Cuprins

Capitol
Cuprins Tema proiectului si date tehnice Oscilator Divizor de frecventa Numarator numeric Multiplexor Decodificator Afisaj Logica de comanda Memorie Comparator numeric Functionare ceas numeric

Tema proiect si date tehnice

Tema proiect roiectarea unui ceas numeric ! Caracteristicile tehnice impuse pentru proiectarea ceas numeric! frecventa oscilatorului" #$ M%z& afisarea prin multiplexare cu anod comun& afisare #'h( min( sec& AM) M& alarma progama*ila!

Dat tehnice ceas numeric Ceasul numeric masoara ne indica timpul! Ceasul numeric este un simplu contor de impulsuri a caror frecventa este cea a unitatii de timp + de regula secunda,! Functie de informatia ce se doreste a fi contorizata( controlul poate fi mai mare +calendar, sau mai mic +doar ora, sau poate contine o alarma! -in figura urmatoare este prezentata schema *loc a unui ceas numeric!

Figura # .n oscilator pilotat cu cuart genereaza un semnal de frecventa f /( sta*ila + #/0$, si cunoscuta cu precizie! rin divizare cu ajutorul unui divizor de frecventa DF se se o*tine un semnal de frecventa de #%z!

Acesta constituie referinta de timp contorizata de numaratorul N! Continutul numaratorului N la fiecare moment de timp reprezinta ora curenta! Continutul numaratorului este multiplexat cu multiplexorul M.1( decodificat cu decodificatorului D + 2CD03 segmente, si afisat pe afisoarul A! Alarma este programata prin incrementarea timpului in sectiunile de ore si minute ale memoriei M! -ncrementarea se face prin intermediul unei logici de programare L ! Acesta poate fi setata de la *utoane prin intermediul logicii de programare! e durata setariii alarmei ora de alarma este vizualizata pe afisajul A! Acest lucru se realizeaza prin intermediul mmultiplexorului M.1 comandat tot de catre logica de programare L ! Atunci cand numaratorului N devine indentic +pe sectiunile de ora si minute, cu cel de alarma fixat in memoria M( comparatorul numeric CN detecteaza acest lucru si va lasa sa treaca spre difuzor un semnal de frecventa #4%z + domeniul audio,! 5ariante mai complicate pot contoriza si calendarul + ziua( luna si anul,! entru acest lucru numaratorului N se prevede cu mai multe sectiuni! Ceas numeric cuprinde urmatoarele *locuri componente" Oscillator O +cuart #$M%z,& Divizorul de frecventa DF& Numaratorul N& Decodificatorul 2CD03 segmente D& Multiplexoarele M.1 +' multiplexoare , Afisorul A& Logica de programare alarma& Memoria& Comparatorul numeric& oarta logica 67-8 si difuzorul pentru alarma!

Oscilator
Oscilatorul este de #$M%z( este de tip oscillator pilotat cu 9uart pentru a avea o frecventa foarte sta*ila! Oscilatorul de #$M%z cu 9uart va avea un circuit de mentinere constanta a temperaturii oscilatorului pentru a nu avea variatii de frecvente in functie de temperatura! Frecventa furnizata de oscillator de #$M%z este aplicata pe intrare unui *loc de divizare !

Divizor de frecventa
Prezentare divizor de frecventa arte de divizare realizeaza divizarea frecventei oscilatorului de #$M%z( la frecventa de #%z( care reprezinta tactul ceasului! artea de divizare cuprinde " Divizorul de frecventa de la #$M%z la #M%z& Divizorul $x#/ care asigura tactul de #%z al ceasului! 7chema *loc si schema electrica a divizorului de frecventa este prezentata in figura '!

Figura ' Divizorul de frecventa de la #$M%z la #M%z este format din " ' divizoare prin :! Divizor prin 8! 7chema electrica a divizorului de frecventa prin : in figura ;!
4

Figura ; Formele de unda ale divizorului de frecvente prin : sunt prezentate in figura <! Din diagrama formelor de unda ale divizorului prin : se o*serva cum la : impulsuri pe -np avem un # impuls pe Out!

Figura < Ta*ela de adevar pentru divizor prin : este urmatoarea"

Diagramele 54 si ecuatiile divizorului prin : sunt prezentate in continuare"

Divizorul prin 6x10 Divizorul prin $x#/ imparte frecventa de #M%z succesiv prin #/( avand la iesire o frecventa de #%z care este frecventa de tact a ceasului si o frecventa intermediara de #4%z pentru semnalul de alarma! Divizorul este format din $ divizoare zecimale +$ x#/, iar divizarea toatala este de #//////! entru ca sunt identice vom prezenta un singur divizor zecimal! Ta*ela de adevar( diagramele 5= si ecutiile divizorului prin #/ sunt prezentate in capitolul 6Numarator8 in cadrul numaratorului zecimal! 7chema electrica a divizorului prin #/ este prezentata in figura >!

Figura > Divizorul este realizata cu un numarator sincron serie folosind C22 tip ?=! Circuitul de divizare are # intrare +cl4, pe care se aplica frecventa de divizat( si # iesire +out, unde iese frecventa divizata prin #/ care este aplicata urmatorului divizor! Diagrama pentru divizorul prin #/ este prezentata in figura $!

Figura $ Diagramele cu formele de unda pentru decadele $ x #/( nu se v0a prezenta in documentie deorece nu se o*serva corect datorita divizarii mari! 7e va verifica pe diagrama din program! -n figura 3 este prezentata intarzierea care apare intre semnalul de intrare si semnalul iesire!

Figura 3

Numarator

Prezentarea numaratorului Numaratorul este alcatuit din ; numaratoare sincrone de < *iti 2CD( ' numarator sincron de ; *iti pana la $( # numarator sincron de # *it care sunt legate in cascada conform schemei *loc! 70a folosit aceasta configuratie datorita faptului ca avem numaratorul pentru secunde si minute care tre*uie sa numere pana la $/ +/!!>@, si numaratorul pentru ore +/!!##,! Nuamaratoarele zecimale tip 2CD de < *iti sunt utilizaten pentru unitati secunde( unitati minute si unitatie ore! Numaratoarele de ; *iti sunt utilizate pentru zeci secunde si zeci minute! Numaratorul de # *it sete utilzat pentru zeci ore si AM) M! 7chema *loc a numaratorului pentru ceas este prezentata in figura :!

Figura : 7chema electrica a numaratorului pentru ceas este prezentata in figura @! Numaratorul BCD de !iti!

Dupa cum se o*serva din schema *loc numaratorul de < *iti are o intrare de tact +cl4,( si < iesiri +A(2(C(D,( care este de fapt o iesire pe < *iti 2CD! Numaratorul este realizat cu numaratoare sincrone serie folosind circuite *asculante de tip ?=!

Figura @ 7chema electrica a numaratorului zecimal tip 2CD este prezentata in figura #/!

Figura #/ Celulele C22 de tip ?= *asculeaza in starea complementara atunci cand ?A=A#logic! Cele ' porti 7- realizeaza detectia momentelor de *asculare! Fiecare celula tre*uie sa comute atunci cand la momentul anterior toate celulele precedente sunt in starea # logic!

"unctionarea numaratorului BCD C22/ tre*uie sa *asculeze la fiecare impuls aplicat la intrare( in consecinta intrarile sale ? si = vor fi legate la #logic!

C22# *asculeaza din ' in ' impulsuri de tact( adica numai atunci cand B / este #logic( in consecinta vom lega ?#A B/ C
Q3 (

=#AB/!

C22' *asculeaza din < in < impulsuri de tact( adica numai atunci cand B / si B# este #logic( in consecinta vom lega ?'A='AB/B#! C22; *asculeaza din : in : impulsuri de tact( adica numai atunci cand B /( B# si B' este #logic( in consecinta vom lega ?;A B/B#B'!( =;A B/!

7chim*area starilor iesirilor se face intotdeauna pe frontal active al tactului( la numaratorul proiectat se face pe frontul negative! Dfectul apare dupa o mica intarziere( care poate diferi in functie de tipul tranzitiei +%L sau L%,! -ntrarile ? si = a C22 se numesc sincrone doarece actioneaza dupa un semnal de tact! Frecventa maxima de lucru al unui astfel de numarator este limitata numai de timpul de comutare al celulelor si de timpul de propagare prin portile 7- ! -ntrarile ? si = a C22 se numesc sincrone doarece actioneaza dupa un semnal de tact! Fiecare front active( in cazul de fata front negative duce la incrementarea continutului numaratorului cu o unitate( si atunci cand ajunge la ultima stare +@, la urmatorul front negativ( numaratorul va trece in prima stare( iar ciclul se va relua! Ta*ela de adevar numaratorului 2CD de < *iti este urmatoarea"

10

Diagramele 5 = si ecuatiile numaratorului 2CD de < *iti "

-n figura ## este prezentata diagrama cu formele de unda ale numaratorului 2CD de < *iti cu iesire pe magistrala!

Figura ##
11

Din diagrama formelor de unda se o*serva ca numaratorul este 2CD deoarece secventa de numarare este pana la @( urmatoarea secventa de numarare incepe din nou de la /! -esirea /5 este intrarea pentru urmatorul numarator! Numaratorul 6 stari #hexa$ 7chema electrica a numaratorului $ stari +hexa, este prezentata in figura #'!

Figura #' Ta*ela de adevar numaratorului $ stari este urmatoarea"

Diagramele 5= si ecuatiile pentru numaratorul $ stari sunt"

12

Conform ecuatiilor de mai sus s0a realizat numaratorul $ stari! Formele de unda ale numaratorului $ stari sunt prezentate in figura #;!

Figura #; Numaratorul % stari 7chema electrica a numaratorului *inar este prezentata in figura #<!

Figura #< Formele de unda ale numaratorului *inar sunt prezentate in figura #>!

Figura #> Numaratorul 1% stari pe & !iti #numarator ora 1%$ Ta*ela de adevar ( diagramele si ecuatiile pentru numaratorul de #' stari +pentru ora #', nu sau mai prezentat deorece acestu numarator este compus din numaratorul zecimal si numaratorul ' stari care au fost deja prezentate in documentatie!

13

Numaratorul pentru #' ore este realizat din ' doua numaratoare( unul zecimal tip 2CD pe < *iti si altul de de ' stari care sunt conditionate sa numere impreuna #' stari +/E##, pentru formatul orei #'! 7chema electrica a numaratorului *inar este prezentata in figura #$! Din schema electrica se o*serva ca iesirea numaratorului de #' stari este pe > *iti( iesirea pentru unitati de ora 9+/!!;, pe < *iti si iesirea pentru zeci de ore +F%, pe # *it

Figura #$ Formele de unda ale numaratorului *inar sunt prezentate in figura #3! Din diagrama formelor de unda se poate o*serva ca numaratorul numara de la / pana la ##( numaratoarea reluanduse din nou de la / indeplinind astfel conditia de a indica orele de la / pana la ##( ora #' fiind de fapt ora /!

Figura #3 -n figura #: sunt prezentate formele de unda ale numaratorului pentru ceas!

14

Figura #: Diagramele au fost realizate la diferite zoomGuri pentru a os*serva cum numara! De astfel din diagrame se o*serva cum numaratoarele pentru unitati ora +.%,( unitati minute +.M, si unitati secunde +.7, numara pana la @( numaratorul pentru zeci minute +FM, si zeci secunde+F7, numara pana la >( iar pentru zeci ore +F%, numara doar / si #( iar pentru AM) M are de asemenea ' stari / si #( pentru a indica AM si M! 7e o*serva ca numaratoarele sunt realizate pentru a contoriza minutele +/!!>@, si orele +/!!#,! entru ca circuitul de *aza al numaratorului de este circuitul *ista*il *asculant de tip ?=( vom prezenta in continuare ta*elul de adevar( diagramele 54 si ecuatiile corespunzatoare circuitului" Circuitul !asculant !ista!il '( 7im*olul circuitului *ista*il *asculant este prezentat in figura #@!
15

Figura #@ Ta*ela de adevar C22 de tip ?= este urmatoarea"

Diagramele 54 si ecuatiile C22 tip ?= sunt"

-n continuare vom prezenta ta*ela de adevar a C22 tip?= master 0 slave!

Formele de unda pentru C22 tip ?= master 0 slave sunt prezentate in figura '/!

Figura '/
16

)ultiplexare
Circuitele de multiplexare sunt circuite logice com*inationalecare permit trecerea datelor de la una din intrari spre o iesire unica! 7electarea intrarii se face print0un cuvant de adresa! 2locul de multiplexare cuprinde" $ multiplexoare $&#& # generator de de adrese +numarator ; *iti,& # decodor de adrese!

)ultiplexarea cu 6 * 1 entru adresare unui numar de $ intrari sunt necesare ; linii de adresa! 7electarea unei intrari care sa fie transmisa la iesire se realizeaza prin inscrierea adresei corespunzatoare! 7chema *loc a multiplexorului cu $ intrari este prezentata in figura '#!

Fig! '# Ta*ela de adevar a multiplexorului $"#"

17

Dcuatia multiplexorului $"#"

7chema electrica a multiplexorului $"#este prezentata in figura ''!

Figura '' Diagrama cu formele de unda ale multiplexorului $"#este prezentata in figura ';! Din formele de unda se o*serva ca la la o anumita adresa avem la iesire intrarea corespunzatoare adresei

18

Figura '; +eneratorul de adrese Dste un numarator de ; *iti se foloseste pentru generarea celor $ numere +cuvinte, de adresa pentru multiplexorul $"# si pentru de decodorul de adrese! 7chema *loc a generatorului de adrese este prezentata in figura '<!

Figura '< 7chema electrica a numaratorului de adrese este prezentata in figura '>!

Figura '> -n figura '$ este prezentata diagrama pentru formele de unda ale generatorului de adrese!

19

Figura '$ Din diagrama o*servam ca numaratorul genereaza $ cuvinte de adresa! Decodorul de adrese Decodorul de adrese decodifica cele $ adrese primite la intrare iar la iesire vom avea impulsuri de comanda pentru *azele tranzistoarelor pentru cele $ celule de afisare! 7chema *loc a numaratorului de adrese este prezentata in figura '3!

Figura '3 7chema electrica a numaratorului de adrese este prezentata in figura ':!

Figura ':
20

Diagrama cu formele de unda a decodorului de adrese este prezentata in figura '@! Din diagrame se o*serva cum dupa decodarea adresei de intrare la iesire avem succesiunea de impulsuri care vor comanda *azele tranzistorilor de la fiecare celula de afisare!

Figura '@ Blocul de multiplexare 2locul de multiplexare realizeaza multiplexarea datelor primite de la numarator ! avand la iesire < *iti care va comanda decodorul 2CD03 segmente! 7chema electrica a *locului de multiplexare este prezentata in figura ;/! -n figura ;# este prezentata diagrama pentru formele de unda ale *locului de multiplexare! Din diagrama se o*serva cum datele de intrare in multiplexor codate decimal le avem la iesire multiplexare in cod *inar ! De asemenea se o*serva ca pentru fiecare numar decimal de la intrare avem la iesire corespondetul in cod *inar! 7e o*serva in diagrama si iesirile in impulsuri decodate de decodor!

21

Figura ;/! 7chema electrica *olc multiplexare

22

Figura ;#

23

Decodificator BCD , - se.mente

Prezentare decodificator BCD/- se.mente -n schemele de afisare cu multiplexare se foloseste un singur decodificator 2CD03 segmente! Decodificatoarele 2CD 0 3 segmente sunt circuite logice com*inationale destinate sa comande circuite de afisare numerice cu 3 segmente+LDD( cristale lichide,! Circuitul are < intrari notate usual A(2(C(D si 3 iesiri notate a(*(c(d(e(f(g! -ntrarile codifica un numar contrar de *iti cu AAL72 si DAM72! Cele 3 iesiri se conecteaza la celula de afisare la segmentele corespunzatoare( prin intermediul unor rezistente pentru limitarea curentului! Ta*ela de adevar a decodificatorului 2CD H 3 segmente pentru anod comun intrare *inara de la / la @ este prezentata in ta*ela urmatoare!

0 0 segment aprins 10 segment stins Conform ta*elei de adevar vom realize diagramele 5= si vom scrie ecuatiile pentru fiecare diagrama care sunt prezentate in continuare!

24

25

7chema electrica a decodificatorului 2CD H 3 segmente pentru anod comun( rezultata conform ecuatiilor este prezentata in figura ;'! Decodificatorul 2CD H 3 segmente cuprinde" < circuite logice I7-8 cu ' intrari& : circuit logic I7-8 cu ; intrari& # circuit logic I7-8 cu < intrari& ' circuite logice I7A.8 cu ; intrari& < circuite logice I7A.8 cu ' intrari& < circuite logice IN.8

Figura ;'

26

Formele de unda ale decodificatorului 2CD H 3 segmente cu anod comun sunt prezentate in figura ;;! Din formele de unda se pot deduce cum sunt aprinse segmentele in functie de numarul de la intrare! 7u* formele de unda sunt notate numerele zecimale dela / la @ si se poate verifica daca la fiecare numar codat *inar se aprind corespunzator segmentele cifrei de afisare! 7e o*serva cum la aplicarea numarului pe intrare avem pe segmente / logic adica segmentele sunt aprinse!

Figura ;;

27

0fisa1ul

Prezentare afisa1 Afisajul are rolul de a afisa timpul indicat de ceas si timp de alarma programat! entru frecventmetrul numeric vom folosi $ celule de afisare deoarece avem afisare pe $ cifre! Cifrele se pot afisa pe celule de afisare cu sapte segmente! Cele sapte segmente formeaza un Idigit8 adica o cifra! Fiecare fi aprins sau stins in felul acesta putandu0se afise cifre de la / la @! Fiecare digit are si al optulea segment +punct zecimal, pentru afisarea virgulei! -n figura ;<' se prezinta modul de afisare a cifrelor pe 3 segmente!

Figura ;< -esirile acestuiea comanda direct afisajul! Acesta poate fi cu cristale lichide sau cu diode luminescente+LDD,! Led0urile au terminale anod si catod! entru a lumina sunt polarizate direct prin aplicarea unui potential pozitiv pe anod sau negative pe catod! Diferenta dintre cele ' potentiale tre*uie sa fie apropiata de tensiunea de deschidere a diodei( asfel riscam fie sa distrugem diodele fie sa lumineze palid! Tensiunea pe LDD variaza intre #('5 si #(: 5! entru calculi vom folosi o tensiune medie de #(> 5! entru a lumina sufficient ( curentul prin LDD tre*uie sa fie cuprins intre >0'/mA! O valoare mai mica va determina o radiatie insuficienta iar una mai mare poate distruge LDD0ul! O iesire de circuit logic poate avea doar ' nivele de tensiune la iesire" / logic asociat cu o tensiune de /5 si # logic asociat cu o tensiune de >5! Comanda directa LDD0urilor nu este posi*ila ( comanda reaizandu0seprin rezistente inseriate cu LDD0urile care limiteaza curentul! Din economie de pini( digiti se realizeaza prin conectarea la un singur terminal fie a anozilor tutuor diodelor ( fie a tuturor catozilor!

28

Figura ;> inul comun se comun se conecteaza la tensiunea de alimentare 5 CC pentru anod comun( fie la masa +JND, pentru catod comun! Celalalte terminale se conecteaza prin rezistente la iesirile decodificatorului! Circuitele pentru cele ' configuratii vor fi diferite( pentru sinteza circuitelor se va pleca de la ta*ele de adevar diferite! Configuratia circuitului de afisare cu cele ' tipuri de polarizare cu anod comun si catod comun sunt prezentate in fiugra ;>! 0fisarea multiplexata Afisarea multiplexata presupune aprinderea succesiva +*aleierea, a cifrelor cu o viteza mare( astfel incat la u moment dat o singura cifra este aprinsa! Daca viteza de *aleiere este mai mare decat cea de remanenta a ochiului( atunci acesta nu va percepe acest lucru si va vedea toate cifrele aprinse! Aceasta este de '>% z daca o singura cifra este aprins atunci nu are sens sa folosim decat un decodificator( la intrarea caruia vom aplica pe rand cifrele de afisat! Distri*uirea cifrei pe celula corespunzatoare se face prin comutarea pinilor comuni + anozii sau catozii, catre 5CC sau catre masa! Acest principiu se numeste multiplexare si presupune utilizarea unor circuite numite multiplexoare! 7chema de princiupiu estep rezentata in figura ;$! 7emnalul provenind de la numaratoarele de impulsuri este de regula stocat in memorie pana la terminarea ultimului ciclu de masurare! entru a putea afisa facil rezulatatele in sistem zecimal numararea se face folsind numaratoare 2CD( fiecare cifra zecimala a rezulatatului fiind codificata 2CD pe < *iti! Multiplexarea consta in aplicarea fiecarui cifre la intrarea 2CD03 segmente! 7imultan cu aplicarea cifrei celula de afisarea corespunzatoare tre*uie activata! Acest lucru se face prin conectarea anodului sau catodului comun la tensiunea de alimentare sau la masa!
29

Fiecare din cele < multiplexoare va multiplexa cate un *it al cifrei de afisat " M.1; *iti; de la cele < cifre( M.1' *iti'( M.1# *iti#( iar M.1/ *iti /!

Figura ;$ Comanda numaratoarelor este asigurata de numaratorul de scanare +generatorul de adrese,! La fiecare impuls de tact acesta va fi incrementat cu o unitate( furnizand un cuvant de adresa de ; *iti catre multiplexoare! e *aza acestuia multiplexoarele vor directiona catre iesirea K una din intrarile -= !
30

Drept urmare la intrarea decodificatorului 2CD03 segmente vom avea succesiv cifra unitatilor( cifra zecilor( cifra sutelor( cifra miilor( zecilor de mii si sutelor de mii in functie de cuvantul de adresa de pe intrarile A/( A#( A' ! 7imultan adresa A/( A#( A' este decodificata de catre un decodificator de adresa( iesirile acestuia comandand *azele tranzistoarelor T /( T#(T' T;(T< si T> ! -n concluzie daca decodificatorul 2CD03segmente primeste cifra unitatilor( tranzistoru T / va fi deschis( conectand catodul celulei unitatilor la masa( restul tranzistoarelor fiind *locate( daca primeste cifra zecilor tranzistorul T# va fi deschis( s!a!m!d! erioada tactului de scanare tre*uie sa fie mai mica decat perioada de remanenta a imagini pe retina( astfel incat ochiul sa perceapa o imagine completa cu toate cifrele aprinse( frecventa minima este de '>%z dar pentru a nu percepe efectul de clipire se va utiliza o frecventa de pana la # =%z! Aceasta se preia din lantul de divizare al frecventei oscilatorului! Calculul rezistentei 21 si 2% entru acest lucru consideram circuitul echivalent din figura ;3! .n tranzistor are factoru de amplificare 34100 in curent tipic! 5C4365B La saturatie acesta scade drastic cu circa un ordin de marime 3sat4107 Tensiunea de saturatie Ce a unui tranzistor este " 8Cesat407%9

Figura ;3

31

entru a prinde un segment al unuia din cifre tranzistorul T( care are rolul de comutator ( tre*uie sa fie deshcis( iar capatul de sus al *ratului segmentului respectiv sa fie conectat la o tensiune ridicat +#logic,( astfel incat sa fie asigurat curentul prin LDD si tensiunea pe acesta! Deoarece in cazul multiplexate la un moment dat doar o cifra este aprinsa intensitatea luminoasa perceputa de ochi va fi valoarea medie pe un ciclu de afisare +#)$ din valoarea fixata de curent la afisare directa,! entru a o*tine o iluminare satisfacatoare tre*uie sa permita un curenta mai mare prin leduri in functie de numarul de cifre " i:;D41&777%0m0! entru cazul de fata cu $ cifre vom impune prin led un curent de #> mA( 7criind legea lui =irc4hoff pe ochiul # " ua#<$4iled621=uled=uCesat o*tinem "

5aloarea #'/L este o valoare standartizata! entru calculul M' vom scrie legea lui =irc4hoff pe ochiul ' " uN+%,Ai*CM'O u2esat La saturatie tensiunea de *aza emitor ajunge la cca! /!:5 ( iar curentul de *aza depinde de cel de colector prin factorul Psat! Curentul de colector prin tranzistor paoate fi la maxim suma curentilor prin toate segmentele si prin punctul zecimal i CDA:CiLed! -nlocuind in relatia lui =irc4hoff o*tinem "

O valoare standartizata apropiata este M'A''/L! entru cazul cand se utilizeaza afisarea cu anod comun se foloseste schema echivalenta din figura ;:! Datorita faptului ca ledurile sunt conectate cu anodul comun( comanda se va face pe catozi ceea ce va duce la inversarea comenzilor +/ logic,( dar si a dispozitivului de comanda +tranzistorul,!
32

Figura ;: entru determinarea valorii celor ' rezistente vom scrie din nou ecuatiile lui =irc4hoff pe cele ' ochiuri de retea " 9CC4uC;sat=uled=iled621=u0#:$ 9CC4uB;sat=i;62%=u>#:$ -nlocuind valorile nuemrice in cele ' relatii o*tinem"

7e aleg pentru cele ' rezistente valorile standardizate" 214 %%0? 2%4@@0? Tranzistoarele de comanda se aleg astfel incat curentul colector Hemitor +-ce, sa fie mai mare decat curentul maxim admis prin LDD0urile celulei de afisare #86iled41%0m0$7 -n cazul de fata se foloseste afisarea cu catod comun deci vom folosi decodificator si afisoare cu catod comun!

33

-n figura ;@ este prezentata schema *loc a afisajului pentru ceas!

Figura ;@ entru afisarea AM) M nu vom folosi o celula de afisare ci vom comanda ' LDDGuri care se vor aprinde pe rand in fuctie de comanda primita!

34

)emoria
Prezentarea memoriei Memoriile se folosesc pentru memorarea secventei de numarare( care apoi este afisat! -n cazul ceasului memoria se utilizeaza pentru memorarea timpului pentru alarma programat! -n memorie se inscrie un numar *inar! O memorie este caracterizata prin faptul ca primul cuvant inscris( va fi primul cuvant ce va aparea la iesire la operatia de citire! entru realizarea memoriiei utilizam registru de memorare pentru memorarea temporara a numerelor *inare programate! Memorarea se realizeaza cu C22 tip D( comandata de catre un semnal de tact comun! Circuitul !ista!il !asculant de tip D -n figura </ este prezentat sim*olul( ta*ela de adevar si diagrama de semnale ale C22 de tip D!

Figura </ Diagramele 5= si ecuatiile C22 de tip D sunt"

)emoria Memoria este compusa din 3 registre de memorare( ; de < *iti( ' de ; *iti si ' de # *it !

35

Megistrul de memorare pentru zeci de minute si zeci de secunde primeste de la numarator date in cod *inar de la +/E>,( practic acest registru este de ; *iti! Megistrul de memorare pentru zeci de ore si AM) M primeste de la numarator de date in cod *inar de la +/E#,( practic acest registru este de # *iti! 7chema *loc a memoriei este reprezentata in figura <#!

Figura <# 7chema electrica a memoriei este reprezentata in figura <'!

Figura <'
36

2e.istru de memorare de frontul negative!

!iti

Memorarea se face simultan in toate celulele( pe frontal active al tactului in cazul nostru Numarul *inar programat aflat la momentul tn la intrarile D= ale registrului( se memoreaza pe frontul negative al semnalului de tact( in celulele acestuia( astfel incat la momentul tnO# acelas numar se va regasi si la iesirea sa! rocesul poate fi descris sintetic astfel" tn" D=Ax4 tnO# " B=AD4Ax=&

unde x4 egal cu / sau # iar =A /(#(E(N0#! 70a realizat astfel incarcarea simultana a celor n *iti in registru + incarcare paralela,! Megistrele de memorare se mai numesc registre cu incarcare paralela sau memorii tampon+ latch0uri, ! Capacitatea unei memorii este data de numarul de C22 tip D folosite in paralel! Megistru de memorare de < *iti este folosita pentru memorarea *itilor pentru o singura celula de afisare + afisarea unei cifre,!! -n figura <; este prezentata schema electrica a unui registru de memorare de < *iti! Din schema electrica se o*serva ca cele < C22 de tip D sunt in paralel( la fel si intrari de semnal logic sunt tot in paralel iar tactul este comun pentru toate cele < C22 de tip D conform prezentarii realizate mai sus al registrului de memorare!

Figura <; -n figura << este prezentata diagrama pentru formele de unda ale registrului de memorare de < *iti !

Figura <<
37

Din formele de unda se o*serva ca incrementarea +inscrierea, *itilor in registru de memorare se realizeaza pe front negativ al tactului ( iar pe frontul pozitiv se realizeaza citirea *itilor! -n figura <> este prezentata schema electrica a unui registru de memorare de ; *iti!

Figura <> -n figura <$ este prezentata diagrama pentru formele de unda ale registrului de memorare de ; *iti!

Figura <$ -n figura <3 este prezentata schema electrica a unui registru de memorare de # *it!

Figura <3 -n figura <: este prezentata diagrama pentru formele de unda ale registrului de memorare de # *iti !

38

Figura <: -n figura <@ este prezentata diagrama pentru formele de unda ale memoriei cu iesire pe magistrala! Din diagramele celor ; tipuri de registre de memorare se o*serva ca numarul *inar este inscris in memorie pe front negativ si este citit la iesire pe front pozitiv! De astfel tot din diagrame se o*serva din formele de unda ca numarul inscris in memorie este acelasi si la iesire !

Figura <@ -n diagrama cu formele de unda datele de pe magistralele de intrare si iesire sunt prezentate in cod zecimal pentru a intelegere mai usor functioanarea *locului de memorare( insa vehicularea datelor pe magistrale se realizeaza in cod *inar!

39

Comparatorul numeric de 1@ !iti

Prezentare comparatorului de 1@ !iti Comparatoarele numerice sunt circuite logice com*inationale care permit determinarea valorii relative a ' numere *inare! Circuitul prezinta ' x n intrari pentru cele ' numere de n *iti si ; iesiri " AQ2( AA2 si AR2! Comparatorul de #; *iti compara ' numere de #; *iti( iar la detectarea egalitatii( isi modifica starea din / logic in # logic! Comparatorul de #; *iti se realizeaza cu #; comparatoare de # *it si deoarece avem nevoie numai de iesirea IA8 vom mai folosi un circuit logic I7-8 cu : intrari( un circuit logic I7-8 cu $ intrari si un circuit logic I7-8 cu ' intrari! -n cadrul generatoarelor pentru inratrea A n vom avea semnalul logic de la numaratorul de #$ *iti iar pe intrarea 2n numarul programat de operator in memorie care reprezinta alarma! Comparatorul numeric de 1 !it Circuitul permite compararea a ' numere de catre # *it( indicand prin cele ; iesiri relatia dintre ele" IQ8 ( IA8( IR8 ! -esirea corespunzatoare relatiei corespunzatoare a celor ' numere este in # logic( iar celelalte ' iesiri in / logic! 7chema *loc a comparatorului de # *it este prezentata in figura >/!

Figura >/! Ta*ela de adevar al comparatorului de # *it este urmatoarea"

Diagramele 5= si ecuatiile comparatorului de # *it sunt"

40

Cu ajutorul diagramelor 5= si ecuatiilor rezultate vom construi circuitul comparator de # *it care este prezentata in figura >#! Comparatorul de # *it cumprinde " ' circuite logice I7-8 cu ' intrari& # circuit logic I7A.0exclusiv8 cu ; intrari& ; circuite logice IN.8!

Figura ># Analizand schema electrica a comparatorului rezulta" Daca AQ2 atunci AA/ si 2A# si avem" K#A# deoarece intrarile circuitului I7-8 sunt cu #+intrarea A este inversata,& K'A/ deoarece circuitul exclusic I7A.0exclusiv8 are intrarile in stari diferite avand la iesirea # care este inversat de circuitul IN.8& K;A/ doarece intrarile circuitelor I7-8 sunt /+intrarea 2 este inversata,& Daca AA2 atunci AA# si 2A# sau AA/ si 2A/ si avem"

41

 K'A# deoarece circuitul exclusive I7A.0exclusiv8 are intrarile in aceeasi stare avand la iesire / care este inversat de circuitul IN.8& K#A/ si K;A/ deoarece pe intrarile am*elor circuite I7-8 avem / in orice situatie de egalitate! Daca AR2 atunci AA# si 2A/ si avem " K;A# deoarece intrarile circuitului I7-8 sunt # + intrarea 2 este inversata,& K'A/ deoarece circuitul exclusive I7A.0exclusiv8 are intrarile in stari diferite avand la iesire # care este inversat din circuitul IN.8& K#A/ deoarece intrarile in circuitul I7-8 sunt / + intrarea A este inversata,! Formele de unda ale comparatorului de # *it sunt prezentate in figura >'! Din formele de unda se o*serva ca starea logica a semnalelor de intrare si iesire sunt conforme cu ta*elul de adevar!

Figura >' Comparatorul numeric de 1@ !iti Comparatorul de #; *iti se realizeaza cu #; comparatoare de # *it si deoarece avem nevoie numai de iesirea IA8( vom mai folosi un circuit logic I7-8 cu : intrari( un circuit logic I7-8 cu $: intrari si un circuit logic I7-8 cu ' intrari! Cele ' numere ce se compara au urmatoarea structura" AAA/C'/OA#C'#OEEEE!OA#<C'##OA#>C'#' 2A 2/C'/O2#C'#OEEEE!O2#<C'##O2#>C'#' Compararea incepe cu cei mai semnificativi A2 si 2n ! entru sta*ilirea relatiei de IA8 dintre dele ' numere se incepe examinarea cu A #' si 2#'! Dxaminarea continua cu urmatori An si 2n in ordine descrescatoare ! La terminarea examinari intregului numar vom avea pe iesirile celor #; comparatoare de # *it( # logic ( implicit vom avea si pe iesirea circuitului logic I7-8 cu ' intrari are este iesirea comparatorului #; *iti!! 7chema *loc a comparatorului de #$ *iti este prezentata in fig >;!
42

Figura >; 7chema electrica a comparatorului de #$ *iti este prezentata in figura >< !

43

Figura >< Comparatorul va primi semnal logic pe intrarea de magistrala A+#'!!/, de la numaratorul de #; *iti iar pe intrarea de magistrala 2+#'!!/, numarul programat de operator in memorie pentru alarma ! Din schema electrica se o*serva cele #; comparatoare de # *it care primesc semnal logic pe magistrala + de la numaratorul 2CD de #; *iti ! 7e o*serva de astfel cum este folosita numai iesirea IA8 de pe fiecare comparator de # *it ( care sunt intrarile circuitului logic I7-8! Formele de unda ale comparatorului de #; *iti sunt prezentate in figura >>! Din formele de unda se o*serva ca pe intervalul de timp in care cele ' intrari +A(2(C(D( D si An( 2n( Cn( Dn( Dn, sunt egale avem pe iesirea Out un impuls!

Figura >>

44

"unctionarea ceasului numeric

7chema electrica a ceasului numeric cu puncte de iesire pentru date este prezentata in figura >$! -n aceasta schema pentru simularea formelor de unda sau facut unele modificari deoarece daca se foloseste frecventa de #$M%z atunci dupa *locul de divizare si decadele de divizare nu vom avea o simulare in care sa se o*serve foarte *ine formele de unda( iar compilarea ar dura foarte mult! La intrare in montaj am folosit frecventa de #/%z care este divizata prin #/ pentru a avea frecventa de #%z care este tactul ceasului si vom avea si perioada de #sec! entru programarea alarmei vom valida din logica de programare afisarea valori de alarmare +5alGal A # logic, si vom afisa valoarea programata pe timpul validarii! entru functionarea ceasului numeric vom programa din logica de comanda resetare numarator +MesGnum A #logic, si vom valida afisarea ceasului +5alGc A #logic,! Frecventa pentru alarmare in cazul de fata este de #/%z insa se poate programa si o valoare de #4%z! Diagrama cu formele de unda pentru ceasul numeric cu alarma cu intrare de #/%z este prezentat in figura >3 -n diagrama se poate o*serva ca un minut este de $/ secunda +pe axa de timp, iar o ora are ;$// de secunde rezultand ca numaratoarele au fost proiectate corect si montajul functioneaza corect! 70au prezentat digramele cu zoom diferit pentru a vedea minutele( zecile de minute( orele! Fecile de ore si AM) M nu se poate o*serva deorece 6time end88 maxim este de ':////sec! Din diagrama se poate o*serva ca segmentele de pe afisaj se aprind conform numarului! 7e poate o*serva pe iesirea de alarma +Al, ca avem pe o perioda de #min semnal in frecventa pentru alarmare! 7emnalul de alarmare este prezent pe iesirea de alarma cand valoarea ceasului este aceiasi cu valoarea programata!

45

Figura >$
46

47

48

Figura >3

-n figura >: s0a prezentat diagrama cu tact de intrare de #//%z +#/ms, in care se poate o*serva la zoom diferit minutele( zecile de minute( orele si zecile de ore si AM) M! La o frecventa de intrare de #//%z iar pentru a avea timpul corect vom inmulti nr de secunde de pe axa timpului cu #//!

49

Figura >:

-n figura >@ s0a prezentat diagrama pentru alarma in care se poate o*serva la afisarea valori alarmei programata si semnalul de frecventa pentru alarma ! -n diagrama se poate o*serva pe iesirea de alarma semnalul in frecventa care coincide cu valoarea programata si ora indicata de ceas!

50

Figura >@
51

7chema electrica a ceasului numeric generala cu divizoare este prezentata in figura $/! 7chema contine divizoarele de frecventa care divizeaza frecventa oscilatorului de #$M%z la #%z pentru tactul ceasului numeric!
Nu s0a mai prezentat si diagrama cu formele de unda deoarece avand divizari foarte mari este necasar un timp mare de compilare pentru a vizualiza toate formele de unda iar timpul de compilare este de peste ; ore!

52

Figura $/
53

-n figura $# este prezentat sim*ol ceas !

Figura $#

54