ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Audit financiar contabil privind imobilizarile corporale

Student: Profesor indrumator: Lector univ. dr. Caloian Florentin

BUCURESTI 2011

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5.

Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit.......................................................3 Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale....3 Sistemul de documente primare si fluxul lor informational....................................4 Monografie contabila...............................................................................................5 Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil....................................................20 5.1. Studiu general prealabil.................................................................................22 5.2. Control documentar contabil.........................................................................22 5.3. Control total si control prin sondaj................................................................23 5.4. Control faptic.................................................................................................23 5.5. Confirmarile externe......................................................................................23 6. Riscul in auditul financiar-contabil ......................................................................23 7. Probe de audit........................................................................................................24 8. Importanta relativa a pragului de semnificatie si a riscului de erori......................28 9. Exprimarea opiniei de audit...................................................................................30 10. Raportul de audit....................................................................................................30

1.

Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit

Cadrul legislativ normativ in baza caruia se desfasoara misiunea de audit financiarcontabil privind imobilizarile corporale, cuprinde: o Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata 2008; o OMFP nr. 3055/2009 pentru apobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene; o Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; o Standardul International de Contabilitate nr.16 (IAS 16) Imobilizari corporale; o Standardul International de Contabilitate nr. 36 (IAS 36) Deprecierea activelor.

2. Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale

o Verificarea documentelor primare privind imobilizarile din punct de vedere al respectarii conditiilor de fond si de forma. o Verificarea tranzactiilor privind intrarea de imobilizari corporale prin achizitie din punct de vedere al: a) costului de achizitie; b) modului de contabilizare. o Verificarea tranzactiilor privind obtinerea imobilizarilor corporale din productie proprie costul de productie. o Verificarea tranzactiilor privind intrarea in patrimoniu cu titlu gratuit din punct de vedere al evaluarii imobilizarilor corporale la nivelul valorii juste. o Verificarea tranzactiilor privind intrarile de imobilizari prin subventii, conform urmatoarelor procedee: P1: prin care se evidentiaza concomitant atat valoarea de intrare cat si valoarea subventiei P2: prin care valoarea subventiei e de dusa din valoarea de intrare o Verificarea tranzactiilor privind amortizarea imobilizarilor corporale din punct de vedere al: a) Codului Fiscal - metoda liniara - metoda degresiva - metoda accelerata; b) IAS 16 - metoda SOFTY - metoda progresiva - metoda regresiva; - metoda procentajului de utilizare.
3

o Verificarea tranzactiilor privind casarea imobilizarilor, dupa cazurile: - casare in conditiile in care imobilizarea este complet amortizata; - casare in conditiile in care imobilizarea nu este complet amortizata (partial amortizata). o Verificarea tranzactiilor privind vanzarea imobilizarilor corporale din punct de vedere al compararii pretului de vanzare cu valoarea ramasa neamortizata. o Verificarea tranzactilor privind inventarierea patrimoniului, dupa cum urmeaza: - inventarierea fizica; - inventarierea valorica. o Verificarea tranzactiilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale. o Verificarea tranzactiilor privind subventiile pentru investitii. o Verificarea tranzactiilor privind calamitatile naturale, din punct de vedere al deductibilitatii fiscale, a valorii ramase neamortizate.

3. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

Pentru verificare, auditorul utilizeaza urmatoarele documente primare: a) b) c) d) e) f) g) functiune Factura de cumparare Factura de vanzare Jurnal de vanzari Jurnal de cumparari Deconturi de TVA NIR-uri Proces verbal de punere in h) i) j) Foaie de calcul a amortizarilor Registrul jurnal Balanta de verificare

4.

Monografie contabila

Aplicatia 1 La data de 16 decembrie N, entitatea A a achizitionat un utilaj de la entitatea B la costul de 10.000 lei,TVA 24%. Achitarea datoriei fata de furnizorul de imobilizari se realizeaza ulterior prin transfer bancar. Entitatea decide ca durata de utilizare economica sa coincida cu durata normala de functionare de 4 ani, preluata din Catalog. Metoda utilizata de intreprindere este cea degresiva.

a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala: % 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 4426 T.V.A. deductibila b) Plata prin banca a furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 12.400 lei = 404 Furnizori de imobilizari 12.400 lei 10.000 lei

2.400 lei

c)Inregistrarea amortizarii Rata amortizarii liniare = 100 / 4 = 25% Rata amortizarii degresive = 25% x 1,5 = 37,5% Anul N+1: Amortizare degresiva = 10.000 x 37,5% = 3.750 lei Amortizare liniara = 10.000 / 4 = 2.500 lei Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva.

Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi: 6811 ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Anul N+2: Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750) x 37,5% = 2.343,75 lei Amortizarea liniara = (10.000 - 3.750) / 3 = 2.083,33 lei Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N+1, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva. Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi: 6811 ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 195,31 lei (2.343,75 / 12) Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2813 = 312,5 lei (3.750 / 12) Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2813

Anul N+3: Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) x 37,5% = 1.464,84 lei Amortizare liniara = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) / 2 = 1.953,13 lei Amortizarea degresiva este mai mica decat cea liniara, astfel incat, incepand cu anul N+3, entitatea va utiliza metoda de amortizare liniara.

Inregistrarea contabila efectuata lunar in anii N+3 si N+4 va fi: 6811 ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 162,76 lei (1.953,13 / 12) Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 TOTAL 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 TOTAL 37 38 39 40 41 42 43

Luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie N+1 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie N+2 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie N+3 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie

Amortizare lunara 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 3.750,00 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 2.343,75 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 1.953,13 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76

Valoare ramasa neamortizata 9.687,50 9.375,00 9.062,50 8.750,00 8.437,50 8.125,00 7.812,50 7.500,00 7.187,50 6.875,00 6.562,50 6.250,00 6.054,69 5.859,38 5.664,06 5.468,75 5.273,44 5.078,13 4.882,81 4.687,50 4.492,19 4.296,88 4.101,56 3.906,25 3.743,49 3.580,73 3.417,97 3.255,21 3.092,45 2.929,69 2.766,93 2.604,17 2.441,41 2.278,65 2.115,89 1.953,13 1.790,36 1.627,60 1.464,84 1.302,08 1.139,32 976,56 813,80
7

44 45 46 47 48 TOTAL Aplicatia 2

august septembrie octombrie noiembrie decembrie N+4

162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 1.953,13

651,04 488,28 325,52 162,76 0,00

Societatea B achizitioneaza pe 1 ianuarie N un utilaj la cost de achizitie de 100.000 lei, valoare reziduala 20.000 lei. Durata de utilitate estimata este de 5 ani. a) utilajul se amortizeaza progresiv dupa metoda SOFTY, aloandu-se cifre de la 1 la 5; b) utilajul se amortizeaza in functie de numarul de produse obtinute stiind ca va fi vandut dupa ce se produc 100.000 bucati, iar productia efectiva a fost: - anul N: 20 000 buc - anul N+1: 22 000 buc - anul N+2: 28 000 buc - anul N+3: 17 000 buc - anul N+4: 13 000 buc c) utilajul se amortizeaza utilizand metoda de amortizare accelerata a) Metoda SOFTY

N 1

Alocarea cifrelor aferente fiecarui an: N+1 N+2 N+3 2 3 4 Suma cifrelor = 1+2+3+4+5 = 15

N+4 5

Calculul amortizarii: Valoarea amortizarii anul N = 80.000 lei x 1/15 = 5.333 lei Valoarea amortizarii anul N+1 = 80.000 lei x 2/15 = 10.667 lei Valoarea amortizarii anul N+2 = 80.000 lei x 3/15 = 16.000 lei Valoarea amortizarii anul N+3 = 80.000 lei x 4/15 = 21.334 lei Valoarea amortizarii anul N+4 = 80.000 lei x 5/15 = 26.667 lei Inregistrarea amortizarii:

- Anul N: 6811 = ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

2813 5.333 lei Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 10667 lei 16000 lei
8

- Anul N+1: 6811 = 2813 - Anul N+2: 6811 = 2813

- Anul N+3: 6811 = 2813 - Anul N+4: 6811 = 2813 b)

21334 lei 26667 lei

Productie Totala = 100000

Productia efectiva anuala: N N+1 N+2 N+3 20000 22000 28000 17000

N+4 13000

Calculul amortizarii: Valoarea amortizarii anul N = 80000 lei x 20000/100000 = 16000 lei Valoarea amortizarii anul N+1 = 80000 lei x 22000/100000 = 17600 lei Valoarea amortizarii anul N+2 = 80000 lei x 28000/100000 = 22400 lei Valoarea amortizarii anul N+3 = 80000 lei x 17000/100000 = 13600 lei Valoarea amortizarii anul N+4 = 80000 lei x 13000/100000 = 10400 lei c) Calculul amortizarii accelerate: Valoarea amortizarii anului N = 50% x 100000 = 50000 lei Valoarea amortizarii anului N+1, N+2, N+3, N+4 = 50000/4 = 12500 lei Inregistrarea amortizarii: - Anul N: 6811 = 2813 50000 lei - Anul N+1: 6811 = 2813 12500 lei - Anul N+2: 6811 = 2813 12500 lei - Anul N+3: 6811 = 2813 12500 lei - Anul N+4: 6811 = 2813 12500 lei

Aplicatia 3 In luna decembrie a anului N, entitatea C a achizitionat o masina pentru fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani). a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala:

% 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 4426 T.V.A. deductibila

404 Furnizori de imobilizari

223.200 lei 180.000 lei

43.200 lei

b) Plata prin banca a furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 223.200 lei

c) Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei / 10 ani / 12 luni). Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei (180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea C efectueaza lunar inregistrarea contabila: 6811 = ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 2813 1.000lei Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel: An fiscal N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 N+8 N+9 N+10 N+11 N+12 N+13 N+14 N+15 Total Amortizare contabila 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 180.000 Amortizare fiscala 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 180.000 Cheltuieli deductibile fiscal 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 180.000 Cheltuieli nedeductibile fiscal -

10

Aplicatia 4 Societatea D achizitioneaza un mijloc fix la un cost de achzitie de 400000 lei, avand o durata normata de functionare de 5 ani. La sfarsitul anului N+1, societatea reevalueaza mijlocul fix, noua valoare reevaluata fiind de 300000 lei. Sa se aplice cele 2 procedee de reevaluare prevazute in IAS 16. Procedeul 1: Inregistrarea achizitiei utilajului % = 213 4426 404 496000 lei 400000 lei 96000 lei

Calculul amortizarii anuale: Valoarea amortizarii anuale = 400000 lei / 5 ani = 80000 lei Inregistrarea amortizarii anuale: - Anul N: - Anul N+1: 6811 = 281 6811 = 281 80000 lei 80000 lei

Valoarea neta contabila = 400000 160000 = 240000

Calculul coeficientului de reevaluare: K = Valoare reevaluata / Valoare neta contabila = 300000 / 240000 = 1,25

Calculul reevaluarii valorii de intrare: Valoare de intrare reevaluata = 400000 lei x 1,5 = 600000 lei Inregistrarea valorii de intrare reevaluata: 213 = 404 200000 lei

Calculul reevaluarii amortizarii calculate: Amortizare calculata reevaluata = 160000 lei x 1,5 = 240000 lei Inregistrarea amortizarii calculate reevaluate: 105 = 281 80000 lei Determinarea diferentei nete din reevaluare: Diferenta din reevaluare = 200000 80000 = 120000

11

Procedeul 2 Inregistrarea achizitiei utilajului

% = 213 4426

404

496000 lei 400000 lei 96000 lei

Calculul amortizarii anuale: Valoarea amortizarii anuale = 400000 lei / 5 ani = 80000 lei Inregistrarea amortizarii anuale:

- Anul N: 6811 = 281 - Anul N+1: 6811 = 281

80000 lei 80000 lei

Anularea amortizarii: 281 = 213 200000 lei Calculul diferentei nete din reevaluare: Diferenta neta din reevaluare = Valoare reevaluata Valoare neta contabila = = 300000 240000 = 60000 lei Inregistrarea diferentei din reevaluare: 213 = 105 60000 lei

Aplicatia 5 Entitatea X are ca obiect de activitate productia de becuri. Aceasta achizitioneaza in data de 01.03.N, de la entitatea Y. un utilaj in valoare de 20.000 lei pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii entitatii. La data de 01.06.N (la 3 luni de la achizitie), entitatea X inlocuieste o componenta a utilajului cu alta noua, mai performanta si care conduce la imbunatatirea parametrilor tehnici initiali. Costul de achizitie aferent noii componente este de 6.000 lei, fara T.V.A. Conform politicilor contabile aplicabile de entitatea X, aceasta recunoaste utilajul ca imobilizare corporala si il va amortiza pe parcursul unei durate de utilizare economica de 5 ani.

12

a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala: % 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 4426 T.V.A. deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 24.800 lei 20.000 lei

4.800lei

b) Plata prin banca a furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 24.800lei

c) Inregistrarea amortizarii de la achizitie pana in momentul modernizarii de 333,33 lei(20.000 / 5 ani / 12 luni)x3= 1000 lei : 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 1.000 lei

Presupunem ca entitatea X dispune de informatii privind componenta utilajului ce urmeaza a fi inlocuita. Astfel, costul initial al componentei inlocuite a fost de 5.000 lei. Inlocuirea componentei se va reflecta in contabilitate, astfel: d) Scoaterea din evidenta a componentei inlocuite, la valoarea ramasa neamortizata, determinata la data inlocuirii. Valoarea ramasa neamortizata pentru componenta inlocuita se determina, astfel: determinarea amortizarii, aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe cheltuieli este de 250 lei, determinata, astfel: - 5.000 / 5 ani / 12 luni = 83,33 lei (amortizarea lunara aferenta componentei inlocuite) - 83,33 x 3 luni = 250 lei (amortizarea aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe cheltuieli in cele 3 luni de folosire pana la inlocuire) sau altfel determinata: (5.000 / 20.000) x 3 x 333,33 = 250 lei valoarea ramasa neamortizata este de 4.750 lei (5.000 - 250)

13

Inregistrarea in contabilitate a componentei inlocuite: % = 2131 5.000 lei Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 250 lei

281 Amortizari privind imobilizarile corporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

4.750 lei

b) inregistrarea in valoarea utilajului existent a componentei noi: 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) = 404 Furnizori de imobilizari 6.000 lei

In situatia in care, prin inlocuirea unei componente nu se obtine o imbunatatire a parametrilor tehnici initiali, indiferent daca entitatea dispune sau nu de informatii privind costul initial al componentei inlocuite, cheltuielile generate cu inlocuirea unor parti componente nu se recunoaste in valoarea activului, ci sunt considerate cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, iar in contabilitate se inregistreaza, astfel: 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile = 401 Furnizori 6.000 lei

Aplicatia 6 Societatea este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 24%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar. a) Primirea subventiei guvernamentala 4451 = 4751 3.000 lei Subventii guvernamentale Subventii guvernamentale pentru investitii b) ncasarea subventiei 5121 Conturi la banci n lei

4451 3.000 lei Subventii guvernamentale

14

c) Achizitie utilaj % = 404 Furnizori de imobilizari 2131 Echipamente tehnologic (maini, utilaje i instalaii de lucru) 4426 d) Plata achizitiei 404 Furnizori de imobilizari = 5121 6.200 lei Conturi la banci n lei 6.200 lei 5.000 lei

1.200 lei

Amortizarea utilajului la sfarsitul primului an Amortizare liniara 5.000/5 ani = 1.000 lei / an 6811 = 2813 1.000 lei Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaiilor, mijloacelor amortizarea imobilizarilor de transport, animalelor i plantaiilor f) n acelasi timp virarea unei parti din subventie la venituri 3.000/5 ani = 600 lei / an 4751 = 7584 600 lei Subventii guvernamentale Venituri din subvenii pentru investiii pentru investitii Aplicatia 7 Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani si amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei. a) Primirea mprumutului bancar 5121 Conturi la banci n lei b) Achizitie utilaj % = 404 24.800 lei 2131 Furnizori de imobilizari 20.000 Echipamente tehnologice 4426 4.800 TVA deductibila c) Plata achizitiei 404 = Furnizori de imobilizari 5121 24.800 lei Conturi la banci n lei

1621 20.000 lei Credite bancare pe termen lung

d) nregistrarea dobanzilor bancare ce se capitalizeaza n contabilitate presupunand ca s-au efectuat cheltuielile bancare aferente mprumutului n exercitiul curent
15

2131 = 1682 5.000 lei Echipamente tehnologice Dobanzi aferente creditelor (maini, utilaje i instalaii de lucru) bancare pe termen lung e) Plata dobanzii 1682 = Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 5121 5.000 lei Conturi la banci n lei

f) Cheltuielile cu dobanzile au fost incluse n costul utilajlului si vor fi recuperate prin amortizare astfel ca amortizarea utilajului la sfarsitul primului an va fi (20.000 + 5.000)/ 10 ani =2.500 lei/ an 6811 = 2813 2.500 lei Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaiilor, mijloacelor amortizarea imobilizarilor de transport, animalelor i plantaiilor

Aplicatia 8 Societatea detine echipamente achizitionate la nchiderea exercitiului N-2 cu 60.000lei. Echipamentele se amortizeaza linear, ncepand cu 1 ianuarie N-1, pe o durata de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea ntreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justa a acestora este estimata la 30.000 lei La 31 decembrie N+1, tinand cont de schimbarile intervenite pe piata, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justa este estimata la 50.000 lei

D Cost VR sf N 60.000 lei 40.000 lei

213 20.000 lei (anulare) 10.000 lei

Vjusta sf N 30.000 lei VR sf N+1 Dif poz 22.500 lei 27.500 lei

7.500 (anulare)

Vjusta sf N+1 50.000 lei

16

Cost Amortiz cumulata (N-1,N)

60.000 lei
60.000 * 2 20.000lei 6ani

Valoare ramasa

40.000 lei

a) anulare amortizare 281

213

3.000 lei

b) diferenta negativa din reevaluare 30.000 lei 40.000 lei= -10.000 lei = 213 10.000 lei 6813 c) Amortizare N+1=30.000/4ani= 7.500 lei nregistrare amortizare = 281 681 anulare amortizare 281

7.500 lei

213

7.500 lei

d)diferenta pozitiva din reevaluare 50.000 lei 22.500 lei = 27.500 lei = % 27.500 lei 213 10.000 lei 7813 17.500 lei 105

Aplicatia 9 Societatea a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000 lei; costurile de punere n functiune sunt de 15.000 lei Se estimeaza o durata de amortizare de 5 ani, o valoare reziduala de 5.000 lei si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 exista indicia ca activul este depreciat si se efectueaza testul de depreciere. Se estimeaza o valoare justa de 76.000 lei, costurile estimate de vanzare sunt de 2.000 lei, iar valoarea de utilitate estimata este de 73.000 lei. Testul de depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor : Cost = 90.000+15.000 = 105.000 lei Valoare amortizabila = 105.000 5.000 = 100.000 lei Amortizare anuala = 100.000/5ani= 20.000 lei AmortizareN= 20.000*6/12= 10.000 lei AmortizareN+1= 20.000 lei Amortizare cumulata = 30.000 lei

17

a) anulare amortizare cumulata 281 = 213 30.000 lei

b) valoare recuperabila = max (Valoarea justa minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 lei valoarea recuperabila (74.000 lei) < valoarea ramasa (75.000 lei) Pierdere din depreciere= 1.000 lei 6813 = 213 1.000 lei

D Cost 105.000

213 30.000

SF 75.000 (val ramasa)

Aplicatia 10
Societatea T achizitioneaza la 01.01.N un echipament la un pret de 40.000 lei; cheltuielile de transport incluse n factura sunt de 4.000 lei, TVA 24%. Soc. T estimeaza o durata de utilitate de 20 ani si o valoare reziduala de 4.000 lei pentru echipament. La sfarsitul anului, echipamentul este testat pentru depreciere, , deoarece exista indicii de depreciere, valoarea recuperabila determinata fiind de 38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul ntocmeste un plan de vanzare a echipamentului si ntreprinde actiuni pentru a gasi un cumparator. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vanzare. Valoarea justa a echipamentului este de 38.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de vanzare sunt estimate la 3.000 lei. Vanzarea este estimate sa aiba loc peste 6 luni. La sfarsitul exercitiului N+1 valoarea justa minus cheltuielile de cesiune este de 34.000 lei.

D Cost 01.01.N VR 31.12. N 44.000 lei 42.000 lei

213 2.000 lei (anulare)

4.000 lei (depreciere) 1.000 lei (anulare) 2.000 lei (depreciere)

V recuperabila Sf N 38.000 lei V ramasa 01.07.N+1 37.000 lei 01.07.N+1 31.12.N+1 35.000 lei 34.000 lei

1.000 lei (depreciere)

18

a) achizitie echipament % 213 4426

404

54.560 lei 44.000 lei 10.560 lei

b) valoare amortizare = 44.000 4.000 = 40.000 lei Amortizare anuala = 40.000 lei/ 20 ani= 2.000lei/an = 681 281

2.000 lei

c) anulare amortizare cumulata 281

213

2.000 lei

d) Valoare recuperabila (38.000 lei) < Valoarea ramasa (42.000 lei), depreciere = 4.000 lei = 4.000 lei 6813 213

e) la 01.07.N+1, odata cu clasificarea activului ca disponibil pentru vanzare, conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea ramasa, valoarea justa-cheltuielile de cedare) Valoarea ramasa la 01.07.N+1 Val recuperabila la 31.12.N = 38.000 lei; durata ramasa 19 ani Amortizare 01 ian 01 iulie = 38.000/19ani * 6/12 = 1.000 lei 681 = 281 1.000lei

f) anulare amortizare cumulata 281

213

1.000 lei

min [valoarea ramasa (37.000 lei), valoarea justa - cheltuielile de cedare(38.000 3.000)] = 35.000 lei; depreciere = 37.000 35.000 = 2.000 lei g) nregistrare depreciere 6813

213

2.000 lei

h) 31.12.N+1 min [valoarea ramasa (37.000 lei), valoarea justa - cheltuielile de cedare(34.000)] = 34.000 lei depreciere = 35.000 34.000 = 1.000 lei = 1.000 lei 6813 213

19

5.

Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil

5.1.

Studiu general prealabil

Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza in special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact semnificativ asupra indicatorilor firmei. In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de angajament, dupa modelul urmator:

Scrisoare de angajament Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf: Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii STAR S.A. la data 31.12.2011, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar pentru exercitiul financiar care se ncheie la aceasta data. Suntem ncantati sa va confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare. Noi ne vom desfasura activitatea de audit n conformitate cu Standardele Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare. Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite. Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne atrage atentia. Va reamintim ca responsabilitatea pentru ntocmirea situatiilor financiare, incluzand prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea nregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua n legatura cu auditul.

20

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune la dispozitie orice nregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaza n functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare. Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va fi ncheiata, schimbata sau nlocuita. Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca scrisoarea este conforma cu ntelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea noastra n auditul situatiilor financiare.

Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L S-a luat la cunostinta n numele societatii STAR S.A. de catre (semnatura) .............. Numele si functia Data

21

5.2.

Control documentar-contabil

Acest tip de control cuprinde: o Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor; o Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor; o Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor; o Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie; o Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora; o Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar-contabile; o Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor contabile.

5.3.

Control total si control prin sondaj

Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate. Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 120.000 facturi in decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui numar de 10.000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj. Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape: 1. Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit. In cazul de fata, numarul de facturi este de 10.000, determinat anterior (120.000 facturi / 12 luni = 10.000 facturi/luna). 2. 3. Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare. Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ.

In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 20%. Esantionul statistic va avea valoarea de 10.000 x 20% = 2.000.

22

4. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicarea procentului de 80% din valoarea esantionului. In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 80% x 2.000 = 1.600 facturi. 5. Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate in considerare in topul esantionului se va face dupa voia auditorului. In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 2.000 1.600 = 400 de facturi, exeptand cele 1.600 de facturi apartinand topului esantionului.

5.4.

Control faptic

Controlul faptic cuprinde: o Inventarierea : fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vedere in procesul de auditare; o Observarea directa, care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuata de altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalul intreprinderii auditate); o Analiza de laborator, ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentru efectuarea analizei.

5.5.

Confirmarile externe

Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de clienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante.

6.

Riscul in auditul financiar-contabil

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificatv. Riscul de audit cuprinde trei componente:riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat decat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total sau a auditarii folosind un procent mai mare in stabilirea esantionului statistic. Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul sistemului financiar. In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 14%.
23

Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern, care cunoaste limite. Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%. Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil, reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri. In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 21%. In urma evaluarii celor 3 tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel: Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare. Astfel, riscul total in cazul intreprinderii auditate inregistreaza valoarea de Risc de audit = 14% x 20% x 21% = 0,588% (< 5%=risc nesemnificativ).

7. Probe de audit financiar contabil privind imobilizarile corporale

Probele de audit cuprind totalitatea fraudelor, erorilor, inexactitatilor sau iregularitatilor regasite cu ocazia aplicarii tehnicilor si procedurilor de audit in cadrul firmei auditate.

Proba 1 Nu a fost depusa la Administratia Financiara Declaratia 102, privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale aferenta lunii octombrie. Aceasta trebuia depusa lunar pana la data de 25 ale lunii urmatoare. Se genereaza, deci, o proba de audit necuantificabila.

Proba 2 S-a achizitionat un utilaj caruia, insa, nu i s-au estimat durata de utilitate si valoarea reziduala si nu s-a inregistrat amortizarea acestuia. Aceasta reprezinta o proba necuantificabila.
24

Proba 3 Societatea detine un numar de 5 facturi pe care este inscris numarul, insa nu si seria acestora. Aceasta constituie o proba necuantificabila. Proba 4 Societatea vinde un utilaj din proprietate proprie la un pret de 10.000 lei + T.V.A. Valoarea de intrare a utilajului vandut este de 20.000 lei, iar amortizarea calculata pana la momentul vanzarii este de 9.000 lei.

Inregisrarile contabile ar trebui prezentate, folosind T.V.A colectata de 24%%,conform codului fiscal in vigoare, astfel: 1. Inregistrarea facturarii (transferului de proprietate): 461 = % 7583 4427 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

2. Descarcarea din gestiune a utilajului vandut: % = 2131 2813 6583 20.000 lei 9.000 lei 11.000 lei

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%, inregistrand eronat: 461 = % 7583 4427 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 500 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 5 Societatea cumpara de la Soc. Q un utilaj la un pret de 20.000 lei + T.V.A. Inregisrarea contabila ar trebui prezentata, folosind T.V.A deductibila de 24%,conform codului fiscal in vigoare.

25

Inregistrarea achizitiei: % 2131 4426 = 404 24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%, inregistrand eronat: % 2131 4426 = 404 23.600 lei 20.000 lei 3.600 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 800 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 6 Societatea achizitioneaza un utilaj in valoare de 45.000 lei. Cheltuielile cu transportul sunt facturate de acelasi furnizor si au o valoare de 5.000 lei. Contabilizarea corecta a acestei operatiuni ar fi: % 2131 4426 = 404 62.000 lei 50.000 lei 12.000 lei

Insa, societatea nu a inclus cheltuielile cu transportul in valoarea activului, ci au fost considerate cheltuieli ale perioadei. Eroarea consta in valoarea de 5.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 7 Societatea detine o cladire achizitionata in februarie N-1 cu 190.000 lei, amortizata pentru valoarea de 90.000 lei pe care o da spre vanzare in octombrie N la un pret de 100.000 lei, TVA 24%.
26

Inregistrarile contabile aferente ar fi urmatoarele: 1. 461 Vanzarea pe baza facturii: = % 124.000 lei 7583 100.000 lei 4427 24.000 lei Descarcarea din gestiune: 212 190.000 lei 90.000 lei 100.000 lei

2.

% = 2812 6583

Se constata faptul ca societatea a inregistrat vanzarea, insa nu a contabilizat scoaterea cladirii din gestiune. Acest fapt genereaza o eroare de 190.000 lei, fiind o proba cunatificabila.

Proba 8 O instalatie pusa in functiune la 01.01.N-1, inregistrata la un cost de achizitie de 39.000 lei si avand o valoare reziduala de 19.000 lei se amortizeaza liniar, durata de utilitate fiind estimata la 10 ani. Inregistrarea amortizarii instalatiei aferenta anului N-1 ar fi trebuit prezentata astfel: 6811 = 2813 2.000 lei (39.000 lei - 19.000 lei)/10ani

Insa, societatea a inregistrat eronat urmatoarea formula contabila: 6811 = 2813 3.900 lei (39.000lei/10ani)

Eroarea consta in suma de 1.900 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 9 Societatea scoate din folosinta un mijloc de transport cu valoare contabila de 35.000 lei. Amortizarea cumulata aferenta este de 15.000 de lei. Inregistrarea contabila ar fi trebuit prezentata astfel: % = 2813 6583 2133 35.000 lei 15.000 lei 20.000 lei

Insa, societatea a prezentat-o eronat, inregistrand: 6583 = 2133 30.000 lei

27

Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 10 In urma inventarierii, societatea constata lipsa unui echipament tehnologic, din motive neimputabile, stiind ca valoarea de intrare este de 3.500 lei si amortizarea cumulata este de 2.700 lei. Contabilizarea ar fi trebuit realizata astfel: 1. Inregistrarea lipsei la inventar a echipamentului tehnologic:

% = 2131 3.500 lei 2813 2.700 lei 6583 800 lei 2. Inregistrarea T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal: TVA aferenta valorii neamortizate = (3200 lei 2400 lei) x 24% = 192 lei 635 = 4427 192 lei

Insa, societatea nu majoreaza nivelul cheltuielilor nedeductibile fiscal cu valoarea T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat. Se constata, deci, o eroare de 192 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

8. Importanta relativa a pragului de semnificatie si a riscului de erori

Pe baza indicatorilor de calitate (cifra de afaceri, totalul activelor, rezultatul exercitiului) se apreciaza pragul de semnificatie. In urma raportarii valorii probei cuantificabile la valoarea unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva este sau nu semnificativa. Astfel, daca valoarea raportului depaseste pragul de 5% aceasta este considerata semnificativa. Societatea auditata a inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi:
Anul N :

o Cifra de afaceri: 1.000.000 lei o Totalul activelor: 700.000 lei o Rezultatul exercitiului: 20.000 lei

28

Analiza probelor de audit:

Proba 1: Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi rationamentul profesional in aprecierea acesteia. In urma acestei erori, nu s-a cauzat nicio alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul considerand proba nesemnificativa. Proba 2: Proba este necauntificabila, deci se va aplica rationamentul profesional in evaluarea sa. Auditorul a considerat ca aceasta proba afecteaza imaginea fidela prezentata de situatiile financiare. Prin urmare, proba este considerata semnificativa. Proba 3: Fiind o proba necuantificabila, este necesara aplicarea rationamentului profesional. Aceasta proba nu a afectat valorile prezentate in situatiile financiare si nu a generat probleme majore in evidenta, este deci considerata o proba nesemnificativa. Proba 4: Eroarea este de 500 lei, generand o pondere de 500/1.000.000= 0,05% din cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa. Proba 5: Eroarea este de 800 lei, generand o pondere de 800/1.000.000= 0,08% din cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa. Proba 6: Eroarea este de 5.000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 5.000/1.000.000 lei = 0,5%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 7: Eroarea are valoarea de 190.000 lei, detinand o pondere de 190.000/1.000.000= 19% din cifra de afaceri. Aceata valoare depaseste pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa. Proba 8: Eroarea de 1.900 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de 1.900/1.000.000 = 0,19%. Fiind o valoare mai mica de 5 %, proba este considerata proba nesemnificativa. Proba 9: Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri fiind de 20.000/1.000.000 lei = 2%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 10: Eroarea inregistreaza o valoare de 192 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 192/1.000.000 lei = 0,0192%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.

29

9. Exprimarea opiniei de audit

In urma analizarii probelor obtinute reies urmatoarele: Proba 2 a cauzat erori considerate semnificative in determinarea rezultatului financiar. Proba 7 a condus la prezentarea eronata a situatiei pozitiei financiare a intreprinderii prin majorarea activului total cu suma de 190.000 lei. Totodata, s-a omis inregistrarea valorii de 90.000 lei in creditul contului 2813 si cea de 100.000 lei in creditul contului 6583, generand astfel prezentarea gresita a rezultatului financiar cu un plus de 100.000 lei. Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind sustinuta de probele semnificative.

10. Raportul de audit

RAPORT DE AUDIT Catre actionarii STAR S.A. Am auditat situatiile financiare ale SC STAR S.A., formate din bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2011, intocmite in conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si completarile ulterioare. Conform prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991R, conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate erorilor sau fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de estimari contabile rezonabile pentru circumstantele existente. Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare in baza auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa ne conformam cerintelor etice, sa planificam si sa realizam auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative.

30

Un audit implica aplicarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiare. Procedurile de audit selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sa prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. In respectiva evaluare a riscurilor, auditorul analizeaza sistemul de control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate in circumstantele date, dar nu in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a gradului de rezonabilitate a estimarilor facute de conducerea societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a forma o baza pentru opinia noastra de audit. In opinia noastra situatiile financiare nu prezinta o imagine fidela, sub toate aspectele semnificative, a pozitiei financiare a societatii la 31 decembrie 2011 si a rezultatelor din exploatare, pentru anul incheiat, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate si normele nationale. Opinia acordata este una cu rezerve, deoarece societatea a omis descarcarea din gestiune a unei cladiri, fapt ce a generat proba de audit 2, si totodata nu a inregistrat amortizarea unui utilaj, lucru ce a condus la obtinerea probei de audit 7. Aceste doua probe de audit au fost considerate semnificative, fapt pentru care consideram ca situatiile financiare ale societatii cuprind denaturari ale imaginii fidele in prezentarea informatiilor din situatiile financiar-contabile.

Data raportului: 31.12.2011 Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L. Cart.Rovine, bl.A43 Autorizatie CAFR nr.100/2001

31