realitti
concrete sau pe opere reactuali-
zate prin interpretri din perspec-
tive diferite (exemplu, Marin
Sorescu i gndirea Samkhya).
Sintetiznd, si n volumul de
fat, aproape n fiecare pagin,
cuvntul incizie, cuvnt care
nu d pace, nu las cititorul s
vegeteze. Nu lipseste din aceas-
t ultim carte, pamfletul, nu lip-
seste mai nimic din ce i este ne-
cesar, ca arm, autorului, de a se
pune n rzboi cu o lume creia i
trmbiteaz desteptarea.
Tiepolo - Apollo yi Marsyas
38
Anul V, nr. 3(43)/2014
Nicoleta MILEA
Desctusarea de sine, aceasta este sim-
tirea pe care o transmite citirea ultimei crti
(a 17-a), a poetului Theodor RPAN, cci,
catharsis-ul su, deopotriv, labirintic si
somptuos, liric si metaforic, voluptuos si ma-
gic, este generator si re-generator al unor
stri pe care doar marii poeti ar putea s le
mai provoace.
Orict am ncerca, nu-l putem nregi-
menta n nicio cast, el este un solitar, rezer-
vat de gruprile literare, retras ntr-o singu-
rtate pe care timpul tririi n Cuvnt i-o cere.
Pentru desprinderea coordonatelor noi
pe care le propune poetul, trebuie s avem
n fat un tablou al strii creatiei artistice
contemporane, dar si din toate timpurile.
Valoarea propriilor sale scrieri nu poate
fi revelat si relevat, dac nu ne aplecm cu
minutie asupra scrisului su.
mi asum, retoric, ntrebarea: de ce critica
literar ntrzie s-i recunoasc locul pe care
valoarea Operei literare i-l confer?!
Theodor RPAN (nscut la 4 iulie 1954,
n comuna Balaci, judetul Teleorman) este
poetul contemporan cu o activitate literar
ndelungat. A debutat publicistic n 1970,
n ziarul Teleormanul literar, cu poeziaEu-
forie, iar editorial, n 1975, nCaietul debu-
tantilor, cu ciclul de poemeHohotul Apelor,
Editura Albatros. Au urmat: PRIVIND N
OCHII PATRIEI, Ed. Cartea Romneasc,
redactor de carte - Mircea Ciobanu / comen-
tat de Nichita Stnescu pe coperta a patra,
1986, ASA CUM SUNT, Ed. Eminescu, re-
dactor de carte - Nelu Oancea, 1989, HO-
TARUL DE FOC, Ed. Europa - Craiova, cu
prezentri de Nichita Stnescu si Gheorghe
Tomozei, 1991, LA UMBRA CUVNTULUI,
Ed. Semne, 1995, SCHIMBAREA LA
FAT, Ed. Semne, 2001, TAURUL LUI
FALARIS- MRTURISITORUL - Jurnal de
poet, Ed. Semne, 2003, MUZEUL DE PS-
TRVI - SCRISORI DIN LAZARET, Ed.
Semne, cu desene de Damian Petrescu,
2004, POSTALIONUL DE SEAR -FILE DIN
JURNALUL UNUI HERUVIM, Ed. Semne,
cu desene de Damian Petrescu, 2005, DIN-
COLO DE TCERE - Jurnal de poet, Ed.
Semne, cu desene de Damian Petrescu,
2009, DANSUL INOROGULUI - ELOGIUL
MELANHOLIEI, Ed. Semne, cu ilustratii
de Aurora-Speranta Cernitu, 2010, EVAN-
GHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de
poet, Ed. Semne, cu ilustratii de Damian
Petrescu, 2010, EVANGHELIA CERULUI -
ZODII DE POET, Ed. Semne, cu opere gra-
fice de Damian Petrescu, 2011, EVANGHELIA
TCERII - SOLILOCVII, Ed. Semne, cu
opere grafice de Damian Petrescu, 2011,
EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII,
Ed. Semne, cu opere grafice de Damian Pe-
trescu, 2012, TESTAMENT N ALFABETUL
TCERII, Ed. Tipo Moldova, Colectia O-
PERA OMNIA, Poezie contemporan, 2013.
FIIND 365 +1 Iconosonete, cu ilustratii
din CESARE RIPA DELLA NOVISSIMA
ICONOLOGIA (Padova, 1625) este cel mai
recent dar pe care Theodor Rpan i-l ofer
iubitorului de poezie, gratie Editurii
SEMNE, Bucuresti, 2013, care a miestrit
un autentic album de art, prin grija ingine-
rilor Sanda si Stefan DULU.
Liric prin excelent, bogat n universul
tematic, concesiv n idiosincraziile ei, cartea
lui Theodor Rpan este rodul harului su
poetic, conferind noutate si specificitate So-
netului.
El readuce n fata cititorului o specie li-
terar cultivat, n mod deosebit, cu cteva
sute de ani n urm. Cu toate acestea, nimic
nu este vetust. El valorific particularittile
barocului, ale romantismului, dar si pe cele
ale clasicismului, manifestnd o disponibi-
litate transfiguratorie exceptional.
Inovator n gndire si n conceptie, prin
sensibilitate, imaginatie si fascinatia senzo-
rialittii, aduce ntr-un alt timp si spatiu Ba-
rocul!
Apartenenta romantic e dat de temele
si motivele propuse, de structur, de alter-
narea planurilor, de limbaj si expresivitate.
Din punct de vedere formal (versificatia),
vorbim, cu certitudine, despre elaborare si
elegant clasic.
Un motto sugestiv deschide cartea: M-
am trezit fiind, voi atipi nefiind al lui Ni-
chita Stnescu, cel care, ascultndu-i poeziile
cu ani n urm, depunea mrturie:Dac cre-
deti pe cuvnt cele cteva versuri bune sem-
nate de Nichita Stnescu, v atrag n mod
respectuos atentia c sunt iritat, c trebuie
din nou i n-am ce face, cci acesta este
adevrul, s cred n poeziile semnate de
tnrul meu confrate, Theodor Rpan. Si
nu s-a nselat!
Structurat dup numrul lunilor (fiecare
cu numele ei din calendarul popular), cu
titluri, de cele mai multe ori, metafore-insolite,
Sonetarul (cum frumos si numeste poetul
constructul n colofon), se constituie ntr-
un simbol autentic pentruIubirea ca pasiune
si fascinatie coplesitoare, apogeul ei fiind
Poesia: I - GERAR - Taina luntrului; II -
FURAR - Cmasa lui Nessus; III - MR-
TISOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER -
Pascalia; V - FLORAR - Soneten aquaforte;
VI - CIRESAR - Lacrimi de bazileu; VII -
CUPTOR - Ars amandi; VIII - GUSTAR -
Fructul oprit; IX - RPCIUNE - Lampa lui
Aladin; X - BRUMREL - Orb n lumin; XI
- BRUMAR - Evlavii; XII - UNDREA - Aca-
tistul iubirii; si, cu izul ntregirii cuaternare,
SONETUL BISECT (CCCLXVI).
O srbtoare a Sonetului este lectura (dar
si privirea) acestei crti!
Cuvnt si imagine, retorica purittii si a
absolutului, gndul ntrupat si cel liber, iat,
cile prin care Poetul leag lumea material
de cea spiritual!
Primul sonet, autentic art poetic, ne
introduce n universul mirific, propunnd o
perspectiv atipic, ce surprinde prin repre-
39
Anul V, nr. 3(43)/2014
zentarea metonimic a simturilor: Fiind
ecou nespuselor cuvinte/ Port gnd smerit
de nzuat iubirea,/ Pohtirea ochiului adu-
ce tirea:/ Ah, gura sufletului nu m minte!/
/ Dor nepereche-mi mistuie simtirea,/ Zar-
:rii iernii i croiesc veminte/ Si m-nlu-
min strfulgernd morminte/ Cu mti de
ierburi miruindu-mi firea./ / Plnsu-m-au
iambii? Corbii scurm-n lun/ Cu gheara-
ndurerat i nebun/ Sub primele silabe
translucide.// Si scriu sonet dup sonet n-
truna/ Spernd c lacrima, doar ea, str-
buna/ Va-nmuguri tcerea ce ucide../
Poetul - fiindecou nespuselor cuvinte
- intuieste c important nu este materiali-
tatea Creatiei, ci esenta ei spiritual. De pe
aceast platform se abordeaz problemele
fundamentale ale conditiei umane - de viat
si de moarte - n care, cel mai tulburtor mi se
pare a fi raportul dintre om si Dumnezeu,
dintre Creatie/Poesie si Creatorul/Poetul su:
S ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci
cnd holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod
strluminate:/ Troitelor din noi cin s se-
nchine?// S-au stins demult fonirile rotate,/
Pndarul Clipei suduie lavine,/ nmrmu-
rind tcerea - ce ruine!/ Din ciutura iubirii
curg pcate!// Nu m privi cu ochii depr-
trii,/ Jraticul mai plpie n vatr:/ Sal-
veaz-m, nu m lsa pierzrii!// La zid sunt
pus! Turbatii cini m latr/ Sub greaua
cruce, Doamne, a trdrii/ Si n-am curaj s
pun mna pe piatra!(CLXXXIV).
Drumul existential al poeziei, reconstruit
n functie de rodul iluminrilor interioare,
dobndeste conotatii singulare. Complexele
structuri axiologice sunt mediate prin cele
estetice si, e cazul, cei n drept s descopere,
prin actul critic, recunoasterea valorii!
Poeti, credeti-m, el este totul:/ Pare
un demon? Cine s-l alerge?/ Fr de el
Amor n crje merge,/ Sub duhul lui m simt
eparhiotul!// Rege mi e, i trnosesc com-
plotul,/ Mormntul suferintei l premerge,/
Din mintea lui fiorul nu se terge,/ n sinea
mea l-am poreclit Despotul!// Topesc cu
lava nencptoare/ Tria gndului - pe-
linu-i dulce:/ De n-ar fi el, Iubirea sigur
moare!// Aa e, Tata, din cderi avntul/ i
trage setea, somnul vrea s-l culce:/
Necunoscutul schivnic e Cuvntul!
(CCCLXXXIV)
Citindu-l, vom recunoaste n Theodor
Rpan Pygmalion-ul ndrgostit, asemenea
lui Dumnezeu, care a fcut Creatia din Iubire.
Astfel, Poetul si propulseaz starea n uni-
versalitate, pentru c i afl determinatii valo-
rice. Iubirea este pentru el o dezirabil terapie
a sufletului, calea de rezistent a fiintei inte-
rioare n fata neantului. Iubirea devine adev-
rat, autentic doar dac actioneaz necon-
ditionat. Ea este tema fundamental n jurul
creia grefeaz: Zeita... cu noaptea prins-
n plete, Visul visat, Eternitatea Cli-
pei, Pielea veacului, Potirul nvierii,
Celestul Sonet, Poetul-Mag, Despo-
tul Timp, Static tcerea, Izvoarele iu-
birii, Povara nchisorii, Calvarul dra-
gostei apuse, Moartea... treaz, Jertfel-
nicheruvim, Cuvintele-albine...
Astfel, harul, sinceritatea, bogtia si pu-
ritatea sentimentelor din sonetele rostite n-
tru slujirea Poesiei, n care se mbin rafina-
mentul si eruditia, precum si desvrsirea
artistic a formei poetice, l singularizeaz pe
Theodor Rpan, impunndu-l ca pe o voce
liric aparte!
Tiepolo - Rinaldo yi Armida n grdin
FESTIVALUL NATIONAL DE POEZIE
EMIL BOTTA
Edi(ia a III-a
ADJUD 13 -14 Septembrie 2014
n zilele de13-14 septembrie 2014, Casa de
Cultur Tudor Vornicu Adjud organi-
zeaz editiaaIII-aaFESTIVALULUI NA-
TIONAL DE POEZIE EMIL BOTTA.
Scopul festivalului este descoperirea i
promovarea tinerilor creatori de poezie.
REGULAMENT
1. La concurs pot participa autori care nu au
depsit vrsta de 30 de ani, nu sunt membri
ai Uniunii Scriitorilor, nu au debutat editorial
si nu au obtinut premii la editiile precedente
ale concursului.
2. Sunt acceptate minim 5 si maxim 10 poezii,
n 5 exemplare, laun rnd, font Times New
Roman, dimensiune 12, obligatoriu diacritice.
3. Lucrrile dactilografiate n 5 (cinci)
exemplare si pe suport CD sau DVD vor fi
trimise pe adresa Casa de Cultur Tudor
Vornicu - Municipiul Adjud, strada Liber-
ttii, nr. 7, cod postal 625100, cu mentiunea
pentru FESTIVALUL CONCURS DE POEZIE
EMIL BOTTA.
4. Lucrrile se trimit pn ladata de 1 august
2014. Ele vor purta n loc de semntur un
motto ales de autor. n coletul postal va fi
introdus un plic nchis (avnd acelasi motto),
care va contine un CV al autorului. Se vor
specifica:
- numele si prenumele autorului;
- motto-ul pus pe plicul mic si grupajul de
poezii;
- locul si data nasterii;
- studii;
- activitate literar;
- adresa complet;
- numrul de telefon si eventual adresa
electronic.
5. Lucrrile nu se returneaz, ele urmnd a
intra n patrimoniul Concursului Emil Botta.
6. Laureatii vor fi anuntati pn la data de1
septembrie 2014, pentru a fi prezenti la
festivitatea de premiere, care va avea loc la
Casa de Cultur Tudor Vornicu Adjud.
7. Juriul concursului va fi alctuit din critici
literari, membri ai USR.
8. Juriul va acorda urmtoarelor premii:
- Premiul I - 700 lei
- Premiul II - 500 lei
- Premiul III - 300 lei
- Trei premii de excelent pentru scriitori
vrnceni care au publicat lucrri n anul 2013.
Juriul si va rezerva dreptul de a redistribui
anumite premii.
Vor fi acordate, n functie de posibilitti,
premii ale unor reviste literare.
9. Organizatorii vor asigura cazarea, trans-
portul si masa (diurna) invitatilor.
Relatii suplimentare:
tel: 0744891319 - prof. Catan Ion
tel: 0723719439 - prof. Spirescu Paul
40
Anul V, nr. 3(43)/2014
Constantin TOMA
Dac nu l-as cunoaste pe au-
tor si nu as vietui n lumea post-
decembrist a Romniei, substi-
tuirea mea cu personajele si ac-
tiunile din Jurnalul unui sin-
guratic ar putea trece ca un fapt
banal, desi calitatea de cititor mi
impune o selectare a atitudinii
celor din jur, prezenti n lucrare.
Nu-mi probez starea de a desco-
peri aceste personaje si actiuni,
evidenta cu care ele trateaz co-
tidianul m determin s caut
solutii anti-empatice.
Ct m priveste, nu tin ne-
aprat s m revd ntre perso-
najele crtii ca participant la viata
de toate zilele. Repet, m simt
extrapolat ntre ele, lund de la
fiecare binele sau rul, ca la final
s ajung n situatia eroului prin-
cipal, Ion Georgescu, si s m
ntreb ce caut n romanul scri-
itorului C. I. Usurelu.
Mai reale ca niciodat, ac-
tiunile eroilor le doresc oglinda
unei viitoare nvtturi pentru cei
ce ne vor urma. Doar asa, poate,
cei loviti de anti-cultura actual,
prezent ca o pat neagr n tot
ce se poate numi romnism, vor
ntelege rolul memorialisticii,
domeniu pe deplin stpnit de
autor. M vd nevoit s fac o di-
vagatie de la prezenta recenzie
si s revin la activitatea scriitori-
ceasc a autorului prin redarea
crezului expus n Scriitori con-
temporani din Vrancea, prin
interviuri (Editura Ateneul Scri-
itorilor - Bacu 2012): Cartea
rmne, vrem sau nu vrem, un
orizont permanent deschis, din
care cititorul va construi un por-
tret complex, interesant...
Tocmai de aceea savurarea
scrierii se transform ntr-o carte
de nvttur. Firescul pe care l
percep izvorste din naturaletea
descrierilor cu toate cele veridice
pn la absurdul unor situatii
greu de perceput, dar care ne
contrariaz realitatea.
Firul epic combin multitu-
dinea versalittii cotidiene, ac-
tiunilepar asedesfsuran mod
firesc, fr interventii stilistice.
De aici rezult modul inconfun-
dabil al scriitorului C. I. Usurelu
n crearea unor tablouri realiste.
Dac la nceput, plecnd de
la o dimineat banal, egal n
msur pn la mecanismul lo-
cului unde nu se ntmpl nimic,
traiul linistit al eroului principal
intr ntr-un vertij politic si, ca-
ntr-un cancer galopant, acesta
pierde tot. Neconectat la lumea
plin de minciun si compromis
n care nu are ce cuta, inginerul
Georgescu, ca ntr-un Turn Ba-
bel, pierde tot, suportnd cumu-
lul tuturor pcatelor unei lumi pe
care nu o merit.
Crearea unui labirint plin de
cotloane si ascunzisuri provoac
astfel cititorul s ncerce cut-
rile adevrului, mai ales n vre-
murile actuale cnd cinstea este
nlocuit prin dezumanizarea
unor oameni, care nu au nimic
cu onestitatea.
Nestiind c intrarea n poli-
tic l transform ntr-o carte des-
chis, Ion Georgescu ajunge n
obiectivul feroce al amicilor si
inamicilor. Astfel, ca persoan
public, este supus unui linsaj
mediatic n scopul de a fi dis-
creditat si ndeprtat din functie,
din politic.
Nevinovtia unei adolescen-
te petrecute cu firescul momen-
tului mi d msura timpului per-
sonal petrecut la vrsta eroului,
cnd, n ciuda unui subiect tabu,
sexul, existau la fel ca si acum
femei usuratice. Scot chiar din
cutia cu amintiri a acestei stri
faptul c, prin traditie, n fiecare
asezare uman exista cte o Ti-
tic sau cte o Sofie, care trans-
formau tinerii imberbi n brbati.
Chiar gndul la teribilismul
vrstei respective mi strneste
regsirea cu anii aceia, cu tulbu-
rrile lor puerile.
Acum ns, eroul nostru, n
tentativa de a ajunge senator, va
trebui s fie curat, mai mult dect
originea sntoas a comu-
nistilor, dar si sabotat de proprii
colegi de idealuri. Toat munca
deo viat i senruie, carier, fa-
milie, aspiratii.
Punctul culminant al des-
vrsirii mortii sufletesti este atins
atunci cnd chiar sotia, utiliznd
un vocabular inadecvat unei do-
ritoare de teatru si filarmonic, l
prseste lundu-i si fiica.
Toboganul prbusirii si con-
tinu traseul periculos ntr-o lu-
me aflat pe acelasi sens al pier-
zaniei. Singura solutie, dup ce
toate aceste piese ale unui joc
de domino au fost drmate de
atitudinea semenilor (dar care au
rolul de a defini legturile lui Ion
Georgescu cu familia si priete-
nii), este fuga n scris, loc eteric,
n care personajele mai pot fi mo-
delate dup sufletul autorului.
Aceast evadare a autorului
mi creeaz sansa, ca tritor n
timpul prezent, s cunosc-re-
cunosc o serie de personaje cu
ce-i bun si ce-i ru, rememornd
chiar scenepetrecutealturi deele.
Nimic subiectiv din partea
autorului, totul decurge n re-
alitatea evident a unei lumi sc-
pate de sub un control rational,
o lume n care parvenitismul bate
credinta, infatuarea si aroganta
modelnd strile sociale dar si
pseudo-morale.
n jurul acestor actiuni, so-
cietatea se degradeaz, noua de-
mocratie cripto-comunist si de-
svrseste menirea de condu-
ctor absolut si proprietar al bo-
gtiei nationale. Nu insist prea
mult asupra acestei epoci, cro-
nica faptelor este actual si recu-
noscut, noii patroni de fabrici,
uzine, ogoare si poart necuvi-
inta cu fal si nepricepere.
Concluzia - Ei bine, dac
aceast tar, pe care totii o iubim,
nu-si va alege conductori edu-
cati, nvtati, patrioti, aceast
tar va pieri... - este edificatoare.
Doar Dumnezeu, n buntatea
Lui, mai vegheaz din cnd n
cnd asupra oropsitilor.
Efectul captivant al crtii re-
zult si din multitudinea actiu-
nilor prezentate. Astfel autorul
reuseste s redea cititorului pa-
saje care ntmpltor sau nu pre-
zint mici frnturi din viata celui
care nareaz.
Partea plcut a lecturii apare
si din pofta cititorului, care, prin-
znd o propozitie, o fraz n aria
subiectivismului se substituie
personajului. mi permit o abatere
de la subiect: n perioada anilor
mei deliceu, tata, carenu eraun
cititor fervent, citind Delirul de
Marin Preda, la o or trzie de
noapte, m-a trezit din somn ar-
tndu-mi un anume fragment din
carte. Cu lacrimi n ochi, mi-a citit
un pasaj ce prezenta nversuna-
rea unui schimb de artilerie dintre
rusi si romni, la Cotu Donului.
41 Anul V, nr. 3(43)/2014
Descrierea semna aidoma cu
povestirile celor care s-au ntors
vii din marea conflagratie, con-
steni de-ai tatei, care au fost
martori oculari la moartea fratelui.
Acum, citindu-l pe C. I. Usu-
relu, retriesc aceeasi stare, c-
utndu-m si regsindu-m prin-
tre eroii lui. Mai mult, fiind con-
temporan cu ei, am posibilitatea
de a-mi descoperi convivii altfel,
prin alt prism.
Autorul m ajut s-mi com-
pletez si s-mi definesc o prere
competent asupra fiecruia, mai
ales acum, ntr-o lume schimbat,
cnd mndria se substituie tru-
fiei, incompetenta - interesului de
clan, ntr-o lumen care, din p-
cate, chiar bunul Dumnezeu se
pare c ne-a ntors spatele,
n aparent, pentru c autorul
a gsit calea de salvare apropi-
indu-ne de Divinitate printr-un
cuprinztor capitol dedicat mun-
telui Athos. mi este suficient s
ncerc imaginativ o peregrinare
la Muntele Sfnt pentru a-mi
primeni sufletul de toate relele
cotidiene. Astfel reusesc s m
substitui eroului principal, ingi-
nerului Ion Georgescu.
Dar, nainte de toate, ncerc
aprofundarea axiomatic a n-
demnurilor celebre ale lui B. P.
Hasdeu ctre brbati, subliniat
de autor: un brbat adevrat
trebuie s planteze un pom, s
aib un copil, s construiasc o
cas si s scrie o carte. La care
autorul adaug: un brbat ade-
vrat trebuie s ajung mcar o
dat n viat la Athos, simbolul
credintei ortodoxe absolute, dar
si al fecioriei masculine.
Tulburtoare si demne de re-
tinut sunt spusele clugrului Fi-
laret, n conditiile n care sufe-
rintele ante-decembriste erau
cauzate de comunism:
- Acum e si mai grav. Totul
se niveleaz prin tehnic, omul
modern considerndu-se stpn
pe lume, nu mai are nevoie de
Dumnezeu. Ni se golesc sufle-
tele... Acesta-i ateismul propagat
pe vremuri de comunisti. Am
ajuns, culmea, la ce doreau acei
neoameni!
Viziunea aceasta are ns pro-
prietatea de a crea o antitez du-
reroas. De aceea ntrebarea
quo vadis mi se pare fireasc.
Dar peste toate, efectul san-
sei de a duce cel putin vizual ci-
titorul pn la tainele muntelui
Athos este si de a-l introduce pe
acesta n filozofia vietii, mai clar,
spre certitudinea vietii de dup
moarte.
Necesitatea apropierii fat de
Dumnezeu apare mai pregnant
atunci cnd autorul ne reintro-
duce n banalitatea vietii cotidi-
ene, cu binele, dar mai ales cu
rul din noi.
n astfel de circumstante,
cum altfel as putea ncheia n-
semnrile asupra acestui Jurnal
al regsirii... dect prin strigtul-
rug al scriitorului C. I. Usurelu:
Ca om, ca simplu om, mi este
drag viata, mi-e drag si credin-
ta, mi-e drag si femeia... Ajut-
m Doamne, s nu gresesc n ale-
gere!
Tiepolo - Saint Tecla
Ionu] CARAGEA
* Dac-ti cresc aripi, cei mai multi dintre oameni nu te vor nvta s
zbori cu ele. Unii ti le vor rupe, altii ti vor spune s le ascunzi. Astfel
le vei semna mai bine, astfel vei deveni solidar cu neputinta lor.
* Discretia este adeseori o invitatie ctre spectaculozitate.
* Cnd esti dat afar din inima cuiva, doar cerul este suficient de
ncptor pentru rtcirea ta. Dar pentru c-ti lipsesc aripile, lacrima
este singurul cer care ncearc forma inimii.
* Cei care sunt gata s dea timpul napoi, pentru a corecta greselile
pe care le-au fcut, sunt ca niste viteji care se arat dup ce au
pierdut adevratul rzboi, rzboiul cu viata si cu timpul prezent.
* Fericirea nseamn s oferi un dar, s primesti un dar, fr ca acel
dar s fie o conjunctie.
* Chiar dac ai sufletul ruinat, ti-l mai poti salva. Dar dac e vndut,
nu-l mai poti rscumpra.
* Haosul din jur este datorat celor care nu si-au gsit linistea
interioar. Dac vrei s schimbi lumea n bine, gseste-ti aceast
liniste si ajut-i si pe altii s o gseasc.
* Druieste sufletului ceea ce i aduce linistea si sufletul ti va drui
rbdarea pentru a descoperi iubirea ce-ti lipseste.
* Monolog hamletian rostit pe Facebook, n fata unei imagini
provocatoare: mi place sau nu-mi place?
* Sufletul att focul inimii, lacrima l transform-n cenus. Si totusi
exist unele suflete care ard att de intens, precum vulcanii de pe
fundul mrilor si oceanelor. Ele se nlt putin cte putin pn cnd
ajung s triumfe deasupra tuturor lacrimilor, formnd o nou insul,
iar uneori se ncumet s depseasc norii si s vorbeasc pe limba
lor de foc cu soarele si celelalte stele.
* Cu ct privesti mai mult ochii unei femei, cu att ti dai seama ce
imensitate are oceanul secretelor...
* Iisus a luat cu el toat greutatea pcatelor lumii si a urcat pe dealul
Golgotei, astfel nct noi s putem urca mai usor pe versantul abrupt
al inimii.
* Multi asteapt pestisorul de aur... dar n acvariul vietii lor nguste,
ei sunt momeli sau pesti rpitori, niciodat alti pestisori de aur .
* S afli adevrul si s te bucuri de el este precum mncatul semintelor
de floarea-soarelui. Are mai mult farmec s spargi semintele ntre
dinti pentru a ajunge la miez, dect s cumperi o pung cu seminte de-
ja decojite. Chiar dac, uneori, mai simti si gustul unui miez mucegit.
* S nu credeti orbeste n cuvintele unui aforism, chiar dac autorul
are un nume de marc. Celebritatea si moartea nu sunt instantele
supreme ale adevrului. Folositi-v mereu mintea si inima pentru a
verifica ce vi se potriveste mai bine. Vremurile se mai schimb si,
odat cu ele, si perceptiile oamenilor.
* Viata este o lupt n care timpul nmulteste si adnceste rnile,
dragostea ncearc s le vindece, iar amintirile le bandajeaz. ncepem
s murim cnd nu mai avem suficient dragoste si amintiri pentru
rnile noastre.
* Dragostea este precum filmul dintr-un cinematograf. Nimeni nu-l
vizioneaz fr s-l plteasc, nimeni nu iese din cinematograf fr o
prere de ru.
42
John MOLE
(Anglia)
John Mole (n. 1941) - pe lng faptul c scrie
poezie att pentru copii, ct si pentru adulti,
este un clarinetist de jazz desvrsit, fiind
cunoscut pentru faptul c mbin poezia si
jazz-ul alturi de alti poeti-muzicieni, precum
Roy Fisher si J ohn Lucas. A cstigat nume-
roase premii pentru poeziile sale, printre care
si premiile Eric Gregory, Cholmondeley si
Signal. A lucrat ca profesor, att n America, ct
si n Marea Britanie, rentorcndu-se adesea
pentru a conduce ateliere de poezie si lectur.
Prin aerul mbcsit si pclos
Al drumurilor trebuincioase,
anevoioase, pn la magazine;
O ghear-n piept
Respiratie sacadat
tinut prea mult, apoi
Eliberat cu grij
O struint jilav
Burniteaz prin nrile
Nedeprinse cu lipsa prului.
Deasupra buzelor - o sintez
De aer inspirat si servetel.
M opresc, pornesc iar,
Uitndu-m prelung
Si cu ndejde nainte
Fr sprijin, fr s m rezem
De vreun stlp de felinar
Asemeni ndrgitului muzicant
La ukulele al tatei
Privind-o pe respectiva
Domnit care trece pe lng mine
Doar ca pe o efemer
ngrijorare discret.
Curnd, un alt brbat
Te va privi din oglind.
Asa c, s fii acolo s-l ntmpini.
O us se nchide
Pe cnd alta se deschide
Du-te de priveste pe fereastr.
Apoi, pe la jumtatea scrilor
Te nsfac. Ia o pauz.
Rezist. Msoar-ti fiece
Suflare. nc una
ntinde-te n pat.
Inertia melancolic
A slbiciunii reapare
Fiecare nor ns etc...
Nu mai e mult
Pn se ndreapt vremea.
Cntnd la oase
Asemeni unui cntret ambulant
Durerea lor - desctusare
Dngnitul lor jucus
Iar suflul tu
Un lung fluier de cositor.
Continui s te misti
n consonant cu propulsia
Inimii tale; ritmul su
O palpitatie intim
Bar lng bar
Indiferent de melodie.
Richard Goolden, Crtita Mole
Din arhicunoscuta dramatizare
Jucat n fiecare an de Crciun
Broscoiul din Palatul Broscoiului
A devenit btrn si nemuritor
n acelasi costum utopic de catifea.
Plimbndu-m incognito
Precum un spion deghizat
mi aduc aminte
Cum fusese odat abordat
De un actor, coleg de breasl,
Aflat de cealalt parte a strzii;
Nici unul nu mai era
Ce fusese odinioar:
Richard Goolden? Sfinte Sisoe.
Credeam c suntem amndoi
Oale i ulcele!
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul Proiectului
Interna(ional Poetry PRO,
coordonat de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru Traducerea
Textului Literar Contemporan -
Universitatea din Bucureyti,
http://mttlc.ro
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
Omagiu dacologiei
Sprijiniti dacologia si emulii ei destoinici
Care cat adevrul n hrisoave si n cronici
Despre un popor ce pus-a omenirii temelia,
Cnd nu existau popoare care s-si cunoasc glia!
Nu v temeti s cunoasteti cine si de cnd am fost
Numai cunoscnd trecutul putem da vietii un rost.
Nu suntem urmasii Romei caci am fost si suntem daci
Noi avem n vine snge din strmosii nostrii traci
Noi suntem nscuti odat cu pmntul nemuririi
Si ne-am rzboit prin veacuri cu tlhari si cu vampirii
S-aprm pmntul sacru ca si legile nescrise
De hoarde nvlitoare cu legile interzise!
Sprijiniti dacologia si slujbasii ei destoinici
Care cunosc adevrul din hrisoave si din cronici
Invitnd mai marii trii s nu ne vnd trecutul
Si s-si caute simbria unde-a-ntrcat iapa mutul.
*
Sprijiniti dacologia si-ai ei crturari destoinici
Cci la crma Romniei o armata de nevolnici
Cu origini dubioase, bolsevici strini de glie
Ne-au trdat transformnd tara ntr-o biat colonie
Reveniti la Kogaion, fii de daci plecati prin lume
Cnd dusmanii Romniei vor s pierim fr nume
S nenrolmsub arme, s senfioarezarea
S salvm ce ne-apartine; munti, cmpiile si marea.
Cetele dace!
Strjuiesc piscuri de munte cetele cettii dace
Ca s-si apere pmntul de puterile vorace
Srciti de bogtii, munti-ncep s se prvale
Stnci lovite de stihii au pornit iures la vale.
Arde codrul, arde lanul, arde cmpia pustie
Interesele tembele s-au pornit s ne sfsie
Strig Tisa, strig Nistrul, strig Tara-n agonie,
Inclus n Uniune, Romnia-i o stafie
Cmpurile dezgolite de pduri si de fnete
Si-au pierdut din mretia vremurilor cu snete
Sun goarna, bate toba, se-aud strigte amare
Cci cohortele strine ne-au furat din trm si mare
Strig codrul, strig ramul, strig Dunrea albastr
Cci scrnava Uniune vrea ca sclav tara noastr.
Cnd religii globaliste insistent vor s ne sfarme
Frati romni, a sosit vremea s ne nrolm sub arme.
Virgil CIUC~
(SUA)
43 Anul V, nr. 3(43)/2014
Stelian GOMBO{
Martiriul, jertfa si mucenicia n gndirea Bisericii noastre drept-
slvitoare si n ntelegerea Sfintei Scripturi reprezint experienta mortii
hotrte prin credint, ca mrturie fidel a dragostei pentru Domnul
nostru Iisus Hristos. n acest sens, martirul ori mucenicul este mrtu-
risitor prin moartea cauzat si pricinuit de dusmanii credintei. n
acest fel, mrturisirea si moartea presupun o legtur interioar seri-
oas si profund, care trebuie privite si abordate mpreun. Puterea
de a mrturisi pe Iisus Hristos vine din harul Duhului Sfnt, care
este viu si lucrtor n sfintii mucenici. Cu toate acestea, lucrarea ha-
rului presupune si conlucrarea omului cu el. Sfntul Ioan Gur de
Aur afirma n acest sens c Domnul nu ngduie totul harului, n
orice mprejurare, ci porunceste ca si ucenicii lui s-si aduc si ei
partea lor. Rolul mucenicilor era astfel acela de a fi sacerdoti ai lui
Dumnezeu lng altarul de jertf si de a se ruga pentru pcatele cre-
dinciosilor. Realitatea tririi martirului si a muceniciei n relatia lui cu
Dumnezeu si cu semenii si nu este un lucru pur omenesc, ci unul
divino-uman, de nalt intensitate duhovniceasc. Momentul cen-
tral al vietii martirului si mucenicului este acela al mrturisirii lui Iisus
Hristos n inima sa si n fata lumii dezlntuite asupra lui, mrturisire
ce este lucrare a Duhului Sfnt n adncurile sufletului su, preaplin
de Dumnezeu. Este cunoscut, n acest sens, intensitatea iubirii jert-
felnice a martirului si mucenicului, manifestat prin rvna si cuvintele
pronuntate naintea persecutorilor. Acestea fac proba unei experiente
intime n comuniune de iubire cu Dumnezeu si cu oamenii.
Sfntul Ignatie Teoforul, naintea supliciului su, cerea ca nimeni
s nu-l mpiedice de la acesta, fiind convins c abia prin martiriu si
jertf muceniceasc ncepea s fie cu adevrat ucenic al Domnului
Iisus Hristos. Rvna lui depsea cele vzute si se ndrepta epectatic
spre cele nevzute pentru a ajunge la Iisus Hristos. Astfel, el se ruga
ca focul, crucea, multimea fiarelor, tierile, mprtirile, risipirea oaselor,
strivirea membrelor, sfrmrile ntregului trup s vin asupra lui,
numai s ajung la Iisus Hristos. Vremea iesirii sale din aceast
lume este vremea nasterii lui n Iisus Hristos. Martirul sau mucenicul,
n jertfa sa pentru Dumnezeu, iese din sine pentru a-L ntlni pe
Dumnezeu. Fiind plin de Dumnezeu, el este anthropos n sensul pro-
fund al cuvntului, adic reunificat n sine si mpcat cu ntreg cos-
mosul care-l nconjoar. n acest fel, Sfntul Ignatie astepta ca, prin
mucenicia lui, s se reverse asupra sa lumina cea curat a lui Iisus
Hristos si, odat ajuns acolo unde este Dumnezeu, s devin cu
adevrat om, anthropos.
Actele Martirice arat cu mbelsugare si prisosint c n suferinta
lor, sfintii mucenici nu sunt niciodat singuri. Dumnezeu, cel minunat
ntru sfintii Si, se afl permanent n ei si n toate momentele vietii
lor. n martiriul Sfntului Policarp se spune c: cei chinuiti dovedesc
tuturor c n ceasul muceniciei, prea vitejii martiri ai lui Iisus Hristos
sunt ca si dezbrcati de trup, sau, mai bine spus, Domnul Iisus
Hristos nsusi este de fat si vorbeste cu ai si. Tot n acest sens
grieste si scrisoarea martirilor din Lyon, care subliniaz faptul c
nsusi Domnul Iisus Hristos ofer, n mod vdit si evident, celor mai
slabi dintre nevoitori, o putere supranatural. Noi toti, zice epistola,
temndu-ne ca Blandina nu va putea avea curajul s mrturiseasc
pe Iisus Hristos, din cauza slbiciunii trupului ei, ea a mplinit aceasta
cu atta trie nct cei ce o chinuiau s-au descurajat si schimbndu-
se unii pe altii o chinuiau n tot felul si modul, de dimineata si pn
seara; dar ei nsisi s-au declarat nvinsi, ne mai avnd ce sa-i mai fac
si se mirau c mai poate s respire, ntreg trupul ei fiind de jur mprejur
sfsiat si deschis de lovituri, ei, mrturisind c un singur chin de fe-
lul acesta era suficient ca s-i aduc sfrsitul, fr s mai fie nevoie
de attea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, si rennoia
puterile prin mrturisirea lui Iisus Hristos.
Dac Mntuitorul nostru Iisus Hristos - Care este ieri, azi si n
veci Acelasi - are un rol covrsitor n viata martirului, trebuie subliniat
faptul c mucenicul, n suferinta sa pentru Iisus Hristos, nu este
niciodat prsit de Sfntul Duh. El este acela care insufl nevoito-
rului rspunsurile n fata persecutorilor. Acest fapt face ca faptele
mucenicului si cuvintele sale s fie considerate ca autentice mr-
turisiri de credint si evenimente liturgice, care se mplinesc n acelasi
timp. Biserica a considerat aceste manifestri mucenicesti ca fiind
lucrri si roade ale Sfntului Duh si le-a pus alturi de Sfnta Scriptur.
Cuvintele si nvtturile martirilor sunt deci considerate ca fiind
inspirate de acelasi Mngietor si sunt lsate Bisericii spre folosul
tuturor credinciosilor ei. Sfntul Ignatie Teoforul n epistolele sale
arat c aceste daruri duhovnicesti sunt oferite de Domnul nostru
Iisus Hristos fiecrui membru al Bisericii, prin interventia direct si
mijlocirea Sfintilor mucenici, care bine s-au nevoit. Ca urmtori ai
patimilor Mntuitorului Iisus Hristos, mucenicii si poart crucea
mpreun cu Domnul lor, renuntnd la ei, pentru ca Iisus Hristos s
triasc n ei. Domnul nostru Iisus Hristos este deci n ei, n viata lor,
ncununndu-le suferinta. Ca purttori ai acestor chinuri, mucenicii
Introducere Preambul
Prezen(a plenar a lui Iisus Hristos
n Sfin(ii Martiri yi Mucenici
44
se mprtsesc de slava lui Dumnezeu si mprtesc mpreun cu El
de-a dreapta Tatlui. n acest sens, suferinta lor este vzut ca act de
colaborare si de conlucrare cu suferinta Mntuitorului la opera de
mntuire si curtire a lumii de pcate si patimi. Din alt punct de
vedere, modul martirilor de a-l mrturisi pe Iisus Hristos este un
botez care curt complet de pcate, realiznd astfel, asemnarea cu
moartea si nvierea lui Iisus Hristos. Tertulian, n lucrarea sa, De
Baptismo, spune c mucenicii si dau viata n botezul lor, practicnd,
n acest fel, botezul sngelui. Dac n botezul cu ap credinciosul
primeste iertarea pcatelor, n botezul sngelui martirul primeste
coroana si cununa vietii vesnice din minile lui Iisus Hristos nsusi.
Dup acest botez nimeni nu mai pctuieste, spune Sfntul Ciprian
al Cartaginei. Faptul ca martirul ori mucenicul s-a unit deplin si
desvrsit cu Iisus Hristos n jertfa si mucenicia sa este confirmat si
de cinstirea pe care o dobndeste dup sacrificiul su. Biserica a
considerat dintotdeauna pe mucenici c sunt mpreun cu Iisus
Hristos si, n acest mod, memoria si toate ale lor au devenit un tezaur
de mare pret al ei. Mucenicul este si din acest punct de vedere
nedesprtit de Mntuitorul nostru Iisus Hristos si cinstit cu mult
veneratie de credinciosi. n martiriul Sfntului Policarp al Smirnei se
subliniaz acest adevr: ne nchinm lui Hristos, pentru c el este
Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri i cinstimdup vrednicie ca pe ucenicii
si imitatorii Domnului, pentru nentrecuta lor iubire fat de mpratul
si nvttorul lor... Noi am dobndit apoi osemintele lor mai cinstite
dect pietrele pretioase si mai scumpe dect aurul si le-am asezat la
un loc cuviincios.
Prezenta Mntuitorului nostru Iisus Hristos n viata mucenicilor
este subliniat si de momentul mrturisirii credintei mucenicului
naintea muncitorilor si a lumii pgne dezlntuite asupra lui. Aceste
clipe se nscriu ntr-o nou form de viat si vietuire care va angaja
ntreaga fiint a martirului n procesul de transformare si metamor-
fozare a lumii. Dialogul sau raportul dintre mucenic si clul su n-
au dect o singur varianta existential converteste-te sau ucide-
m. Ca si Mntuitorul Iisus Hristos, care a mrturisit cu senintate
si iubire n fata lui Pontiu Pilat, si mucenicul vorbeste judectorului
su ca unui prieten, fr s-l urasc. Cuvintele lui sunt ale Duhului
Sfnt, de aceea el propune semenilor si un limbaj nou, n stare s
vindece necredinta, boala si suferinta cauzat si generat de pcat.
De asemenea, vorbele sale determin spre o viat nou si ajut pe
cel care se hotrste s se converteasc si s-l urmeze pe Iisus
Hristos. De cele mai multe ori martirii cnt, intonnd cuvinte din
Sfnta Scriptur, artnd prin aceasta ca viata mpreun cu Iisus
Hristos si n Hristos este un imn de slav adus lui Dumnezeu. n
acest sens mrturisirea lor este ortofon, n contrast cu zgomotul
pcatului si al mortii. Prin aceste manifestri, mucenicii construiesc
manifestarea cultic si imnografic a Bisericii n toat plintatea ei.
Opus fiind cuvintelor lor nu poate fi dect blestemul promovat de
nvtturile nseltoare ale pgnilor, care-si au originea n viclenia
si perfidia iadului. mpotriva diavolului si a tuturor mijloacelor sale
ucigtoare de suflet se aseaz constient si senin mucenicul si martirul
lui Iisus Hristos, angajat pe calea adevrului si al drepttii, ca s
lupte mpotriva idolilor si ntunecimii diavolilor.
Prin urmare, ptimitorii lui Iisus Hristos, plini de fort haric si
ndrzneal sfnt se prezint naintea persecutorilor cu puterea lui
Dumnezeu, pentru a impune n fata lumii, potrivnice credintei lor,
credinta si iubirea crestin, pe care le mrturisesc cu propriul lor
snge. Spre deosebire de lumea pcatului, faptele lor sunt logice,
sunt faptele unor fiinte care triesc n Dumnezeu si dup poruncile
lui Dumnezeu. Cu toate c lumea i consider nebuni si iesiti din
minte, mucenicii sunt singurii ntelepti si rezonabili, ntr-o lume
ntunecat de satana si deteriorat ori degradat de ru, rnitii pen-
tru iubirea lui Iisus Hristos sunt singurii luminati la minte si la chip.
Pe acest ring si stadion martirii au posibilitatea s nfrunte direct si
pe propriul su teren pe tatl minciunii, diavolul. Superioritatea lor
rezid n faptul c ei mrturisesc pe adevratul Dumnezeu n fata
cruia tot genunchiul trebuie s se plece si al celor ceresti si al celor
pmntesti si al celor de dedesubt. Si s mrturiseasc toat limba
c Domn este Iisus Hristos, ntru slava lui Dumnezeu Tatl. Pentru
pgni si ru credinciosi Dumnezeu se ascunde, dar este gsit de
aceia care-L caut cu toat inima si mplinesc poruncile lui. Mucenicii
se desfteaz, prin urmare, de dulceata vietuirii n Dumnezeu si pri-
mesc puterea de la Iisus Hristos. n asemenea ambiant, naintea lui
Dumnezeu si a ngerilor Lui, lor le este foarte usor s schimbe viata
terestr pentru viata cereasc. Momentul desprtirii lor de trup con-
semneaz pentru mucenici, nceputul unei vieti reale si al unei expe-
riente plenare de comuniune cu Dumnezeu si cu sfintii Si. Mucenicul
doreste s se uneasc cu Iisus Hristos, a crui mprtie nu este din
aceast lume, El fiind Dumnezeul real si personal. Trecerea sa din
aceast lume nseamn ntlnirea sa cu cel pretuit, iubit si dorit att
de mult, cum se arat n troparul de la sfintele mucenice: pe Tine,
mirele meu, te iubesc si pe tine, cutnd, m chinuiesc. Ca s ne
dm mai bine seama de aceast nzuint sufleteasc, ne ducem cu
mintea la strmosul nostru Adam care, nainte de cderea sa n pcat,
tria n comuniune cu Dumnezeu. Cu sigurant, dup ndreptarea
noastr prin Iisus Hristos tot comuniunea a rmas ca singura expe-
rient valabil cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om.
Printii, zice Sfntul Grigorie Palama, ne-au nvtat s cugetm
despre Dumnezeu trecnd mai nti prin experienta comuniunii,
ntruct numai aceast form de trire d voie omului s-si deschid
cugetarea spre cel iubit. Acest aspect subliniaz faptul c Dumnezeu
nu se comport ca o fiint abstract, ci ca o persoan care poate si
doreste s stea n relatie cu alte persoane, n comuniune de dragoste.
Mai nti Dumnezeu, din iubire dumnezeiasc nelimitat si nemr-
ginit, si-a artat dragostea sa desvrsit, prin coborrea lui la noi
cnd a luat firea noastr striccioas. Cuprinsi n aceast iubire oa-
menii urc la Dumnezeu, rspunznd acestei chemri divine inaugu-
rate prin jertfa si nvierea Mntuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu nu
ngusteaz creatura sa prin cuprinderea ei n sine, ci dimpotriv, ea
se mbogteste cu fiecare naintare n Dumnezeu. Tocmai datorit
acestei dispozitii sufletesti pentru viata fericit si acestei disponi-
bilitti spre comuniune, mucenicul devine omul ntregii lumi si pentru
toate timpurile. Sacrificiul su reflect jertfa lui Iisus Hristos, Domnul
Icndu-se si mai vizibil prin ei n lume. Desi El este necunoscut n
fiinta lui, totusi este perceptibil n strlucirea sa divin, att n faptele
eroice ale plcutilor si, ct si prin sfintele lor moaste, pline de duh si
de adevr. Prin Mntuitorul, mucenicul nvat s triasc drept, s
discearn binele de ru si, n orice loc sau moment al vietii sale, el
doreste s triasc numai cu Dumnezeu. Faptul c mucenicul si
pecetluieste crezul su prin moarte violent, aceasta nu nseamn c
el doreste neaparat moartea. Cu toate acestea, trebuie totusi s
subliniemfaptul c el este constient c doar prin jertfa muceniceasc
a propriei sale fiinte poate s ajung la cel pe care-l iubeste, adic la
Iisus Hristos. Prin sngele su, el pecetluieste iubirea sa si ea devine
astfel singurul mijloc de a fi n iubirea lui Dumnezeu si de a pecetlui
aceast intimitate cu propria sa viat. Acest semn al sensibilittii
sale pline de dragoste divin este subliniat de sacrificiul su pentru
Iisus Hristos, gest care reprezint plenitudinea iubirii sale fat de
atotputernicul Dumnezeu si fat de ntreaga lume. Potrivit spuselor
Sfntului Clement Alexandrinul, dac trecem la iubire, martirul este
fericit cu adevrat cnd mrturiseste iubirea divin, pe Dumnezeu si
pe Iisus Hristos, pe care iubindu-L, L-a recunoscut ca frate si s-a
druit lui cu totul.
45
Anul V, nr. 3(43)/2014
Prin urmare, vom sustine cu toat tria si convingerea c, trind
experienta mprtiei Cerurilor prin slava hristic a mucenicilor si
martirilor, Biserica contempl viata vesnic, prin intermediul sau cu
ajutorul soteriologiei si eshatologiei, n cuvintele si gesturile lor. Ea
particip la viata nestriccioas a Duhului nc de aici, astfel c
fiecare comunitate, angajat n sens mistic prin Sfnta Liturghie n
taina martiriului, a jertfei si muceniciei, si n mod explicit prin ncer-
crile si ptimirile din lumea aceasta, asumate ntr-un duh de credint,
cu toat responsabilitatea, rbdarea si ndejdea crestin, cstig
luciditatea duhovniceasc, exprimat n unicul mod eclezial de a fi:
fiti tari n credint si s v iubiti unii pe altii. Dac Biserica ignor
aceast paradigma martiric ori muceniceasc si se detaseaz sau
dispenseaz de ea, risc s uite propria ei natur si propria ei voca-
tie. Cu alte cuvinte, Biserica si martiriul se adeveresc reciproc. Inter-
pretarea cea mai profund a martiriului este dat n mrturisirea
cuvntului Bisericii despre harul eshatologic nvingtor si biruitor,
prin care mucenicii, de ieri, de azi, dintotdeauna, se mplinesc pe ei
nsisi vruind lumea. Martirul si mucenicul d mrturie lumii pentru
Biserica lui Iisus Hristos n care el rmne prin jertfa sa. Totodat, el
vorbeste tuturor crestinilor si tuturor timpurilor, spunndu-le c
moartea lor nu este zadarnic, ci artnd felul autentic de a fi al cre-
dinciosului, care s-a mbrcat n Iisus Hristos - Domnul, Stpnul si
Mntuitorul - prin sfnta Tain a Botezului - svrsit de ctre sacer-
dotul pururea slujitor si jertfitor, n numele Sfintei si Dumnezeiestii
Treimi - Celei de viat fctoare, dttoare si ziditoare.
Istoria romnilor este dominat la sfrsitul sec. al XVII-lea si
primele decenii ale celui urmtor de puternica personalitate a voie-
vodului Trii Romnesti, Constantin Brncoveanu. ndelungata sa
domnie, nceput la 29 octombrie 1688 si ncheiat n mod tragic n
anul 1714, n ziua de 15 august, corespunde unor importante trans-
formri economice, sociale, politice si culturale.
Dup cum a existat o epoc a lui Mircea cel Btrn, Stefan cel
Mare, Mihai Viteazul, sau Matei Basarab, prin amploarea faptelor lor
politice sau militare, tot asa a existat o epoc a lui Constantin Brn-
coveanu. Aceasta se deosebeste ns de celelalte prin natura meto-
delor politice, Brncoveanu Vod ncheind epoca voievozilor rzboi-
nici si ncepnd etapa negocierilor diplomatice si a stabilirii de relatii
personale cu conductorii politici ai lumii de atunci.
Constantin s-a nscut n anul 1654, n satul Brncoveni, fostul
judet Romanati, fiind nepot al voievodului Serban Cantacuzino. A
rmas orfan de mic, tatl su fiind omort n februarie 1655, n timpul
rscoalei seimenilor si dorobantilor, ridicati mpotriva domniei. Astfel,
Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica dup tat, Puna
Greceanu, si de unchiul su, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea
ce i-a prilejuit primirea unei educatii alese. Copilria si-a petrecut-o
n casele printesti din Bucuresti, deprinznd carte greceasc si la-
tineasc, dovedindu-se iscusit la nvttur. Murind cei doi frati ai
si mai mari, toat mostenirea printeasc rmne tnrului Can-
tacuzino. Se cstoreste cu Marica, nepoata lui Antonie Vod din
Popesti. n 1678, unchiul su, Serban Cantacuzino ajunge domnitor,
astfel c tnrul Constantin este naintat vel-logoft, cea mai nalt
treapt a ierarhiei boieresti. Avnd si o avere nsemnat, acesta avea
deci o situatie multumitoare. Cu toate c nu a rvnit niciodat la
tronul Munteniei, a fost nevoit s primeasc ungerea ca domnitor, la
aceasta contribuind boierii trii, mpreun cu mitropolitul Teodosie
si cu Patriarhul Ecumenic, cu totii pretuindu-l pentru alesele sale
calitti, intelectuale si morale.
Cu toatec situatia trii, aflat ntre cele trei mari Imperii aflate n
conflict permanent (Habsburgic, Tarist si Otoman), Constantin Brn-
coveanu a reusit cu tact si ntelepciune, s pstreze o vreme un cli-
mat de liniste si de prosperitate. n aceast perioad, voievodul s-a
dedicat realizrii de lucrri cu rezonant cultural si spiritual, n
special ctitoririi unor asezminte laice si bisericesti de mare nsem-
ntate si valoare spiritual si arhitectural. Astfel, au fost nltate
bisericile de la Potlogi si Mogosoaia, mnstirile Hurezi si Brncoveni,
precum si palatul de la Mogosoaia, care se distinge prin stilul arhitec-
tural brncovenesc, devenit renumit. Prin aceasta, Constantin Brn-
coveanu a ctitorit epoca cea mai strlucit a culturii noastre romnesti.
De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare si danii substantiale
ctre crestinii aflati n afara hotarelor trii, n Moldova, Transilvania,
precum si la Locurile Sfinte. Averea lui imens ns, rvnit de turci,
precum si intrigile de la Curte, i-au grbit sfrsitul. Dar astfel, voie-
vodul si-ancununat fruntealui, casi acelor 4 feciori si alui Ianache
Vcrescu, primul su sfetnic si dregtor, care era si unchiul sotiei
sale, cu sfntul nimb al muceniciei pentru credinta ortodox, pe care
nu a prsit-o nici n fata clului. Astfel, n apropierea Pastelui anu-
lui 1714, printr-un trimis al naltei porti, care a sosit la Bucuresti, lui
Constantin Brncoveanu i se pune pe umr nframa de mtase neagr,
semnul maziliei. A fost dus mpreun cu familia si o parte din averi la
Constantinopol, unde va fi nchis n sumbra nchisoare Edicule
(nchisoarea celor sapte turnuri). Aici au fost tinuti nchisi vreme de
4 luni, fiind supusi la cele mai cumplite chinuri, fiind torturati pentru
a mrturisi unde si-au ascuns averile. Dup cele patru luni de tortur,
ostaticii au fost mutati n nchisoarea Bostangi Basa, unde erau n-
chisi numai naltii demnitari. Si aici au urmat alte serii de torturi, tot n
scopul jefuirii de avere. n cele din urm, muftiul a reusit s obtin
gratierea ostaticilor, dar cu conditia trecerii la mahomedanism. ns
btrnul voievod va refuza cu brbtie si curaj, ca si cei dimpreun
cu dnsul, drept pentru care au fost condamnati la moarte prin deca-
pitare, n data de 15 august 1714. Aceast zi era menit s le adn-
ceasc si mai mult durerea din suflet, fiind si Praznicul Adormirii
Maicii Domnului, dar si ziua onomastic a voievodului, care mplinea
60 de ani.
Astfel, Brncoveanu, mpreun cu toate rudeniile lui, au fost
scosi din temnit, numai n cmsi, cu capetele descoperite, si purtati
n lanturi pe ulitele Constantinopolului, ca niste fctori de rele, spre
locul de executie Ialy-Kiosc, din apropierea marelui serai. De fat
erau, pe lng sirurile de ieniceri si multimea de popor ngrozit, si
sultanul Ahmed al III-lea, crudul su vizir, Gin Ali, precum si amba-
sadorii mai-marilor puteri europene de atunci, invitati special la
macabrul spectacol. Cumplita dram n-a durat dect un sfert de ceas,
dup spusele unor martori oculari. Clul i-a pus n genunchi pe toti
sase, la o oarecare distant unul de altul, li s-au scos bonetele, li s-
a ngduit s-si fac o mic rugciune. Del Charo pstreaz urm-
toarele cuvinte de mbrbtare ale lui Brncoveanu: Fii mei, fiti
curajosi, am pierdut tot ce am avut n aceast lume, cel putin s sal-
vm sufletele noastre si s ne splm pcatele cu sngele nostru.
Sub prima lovitur de palos a czut capul vistiernicului Ianache
Vcrescu, apoi al fiului mai mare al lui Brncoveanu, apoi cele ale
lui Stefan si Radu. Cnd clul a ridicat palosul s taie capul copilului
Mateias, acesta nspimntat, s-a rugat sultanului s-l ierte, fgdu-
ind c se va face musulman. Dar btrnul tat si-a mbrbtat astfel
copilul: Din sngele nostru n-a mai fost nimeni care s-si piard
credinta. Dac este cu putint, mai bine s mori de o mie de ori dect
s-ti renegi credinta strmoseasc pentru a tri ctiva ani mai multi
Despre Sfin(ii Martiri Brncoveni:
Constantin Vod yi cei patru fii ai si:
Constantin, $tefan, Radu yi Matei
precum yi ginerele su - Sfetnicul Ianache
46
pe pmnt. Copilul, ca renscut, si puse linistit gtul pe tietor si-
i zise clului: Vreau s mor crestin: loveste, iar acesta i tie capul.
La captul acestor imagini cutremurtoare pentru sufletul oricrui
tat, capul lui Constantin Brncoveanu nu s-a putut dezlipi de trup
la lovirea clului, si astfel, cei sase martiri si-au ncredintat viata n
minile Celui care a fost mrturisit. Apoi, trupurile celor sase eroi ai
credintei au fost trte pe uliti si aruncate n apele nvolburate ale
Bosforului, iar capetele au fost nfipte la prima poart a seraiului,
unde au stat trei zile, dup care si ele au urmat trupurilor. Pe ascuns,
crestinii au adunat ce se mai putea recupera din trupurile celor sase
martiri, si le-au dus n tain de le-au ngropat, nu departe de Cons-
tantinopol, n insula Halchi, n biserica mnstirii Maicii Domnului,
pe care Domnitorul Brncovean a ajutat-o cu ceva timp mai nainte.
Sotia marelui domnitor a stat nchis la Constantinopol pn n
luna martie anul 1715, cnd a fost exilat la Kutai, pe malul estic al
Mrii Negre, de unde a fost eliberat si a venit n tar, n anul 1716.
Apoi, doamna Marica, n anul 1720, a adus n tar osemintele sotului
ei, n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, si nmormntate n
biserica Sfntul Gheorghe Nou, ntre mormntul lui Ion Mavrocordat
si cel al lui Grigorie Brncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului
pe lespedea de pe mormnt de teama turcilor, dar pe aceasta se poa-
te distinge, spat n piatr stema Trii Romnesti, ca semn c acolo
odihneste domnitorul acesteia.
La initiativa fostului Patriarh al Romniei Miron Cristea, n anul
1934, cu prilejul praznicului Sfintilor mprati Constantin si Elena,
sicriul cu osemintele lui Constantin Brncoveanu a fost strmutat
din biserica Sfntul Gheorghe Nou si depus n Paraclisul Patriarhal,
pentru a se svrsi cuvenita slujb de pomenire. Apoi, a doua zi a
urmat o procesiune, n cadrul creia sicriul cu cinstitele oseminte a
fost purtat, n sunetele clopotelor bisericilor, de-a lungul a mai multor
strzi din Bucuresti, si repuse n biserica Sfntul Gheorghe Nou,
unde se afl si astzi. Prin aceasta, s-a dat cuvenita cinstire celui
care, vreme de un sfert de veac, a stiut s conduc n mod autonom
tara lui, desi conditiile vremii erau vitrege, a reusit s ridice prestigiul
cultural al Trii Romnesti, si mai ales, a stiut s moar pentru credinta
strbun, n acest fel dovedind nc o dat ntregii lumi c romnii au
avut parte si de conductori destoinici, ridicati la rangul sfinteniei.
De aceea, n anul 1992, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne
va trece pe cei sase martiri n rndurile sfintilor, ca zi de prznuire
fiind stabilit data de 16 august.
n ziua Adormirii Maicii Domnului din anul 1714 Constantin
Vod Brncoveanu urma s mplineasc vrsta de 60 de ani. nc de
la nceputul anului se pregtise pentru serbarea fericitului eveniment,
mai ales c n acelasi an aniversa si 25 de ani de domnie. n dimineata
zilei de 15 august 1714, desfigurati de tortur, Constantin Brnco-
veanu, cei patru fii ai si si ginerele Ianache erau purtati de la Yedikule
ctre Serai, pe strzile pline de gur-casc... n acel moment simti o fort
si o liniste necunoscute pn atunci: Vreau s mor crestin! Loveste!.
Din nefericire, lucrurile aveau s ia o ntorstur att de nepre-
vzut, nct n ziua aniversrii sale, domnitorul era purtat n lanturi,
mpreun cu fiii si ginerele su, asemenea tlharilor de rnd, pe strzile
Istanbulului. Calvarul ncepuse cu sase luni nainte cnd, n Sp-
tmna Patimilor, Brncoveanu primea vestea mazilirii sale. n Vinerea
Mare porni, escortat de o gard turceasc, ctre Istanbul, unde, o-
dat ajuns, fu aruncat n temnita Yedikule, mpreun cu cei patru fii ai
si si cu vistiernicul Ianache Vcrescu.
n temnit, domnitorul si fiii si au fost torturati ntr-un mod
aproape imposibil de imaginat n zilele noastre. Astfel, cronicarul
spune c pe lng butucii n care le-au fost prinse minile si picioarele,
li se cresta pielea capului, presrndu-se apoi sare, li se ardea pieptul
si tlpile cu fierul rosu, erau btuti cu bestialitate n fiecare zi. Si tot
acest tratament nu avea dect un singur motiv: aflarea sumelor de
bani depuse de domnitor n bncile apusene.
Dup sase luni de chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat s-a
hotrt executarea public a prizonierilor si, ca o prob de sadism
extraordinar, ziua fixat a fost 15 august, zi de mare srbtoare a
crestinilor, dar si ziua de nastere a domnitorului si onomastica sotiei
sale, doamna Marica. Cnd a transmis aceast veste ntemnitatilor
solul a mai mentionat c din prea multa milostivire a mritului sultan
muftiul obtinuse gratierea, n cazul n care condamnatii ar fi prsit
legea crestin si s-ar fi convertit la islamism sau mahomedanism.
Dup cum am mai spus, n dimineata zilei de 15 august 1714,
desfigurati de tortur, cu capetele descoperite, mbrcati doar n
cmsi ponosite si trnd dup ei lanturile grele, Constantin Brn-
coveanu, cei patru fii ai si si ginerele Ianache erau purtati de la
Yedikule ctre Serai, pe strzile pline de gur-casc. Ajunsi la locul
executiei, au fost asezati n fata sultanului Ahmed al III-lea, care a
tinut n mod special s participe. Condamnatilor li s-a reamintit c si
pot cruta viata dac se dezic de Iisus Hristos.
Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului,
pstreaz urmtoarele cuvinte de mbrbtare ale lui Brncoveanu:
Fiii mei, fiti curajosi, am pierdut tot ce am avut n aceast lume, cel
putin s salvm sufletele noastre si s ne splm pcatele cu sngele
nostru. Imediat au fost aliniati si asezati cu capetele pe trunchiuri.
Cel dinti a czut capul sfetnicului Ianache, sub necruttoarea se-
cure a clului. Au urmat apoi capetele fiilor Constantin, Serban si
Radu. Cnd veni rndul lui Mateias, mezinul de numai 11 ani, ngrozit
de trupurile care se zbteau, mproscnd cu snge n toate prtile si
de privirile reci, ntiprite pe chipurile fratilor si, ale cror capete au
fost desprinse de corpuri, se arunc la picioarele sultanului, promitnd
c se va face musulman, dac va fi crutat. Mai bine s mori de o
sut de ori, dect s-ti lepezi credinta, auzi Mateias, printre suspine,
glasul printelui su.
n acel moment simti o fort si o liniste necunoscute pn atunci.
Se ridic n picioare, si merse direct ctre clu, asezndu-si capul pe
trunchi. Vreau s mor crestin! Loveste! n doar cteva clipite capul
destrupat al lui Mateias avea aceeasi expresie rece, parc nepstoare
ca a fratilor si. La urm, lng balta de snge a fiilor si, ce lucea sub
razele amiezii, a fost omort si btrnul Constantin Brncoveanu de
aceeasi lovitur nemiloas a clului. Oribilul spectacol s-a ncheiat,
dup obiceiul otoman, cu purtarea capetelor n vrful sulitelor, pe
strzile Istanbulului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate n mare...
Trupurile nensufletite ale domnitorului si fiilor si a ginerelui
Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de crestini si nmormn-
tate n biserica din Insula Halki, n biserica Maicii Domnului, zidit de
mpratii paleologi, dar ajutat cu multe daruri de domnitorul martir.
Cu foarte mari eforturi, doamna Marica Brncoveanu a reusit s
aduc n tar osemintele voievodului, nmormntndu-le n una din
ctitoriile sotului ei, biserica Sfntul Gheorghe Nou din Bucuresti.
De team s nu fie profanat de turci, mormntul a fost acoperit cu o
lespede de marmur alb, fr nsemnele domnesti. Doar inscriptia
discret cu stema Trii Romnesti si candela de argint de deasupra
mormntului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai trziu le-
a descifrat Nicolae Iorga, c acolo odihnea Sfntul Martir Constantin
Brncoveanu.
n alt ordine de idei, cu toate c a fost un martiriu n toat re-
gula, cu nimic diferit de executiile de crestini fcute de mpratii ro-
mani persecutori, sultanul a fost nsotit de ambasadorii marilor puteri
Concluzii yi ncheierea
47
Anul V, nr. 3(43)/2014
europene - desigur, crestini si ei - Franta, Anglia, Rusia, Imperiul
Habsburgic. Poate c frica, putina credint sau simplul oportunism
politic i-a mpiedicat pe reprezentantii puterilor europene s reac-
tioneze sau mcar s nteleag extraordinarul gest al unui principe
crestin. Mai mult, sptmnalul francez Gazette de France, aproape
n stilul unui tabloid contemporan, a scris doar despre problema
averii din strintate, tortur si executie. Despre gestul martiric al
domnitorului sau mcar despre eroismul su... nimic. Nici mcar un
cuvnt.
La 20 iunie anul 1992 Biserica Ortodox Romn, la initiativa
Patriarhului Romniei Teoctist Arpasu, a canonizat pe Martirii Brn-
coveni, fixndu-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide
cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului). n zilele de 15-16 August
1992 au avut loc la Bucuresti si Mnstirea Hurezi, din judetul Vlcea
ceremoniile de proclamare a canonizrii Sfintilor Martiri Brncoveni,
n prezenta membrilor Sfntului Sinod si a mii de credinciosi, care-si
artau evlavia fat de singurul domnitor romn care a preferat moartea
muceniceasc si martiric dect s renunte la credinta strmoseasc
si autentic, n Iisus Hristos... n anul acesta - 2014, se mplinesc 300
de ani de la sfrsitul mucenicesc si martiric al Sfintilor Brncoveni,
motiv si prilej pentru Biserica Ortodox Romn, la initiativa Printelui
Patriarh Daniel, s declare acest an drept unul jubiliar, omagial si
comemorativ...
Cu alte cuvinte asadar, rsplata martirului sau a mucenicului este
preamrirea sa n ceruri (dar si pe pmnt), adic trirea lui mpreun
cu Iisus Hristos si n unire vesnic cu Dumnezeu. De bun seam,
suferinta ndurat aici pe pmnt nu are comparatie cu slava cereasc
de care s-a nvrednicit. Mucenicul sau Martirul trieste n comuniune
cu Dumnezeu n viata pmnteasc, iar dup sfrsitul su locuieste
n comuniune permanent si nencetat cu Domnul, n viata cea
cereasc, cunoscnd n mod desvrsit fericirea deplin n iubirea
dumnezeiasc. El va primi nsutit ceea ce a lsat aici, mprtind m-
preun cu Iisus Hristos n vesnicie. Pentru jertfa sa si pentru chinu-
rile sale ngrozitoare si mai presus de fire, el s-a fcut vrednic cu
adevrat de o amintire nepieritoare, dup cum spune Eusebiu din
Cezareea. Dar mucenicii, chiar dac au ajuns n unire desvrsit cu
Dumnezeu, rmn totusi n Biseric n ajutorul fratilor si surorilor lor.
De aceea Vietile Sfintilor au fost transmise Bisericii n scris, ca s
arate urmasilor modul de a se conduce n viat, dup poruncile lui
Dumnezeu - Cel n Treime Slvit si Ludat!...
Referin(e bibliografice:
1. Pr. Prof. Ion Ionescu, Sfinti romni i aprtori, p. 620, 634.
2. P. Panaitescu, Cltori poloni n ]rile Romne, p. 144-145,
3. Anton Maria Del Chiaro, Descrierea ]rii Romneti,
n vol. Cltori strini despre ]rile Romne, vol VIII, p. 388.
4. www.patriarhia.ro
5. www.basilica.ro
6. www.ziarullumina.ro
7. www.mmb.ro
8. www.doxologia.ro
9. www.mitropoliaolteniei.ro
10. www.arhiram.ro
11. www.mitropolia-ardealului.ro
12. www.arhiepiscopiatargovistei.ro
13. www.eparhiaargesului.ro
14. www.episcopiagiurgiului.ro
15. www.sfantulgheorghenou.ro
Yusuf Yigit
(Austria)
Ein Brief an die Welt da drauen
Ich schreibe einen aufgewhlten
mit Leid erfllten Brief,
an die Leute da drauen,
an Versunkne im Schlaf,
die auf der Erde hausen
Einen Brief an Alle, die langsam im Chaos versinken,
Wie die verfluchten Gespenster; die aus dunklen Gewssern
trinken, die da glauben es ist licht und hell
wo doch stockdunkel und finster...
Ihr seid es doch, die an die zur Freiheit umgetauften
Gefangenschaft angeprangert waren,
Ihr seid es, die ohne Gefhl und Seele umherschwirren,
Die mit knstlichem Honig gelockt und gelhmt seit ungefhr
hundert Jahren
Und dann wie die betubten Tiere erschpft umherirren...
Ihr seid es ja, auf die gedroschen,
denen das Augenlicht erloschen,
die es weder wissen noch ahnen,
Welche Gefahren sich anbahnen
Ihr seid es, die nie und nimmer eine Reaktion zeigen,
die ihre gehobelten Hupter vor Tyrannen neigen,
Die Angst und Schrecken hinterlassen mit ihren Schergen,
und auf der Welt leben wie Vampire in den Srgen
Die die leben und nicht wissen warum,
die die gehen und nicht wissen wohin,
die die nicht denken wollen und dumm,
Ich frage Euch: Wo bleibt hier der Sinn?
Diese sinds und auch Ihr, Die dem inneren Tier,
Ihr Gehr gleich her schenkten, Und sich lange ablenkten
Die die im wahrsten Sinne des Wortes Nichts haben
und doch alles zu haben scheinen,
Die laut vor sich lachen und sich an etwas laben
und doch innen wimmern und weinen,
Die vergeblich suchen an einem Ort Ruh,
und nicht finden, weder heute noch im Nu...
Denn ihr seid es doch Mrder und Opfer zugleich,
Die unterdrckt werden und unterdrcken,
Die sich angeblich wnschen ein Friedensreich,
Und trotzdem emsig Waffen bauen statt BrckenDiese sind es:
die Tyrannen, Sie sind die Jger; ihr die Gejagten , Sie sind die
Plage, ihr die Geplagten, Sie qulen ohne zu ahnen eure Geister,
und stehlen ohne zu mahnen wie die Meister...
Sie spielen mit eurem Kopf wild Golf,
Ihr seid das Schaf, sie der bse Wolf,
Versteckten sich fast in allen Schafen,
Nisteten sich ein wie Mckenlarven...
...in die Seelen der Menschen, Und lenkten deren Denken,
In ihre dunklen Kammer,
aber jetzt ist es zu spt...
Ach, was fr ein Jammer...
Ach, was fr ein Jammer...
48
Anul V, nr. 3(43)/2014
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET FIXIST
C-un ideal
De peste Stix
Ajungi la fix
n Taj-Mahal
De esti prolix
Ca un sacal
C-o sa pe cal
Nu poti da chix
Apoi, prin secte,
Ajungi, fatal,
Prinznd insecte,
Ce trag la jug,
Spre un final
Aprins pe rug!
Eugen Deutsch,
2 martie 2013
SONET PER-VERS
Un tip pervers,
Urcat pe-o rim,
Credea c-i crim
S scrii un vers.
Chiar de-i infim,
Chiar de s-a sters,
Din Univers
Scoate-o chenzin.
Iar o dilem
A celui blond
Cere-o poem
nscris-n sfera
Cea fr fond
Marcnd, grav, era!
Eugen Deutsch,
2 martie 2013
SONET INDIGEN FABUL-OS
Aveam un cine, Mosorel,
Unit n cuget si-n simtiri
Cu ciocrlii si trandafiri
Si greierii din musetel.
Era matur, fiind ctel,
Lingea tigi, lingea tingiri
Si nu avuse ngrdiri
De sus n jos, n niciun fel.
Dar faptul c-ti citea n ochi
A fost, se pare, un deochi!
Si, ntr-o zi, l-au arestat,
Btut, pe coam, c-o nuia,
C, n trecut, ar fi ltrat
La CINE, CND nu trebuia
Janet Nic
3 martie 2013
SONET CU FOND
V spun acum deschis: degeaba lupt!
M zbat, n van, ca pestele pe mal,
C am ajuns n ultim, ultim hal,
De pofte ars, iar de pcate, rupt.
Cu stele coapte-n har ades m-nfrupt
S vin de hac acelui animal
Ce-mi zburd-n vis si-n gnduri, visceral,
Si recunosc: n toate sunt corupt!
Corupt profund de preafrumoase fete,
De iambi, trohei, rondeluri si sonete.
Pcatu-acesta-l mostenii de-a gata,
Mi-l puse-n snge, val de foc, GENUNEA.
Am mostenit umorul de la TATA,
Iar, de la MAMA, hipertensiunea.
Janet Nic
3 martie 2013
Hei, inimioar!
Motto:n fiecare zi este prea
trziu pentru a iubi destul
(G. Popa - nsemnrile unui
oaspete al luminii)
Pasre rar
Inimoar!
Odihn nu ai
Nu poti
S stai
Mereu lucrezi
Pompezi
Lichid vital
Val dup val
Ne tii... vii
Atta stii
Meniul iubirii
(sotiei)
Motto: Dragostea adevrat este
o limb pe care surzii o pot auzi i
orbii o pot vedea
(Gabriel Garcia Marquez)
Cnd astrul zilei
Zorii l nalt
Tu esti gustarea mea
De dimineat...
Cnd, vesnic nestul
Te vd cu ochi avizi
Tu esti iubito
Festinul meu de prnz...
Cnd ziua scade,
Soarele coboar
Tu drag esti
Desertul meu de sear...
Cnd totul mprejur
Vorbeste-n soapte
Tu esti cireasa
De pe tort, n noapte...
De tine nu m satur
O s,tii bine
S,i nu uita! as,tept
Ziua de mine...
Mihai HORGA
Alte organe
Mai fac fasoane
Dar tu
Nici cnd, n-ai cnd
Exclus!
(Altfel, ne-am dus)
Din plin
Triesti
Si mai gsesti
Timp
S iubesti!
51
49
Anul V, nr. 3(43)/2014
Muntele Moria
Abia vedem, abia mai mergem,
E prea putin dragoste n lume,
doar primele semne, unii rmn la primele
semne, n ciuda orelor si zilelor n valuri,
ritm cardiac, o er, snge proaspt, strig
lipitoarea, noi suntem cei mnati sau cei ce
mn? S nu ne nselm cu ajutor
nchipuit, mai meditm?
Oare ce ne locuieste mai mult? Speranta?
Teama? Nimicnicia? Astfel urcam Muntele
Moria.
Pafnutie
Adevratul erou este cel care moare
pictnd, cntnd la vioar, scriind,
Nu-mi spunesi povestile voastre erotice,
Mergeti la Sf. Anton,
Pentru c tot ce este grab, la fel piere,
Spre a cunoaste nu te nlta, coboar,
Spre a te nlta, coboar,
Spre a vedea, nchide ochii,
Spre a iubi, fugi de iubire,
Ea va veni asa cum soarele
Apare din norii cei vrjmasi,
Etern strlucitor, ca o iertare.
Direc(ia X.
Tu esti direct, cin-te reflect?
Si invers, hai s-o lum de la nceput.
Eu merg pe un coridor, coridorul gliseaz
Pe lng mine, pe lng tine,
Singurul punct de sprijin este piciorul meu,
Tu stai pe piciorul meu.
Amintirea este ca un cuc,
si gseste cuib n oricare loc,
Tu esti amintirea mea,
Esti ispita nceputului,
Iar eu - modelul nebuniei subiective,
Un Don Quijote - brbier,
Se poate exista n afara ta?
De fapt ce facem noi aici?
Scriem un poem fr autor,
Hai s-o stergem, pn ne pierdem.
O inim, doi ochi
O inim, doi ochi, dou urechi,
Un vechi cadril, sunt notele perechi,
Privirea ta se vede-n ntuneric,
Iubirea mea, n-ai nume pe generic,
Se deruleaz filmul, nu e loc,
n bezna fr margini eu m rog
S nu se rup filmul, prea frumos
Este absintul, mult prea mtsos,
As vrea s mor aici, s pot privi
Profilul tu si felul tu de a fi.
Sublimele versete
S nu te crezi niciodat profet, nu esti.
Nimeni nu se urste cu sinceritate pe sine,
nici nu trebuie. Trist este spectacolul
cintei, derutant. Tu nu m admiri pe mine,
eu nu te admir pe tine, totusi convietuim.
Multi oameni sunt plicticosi pentru c prea
se iau n serios. Nu spunea bietul Will c
lumea este o scen? Cte ambitii se pierd n
neant si neantul nu se umple. Nu este
orgoliul artistului o busol stricat? Si totusi.
Resemnarea nu este bun, dar e sntoas.
Cine te-a scuipat o dat, o va mai face. Orice
justificare ascunde un dramde neadevr sau
chiar o minciun ntreag. De oboseal
ajungi s dormi ntre lupi. Multe idei noi par
inutile, dar verdictul l d timpul.
Las-i pe Socrate, Schopenhauer s.a.,
gndeste liber. Egolatria nu-i prseste nici
pe sihastri. Din trndvie s-au nscut
uneori idei geniale. Cine nu stie multe, nu
se rtceste niciodat. Cnd nu reusesti
s-ti nvingi defectele, ncepi s le
consideri calitti. Scriitorii se deosebesc
fundamental de savanti - ei nu
demonstreaz nimic. n momentul cnd
accepti orice, devii o plant fericit. Nici un
om nu este de prisos dect n ochii unora.
ntre logic si fantezie este o dusmnie de
moarte. Orice convingere este o capcan.
Adevrata srcie este izolarea de lume.
Via(a ca o be(ie
Triesc ntre aplauze si fluierturi, muzic,
spital, Internet, tceri asurzitoare, o
adevrat betie care se va ncheia dincolo.
Sfsiat pe dinuntru, eram lipsit de orice
perspectiv, de orice fericire, precum
Soren K., un fel de K. al lui Kafka,
Ce stiu falsul graur, falsa dominican,
cuiva i creste chelia, i moare sufletul
ntr-un trup nc sntos. Banale fete
dominicane ce fac zurba stiu ele ceva?
Betie a puterii de furnic. Ideile - singura
bucurie. S triesti vietile ctor mai multi
contemporani. Si totusi - dement. Parc
vagoanele au luat-o razna. Soarta mea este
doar de a spune adevrul. Cui prodest,
cui bono? S pierd ncrederea n voi?
Treptat meseria de scriitor devine
submediocr. Normalitate, numele tu este
nebunie. Ct putere zace ntr-un om?
Poate c Duhul s-a instalat n tine?
Va mai veni o zi, dar naintea ei va fi o noapte.
O scurt plimbare prin viat, o scurt betie.
Silentium, consensum, saltul dialectic.
Sexul are ceva dialectic. Atractia polilor
opusi. Un dezacord total ascunde o mare
afinitate sau asemnare. Un copil nu
blestem niciodat, desi nu l cunoaste
nc pe Domnul. Cei care m-au persecutat
mi-au fost inferiori moral si intelectual.
Puteti s rdeti, este de plns.
Cuvntul ca melcul
Cuvntul de fier nu mi-este prieten,
Cuvntul ca melcul mi pare mai bnd,
Te-nseli, zice melcul, tu nu stii ce zace
n mine, durerea dormind n adnc.
Acidul cel tare asteapt doar clipa,
Lumina se poate preface-n prjol,
Primeste-mi, iubito, alintul, srutul,
Tu nu stii ce poate cuvntul-pistol.
O, nu te speria, sunt altfel, sunt altul,
Oglind si stare, gde, bufon,
Glumesc doar cu moartea, iubirea mi-e crezul,
Desi merg ncet, mi-e cuvntul- foton,
Pot fi ca marea, umil ca pmntul,
Primeste-m-n palm ca pe duh,
Pot fi stejarul, pot fi si iarba,
Prin tine, din haos pot iar s urc.
Fapte diverse
Ct de adnc a czut si n raport cu ce?
Proiectiile de acest tip nu diminueaz mitul.
Si-a pus amprenta faptul divers.
Un om a srit de pe Turnul Eiffel,
Nu aales nimic, nu aacceptat nimic,
Nu avea datorii, nu se temea de nimic,
O tragedie general. ntr-o zi, Turnul Eiffel
s-a aruncat n Sena. O buctic de
pierptrat st n palma zeului Mardoh.
Zilele comemorative sunt dedicate
Cinstei care a murit. nchise-s farmaciile
si clinicile, ca-n vremea imperiului
manciurian. M uit la ceas, halatu-l las s
zboare, frumoasele se uit dup geam.
Transee paralele umplu cmpul,
Cubistii au nvins de un an.
Cnd moare un ntelept, Toti sunt rudele lui,
Tatl meu era un ntelept?
Ce este tatl? Este tatl si att.
Cine pe cine prseste?
Durerea este de partea celui care rmne.
Viata ca o captivitate. De trei ori pe zi
m rog, dup mersul soarelui.
Nimic nu este limpede, nici apa de izvor.
Izvorul e tatl. Prea trziu ne cunoastem
pe noi nsine. Prea trziu sorbim din izvorul
primordial. Stau cu iubita de mn n fata
unui mormnt nevzut. O lacrim mi se
prelinge pe obraz, limpede ca apa de izvor.
Boris MARIAN
50
Nicolae ROTARU
Nuceala zilei s-a estompat, iar eu am
ncercat s m retrag n temperanta lecturii.
Mai nti am desenat o liter T compus
din 13 crti stilizate. Fiecare carte e ca un
U culcat ori ca un C turtit, n interiorul creia
sunt trasate orizontal si paralel trei linii: filele
crtii. Aceste crti se repeta pe orizontal
de cinci ori, iar pe vertical, ca s descrie initiala
numelui meu si s fie, n total, 13, se reproduc
de opt ori. ncercati s desenati cu un pix
acest blazon literar ca s ntelegeti si (as
vrea) s acceptati si aceast hachit.
Fapt e c m simt ca-n amarul cu lips de
amor din cea mai dulce noapte. Trec cu
usurint de la tonul convulsiv la cel ludic, la
fel ca mai ieri cnd, fiind n rzboi cu sarea de
buctrie, scriam NaCl undeva la vedere si
nmuiam castravetele n acel nscris, sau ca
atunci cnd vedem, pe fereastra de la etajul
trei, la ce matrapazlcuri se dedau aprtorii
de lege n uniform, scriam undeva pe trotuar
cu creta politist si scuipam de mai multe ori
ostentativ acolo! Sentimente de sentimental!
Distribuite si conjugate dup caz, numr si
gen. Mai ales la genul feminin! Cci, nu-i
asa, femeia este eterna poveste. Dac este.
Cnd am fost la Marea Neagr, n urm
cu ceva ani, pe plaj, am vzut o puzderie
de... mici negre. Mici, nu mititei. Si negre, nu
negri! M rog, poate nu erau toate negre. Si
nici asa de mici! Erau la Vama Veche. Zona
plajei fr straie. M-am nchinat (cu limba-n
cerul gurii, altfel eram huiduit si catalogat
homosexual sau, si mai grav, impotent!) si
mi-am vzut de drum, dar si de exercitiul
admiratiei invidioase si discrete. Prilej cu care
mi-am nuantat vederile, cci nefiind noapte
cnd toate pisicile sunt negre, am constat c
micile (s le zicem mte dac tot veni vorba!)
erau crete la pr, iar acele blnite aveau culori
cunoscute de cnd lumea: mai deschise,
albicioase, blaie sau blonde si mai nchise,
satene, castanii, roscate si, desigur, negre.
Vrnd-nevrnd, mi-a venit n minte poema
compus din ntrebri si rspunsuri a lui
Armsreanu, veneticul cel gras si spurcat
lagur, din ValeaSeac, dac nu cumvaalui
mos Negulici scopitorul de porci si tiz al
militianului din Adncata, la fel de corosiv
n vorbire ca Ion Creang n a saPoveste a
povetilor:
Ce-are mou n izmene?
Un cotoi cu dou gheme.
Ce-are baba n chiloti?
O pisic cu mustti.
Dar s-a scurs mult timp de atunci. Vorba
aia: chiar si dou revolutii. Una care a dat
chix n agricultur (noua revolutie agrar
initiat de Ceausescu) si alta sngeroas,
produs via Timisoara, care a cuprins toat
tara (numit revolutie popular initiat m-
potriva lui Ceausescu). st timp, moda s-a
schimbat, pisicile s-au epilat, nct nu mai
seamn nici mcar a psrici. Le-am vzut
recent pe acelasi litoral (au trecut de Vama
si-au ajuns pn la Nvodari) goale si, fie
pzite de pndite de pesti hulpavi, fie rvnite
de motnei naivi! Chiar de sunt plaivaznici
ndestulati de zile ca mine!
Citesc n procese-verbale si declaratii de
Iptas, ncercnd s gsesc corespondentele
necesare, fr a agresa prea ru timpanele
celor ce m ascult ori corneea celor care,
iat, mi si urmresc textul. Bunoar, infrac-
torul Garoy zis Spaniolu a declarat c a ucis-
o pe una dintre fufele de la futelnita pe
care o patroneaz la etajul zece al unui bloc
din strada Poiana cu Aluni fiindc i-a dat
sculament de i s-a obrintit pielea pulii. Agen-
tul de la sectia de politie a scris n procesul
verbal c: nvinuitului i s-a infectat epider-
ma organului sexual masculin! De acord,
c Garoy puteas aib si organ sexual femi-
nin. Si atunci era... nvinuit!
n alt loc, pestele asasin povesteste cum
victima o lua la cioc sau sedea capr ca s-o
ia-n cur. Acelasi agent scrie:aceasta practica
sexul oral sau recurgerea la pozitii sexuale
parive. M rog, n cazul unui viol, nu stiu
care pozitie sexual nu e parsiv. Plus c a
practica recurgerea, face parte dintr-un arse-
nal verbal depsit pe care-l credeamdezafec-
tat!
Cnd a fost invitat s semneze documen-
tul ncheiat, infractorul a ndrznit s con-
teste, c el n-a zis asa, c i s-au rstlmcit
spusele.
- Ce, a m scobi n nri si a m scrpina n
cur e acelasi lucru cu a m freca la stremeleag
sau a m regula cu o boarf pe lovele? zice
Garoy?
Politistii (sunt tentat s le transcriu denu-
mirea ntre ghilimele!) sunt rbdtori si ma-
leabili. Eu, care i-am vzut la lucru si pe
naintasii lor, militienii, m-asteptam s-aud
onomatopeea jap! a loviturii de pulan pe
spinarea mpricinatului. Gresit. Politia nu mai
e o inim care bate pentru popor, cum era (si
cum fcea) militia. Azi e un organ nou sau
transplantat (m rog, reconditionat, revalo-
rificat si refolosit) care are alte principii de
functionare. Dac mai... functioneaz, fiindc,
dup cum se stie, se cunoaste, dar nu se
prea recunoaste, acum, pe teritoriul Romniei
s-a ntins, binefctoare, forta democratiei.
Fort care nu prea mai are nevoie de alte
forte, organe, organisme, mijloace, institutii...
Dar ori cumas da-o si as potrivi-o, cas
par genial, scriitura mea este tot una de
duzin: vulgar, banal, ndoielnic. Si
atunci? Atunci, ce? A ordonat cineva sista-
rea, s-a transmis vreo comand prevestitoare
care s anunte oprirea din mars? Nu. Deci...
n cadent, mars! Vorba militarilor din ser-
viciul fost obligatoriu, actual o urt amintire.
Si dac tot veni... vorba, cum ar spune
eminentul meu student poreclit Ben
Coppyou, s-mi vd de murdrioarele mele
literare inspirate din realitatea nconjurtoare.
Adic s fac unele ccaturi de compromis si
unele compromisuri de ccat. S fie epice, s
par realiste si s plesneasc la fel ca biciul
vizitiilor din cntecele despre Veselestii de
altdat. S cred nc n mituri, cum ar veni.
Ca-n povestea de adormit copii a mosilor
darnici dindecembriada fiecrui an: Nicolae
si Crciun. Darnicul si Prdalnicul. Copii
primitori (de dar) cu printi primitivi (de ns).
Chiar: ce-o mai fi fcnd rposatul fost
vecin Viorel Birj poreclit Darns? Si-o fi
njghebat vreun sereleu mpreun cu Pavle,
fostul meu vecin de pat si de salon al mortii
pentru viat de la spitalul Frunzeasca, pe-
(Fragment din romanul Uzina de otrav)
51
Anul V, nr. 3(43)/2014
acolo peundeaajuns? C nevast-sa(aman-
ta mea Zambilica, cum i ziceam cnd locuiau
la bloc, sub noi, Truclarii de asfalt, generatia
de trani urbanizati si pripsiti n mahalaua
Colenchina) a ajuns, bine mersi, exact ceea
ce si-a dorit: codoas de bordel clandestin
si consoart de ntreprinztor particular de
succes, zis si Pric Fiereanu, grangure de
matrapazlc din sumedenia de ierarhi ai
Primriei Veselestilor. Care Pricopie, nu de
mult si indirect, prin intermediul fiului su
rtcitor si nevztor, mi-a furnizat cea mai
mare surpriz potrivit creia, a cta oar, pot
spune c viata bate filmul si, amndou, ro-
manul!
Ca instigator de babalci am luat initiativa
redactrii unei misive la Caragiale (adic
anonime!) n care s-l amenintm pe primarul
general al Veselestilor, alde Ermolai Hoteanu,
c dac nu strpeste cinii vagabonzi,
boschetarii braconieri si tiganii sparlitori din
parcul Ghintuita, o s-l strpim noi pe el.
Deocamdat l sftuim s nu mai utilizeze
clantele usilor si s nu mai dea mna cu
nimeni, dac tine la sntatea sa care poate
fi afectat de un microb fatal. n caz c nu
dispune rezolvarea celor trei puncte ale
petitiei vrte ntr-o cutie de tabl pe care
scrie: Primria asteapt opiniile locuitorilor
orasului.
Ccaturi si sacrificii, drag cititorule, cum
spune... tnrul ogar alergtor pe ogorul n-
vtmntului jurnalistic privat de la Uni-
versitatea Venus. El care nu se mai viseaz
jurnalist-pistol bntuind, cu aparatul Laika,
Smena sau Lubitel atrnat de gt si bloc-
notesul n buzunarul de la piept prin coclauri
si mahalale din VRANG-ul veselestean, ca
mine si i din generatia mea, ci narmat cu
miniaturi electronice sofisticate Fuji, Nikon
sau Nokia ce capteaz sunet si imagine
retransmitnd totul instantaneu, si dotat cu
mijloace de transport ultrarapide capabile nu
dor s strbat sectoare de metropol (ca
Verdele, Rosul, Albastrul, Negrul si Galbenul
de odinioar!), ci s cutreiere kilometrii de
tar ori de continent terestru, aerian sau
naval, dac e cazul.
Iar eu, furnizorul de cctisuri teoretice
(furnizate la rndu-le de jakobsoni, lasswelli
si mcquaili ori de mucchielli, cuilenburgi si
kapfereri) s-l persuadez, s-l cointeresez, s-
l ghidez spre compromisuri teoretice mputite
sau spre mputiciuni de compromis, atunci
cnd vine vorba de practic! Practic euro-
atlantic ale crei valori sunt: pluralismul,
egalitatea, nediscriminarea, toleranta, justitia
si solidaritatea. Toate, umane!
Dar, dac nuceala zilei s-a estompat, mai
bine mi-as exersa mna pentru a alctui rime
pe care s le risipesc apoi spre silfide cu suflet
virtual pefacebook:
Mi-e foame, matele-mi sunt goale,
Sticla de votc, i ea, s-a golit,
Vntul mi pic trupul fr toale
Si toate merg aiurea i zilele-s nasoale,
De am ajuns un mo, un ramolit!
M refriseaz si m excit onomatopeele,
prescurtrile construite din semne de punctu-
atie si emoticonurile pipitelor cu foliculina n
exces. Ce altceva m mai poate excita, cci
acesta e fondul principal de cuvinte ale tru-
purilor dezgolite postate n varii pozitii sexy,
chiar sexuale, pe retelele de socializare? Si
dialogul masculilor pe care-i vd ca pe niste
duli grbiti si nerbdtori s miroase sub-
coada ctelelor aflate n clduri se reduc tot
la psreasca IT, cel mult la euro-atlanticul
invariabil nice, atribuit otova silfidelor cu
burice, tte, buci si ftciuni goale.
Dar, cum spuneam, acest mod de a fi al
noii generatii m refriseaz si m excit
intelectual. Cum se si vede din reactia de
pn aici, despre care i-as cere prerea lui
Ben Coppyou! Dar, mai bine, nu i-o cer. Si-mi
vd de rimele mele. Politice. Manifeste.
Zadarnice:
Drag guvern, cat n arhiv
Pentru biruri noi dovezi,
C-ntr-o tar n deriv,
Ce mai faci? Impozitezi!
Pui impozit pentru fumuri,
Pentru fite, fte, tate,
Nu pentru cei ce dau tunuri,
Ci pe cozile de mte.
Nu impozitezi pungaii
Care au conturi baloi,
Spoliezi tot nevoiaii
Si tot cauti biruri noi.
Eu te rog, iubit guvern,
Cruia i dau dreptate,
S impozitezi etern
Si tiinta-ne de carte.
Deci s pui taxe, accize,
Pentru analfabetism,
S aduni bani i devize,
Pentru-al nostru cretinism.
Nu, n-are rost s-mi rcesc tastatura! Nici
s v agresez retina. Mai bine as da o fug,
fiindc tot e ntuneric si prima ora a zilei nu
s-a nscut, la fostul santier devenit zon in-
terzis unde s-a descoperit nu se stie ce - o
comoar din vremea dacic sau dovezi ale
altei civilizatii cosmice - n curtea campusului
Academiei Bravus, din pricina vntului care
a dobort un plop la rdcina cruia s-a cs-
cat accesul spre mister. Ba nu, Scriitorincul
mi-a zis s nu mai rup zgaiba de pe acea ran,
dac vreau s nu ptesc la fel ca decanul
Eros Puscalu, care, potrivit proverbului,
stiind prea multe, a trebuit s moar!
Mai bine mi-as face testamentul, dac la
doctor refuz s m caut, adic s-i cer sprijinul
pentru a-l nfunda pe infractorul Alzheimer,
care nu-mi d pace din ce n ce mai agresiv.
Mi-a zburat gndul acolo, dup ce am parcurs
o fituic rezervat a fi pies a acestei nara-
tiuni. Mi se pare c textul e un deja vu, pe
care l-am mai folosit la prepararea unui meniu
epic. l reproduc aici, pentru cine are curio-
zitatea si rbdarea s constate dac m nsel
sau nu.
Aa cum consoarta mea crede c-i fac
bine produsele naturiste, pe care le cum-
pr rentabiliznd farmaciile arabilor ce
au npdit Veseletii i pe care le-nghite
cu nemiluita, eu cred c-mi face bine la cre-
ierul care uit en gros, biciuirile la care
m supun (dezlegri de cuvinte ncruciate,
lecturi diversificate, exercitii de scriere,
constructii pentru stoc tematic n calcula-
tor). Amndoi credem n ceva: ea, n ajuto-
rul primit de la Mntuitorul Christos i ma-
ma Lui, eu, dimpotriv, n rul pe care-l
face muritorilor, acest primul dintre cei trei
mari evrei care au schimbat lumea dup
placul i-n folosul lor: Iisus, Marx i Einstein.
Cum ar veni, libertatea de a se smeri i
crede n raiul de dup - a consoartei, i cea
de a cdea n pcat i a crede n valoarea
prezentului - a mea! Eu, diletantul i cre-
dulul, eu oscilantul ntre Istoria PCUS i
Carta drepturilor omului, eu degusttorul
de egalitate n drepturi i dreptate inegal!
Eu frustratul, ai crui soldati de plumb erau
din plastic, uitatul de lume i btut de Dum-
nezeu (Catela ar spune, uitat de Dumnezeu
i btut de soart, ceea ce mi se pare acelai
lucru), m simt uneori drept rod al unui
experiment evadat din eprubeta cu ncercri
scpate de sub control.
M aflu sub efectul trecerii sub tcere,
un uitat i uittor. Sunt un tran reciclat, un
Mucea-Falimucea cum mi spunea mai-ca-
mare Dumitra, un rod al interdictiilor fiindc
am cntat cntece interzise, am ascultat pos-
turi de radio interzise, am citit autori interzii,
am mncat alimente interzise. Un diletant
bntuind ntre restrictii i libertti. Un de-
gusttor de psalmi din care am nteles c
abyssus abyssum invocat. Da, prpastia
cheam prpastie, genunea cheam genune,
abisul cheam abis, hul cu hul se conto-
pete, dar eu m aflu sub binecuvntarea
blestemului aa zicnd, un diletant care tr-
iete n imperiul fricii unde mbtrneti
subit i te grboveti instantaneu.
M simt, totui, ca un pa, la fel ca
Soptic, un personaj i un vecin al meu din
Cioceti, gagicul celebrei curve Mangica
52
din Adncata, care i-a fcut pat boieresc,
baldachin regal, pat ca al lui Franz Josef,
cum spunea el. Stau lungit pe recamierul
(pe doamna Recamier, am scris undeva!) i
torc amintiri. Rsfoiesc colectia de crti
potale ilustrate, ca un clret fr cal, c
doar nu ca un cal fr clret, un nelat
fr a, cavaler sau roior cu dor de ale.
M stnjenete o unghie rupt. Caut
clipsul i m chinui s scap de ea. mi pri-
vesc bratele proase i-mi reamintesc c
un amic doctor m-a avertizat c dac nu-
mi tin diabetul sub control risc s orbesc
ori s-mi pierd picioarele. Bine c nu i
minile, c-a fi ca un Venus brbat, chit c
aa, a scpa de chinul tiatului unghiilor.
Rememorez avertismente. O mai pot face
dei sunt bntuit de angrosistul uitrii.
Asear urmream un documentar despre
regretatul actor Gheorghe Dinic rpus ca
i preedintele-actor Roland Reagan al
SUA, de temutul asasin pariv Alzheimer.
Din pricin c nu mai tinea minte replicile,
avea o casc-bondar n ureche unde i le
optea cineva din platou la filmri.
Maestrul juca rolul unui general. Ar cam
trebui s port i eu acest grad, c uit co-
respunztor.
Uneori cred c aceste infirmitti inte-
lectuale se datoresc profesorilor care m-au
terorizat de-a lungul ndelungilor mele
coliri. Si, totui, sunt unii care din pricina
acele terori au acumulat cte ceva, fiindc
ulterior, fie s-au spurcat la bani, fie la ma-
trapazlc politic, aa nct lectura s-a re-
portat, iar cultura, dac a fost, a rmas cea
obtinut prin teroarea practicat de dascli.
Citeam recent c pentru a obtine permi-
sul de ofer, de pilot, de marinar trebuie s
treci un test psihologic, n vreme ce, pentru
a conduce un guvern, un parlament, ori o
tar nu se cere s fii apt psihic! Se cere, m
peaua mea btrn, bolnav i scrti-
toare, cu ce se deosebete biblioteca mea
abundent n care umblu zilnic cu degetele
i cu ochii, de biblioteca alctuit din crti
scumpe, legate, lustruite a unui nvrtit a-
nalfabet care o are fiindc d bine la filmat.
Aud apa scurgndu-se la chiuveta lo-
ra de deasupra, semn c s-a ntors Garoy
de la prduit. Mi se pare c-aud boii lui Gogu
Dahalea opriti la putul lelei Dumitra, pe
Valea Seac, ndemnati de stpn printr-
un fluierat prelung s urineze. Acei lujeri
drepti, paraleli, de sub burtile animalelor -
Plvanul de his i Suran cel de cea - mi
apar mereu n priviri cnd, nenchis bine,
robinetul de la buctrie las un firicel de
ap s curg monoton.
Tot apa care-mi franjureaz cu onoma-
topeea jetului ei linitea, matinal e cea
care-mi aduce aminte de electrocutarea
preotului din Ciulinita i a copilului lui
Zdig morarul. Fiindc era un furar cu
ger ca la Boboteaz, cineva avusese ideea
s vre n apa din cristelnit termoplon-
joane pe care le-a bgat ntr-un triplu
tecr. Din cauza unui scurtcircuit popa a
dat n btial, iar pruncul i-a scpat din
mn i s-a pus pe orcit. Noroc cu un
martor la botez care a dat cu bombeul ciz-
mei n priza din care srea scntei.
Stau pe canapea n exces de extaz i
privesc cum se-ncumet soarele s ndul-
ceasc bocna de afar. Nu-mi d inima
ghes, dei am de realizat un articol autoasu-
mat i pompos intitulat: Aspecte de non-
verbalism iconic dinamic i limbajul lu-
dico-umoristic n comunicarea vizual.
Afiul, bannerul, sloganul.
Aa-mi trebuie, c-ncepusem s vd n
Universitatea Venus doar o pepinier de
fpturi destinate oculezicii i hapticii
erotice, necum travaliului didactic i al
cercetrii tiintifice!.
Tiepolo - Triumful gloriei
Nscut
Mi-am asteptat iubirea platonic
ntr-una din acele zile
de eu infinit si-un eu
trziu de tine
Din acele
una m-apsa
c-o plcere drceasc
n moalele inimii
ultima
Cuvintele nu mai erau
cuvinte
Cerul se burnita
n cratime
Din pntecul tu
miroseam a maro de toamn
pentru a doua
oar!
Cele dou inimi
Cnd m-am nscut
aveam dou inimi
dintr-una tusea
inima mamei
iar din cealalt
nc una
astfel au crescut
si s-au umplut
una pe alta
pn cnd
alta a devenit una
si una
totuna
pn cnd
fiecare s-a vindecat
de fiecare
dintre noi
Diana Adriana MATEI
53
Anul V, nr. 3(43)/2014
De curnd, cu titlul Adriana. Cuvinte
din iarna vie(ii. Memorialistic a aprut n
librriile Iasului o nou carte, autor Ion N.
Oprea, din salba memorialisticii sale, care
pune n valoare amintirile unei doamne,
asistate social ntr-un Cmin de profil, ajuns
la venerabila vrst de 94 de ani
Cartea aceasta, as aprecia, este o cro-
nic vie a ceea ce este viata si activitatea
ntr-o astfel de institutie unde totul este bine
organizat, gazdele si oaspetii lor, ducnd o
viat normal, cu bucuriile si relele ntmpl-
toare, dar mult mai atent trite dect dac
sositii ar fi rmas acas sau pe strad. Ea se
citeste cu interes si institutional si particular,
chiar si de vizitatori, care au confirmarea c
Institutia - Cminul - este necesar, trieste
prin grija statului si a sponsorilor, a perso-
nalului angajat, asigurndu-le internatilor
ceea ce li-ar fi lipsit dac ar fi rmas fie si n
familie - linistea, confortul, medicatia, vorba
bun, ba si literatura, o carte, cntecul mai
ales, cntecul de acas, de la mama sau de la
biseric, muzica, poezia mai ales, scris de ei
sau a clasicilor ori tritorilor, conservat n
memoria talentatilor si pus n carte s nu se
piard, c cine stie, ne ntoarcem, vreodat,
la tot ce-a fost tineretea pacientilor, spune
n Destinuire, cu rol de prefat, Ion N. Oprea.
Este o carte, arat acelasi, care cuprinde
n majoritate relatarea amintirilor unui om
care, la o vrst venerabil - peste 90 de ani
- strluceste intelectual si, desi nu are studii
superioare, se dovedeste o povestitoare care
ne-ancntat si nu amcutezat s nu lefacem
un dar pretios cititorilor, relatndu-le. Totul
prezint interes, n primul rnd importanta
Cminelor de btrni, activitatea personalu-
lui medical, de asistent si administrativ, fac-
torii de ajutorare si sprijinire a unor oameni
care au nevoie de oameni de omenie, de ges-
turi de mare generozitate.
Luat n mn si mcar rsfoit, dai c
ideile naratoarei si poate si ale autorului sunt
si regretele tale ca cititor, si atunci, poti s
nu citesti cartea cu Adriana... de la un capt
la altul, s nu inviti sau s-i mprumuti vo-
lumul si vecinului, prietenului tu, dup ce l-
a citit si tata si mama, sora mai mic?: n
atare situatie ncepem s mai rscolim tre-
cutul, s mai gsim ceva din el, noi, noi care
totusi, am trecut prin multe si am rezistat cu
trie, si de ce nu, cu un zmbet n cas, cu o
mngiere, cu un cntec, si ce cntece erau
pe timpul copilriei si tineretii noastre, de te
Iceau s uiti de toate necazurile. Te fceau
s vii acas cu dragoste. Unde se mai cnt
astzi Barca pe valuri pluteste usor, La umbra
nucului btrn, n micul orsel uitat de lume,
Smaranda e cea mai frumoas, Psric mut-
ti cuibul si te du, - de venea omul acas cu
cntecul pe buze, cu dragoste. Astzi, habar
nu ai ce spune cntecul, dar te asurzesc zgo-
motele, parc lipsesc notele muzicale si toti
tip, p.202.
C aceast carte este darul fcut nu doar
btrnilor, ci si altora, mai ales factorilor de
decizie si tineretului de dup 1989, ne-o spu-
ne tot autorul n cele ce urmeaz:Publicarea
volumului vine s nvedereze nu doar opera
creatoarei, povestitoarei, a doamnei Adriana
Andreias-Micu, ct mai ales Institutia care
este gazd pentru asemenea oameni, ade-
vrate valori ale optimismului omenesc, care
sunt nfrtiti si iubesc din convingere munca,
traditia, prezentul, dar cu sperant viitorul.
Viitorul pentru c Institutia dac serveste azi
celor care au muncit de dimineat si pn
noaptea, cu att mai mult va fi necesar mine
cnd miile de asistati sociali din mai fiecare
cas, cei care asteapt postasul cu cupoane-
le s le nmneze plata votului primit, dar nu
ies pe dealuri cu sapa s munceasc ogoarele
lsate prloag, chiar acestora si altora le va
fi si mai util ntreprinderea. mbtrnirea
populatiei Romniei, ca si prelungirea vrstei
de iesire la pensie, dar mai ales deprtarea
descendentilor de btrni sunt realitti care
nseamn programe de protectie social la
care este chemat s participe nu doar Statul
si factorii si de resort, ci mult mai multi, noi
si ntreaga societate civil. Organizatiile non-
guvernamentale care vor probacine-i om
i cine-i cine. Nu spun o noutate, doar o
repet, de mult vreme fiecare cas, dar mai
ales la blocuri, unde usile rmn nchise cu
lunile, exist oameni care nu numai trebuie
vizitati si ajutati, dar le-ar fi efectiv util inter-
narea la cminul de asistati sociali.
Lucru pe care l spune si autoarea scri-
sorilor adresate celui care semneaz cartea -
c ntreaga naratiune este un total al cores-
pondentei purtate cu doamna Adriana: ...Nu
m-as fi oprit s astern pe hrtie aceste mari
necazuri care azi apas cu greutate pe umerii
btrnilor bolnavi si singuratici, dar si situatia
tinerilor, fr de ajutor, plecati departe m-a
ndemnat s nu ocolesc acest adevr care
cade tot n seama vrstnicilor s-l rezolve -
familiile, copiii, gospodriile tinerilor, satele,
au rmas tocmai sub ngrijirea btrnilor,
lipsiti de putere, pierduti de minte, fr o
ngrijire medical, fr medicamente si
supraveghere, fr o mncare cumtrebuie si
o bucurie imediat.
Orict ar fi omul de btrn, el are nevoie
de o vorb bun, de o mngiere, de o ncu-
rajare din partea copiilor lui, s simt o mn
cald de ajutorare, care, pn la urm, n lipsa
banilor, pot nlocui si medicamentele. Chiar
si eu amperioade cnd personal simt lipsa unei
vorbe de ncurajare, de mngiere, desi, mi
dau seama c lumea care a fost nu mai este.
Cnd eram copii aveam si purtam cel mai
mare respect profesorilor, ne aplecam pn
la pmnt n fata lor cnd i ntlneam, pre-
otului i spuneam de la mare distant respec-
tuos srut mna, ne purtam cuviincios cu
conducerea jandarmeriei locale, a functiona-
rilor primriei, pe primar l respectam cu sfin-
tenie si mare ncredere. n ziua de astzi este
mare batjocur n relatiile dintre noi oamenii,
btrnii nu mai sunt respectati ca si educatorii
n general si autorittile statului, p.166.
n spiritul celor de mai sus cartea eviden-
tiaz eforturile Statului, druirea unor spon-
sori, actiunile bisericii catolice si a comunittii
Virgil DATCU
54
evreilor pentru protejarea celor aflati n ne-
putint la un moment dat, cheam biserica
ortodox si clericii ei, ndeosebi pe clugri
si micute, s fac mai mult n acest sens, sa-
lut intentiile Termo-Service Iasi - care, ocu-
pndu-se de administrarea unor apartamente
a imobilelor, vrea s demareze si un proiect
de ajutorare a persoanelor vrstnice, bolnave,
Ir apartintori legali si cu mobilitate redus.
Directia de Asistent Comunitar
acord ajutoare, dar le acord celor care
depun dosare. Sunt ns, din ce am vzut
noi, btrni care nu se pot deplasa, care
nu au rude s umble pentru ei sau care nici
nu tiu de ajutoarele sociale la care au
dreptul. Ctre acetia ne ndreptm. Cu un
sfat, cu un telefon dat la institutia respon-
sabil sau cu o vizit la domiciliu, vrem s
ajutm i noi pe ct posibil. Nu avem nici
experienta, nici calificarea pentru o in-
terventie direct, dar vrem s crem mcar
legturi omeneti ntre institutii i oamenii
care au nevoie de ele, se redau n Desti-
nuire spusele lui Tudor Tudose, directorul
Termo-Sevice, preluate dintr-un ziar de la Iasi.
Cu valoare de document, cartea se cons-
tituie si ntr-o bibliotec care mprumut ci-
titorilor ei oper religioas si beletristic, o
redare si din aduceri aminte a mai marilor
nostri. Mihai Eminescu, Al. Vlahut, George
Cosbuc, Grigore Alexandrescu, Magda Isa-
nos, Iulia Hasdeu, Ciprian Porumbescu, Ion
Minulescu, Vasile Militaru, Alexe Mateevici,
Grigore Vieru, Adrian Punescu, Constantin
Tnase, dar si multe texte de cntece, aproa-
pe uitate. Ne readuce folclorul si pe buze...
Caloianul!
Portetistica crtii este aproape n totali-
tate mertul celei care si-a cunoscut si-si iu-
beste vecinii sau pe cei de care s-a desprtit,
ne-a informat Ion N. Oprea. Topica frazei, ex-
presia curat romneasc, poate si unuia si
altuia, autor si povestitoare.
Luminoase si inventive, prietenoase, co-
pertele crtii.
Ne-am bucura dac Adriana, cu Cuvintele
din iarna vietii ei ar ajunge si n minile si
sub privirile lacome de lectur ale celor c-
rora cartea a fost realizat: Institutiile si oa-
menii lor din domeniul unde asistatii sociali,
nu numai btrnii, o asteapt. O carte, dus
n dar celor de acolo, de ctre cei care i mai
vizitaz pe cei internati, ar fi bucuria lor de
suflet ntlnindu-se unii cu altii. Adic cei
din povestirile Adrianei cu cei care nseamn
omenirea Cminelor de ajutorare a celor care
mai gndesc, scriu, citesc si sper c oamenii
au rmas oameni. Ar fi bucuria lor dar si a
Doamnei Adriana, cum am intuit din cele
scrise de Ion N.Oprea.
Sine die
Desi nu m cunosti, mi esti deja iubit
M-a mngiat iubirea. Iar tu de cupidon
Mine sau sine die, vei fi subtil ochit
n pasi de serenade cntate sub balcon
Ochii vor spune tot ceea ce gura nu stie
ti vor deschide usa comorii de scrisori
Credinta ne va spla pe frunti cu ap vie
Ne va sruta viata, ne vor parfuma flori
Trupurile mbrtisate ntr-un unghi obtuz
Ne vor fi invidiate de nsusi zenitul noptii
Inimile noastre vor dansa-n ritm de blues
Acompaniate de-ale reginei stelelor ovatii
Precum Adam si Eva de toti vom fi stiuti
Ca dou suflete curate, n taine initiatori
S brevetez model de aripi, o s m ajuti
n istoria lumii vom fi eterni nvingtori.
Amantul dragostei
De la Orfeu si pn astzi dragostea
A fost primul postulat al poeziei
Nimeni nu i-a citit corect povestea
Pn nu l-au cuprins bratele feeriei
n fiecare noapte alearg prin vise
Sunt dimineti n care la us bate
Mai nimereste si la inimi nchise
Dar nu le va omite pe cele curate
Protagonistii ei nvat s zboare
Mii de sperante pe buze le cnt
Fetele le sunt tatuate c-un zmbet
Calittile odat latente i ncnt
Are un rspuns aceast schimbare
Amantul dragostei s-a nscut poet.
Testament
Te-am asteptat vreo zece primveri
Cu visul fiind prieten la cataram
Fumam sperante si muscam din meri
Pcate cu picioare lungi de dam
Te-am cutat si-n vale si pe deal
Mi-a dat adresa ta doar luna plin
Ca minoritarul m-am necat la mal
Sub dansul-zbor al tu de balerin
Avnd n suflet urme mici de var
Scriu o ultim pagin n belvedere
Cu toate c plou si este frig afar
Fiindc nu ne-am luat la revedere
Fr pretentia c-am fost mare poet
ti las drept mostenire acest sonet.
Sonet din Par(ad)is
Mi-am luat steaua la subrat
Pe soare l-am tinut n palm
Din vis am muscat cu nesat
Uitnd de esec s-mi fie team
Mi-am lsat inima s zboare
Departe. Ti-am uitat de norii
Ce m pictaser-ntr-o culoare
Gri. Acum fluturii si cocorii
mi tin pumnii s-ajung
La tine. Dansnd m nsotesc.
De fericire ochii-mi plng
Stiind c o s te gsesc
Mai frumoas dect n vis
Pe strduta din Par(ad)is.
Contract pe durat nedeterminat
zefirul intr agitat n camera mea
Ir s mai bat la us
n-are rbdare s m lase
s vd dac filmul noptii
se va termina cu happy-end
m bate pe umr si gesticuleaz
cu voce tare, plin de entuziasm
amintindu-mi c asear am semnat
un contract pe durat nedeterminat
cu norocul - domnul pe care oricine
si l-ar dori ca invitat
cel putin o dat n viat
m asigur c sunt fericitul posesor
al unui bilet dus
cu destinatia iubire
c n curnd ne vom petrece
serile n trei
dezbrcati de secrete
prin palate de visuri
scoate sampania de la rece si
propune un toast n cinstea
incurabilului vistor care
zboar prin labirinturile dorintelor
m felicit pentru c nu am divortat
de sperant - eternul scut al sufletului meu
m convinge c bigamia nu-i interzis
dimpotriv, n compania sperantei
si a iubirii m voi delecta
cu un mnage trois dumnezeiesc.
Sebastian GOLOMOZ
55
Anul V, nr. 3(43)/2014
Valerian LIC~ (n. 10.04.1929)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
S-a nscut n com. Verguleasa, jud. Olt. A absolvit Liceul Radu Greceanu din Slatina si Facultatea de
Chimie Industrial, Institutul Politehnic Bucuresti. A lucrat ca inginer specialist n materiale izolante,
ocupnd diferite functii, timp de 40 de ani, la ntreprinderea de Cabluri si Materiale Electroizolante
Bucuresti (I.C.M.E.B.). Este membru fondator si Membru de Onoare al Uniunii Epigramistilor din Romnia,
redactor-sef al revistei Epigrama (2002-2012). Este autorul a dou crti de specialitate si al volumelor
Gloante oarbe (1997), Epigrame cu i fr adres (1999), Florilegiu epigramatic (2004), Licriri
spirituale (2009), toate de epigram. A ngrijit aparitia a 20 de volume colective de epigram (5 n colaborare),
ntre careCe-mi optete mie muza / Ingineri i tehnicieni romni epigramiti (1998),Antologia epigramei
romneti (2007, n colaborare), Terapie intensiv (2011). A obtinut mai multe premii la concursuri
nationale de gen si este nclus n peste 50 de volume colective si antologii de epigram.
Inspira(ia
E iubita ce-o accepti
Cu capricii feminine,
Vine cnd nici nu te-astepti
Si cnd o astepti, nu vine!
Ideatic
Pe-ale vietii lungi trasee
Unii mor pentru-o idee,
ns altii,-n alt decor,
N-au idee de ce mor.
Impruden(
I-am spus c-o iubesc, c are
Trup frumos, de balerin,
Eu, un tnr oarecare,
Fr vil si masin.
Triunghiul
E o figur mrginit
Coltos din fire, imoral,
Cu o prezent insolit
n perimetrul conjugal.
Postdecembrist
n actuala existent
Ne remarcm, cu precdere:
Iubita mea prin transparent,
Iar eu - prin vidul de putere.
Politicienilor demagogi
Ne mint ntruna pe ecran
Si un dentist, ntmpltor,
E singurul contemporan
Ce se mai uit-n gura lor.
Guvernul
Cnd reforma n-avanseaz,
Revoltat si plin de groaz,
Strig si eu ca orice om:
Jos Guvernul! c e-n pom.
Probitate
Amicul meu e colosal,
Un moralist feroce, iac:
Mi-apreciaz CINSTEA, dac
I-o fac la... cel mai bun local!
Consecven(
Prostia lui e-o boal,
Ce nu cunoaste frne,
Cu noaptea-n cap se scoal,
Cu ea n cap rmne!
Obsesia prostului
Obsedat c nu mai scap
De blestemul cunoscut,
Ocolind n cale-o groap,
n prpastie-a czut.
Fiii satului
n comuna lor natal,
La micuta ce suspin,
Vin mereu cu mna goal
Si se-ntorc cu traista plin.
Pompierul ndrgostit
Cnd pompierul focu-a stins
Si a salvat din flcri fata,
Cnd a crezut c totu-i gata,
Clciele i s-au aprins!
Virilitate ntrziat
O strng n brate, o dezbrac,
O sorb cu patimi, ca flmndul;
Dar cte nebunii nu fac
La vrsta-a treia... doar cu gndul!
Nepotismul
Fcnd statistici, uneori,
Putem s fim si patrioti,
C-avem azi cei mai multi nepoti
La mia de locuitori.
Pletosul
Nravuri noi, nravuri vechi,
Cu plete lungi, murdar, netuns,
Ce l-as mai trage de urechi,
Dar nu stiu unde le-a ascuns!
SIDA
n etapa actual-i, poate,
Rezultatul cel mai evident
Al contactelor apropiate
Dintre Rsrit si Occident!
Calea Lactee
Roi strlucitor de stele,
Ca o salb de mrgele,
Conturnd n miez de noapte
Visul unui pap-lapte!
Evadare din cotidian
Resimtind din plin sindromul
Unor stri, frdelegi,
Urc adesea pe Bucegi,
Cutnd prin ceat... OMU!
Be(ivul
Un cettean plin de artag,
De-un caragialian calibru,
La care mersul n zig-zag
E starea lui de echilibru.
Oprimatul
Mult l-a ncercat amarul
Zi de zi, mereu, nct
Nici nu s-a umplut paharul
Si l-a rsturnat pe gt!
Terapie de yoc
S tiem n grab, dintr-odat, coada
Cinelui? Greseal! Iact dovada:
Ce ne facem dac, peste-o perioad,
Or s umble cinii cu... covrigi n coad?
Starea na(iunii
O stare jalnic de criz,
n care se disting, pe fat,
Coruptia, ca o deviz,
Iar srcia mod de viat.
Epitaf unui pescar
De-a pururi zace multumit,
Sub piatra grea, pescarul care
A prins unsomn att de mare,
Din care nu s-a mai trezit!
Epitaful
Ca o trmbit rsun
Pe sinistrul adpost:
Este ultima minciun
Despre omul care-a fost.
56
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
numele si prenumele a doi dintre colaboratorii revistei Constelatii
diamantine si responsabilitatea lor n Colegiul de redactie.
Nelu VASILE neva194987@yahoo.com
ORIZONTAL: 1) ... 2) Doic... ucrainean - Paznicul lagrului!3)
Partea comun a dou sau mai multe versuri (pl.) - Alb si negru - Stab
Ir inim!4) Studiaz miscarea particulelor electrice.5) Asta a ajuns
departe. 6) n mod cert e febrifug (pl.). 7) Onomatopeea rontitului.
8) Picat la BAC! - Tine cadenta. 9) A gsi drumul - sta nu duce
lips de ceva.10) Marginile lcasului! - Atributul celui mai tare. 11) ...
VERTICAL: 1) ... 2) Lipsit de pretentii - Nor fr nimic!3) E vrednic
de plns (pl.). 4) Te bag de tot la ap - Legtur sexual n afara
legii. 5) Arunc pielea vacii! - Vechi scaun domnesc. 6) Asta se
apropie de negru - Se pretinde vedet. 7) E-nlocuit cu o trboant
- Stof trneasc. 8) Tip cinos - Luate de pe miriste si puse n sir!
9) Cap de iguan din Antigua! - Au destule cunostinte. 10) Parazitul
din copac - Face ct trei. 11) ...
D
e
z
l
e
g
a
r
e
a

c
a
r
e
u
l
u
i
:
I
U
L
I
A
N
C
H
I
V
U

-

M
A
N
C
E

-

A
G
A

-

R
I
M
E

-

G
R
I

-

S
B

-

E
L
E
C
T
R
O
N
I
C
A
-

D

-

N

-

A
I
A

-

N

-

K

-

A
N
T
I
F
E
B
R
I
L
I

-

C
R
A
N
T

-

A

-

T

-

Y

-

T

-

B
C

-

S

-

R
I
T
M

-

O
R
I
E
N
T
A
-

A
R
E

-

R

-

L
S

-

A
B
I
T
I
R

-

I
L
I
T
E
R
A
R
I

-

I

(
I
U
L
I
A
N

C
H
I
V
U
;

B
A
K
I

Y
M
E
R
I
;

R
E
D
A
C
T
O
R
I
L
I
T
E
R
A
R
I
)
SOLDATUL ACESTA
Pe soldatul acesta l-am vazut viu
statea lng flacra vesnic,
n cimitirul eroilor,
avea mnusi albe
si o arm tcut,
o fetit alunga porumbei.
Prea desenat,
turnat n form de soldtel,
mi amintea de un fior anume
cnd sentimentul devine zglobiu
si se uit n ochii celuilalt.
Un sentiment anume.
Dar cine s ne iubeasc soldatule,
nici eu nu cunosc, nici tu nu stii!
De obicei sunt rzboaie
si rmn vduve, fete singure,
case cu ferestrele sparte
si cimitirele eroilor multe, multe
pe fata pmntului.
UN OSCAR INEDIT $I CARPATIN
C Oscaru-mi lipseste, nu este un mister
o scar-l compenseaz, urcndu-m la cer
nici nu mi plng de mil, ct o Scarlette vrea
s-o scarpin cnd pojarul d buzna peste ea
terorizat despaimac n-o s-mi mai revin
exult nebun cnd lna i-o scarpin, gest divin,
luptnd din greu, c-un Oscar sa fiu recompensat
attea lupte grele ducnd nenfricat
Ti s-ar cam face prul mciuc, doar vznd
intensele combustii din cuplu, ca si cnd
iubirea n-ar cunoaste dect, fenomenal,
dezastrul orgiastic, spasmodic si total (letal)
Indiferent de-un Oscar, c-l am sau n-o s-l am,
am unica mndrie si unicul balsam
mai bune dect toate averile ce snt
autoamgirea suprem pe pmnt
Nici tu, o, Scaraotchi, n-ai fi mai iscusit
tactician pe frontul fantastic de iubit
iar eu cu o Scarlette mai mndr ca o stea
nici nu-mi doresc mai multe dect eu pot avea
exact ce spun,sublimul,amorul infinit.
Dominic DIAMANT Ecaterina NEGARA
(R. Moldova)
57
Anul V, nr. 3(43)/2014
- L-ai gsit?
- Nu!
- Unde-o fi Doamne? Unde-o fi? Ai fost de
vale?
- Am fost!
- Ai fost la Floarea?
- Am fost! Am fost la unchiul Marin, la
magazin, la terenul de fotbal, la coal, la
grl, nu e i nu e. Parc a intrat n pmnt,
Doamne iart-m!
- Stii ceva? O fi la a lu Malec, s se joace
cu fi-su. Se-mpac bine mpreun. Ia du-te
i vezi!
- Pi i bagajele?
- Las c le fac eu!
- Da. Ca ultima dat cnd ai uitat s-i pui
penarul n ghiozdan, de a trebuit s stea
un trimestru ntreg fr creioane.
- Taci mi omule! Du-te i caut-l c trece
timpul i-acu trebuie s plecati la gar.
Dar mai e ceva.
- Ce mai e, mi femeie?
- A disprut funia...
- Care funie, mi femeie ?
- Funia... Funia aia... tii tu, de. Si nici
resteul nu mai e la locul lui.
- Cum aa? Nu mai e funia la locul ei? Si
nici resteul?
- Nu!
- Asta... chiar c nu miroase a bine!
Tudor Vardan simti cum este traversat
de un fior rece si amintiri nfricostoare, pe
care nu le uitase, dar prefera s le tin ascunse
n locul cel mai ntunecos al memoriei sale,
sub lact, izbucnir precum suvoiul unui ru
ce sparge zgazul ce-l nltuie n albia sa
cutnd libertatea de a curge dup bunul
su plac, de a fi rebel, distrugtor, surs de
nnoire si de viat n acelasi timp. Attia ani
de zile trecuser si groaza acelor amintiri nu
l-a prsit niciodat, asteptau parc doar mo-
mentul declansator pentru a reveni repre-
zentnd trecutul si, paradoxal, fiind de actu-
alitate chiar si astzi, pentru c acea istorie
ncepuse, dar el, cum de altfel si alti oameni
din sat, considerau c nu se sfrsise niciodat.
Cu venele de la tmple umflate, cu fruntea
plin de broboane de sudoare si cu minile
nclestate si reci ca de gheat, privi ncruntat
spre pmnt si nevrnd s zic nimic, Tudor
Vardan oft de necaz, mpinse plria si mai
mult pe ceaf de parc soarele lumina numai
dinapoi, mpreun minile si ridic privirile
Icnd o rugciune scurt spre cer. Apoi,
porni cu ndejdea disperatului n suflet, ctre
o nou destinatie, diferit de cele enumerate
anterior, pentru a rscoli tot satul dac era
nevoie, doar-doar, o avea norocul s-l g-
seasc. Deschise poarta veche de lemn nne-
grit de trecerea timpului, pe care se mai ve-
deau resturi de vopsea alb - reminiscente
ale unui vechi strat de culoare ce se scorojise
aproape complet de-a lungul anilor, si dus a
fost.
Satul Antonesti era nconjurat de salcmi

stufosi, iar din naltul cerului, pe timpul verii,
semna cu o pat verde-cenusie printre la-
nurile galbene de gru si secar. ntins pe
malul stng al Tinoasei si cobort parc ntr-
o albie, nu se lsa vzut dect odat ajuns la
marginea sa. Cmpuri de floarea soarelui, po-
rumb, sfecl si pajisti cu lucern, completau
un mozaic de culori estompate de cldura
dogoritoare, mai ales a lunii iulie, ce con-
topeau cerul si pmntul ntr-o zpuseal su-
focant. Zumzitul bondarilor, al mustelor si
scrtitul carelor trase de boi mari albi cu
coarne negre ameninttoare pe drumurile de
pmnt bttorit, acoperite cu un strat fin de
nisip alb format din pietrele sparte de roti,
iritau simturile oamenilor ntr-o palid ncer-
care de a-i trezi din somnolenta caniculei de
la ses.
Iar la vie, se ajungea doar trecnd un pod
larg att ct s aib loc o crut. Acest pod,
se afla deasupra unui mic baraj ce obliga rul
s formeze un lac cu o lrgime de numai cteva
zeci de metri, suficient de mare pentru gstele
si ratele gospodarilor, care aterizau din zborul
lor grbit direct pe oglinda apei, ggind,
mcind si btnd din aripi cu satisfactie.
Ct despre copiii satului, acolo se mbiau si
tot acolo mergeau la pescuit cu alul, prosto-
volul, ori cu undita.
Moara era pe drumul spre vie si n spatele
ei cazanul de tuic. Moara se mai oprea din
cnd n cnd - se mai strica ceva si trebuia
reparat, ori nu avea ce s macine, dar la
cazan? ntotdeauna se lucra la foc plin si se
sttea la coad pentru a obtine licoarea mult
dorit. Acolo, Dan Vardan a aflat numele pri-
milor vapori condensati sub form de pic-
turi ce curgeau din spirala de rcire - fruntea
- care, avnd o mai mare concentratie de
alcool, se folosea la frectii, rceli, si alte lea-
curi. Tot la cazan se putea afla ce se ntmpla
n sat. Nouttile circulau cu iuteala fulgerului
de la un stean la altul. Asa se stia cine a
murit, cine s-a certat cu cine si multe alte
ptanii, unele mai nstrusnice dect altele,
care, n mod normal, fac parte din viata de zi
cu zi a oamenilor.
De pe dealul viei se vedea tot satul - case
albe acoperite cu tabl ori cu carton smolit
erau asezate ntr-un labirint ntortocheat de-
a lungul ulitelor. Curtile, unele mai largi, altele
mai nguste, erau delimitate cu garduri de lemn
vopsit, nsemnnd pe vecie locul de drept al
fiecruia. Pentru acest drept, precum si pentru
animalele lor, uneori, unii dintre ei au pltit cu
viata.
Stlpi nalti de beton sustineau firele elec-
trice si ctiva dintre ei deveniser locas pen-
tru cuiburile ncptoare ale berzelor. Satul
s fi avut vreo trei sute de suflete, toti se cu-
nosteau - al lui unchiu Stan, al lui tusa Floa-
rea, vrul Sndel, si chiar dac nu... tot se
salutau atunci cnd se ncrucisau pe drum.
Asa au pomenit de la printii si bunicii lor,
asa fceau toti, deci, inclusiv cei tineri - fiii
satului.
Iar Dan Vardan, fiind si el unul dintre ei,
nu se deosebea prea mult de ceilalti. Dar dac
toti copiii cu care se juca umblau desculti pe
timpul verii, lui nu i-a plcut nicicum. Prefera
tenisi din pnz - erau usori si l aprau de
mrcinii de pe cmpurile pe care umbla.
Fiecare stean avea n dulapuri ii brodate
cu flori albastre si rosii, cojoace cu diferite
motive traditionale, itari, cizme de piele, dar
n viata de zi cu zi purtau cmsi albe si
pantaloni negri din postav. Cte un bru lat
de piele ncingea uneori mijlocul celor mai
vrstnici. Femeile aveau fuste lungi, de obicei
de culoare neagr, cmsi, si nelipsitele bas-
male- subtiri si nfloratevara, nchiselacu-
loare si fcute dintr-o testur mai groas
iarna. Si unii si altii, vara purtau n picioare
gumari - o ncltminte din cauciuc n care
intra tot praful drumurilor, ori umblau des-
culti. Iar cnd se lsa toamna si ncepeau
ploile - pantofi, ghete din piele si cizme din
cauciuc, bune, mai ales pe timpul noroaielor.
(va urma)
Leonard Ionu] VOICU
(Canada)
58
Constantin IURA{CU-TATAIA (n. 01.03.1929)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
S-a nscut n loc. Vaslui, a absolvit liceul Mihail Koglniceanu din Vaslui si Institutul Agronomic din
Bucuresti. A lucrat n cercetare, pe teme privind combaterea eroziunii solului si mai multi ani a detinut functii
de conducere la o unitate de proiectare si executie de lucrri de mbunttiri funciare din Iasi, pn la pensionare
(1990). Este membru al Academiei Libere Pstorel din Iasi, al Uniunii Epigramistilor din Romnia, si membru
fondator al Cercului Epigramistilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR.
Scrie epigrame, rondeluri, fabule, apare n publicatii de gen, a primit 43 de premii pentru creatiile literare.
A publicat volumelePolitice... nepoliticoase (vol.I - 1999; vol.II - 2001),Atacuri i riposte (2002),Armaghedonul
lui Tataia (2003), Reflex (i reflexii) ntr-o pictur de cerneal (2005), Vorbe despre vorbe (definitii
epigramatice, n colaborare cu Mihai Cosma si Eugen Deutsch, 2006). A colaborat la aparitia volumelor
Pstorel dup 20 de ani (1995) si Stirpea lui Pstorel (I-2008, II-2011).Este inclus n circa 50 de volume
colective de epigram.
Papa este vizitat de conductori
din fostele (ri comuniste
Vaticanul e etapa
Ce-o parcurg toti politrucii,
Ca s-i instruiasc Papa
Cum se face semnul crucii!
Statisticianul
E om de cifre, informat,
Ce poate face-aprecieri,
C un srac si un bogat
n medie-s doi tipi prosperi
Pcal
Eroul legendar Pcal
E de-o valoare colosal:
n spatiul nostru mioritic
El este primul om politic.
Maryuri yi demonstar(ii pe strzi
De-un timp am observat atent
O situatie neroad:
Dezbatem legi n Parlament
Si le perfectionm pe strad.
Opozi(ie constructiv
Contradictorie idee
Ce-ar putea fi comparat
Cu drzul NU, spus de-o femeie,
Pe cnd se las dezbrcat.
Hippocrate
Lui Hippocrate medicii i jur
Cum c vor profesa cu tot tipicul;
C-n epoca aceea, mai obscur,
Nu se descoperise nc plicul.
Marxismul
Se defineste doar acum,
Desi a dominat un veac:
Doctrina ce te-nvat cum
Din proletar s-ajungi srac.
Fotbalul
La fotbal de gndesti profund
S-l definesti fr de greseli
E sportul cu balon rotund
Ce genereaz nvrteli.
Chemare pentru teatru
Diva noastr, care place,
Pentru teatru, mi se pare,
Are, evident, chemare,
Dar mai mult pe vino-ncoace.
Ghicitoare turistic
Ce gndeste un turist stilat,
Cnd constat omul, cu stupoare,
C hotelu-n care-a fost cazat
Este de trei stele cztoare?
Automobilului OLTCIT
Un ciudat metis metalic
E pe cale s se nasc...
Din printi: cocosul galic
Si cteaua olteneasc.
Parazitism
De-a mamei pensie nu-i pas,
Probnd prin bar si discoteci,
C n-are sapte ani de-acas,
Desi e-acas de treizeci
Defini(ia eternit(ii
Eternitate, un cuvnt banal
Si-n cazul c-l supui unei extensii,
Se poate defini ca interval,
Ce se prelinge ntre dou pensii.
Destin de pensionar
Soarta lui paradoxal
El o suduie pe fat,
C si pensia-i egal
Cu speranta sa de viat.
Legea mpotriva averilor
dobndite ilegal
Baronilor nu prea li-e fric,
Ba, ntr-un fel s-au linistit,
Stiind c legea o aplic
Acei care-au sustras cinstit.
Incertitudine
O ntrebare am, concret:
n cazul c s-ar reusi,
Ca gnduri s putem citi,
Ar mai fi oameni pe planet?
Arogan(a
Se traduce prin dispret
Si sictir ce d fiori,
Cnd te crezi mult mai de pret
Dect simplii muritori.
Consiliul
E doar un grup de ageamii
Ce-ar pune trebile la cale;
Consilier de-ajungi, o stii:
Nu faci nimic si iei parale.
Dar
E un cadou si-i plin dehar
Pentru-un moment aniversar,
Dar nu accept anomalia
C tot un dar e si betia.
Gropile
Sunt niste guri, azi banale
De prin retelele stradale
Si-n plus, aici, n Romnia,
Cu ele msurm prostia.
Kilometrajul
Mecanism ce-nregistreaz
Kilometrii de rulare
Care, brusc, se micsoreaz
Cnd masina-i de vnzare.
Deznodmntul
Un om pe pmnt vietuieste,
Nu chiar cu viteza rachetei,
Dar zborul spre stele sfrseste
Doi metri sub scoarta planetei.
Necrologul
Cnd ai trecut lumestile hotare
Vreun amic solemn, cu demnitate,
ntr-o pioas, demn cuvntare,
Orice defect ti-l face calitate.
Epitaf la incinerarea unuia
Oricine poate s-nteleag
C soarta nu l-a rsftat.
Prlit a fost o viat-ntreag,
Sfrseste azi incinerat.
59
Anul V, nr. 3(43)/2014
1.MIHAELA OANCEA(Bucu-
resti) - ARMONIA CONTRA-
RIILOR (versuri, A5, 116 pagini),
coperta si ilustratiile - pictor
Mihai Ctrun, Bucuresti.
Poezia Mihaelei Oancea este de
factur modern, traversnd mai
multe etape ale devenirii poetice.
Versul su (alb, dar si versul
clasic) degaj cldur, respir n
ritmul vietii, se abandoneaz
timpului si renvie ntr-un ano-
timp al sperantei. Uneori roman-
tic, alteori expresionist, Miha-
ela Oancea rmne un creator de
frumos ce nu-si doreste s epa-
teze, nscriindu-se n canoane
sau reguli, ci s fie ea nssi. Prin
natura meseriei, filolog fiind,
lectura si pune amprenta pn
la nivel subconstient, acesta fi-
ind motivul pentru care se re-
marc n poeme si apelul la ne-
ologism, ba chiar la cuvinte t-
ioase, dar potrivite pentru re-
darea unei anumite realitti, asa
cum declar nssi poeta. Cum
s descrii o realitate a univer-
sului-carcer, un mediu al re-
cluziunii n care rodeste doar
ntunericul, elementul suprare-
alist din care nu poti dori dect
,,debransarea? Cum o poti face,
spune poeta, altfel dect prin
apelul la lexeme potrivite? Pentru
creatoare, poezia reprezint un
trm prolific n care poate sur-
prinde fatetele, melanjul de triri
umane, prefacerile naturii, ele-
mente pe care simte c le prinde
cu o mai mare acuitate expresia
liric. (Gheorghe A. Stroia, edi-
tor, Adjud)
2. PAULA DIANA HANDRA
(Timisoara) - Autograf (versuri,
A5, 120 pagini)
Nici c se putea gsi un titlu mai
potrivit volumului tinerei poete
Paula Diana Handra care, dup
opinia mea, cu cele 68 de poezii
cuprinse n el si face adevratul
debut poetic. Diana, fptur gin-
gas si extrem de sensibil, as
putea spune c s-a nscut cu po-
emele pe umeri, ntrupate n n-
geri, zburnd mpreun ntreaga
copilrie petrecut n satul bu-
nicilor materni, Cltele, judetul
Cluj. Acolo a vibrat pentru prima
dat sufletul ei, sub ochii blnzi
ai micutei(bunica), nvluit
n dragostea mamei pe care o
ador, n cntul gureselor rn-
dunele atunci cnd liliacul e po-
top de floare, n unduirea ierbii-
n miez de var pe dealuri vlurate
de dogoare - fclii de maci de
doruri grele-, aprinse, dar si n
ruginiul toamnelor sublime si n
splendoarea cetinilor ninse. ns
tremurul ingenuu al sufletului de
copil s-a preschimbat n poezie
si mai trziu, pecnd eraelev a
Scolii Generale nr. 18 din Timi-
soara, atunci cnd a nceput s
publice n diverse reviste, ba s
si editeze si s tipreasc poe-
zioare adecvate vrstei celei ne-
atinse de trufia vremurilor si-a
oamenilor lor (cam pe la 10 ani...).
Iat-o acum, tnr adolescent,
elev n clasa a IX-a a Liceului
Pedagogic Carmen Sylva din
Timisoara, psind cu sfiiciune si
curtime pe drumul scrisului, mai
nchegat, mai profund, uneori
chiar tulburtor prin tematica
social abordat, dar fidel ver-
sului rimat de nceput. Ne dru-
ieste astzi o carte n care adun
poezie scris cu gingsia si
puritatea lacrimii cldute de copil
cnd sufletu-i se mbat cu mires-
mele amintirilor copilriei si, mai
nou, a adolescentei timpurii,
semnnd cu toat ncrctura de
sentimente ce-i stpneste fiinta
plpnd patru capitole, elemen-
te care amprenteaz vizibil viata
si creatia ei: Nostalgice chemri,
copilrie, Mamei druite, Pri-
mvara amintirilor si Suflet de
colindtor, n care a asternut cu
migal, cu strdanie, druire si
har triri inedite... (Georgeta
Minodora Resteman (Cluj, poet)
3. MIHAI LEONTE(Moldova
Veche, Caras-Severin) - Mozaic
Afectiv (antologie liric de autor,
A5, 312 pagini)
Solicitat de un lir ism pierdut n
visurile sale de nedeslusit pentru
profilul su prin ciclul de versuri
,,Scrinul cu vechituri. Poetul
Mihai Leonte si gseste treptat
chemarea autentic pentru spi-
ritul su meditativ. Vesnic vis-
tor, mcinat de doruri nepotolite
prin misiunea scrisului, ajunge la
ceea ce a cutat; simplitatea. Ma-
rele sculptor Constantin Brn-
cusi spunea cndva despre lu-
crurile simple c sunt cel mai greu
de realizat. Fluxul scrierilor sale
si le-a rezolvat peste marginile
unei simple teme, pe cicluri - ceea
ce l-a echilibrat n spatiu si timp.
Toat pasiunea sa pentru poezie
s-a consumat pe malurile timpu-
lui. Ciclurile poeziei lui Mihai
Leonte au legea lor, au vigoarea
lor si sunt reprezentative. n or-
dinea lor cronologic aceste vo-
lume tiprite au fost botezate me-
taforizat: Mirajele albastre 2008,
Armonii majore 2010, Arabes-
curi modelate 2011, Metafore
aprinse 2012, Martor autentic
2013. Sub pana autorului Mihai
Leonte s-a tlmcit cu autenti-
citate si n ciclul Distihurile lui
Bujor. Am trecut cu inepuizabila
mea energie prin calmul versu-
rilor poetului Mihai Leonte; desi
ne cunoscndu-l personal i-am
citit autoritatea moral a domniei
sale, imensa dorint de a cola-
bora cu semenii de breasl, ne
plcndu-i laudele la superlativ.
(Constanta Ablasei Donos,
poet, pictorit, grafician)
COLECTIA LIRIK
Autorii interesati ne pot contacta
pe adresa editurii sau pe pagina
web: EdituraARMONII CULTU-
RALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30,
Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-
064.594, mobil: 0741-078.627,
email: geocosynus@gmail.com,
web: www.armoniiculturale.ro
60
C#r]i
primite
la
redac]ie

Constelatii Diamantine, Nr. 3 (43) / 2014

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Constelatii Diamantine, Nr. 3 (43) / 2014

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Satul Antonesti era nconjurat de salcmi

Вам также может понравиться