Вы находитесь на странице: 1из 11

Fantana dintre plopi Soarele batea piezis n hanul Ancutei, scnteind geamurile zabrelite.

Lautarii se sculasera din cotloanele lor si-si sticleau dintii; Ancuta cea sprncenata atta iar focul n covrul vechi de spuza; noi, gospodarii si carausii din tara-de-Sus, ne uitam numai cu coada ochiului la oalele goale nsirate pe lnga protapuri. Dar scripcile si cobzele nca naveau catare. si nici comisul onita de la Draganesti nu-si ncepu povestea pe care o asteptam. !aci pe sleahul "omanului se vedea venind un calaret, nvaluit n lumina si-n pulberi. !alu-i pag, cu grumazul ncordat si cu coama fluturnd, n buiestru iute, luneca spre noi. #nspre munti erau pcle neclintite; $oldova curgea lin n soarele auriu ntr-o singuratate si-ntr-o liniste ca din veacuri; si cmpurile erau goale si drumurile pustii n patru zari; iar calaretul pe cal pag parca venea spre noi de demult, de pe departate tarmuri. si cum a%unse drept la han, coti, caci aici i erau sortii sa se opreasca. si scoase palaria de psla neagra si ne pofti la toti buna-ziua si noroc bun. &ra om a%uns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal. 'urta ciubote de iuft cu turetci nalte s-un ilic de postav tivit cu nasturi rotunzi de argint . 'e umeri, tinuta numantr-un lantu%el, atrna o blanita cu guler de %der. Avea torba de piele galbana la sold si pistoale la coburi. (brazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotun%ita, cu nas vulturesc si sprncene ntunecoase, arata nca frumuseta si barbatie, desi ochiul drept stns si nchis i dadea ceva trist si straniu. !um cobor de pe cal, zmbind cu prietinie si privindu-ne cu ochiu-i limpede si albastru, comisul onita l cunoscu si se si repezi din locul lui, naltnd bratele si strignd cu voce mare) - (are ma-nsel* +u esti dumneata prietinul meu +eculai sac, capitan de mazli* ,mbetul calaretului pieri si ochiu-i crescu, rotund si atintit. - Da, raspunse el cu voce moale si blnda; eu sunt sac. Acuma te cunosc si eu. Dumneata esti comisul onita, de la Draganesti. !u mare placere vazui pe cei doi oameni mbratisndu-se. si tovarasii ceilalti erau multamiti de asta. si ochii Ancutei se nduiosara. apa cea batrna si slaba a comisului rn%i si rncheza n dosul hanului. - Aista-i cal din calul meu din tinereta, zise comisul, semetind capul si desfacnd bratele. Strainul si ntoarse ochiul spre dihania cea batrna si zmbi usor, fara sa para prea mirat. - !u asta am umblat eu o tara, urma comisul. Amndoi, ti aduci aminte* Am batut drumurile si ne-am paraduit tineretele- De cnd ne-am despartit nsa, vad ca ai pierdut o lumina.

- Da, raspunse calatorul cu vocea-i blnda. Am pierdut. Am avut o ntmplare naprasnica... si Dumnezeu m-a ntors prin locurile acelei dureri. - !um se poate* Aici ai avut aceasta ntmplare* - Da, prietine, ngaduie-mi numai sa-mi duc calul la adapost, sa-l gri%esc si sa-i dau graunte. 'e urma om bea un pahar de vin si ti-oi povesti ce nu stii... 'asind sprinten mazlul trecu spre gra%d, ducndu-si calul de capastru. Ancuta, rasarind ca dintr-o amintire, privi dupa el si grai n soapta spre comis) - Aista-i omul cel din .ara-de-/os, de care vorbea maica-mea, cnd eram copila* - Da, raspunse comisul; +eculai sac de la 0alabanesti, din tinutul .utovei. Am fost prietini buni n tineretele noastre. - Spunea maica-mea, urma Ancuta, ca a avut mare val si erau sa-l omoare niste tigani aici, la vad la .upilati. &ra o poveste nfricosata, de care nu-mi mai aduc aminte. - Atuncea are sa ne-o spuie singur capitanul +eculai, cuvnta cu mare multamire razasul. Sa stii dumneata, draga Ancuta, ca acest mazl de la 0alabanesti, care se uita acum linistit la noi si graieste asezat, a fost un om cum nu erau multi n tara $oldovei. 1oinic si frumos - si rau. 0atea drumurile, cautndu-si dragostele; se suia la manastiri si cobora la podgorii. si pentru o muiere care-i era draga, si punea totdeauna viata. Asa om a fost. s-a avut ibovnice catra toate zarile. s-adulmeca pe drumuri fara hodina si fara astmpar... La aceste vorbe, noi, razasii si carausii din tara-de-Sus, ne-am uitat unii la altii prea bucurosi si-am cunoscut ca mazlul trebuie sa fie un om cum ne place noua. ar Ancuta cea tnara si-a naltat sprncenele zmbind, si-a potrivit margelele la gt si crligele de par la urechiusi. si cnd vazu pe mazl ca se ntoarce spre noi, i trecu pe dinainte, usurel, mladiindu-se cum stia ea ca-i sade bine. !apitanul +eculai pasi la butucul din prea%ma focului, si scoase blanita si si nfasura n contas pistoalele. 'use saua si frul deasupra si se aseza multamit alaturi, privind n %uru-i. !a si cum ar fi stiut ce doreste, Ancuta iesi ca o serpoaica pe gura grliciului, aducnd n dreapta cofaiel plin si-n stnga ulcica noua. !u obra%ii rumeni si gfind, se opri lnga foc si ntinse mazlului ulcica. Lautarii se trasesera pe nesimtite aproape si rn%eau cu viclenie sunnd din strune. !nd vazui pe mos Leonte, cetitorul de zodii, ca-si cauta loc lnga cei doi prietini, fara sa stau prea mult la ndoiala, ma ridicai de la protapuri, facui doi pasi si graii cu ndrazneala) - 'rea cinstite capitane +eculai- +oi suntem aicea mai multi gospodari si carausi din tara-de-Sus, care foarte dorim sa cinstim cu domnia ta o ulcica de vin nou si s-ascultam ntmplarea cea de demult... - ubitilor prietini, mi raspunse mazlul, mie mi-a placut totdeauna sa beau vinul cu tovarasi. +umai dragostea cere singuratate. Divanul nostru-i slobod si deschis si-mi sunteti toti ca niste frati-

'e loc cufundnd noi ulcelele n cofaiel, le-am nchinat capitanului si ne-am strns mpre%urul lui, iar lautarii au prins a cnta cu %ale cntecul cucului batrn. !i nu mult dupa aceea, cnd am istovit vinul, s-a ridicat si Ancuta de la foc cu puii fripti n tigla. Dupa ce-a venit alt vin si-am nchinat iar, ntr-o vreme a ramas capitanul sac de la 0alabanesti putintel mhnit, si, cuprinznd pe comisul onita de umar, a oftat s-a zis, uitndu-se spre pcla muntilor, la asfintit) - Saraca tara $oldoveneasca- &rai mai frumoasa n tineretele mele'e urma s-a ntors spre Ancuta, tulburat, ngnnd cel din urma viers al lautarilor) Trage, mndro, cu bobii... Trage, mndro, si-mi gceste Codrul de ce-ngalbeneste, Omul de ce-mbatrneste... A apucat pe hangita de mna, si ea nu s-a sfiit, ci numai clipea domol ca o mta desmierdata. ar noi am ramas tacuti, caci am nteles ca mazlul vrea sa ne spuie ntmplarea lui de demult. - Domnilor si fratilor, a vorbit capitanul sac de la 0alabanesti, - ascultati ce mi s-a ntmplat pe-aceste meleaguri, cnd eram tnar. De-atuncea au trecut ani peste douazeci si cinci. !atastihul acelor vremuri a nceput sa mi se ncurce. &ram un om buiac si ticalos. !alul meu sta ho%ma cu saua pe dnsul si batrnii mei nu-mi vedeau obrazul cu saptamnile. $aica-mea ma bocea n fiecare duminica si ma blastama si dadea leturghii lui popa +astasa, ca sa ma linistesc si sa ma-nsor. ar tatu-meu tacea si-o privea ntr-o parte caci si el fusese ca mine si-i facuse multe zile amare. (m nevrednic nu pot sa spun c-am fost. Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri; dar mi erau dragi ochii negri, si pentru ei calcam multe hotare. Dumnealui comisul onita sa va spuie cte drumuri am batut, caci si el avea patima mea n zilele lui si eram de multe ori tovarasi. Asa, ntr-o toamna ca asta, duceam vinuri la tinutul Sucevei. si eram n popas aici, la hanul Ancutei, cu carausii si cu antalele. si ma aflam n mare mhnire, caci dragostea mea din anul acela se desfrunzise cu vara. ar mama acestei Ancute se uita pe sub sprncene la mine si rdea, caci nici vinul nu-mi placea, nici pe lautari nu-i sufeream. 2mblam bezmetic si singur ca un cuc. &ra ntr-o smbata, pe la toaca. Am ncalicat si-am purces ncet, pe-un drumusor, printre miristi. s-ascultam n singuratate, pe sus, cocoarele care se calatoreau. !nd am a%uns la malul $oldovei, am luat-o la vale, printre apa si lunca, ntr-un rastimp au nceput clopotele la biserica de la .upilati. Am oprit calul si le-am ascultat cu %ale, pna ce au contenit si-mi aduc aminte ca, dupa ce au stat clopotele acelea, am auzit altele, de la bisericile altor sate, - si picurau departate si stnse) parca bateau n inima mea. $-am trezit ntr-un trziu privindu-ma ntr-o revarsare de apa ca-ntr-o oglinda, si m-am spariat de mine, ca de o vedenie. Am pornit iar, si umblam pe gnduri; pna ce-am auzit sunet de voci. .receam pe dupa o perdea de racniti si nu mai vedeam balta. Am cotit ntr-un corn de lunca si mi s-au aratat deodata grle arznd n soarele asfintitului, printre scruntare. s-o liota de tigani

tocmai sfrsea de rastocit o creanga a apei, aproape, si-acuma se mprastiau dupa peste racnind si tupaind ca niste diavoli Am strunit calul Am auzit un voci gros) parc-ar fi dat o porunca. 'uradeii si muierile sau oprit 'e urma, la aceiasi voce, au pornit nainte. ar de la rastoaca un tigan batrn si nalt, n durligi, s-a ndreptat spre mine, pasind rar, ca pe catalige, prin grla. !ineva l-a strigat din urma) - 2nd3 te duci, mai 4asanache* &l nici n-a catadicsit sa raspunda. 'ufaind din lulea, se apropia de mal. Din alta parte, porni dupa el o fetiscana cu fusta rosa. La un brat de apa dadu la adnc si prinse a tipa s-a rde, ridicndu-si la subsuori fusta. .recu repede, si porni pe prund naintea batrnului. 4asanache racni ragusit dupa ea, amenintnd-o cu pumnul) - 5a-napoi, fa&a-si scutura capul gol, si-si steclea dintii. Aproape de mine se opri si ma privi uimita, parca vedea o salbaticiune rara. - 5a-napoi, fa $arga- striga iar tiganul cel batrn. Lasa pe boier n pace&a facu iar semn de mpotrivire din cap si ncepu a rde. &ra o fetiscana de optsprezece ani. #i vazusem n apa trupul curat si frumos rotun%it. Sta aproape de mine, numai n camasa si-n fusta rosa. (brazul i era copilaresc; dar nasul arcuit, cu nari largi, si ochii iuti ma tulburara deodata. Am simtit n mine ceva fierbinte) parc-as fi nghitit o bautura tare. 4asanache o a%ungea cu bratul ridicat &a feri n laturi, ma ocoli n fuga si trecu iar spre balta. La malul apei se opri si ncepu iar sa ma priveasca. 0atrnul si scoase luleaua, scuipa, si rn%i negru. .oti dintii dinainte i erau rupti. - Sarut mna, beiule, nu baga n sama. &-o fata proasta, care n-a iesit nca n lume. $arga chicoti, la malul baltii, si paru-i negru si lins avea luciri de paun. 4asanache o ameninta cu luleaua. Apoi iar se ntoarse spre mine. - Dumneata trebuie sa fii boierul care-a poposit la han, cu vin din %os... - Da, dar de unde stii* - $i-au spus lautarii, care-s de-ai nostri. Am vazut obraz strain si-am nteles ca dumneata trebuie sa fii acela. Daca mi-i da de-o garafa de rachiu, ti pup minile si-ti zic bogdaproste mariei tale. #ti faci pomana c-un tigan batrn si nevolnic-

#ncet-ncet laia de la pescuit lasase rastoaca si venea catra mine, mpingndu-se, ferindu-si capetele si privindu-ma cei de la spate pe dupa umerele celor dinainte. 2nii ntrebau ceva pe $arga. &a le raspundea soptit si ma privea zmbind, cu coada ochiului. Am tras de la sold tasca, am deschis-o si-am scos din ea un banut de argint 4asanache l-a prins din zbor si l-a vrt repede n gura. Am mai scos un ban si-am facut un semn tigancusei. !a o soprla s-a zvrlit spre mine s-a primit banul n poala. 4asanache prinse a urla catra ceilalti s-a-i mna napoi spre balta. +u mai aveam de ce sta ntr-asemenea larma. Am pomit-spre han; nsa cu ndoiala. 'e cnd urcam un ponor, am mai ntors o data capul. 'e $arga n-am mai vazut-o. &ram nemultamit. !alul mergea domol prin tarna moale si eu ma gndeam la fel de fel de lucruri, n care amestecam pe tigancusa cu fusta rosa. !otii dupa colnic; si dintrodata mi se nfatisa, ntr-o vaiuga verde, o fntnita cu colac de piatra, ntre patru plopi. &ra un loc tainic si singuratic. Apa neclintita, aproape de ghizdele, avea n ea ceva viu) miscarea marunta si necontenita a frunzisurilor. !alul nclina capul si rupse o gura de iarba, l strunii si-i dadui pinteni. Dupa o vreme, ncepui a vedea hanul. Atunci mai privii de cea din urma oara ndarat, n vrful plopilor, la fntna singuratica, lucea asfintitul. ar n umbra de dedesubt sta $arga, cu mna stresina la ochi. $i s-a parut* A fost o aratare* Am zarit-o numai o clipa, ct a tinut si lucirea soarelui de deasupra. 'e atuncea nu cunosteam, ca acuma, sufletul femeilor. !u toate acestea, a doua zi dimineata, o asteptam pe $arga. 'e cnd oamenii pregateau boii ca sa-i n%uge la cara si mos rimia, vata-manul carausilor, mi lamurea pe ce drum trebuie s-apucam, eu tot fulgeram cu ochii drumeagul .upilatilor. !e asteptam eu nsa nu se vedea. $i-am potrivit coburii, am cercetat pistoalele. $-am plecat apoi, ca sa strng chinga calului, hotart sa ncalic. !nd nalt capul, $arga la doi pasi de mine. #ntindea mna, ca sa mngie botul roibului. si rdea. &ra mbracata cu fusta ei rosa si cu polca albastra. La cap si potrivise o batista ca sngele. 6tul i era plin de hurmuzuri, n picioare avea ncaltari noua. !u nfatisarea ei nelinistita de caprita neagra, parca iesise din pamnt, nsa nu ma privea. $i-am simtit inima batnd, si-am vazut ca mi-i draga, macar ca era o tiganca proasta. !nd o ntrebai) 7.u esti*8, rasari si i se nfiorara narile. - Sarut mna, boierule, eu sunt. Am venit sa-ti multamesc. Asara, abia am asteptat sa iasa %idovul din smbata si m-am dus la el cu carboava dumnitale. $i-am ales ciubotelesi-mi arata pe rnd ncaltarile, ridicnd cte-un picior si saltndu-si fusta cu vrful degetelor. $os rimia se trase mormaind la carausii lui. #mi cunostea el naravurile. $a apropiai de fata. #i zisei rznd) - Dupa cum vad, te-ai gatit de duminica. &sti frumoasa ca o duducuta. 1orba-i facu mare placere. Sngele-i rumeni obra%ii. !latina din cap si ma privi n fata)

- +u m-am mbracat pentru biserica- Atuncea pentru ce* - Asa mi-a placut mie. Am venit la ornda, sa iau rachiu pentru unchesu 4asanache. si sa multamesc boierului, cum am spus. - &u socoteam c-ai venit sa-mi gcesti. - +u, cuconasule, ca nu-s baba, nici spun minciuni. !e ti-as fi putut gci* - !redeam ca mi-i gci cu cine as dori eu sa ma-ntlnesc ntr-un loc. - 2nde* sopti ea rznd cu toata fata. La fntna dintre plopi* - Da. - !u cea pe care-ai vazut- o acolo asara* - Da; de-atuncea o doresc. - Se poate, cuconasule, ngna ea blnd, si ochii i se umbrira; dar aceea-i o biata fata din satra si dumneata numai ct saguiesti si te duci. aca, boii s n%ugati si carale pornesc, ncalici si dumneata, si ea te poate astepta hat si bine. Desara cine stie unde ai sa nseninezi. - 0a s-astepte, i raspunsei eu privind-o tinta, fara zmbet. La doua ceasuri dupa nserat, eu ma ntorc si sunt acolo. &a-si pleca nasu-n pamnt si tacu un rastimp. Apoi, fara sa ma priveasca, ncepu cu alta voce) - Dar dupa ce duci vinul unde trebuie, nu te ntorci tot pe acesta drum si nu poposesti aici* - 0a da. #nsa poate fi ntrziere, daca nu mi-a pregatit boierul de la 'ascani banii. -Asa* Se rasucea usor n loc, la dreapta si la stnga, mladiindu-si mi%locul si privindu-si cu staruinta ciubotelele. Apoi deodata mi apuca mna cu care tineam drlogii calului, mi-o saruta, se ntoarse si fugi. Se mistui undeva, pe sub zidurile hanului. ( mai asteptai o vreme, cu ochii, dar n-o mai vazui. Ancuta iesi n usa, ca sa-si primeasca banii de gazda. $acar ca nu mai era tnara, era frumoasa femeie, plina si voinica, mi zmbea viclean, clatinnd din cap, caci toate le pricepea si toate le vedea. &ra ca si Ancuta astalalta, care se uita acuma la mine. Dar astai mai tnara si mai frumoasa. (amenii ndemnau boii si carale ieseau scrtind la sleah. !nd a trecut si cel din urma car, al unsprezecelea, m-am zvrlit si eu n sa. Lautarii s-au ploconit cu cusmele n mna, din coltul grliciului. &u am trecut la drum, si Lupei, cnele cel mare, sur, slobozit de mos rimia din lant, ncepu sa latre si sa salte mpre%urul roibului. &ra o dimineata

limpede de toamna n valea $oldovei. Se auzeau clopote de biserici sunnd n departari. Acuma sunetul lor venea pna la sufletul meu blnd si cu dulceata. Am mers multa vreme asa, avnd soarele-n spate si apele $oldovei n stnga. Am trecut prin satele razasilor de la $itesti, +avrapesti si $iroslavesti. 'e urma am lasat valea $oldovei si-am prins a sui dealul cel lung spre 0ratesti. !nd am a%uns acolo, n codru, sub schit, am facut popas. Dar eu nu v-as putea spune c-am grait cu oamenii pe unde am trecut, nici ce-am vazut; caci aveam n mine chipuri si vedenii care ma duceau ca-n zbor aiurea. !atra asfintitul soarelui am fost la 'ascani si m-am nfatisat la curte. $-am nchinat cu sanatate n fata lui !anta si i-am aratat ca i-am adus vinul tocmit. Dumnealui m-a batut pe spate si mi-a zis 7brava8; mi-a ornduit odaie de mas si mncare s-a ramas hotart sa descarcam a doua zi. $i-a mai povestit domnia sa cum i-a batut piatra n anul acela viile de la !otnari; dar nu prea bagam de sama, caci se ridicau pcle de pe Siret si venea sara. Dupa ce-am mncat si-am facut cercetarea oamenilor si rnduiala pe noapte, am spus o vorba tainica lui mos rimia, care mi-a scos pe furis calul la poarta curtii. !u Lupei dupa mine, am pornit ntai la pas. #n sat am luat-o n trap usor. 'e urma am piscat roibul cu harapnicul. si-am mers ntr-o ntinsoare, cu suier de vnt n urechi, domolindu-mi fuga numai n sate. si la doua ceasuri dupa nnoptat am vazut hanul Ancutei scnteind c-o singura lumina. L-am ocolit si-am apucat prin miristi. Am dat pe urma n drumeag. si-am pus pe roib n pas cnd am simtit ca m-apropii de fntna cu patru plopi, mi batea inima si ma temeam sa nu gasesc locul mort. ( luna stirba se ridica din rasarit ca peste o pustie. Deodata, cnd simtii freamatul plopilor, Lupei mri usor. Atunci descalicai. 'oruncii cu voce scazuta) 75ii cuminte, Lupei-8 si ma oprii. Am avut o tresarire naprasnica n toata fiinta. $arga era lnga mine. #n lucirea stearsa a lunii, sta putin ntoarsa, cu fruntea gramadita n cotul mnii stngi. !nd am atins-o, si-a lasat bratele n %os si mi-a facut fata. ( auzii rznd ncet. 'urta pe ea toate podoabele) le simteam pipaind-o. +-avea duh de tutun si capu-i mirosea a flori. #n acei ani ai tineretii, noptile-mi pareau mai scurte. si vorbeam mai putin. !um a asfintit luna, roibul a nechezat ncetisor. $-am naltat n picioare, lnga ghizdelele fntnii. $arga mi s-a aninat de umar, si-a gramadit capu-n pieptul meu s-a prins a plnge. - +u fi proasta si nu plnge- i-am zis eu. Desara mi-i drumul napoi. 1reau sa-ti aduc o scurteica de vulpe de la 'ascani. &a se strngea n mine suspinnd. - +-ai sa te-ntorci. !a eu s o roaba si-o nemernica. Dar am sa te astept si-am sa mor lnga fntna daca nu viiAm stapnit-o un rastimp sub brat, si-am nvalit-o-n contas, caci tremura toata. si dupa ce m-a sarutat si i-am mngiat ochii, am lasat-o arznd, n lacrimi. Am ncalicat si-am purces repede c-un gnd necontenit si staruitor sa ma opresc si sa ma-ntorc spre ea. !u ct ma departam, cu atta o simteam mai aprig n mine.

La +avrapesti, am prins a zari pe $oldova pcle nedeslusite si-n rasarit s-a aratat geana de ziua. !nd am cobort la 'ascani, rasarea soarele-n negura Siretului. Am descalicat la poarta curtii, mi-am dus calul la gra%d. $-am ntors la cismea si mi-am stropit obrazul cu apa rece. 'e urma m-am ndreptat spre pivnita, unde auzeam vocea suparata al lui mos rimia. Am descarcat cu bine vinul. si toate antalele de la podgoriile cele de departe, dupa ceau calatorit n scrtit de cara si-n soare de toamna, au cobort la ntuneric, n hrube. (amenii boierului le ciocaneau, trageau pe vrana vin cu trestioarele. si la urma a venit si boierul n fiinta, a gustat o cupa, si-a ciocnit cu mine si mi-a zis iar) 0rava- - De-acuma, capitane +eculai, a urmat el, sa vii dupa mine n cerdac sa facem socoteala si sa-ti dau dreptul tau!u ce mi-a dat boierul; florini de argint , mi-am umplut tasca. $-am nchinat supus catra cinstitu-i obraz, i-am pupat mna si-am cobort catra tovarasii mei. &ra vremea deamiaza. Dupa prnz, am hotart sa luam drumul napoi, catra locurile noastre. Dar mncarea, pentru mine, n-avea gust si pret. Am nfulicat hulpav ceva, n fuga. si, cu gndurile noptii, mi-am lasat tabara si-am dat o raita printre oamenii si slu%basii curtii, ntrebnd de-o scurteica de vulpe. 0anul bun gaseste ce-ntreaba. Asa c-am gasit ndata o blanita cu fata de postav ros. S-am simtit, lund-o n mna, placerea tigancusei, si-n suflet mi-au scaparat ochii ei iuti. Am facut calea-ntoarsa, ncet, n pasul boilor. &ra o zi lina, fara boare de vnt. si-n fagetul nalt, batut de bruma, frunzele se desprindeau singure si cadeau domol fsind) codrul parca era o fiinta si ofta trudnic. $ergnd n pas lenes, mngiat de soare, dormitam n sa si-mi visam ibovnica la fntna cu patru plopi. !u carale, am mers astfel pna catra sara. +-aveam de ce ma grabi. 'e urma, cnd a intrat n mine nelinistea ca un po%ar, m-am alaturat de rimia, la carul cel din cap, si i-am spus soptit) - $os rimie, popasu-i la han la Ancuta. &u ma duc nainte. 1-astept acolo. 0atrnul si-a ntors cu mustrare ochii catra mine) - 0ine, capitane +eculai. Du-te unde stii si ne-om vedea la han. Am dat pinteni calului. Dupa douazeci de obrate, n %urul meu ncepu sa salte si sa latre vesel Lupei. $osneagul, ma gndeam eu, e cu gri%a, ca totdeauna. $i-a trimis stra%er. Am pus calul n buiestru si-i ascultam, n linistea nserarii, bataia potcoavelor pe sleah. Stele se aprinsera n cerul curat. !teva focuri clipira si parca le raspunsera pe dealurile de dincolo de $oldova. Drumul era fara oameni, si cmpurile ntelenisera n liniste, cantr-o taina. $i-am mpins roibul de-a dreptul spre locul stiut. Luna nca nu rasarise. Sub plopi, la fntna n valcica, era mai ntuneric. $-am apropiat pe %os, cu frul calului trecut prin cotul mnii stngi. !nd m-am oprit, am simtit numai freamatul

neostoit al frunzisului. Am legat calul subt unul din plopi, de-o tufa. Lupei s-a ncovrigat sub botul lui, n paius. Am asteptat o vreme; nu multa. !nd iesi luna n rasarit ca un ochi de spaima, cnele mri. Dar tacu ndata, caci cunoscuse pe cel ce vine. 'asii spre fntna. ,arii prin ntunecime umbra $argai) parca venea fugind. Se opri c-un tipat nabusit) ma vazuse. Apoi se repezi si ma cuprinse de gruma%i. 6fia si ma strngea catra ea, scncind. "amase lipita de mine, si dupa ce se potoli, suspina prelung si adnc. Lepadai contasul n iarba, aproape de colacul de piatra al fntnii, si ma lasai %os. 5ata ngenunche lnga mine. #i vorbii, mngind-o) - $arga, ieri-noapte ti era racoare si tremurai. 9i-am adus scurteica %uruita. &a pipai haina, rznd fericita si o trase pe mnici. 6rai alintndu-se) - Acu vad, boierule, ca ti-a fost putintel dor de-o biata fata... Se ntinse lnga mine. Am cuprins-o n brate. ( desmierdam si ea avea o nfiorare s-un geamat ca de salbaticiune ranita. - !e ai tu, $arga* am ntrebat-o eu ntr-un rastimp. !a si cum as fi lovit-o, rasari n capul oaselor si prinse a-si bate fruntea cu pumnii. - 0oierule- !alca-ma-n picioare, omoara-ma si zvrle-ma-n fntna caci nu ti-am spus mai degraba-am cuprins bratele strns ngri%at deodata. - !e este* +u nteleg. 1orbeste lamurit&a acuma plngea, si se apleca spre manile mele, sarutndu-le. - De ce nu ma bati* de ce nu ma zdrobesti* aca ce-i. 2nchesul 4asanache m-a trimes ieri dimineata la crsma. A bagat de sama ca te uiti lung la mine si mi-a spus sa viu si sati intru n suflet si sa ne-ntlnim... si sa-i spun lui unde ma gasesti. si el, cu cei doi frati mai mici ai lui, Dimachi si .urcu, sa vie cnd i fi cu mine, unul sa-ti fure calul si ceilalti doi sa sara si sa te doboare... Abia-i desluseam vorbele din tnguire. - si tu ce-ai facut* Le-ai spus unde vin sa te gasesc* - Le-am spus, ca altfel ma omorau. - si de ce n-au venit asara* - Au asteptat sa te-ntorci cu paralele de pe vin. - s-acuma au sa vie* Au sa vie- racni ea, nabusit +-am putut rabda de dragoste si-am vrut sa mai stai cu mine, de-aceea nu ti-am spus cum am venit. Dar acuma nu mai pot, si-

ti spun; caci vor sa te omoare si sa-ti ieie banii. Au mai facut ei fapte de-acestea si nu se tem de nimica- Acuma eu stiu c-au sa ma n%unghie, caci au nteles ca-mi esti drag, s-au sa priceapa de ceai scapat, dar de-acuma nainte nu-mi pasa$a ridicasem din locul meu, racit de-un fior. 5ata mi mbratisa genunchii) - Du-te repede- du-te repede1ocea ei era plin de groaza. &ra prea trziu. !nele ncepu a hamai deodata salbatic, ntartat si dusmanos. $a repezii spre cal. 7De-acu ma omoara, caci m-au auzit-8 racni $arga cu obrazul la pamnt n urma mea, n ntunecime, cu ura, izbucni un strigat gros) cunoscui vocea lui 4asanache. Am fost din cteva sarituri lnga cal. Lupei, c-un urlet, se izbise de ceva n tufe si prinsese, rupnd. L-am ndemnat cu voce apasata) 7'rinde, Lupei- +u te lasa-8 &ra un cne tare si ager la colt, n care mi puteam pune nade%dea. Am smuls frul, am ncalicat si-am deschis coburii. !u pistolul n mna, am dat pinteni calului si l-am repezit dupa larma cnelui. Din urma-mi am auzit urlete omenesti de ndemn. !um suiam din valcica n goana, am deslusit pe zare, la limpezis, mogldeata tiganului care fugea de cne. Am tras cu pistolul; am auzit zapaitul cnelui dupa el) nu-l nimerisem. A%uns sus, mi ndreptai calul dupa latratul lui Lupei. &ram tare n sa, aveam arme la mine si nu ma temeam. Dar cum goneam pe cel dinainte, din urma simteam ca ma alunga si pe mine cineva. Auzeam vocile de ndemn tot mai aproape, din urma si pe doua parti, ca si cum ar fi vrut sa-mi taie laturile. 'e miristi, luna stirba varsa o lucire slaba. 'e fugarul dinainte l vedeam, ntorsei capul la dreapta si la stnga. 9iganii din urma se tineau de mine zvrlindu-se n pra%ini. si racnetul lor, acelasi cuvnt, l repezeau din cnd n cnd celui dinainte. Deodata-i ntelesei, - cnd bagai de sama ca alergam cotit. !el gonit de Lupei fugea serpuit prin miriste; cei din urma ma a%ungeau. si deodata-mi iesira pe laturi nainte. Saltau ghemuiti si rasucindu-se ca niste diavoli negri. 2nul dintre ei ramase pe pamnt si facu piezis din dreapta catra mine. !elalalt mi cazu si el n stnga, ntelesei ntr-o clipa prime%dia. Dar eram avntat n goana. Auzii v%itul pra%inilor aruncate n picioarele calului. Am avut un vrte% scurt si-am cazut, nsa eram deprins si cu de-acestea. #n clipa prabusirii picioarele nu-mi erau n scara. $a rostogolii n miriste, ma ridicai iute din sale si facui fata. 9iganii veneau peste mine. !-un zbrnit ma patrunse o lovitura de fier ascutit la coada ochiului drept. "idicai pistolul si fulgerai la un pas, ntre ochi, pe cel ce ma ncalica. Se prabusi peste mine, stropindu-ma cu snge. s-auzii n prea%ma si britul salbatic al lui Lupei care rupea pe celalalt. Simtii sub sold spanga ce ma lovise. ( apucai si ma opintii n sus. #n ochiul drept aveam o sagetare adnca si forfotit de snge. !u ochiul teafar zarii spre sleah lumina hanului si ncepui a racni c-o voce schimbata de tulburare si de durere. Lupei prinse a gfi mpre%urul meu si a-mi da trcoale. !eilalti doi dusmani se mistuisera n ntuneric. Dinspre han pornira a-mi raspunde chiuituri prelungi si se aprinsera faclii. 'na ce mi-au venit tovarasii, mi-am legat strns cu batista de la gt ochiul atins. !alul icnea la cinci pasi de mine si se opintea din cnd n cnd sa se scoale. !nd l-au

mpresurat carausii si l-au cercetat, i-au gasit picioarele dinainte rupte. L-am lasat acolo; si, cu aceiasi voce schimbata si ragusita, am ndemnat pe toata lumea ndarat. Au pornit cu facliile spre plopi, si sileam si eu scrsnind din dinti, ametit, slabit si misel. La fntna i-am gasit pe toti cu capetele buluc asupra colacului de piatra. Sub lumini lucea snge proaspat. - Au stropsit-o s-au prapastuit-o n fntna... am grait eu slab. - 'e cine au prapastuit, pe cine au zvrlit* ma ntreba mos rimia. 3 &u n-am mai simtit putere sa raspund. 'e sub batista mi-a naboit iar sngele; mi se prelingea prin mustati si-mi intra n gura. si parca gustam din sngele mprastiat pe colacul fntnii. !nd si sfrsi capitanul +eculai istorisirea, asfinti soarele n munti si se ntinse umbra peste valea $oldovei si asupra hanului. 5ocul se stnsese. +oi gospodarii si carausii din tara-de-Sus am ramas tacuti si mhniti. +umai comisul onita mormai ceva si se uita cu fudulie n %uru-i. Ancuta cea tnara grai) - .ot asa mi povestea si mama, demult, despre ntmplarea asta. 9iganii ceilalti doi au fugit si s-au mistuit n codru... - Da, asa-i, asta-i o ntmplare din vremea noastra, ntari, tot fudul, comisul onita de la Draganesti. Am ndraznit si eu sa ridic vocea ntr-un trziu, si-am ntrebat) - $ai este n fiinta fntna cu cei patru plopi* - +u mai este... a raspuns ncet mos Leonte, cetitorul de zodii. S-a darmat ca toate ale lumii... !u toate acestea, capitanul de mazli o vedea. Sta mpovarat n locul lui, neclintit si cu capul plecat. (brazul drept, botit spre ochiul stors, parca era nclestat si pecetluit pe totdeauna ntr-o durere. ar ochiul cel viu, mare si neguros, privea tinta n %os n neagra fntna a trecutului. .rziu, la nserat, s-a aprins iar focul. si capitanul sac s-a ridicat din locul lui, a prins pe Ancuta de mna si-a cerut, pentru sine si pentru soti, vin vechi n oale noua.

Вам также может понравиться