Universitatea de Vest, Vasile Goldis

Arad , 2014


Facultatea de Medicina,Farmacie,Medicina Dentara

Specializarea : Medicina Generala

Disciplina : Neurobiologie

Vilcea Anamaria, An I I I , Grupa 8



Accidentul Vascular Cerebral









Accidentul Vascular Cerebral
Metabolismul Neuronal in suferintele cerebrale acute
(cascada ischemica cerebrala)

Cascada ischemica cerebrala poate fi definite ca o succesiune de reactii initiate de carenta de
substrat energetic,care conduce la degenerescenta neuronala.
Fiziopatologia ischemiei e dependent de fluxul sanguine cerebral residual si este diferita, in
functie de extensia ischemiei ( globala sau focala )

Accidentul vascular cerebral se produce in momentul in care o anumita parte a creierului nu mai
primeste cantitatea de sange necesara (implicit cantitatea de oxigen).
Exista doua moduri prin care se produce: prin blocarea unei artere de catre un cheag de
singe (accident vascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de singe (accident vascular
cerebral hemoragic). In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot
muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a
creierului nu mai poate functiona adecvat.
In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact
ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai
curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezinta o problema importanta de sanatate
publica. Acesta se afla pe locul trei din cauzele deceselor din principalele tari industrializate si
este principala cauza de handicap neurologic, in special in cazul varstnicilor. In tarile din sud-
estul Europei, mortalitatea cauzata de aceasta afectiune este de 6-7 ori mai mare decit in tarile
din est. Tara noastra ocupa un loc fruntas la acest capitol.
Incidenta accidentului vascular cerebral este legata de varsta. Ea se dubleaza pentru
fiecare deceniu la indivizii trecuti de 55 de ani. Incidenta anuala a AVC creste o data cu varsta.
Din pacate, se constata in prezent o incidenta insemnata de AVC la tineri. Incidenta AVC la
tinerii cu varsta cuprinsa intre 15-45 de ani se cifreaza intre 3-4% in tarile vestice. In Europa se
inregistreaza o incidenta anuala mai mare de 10 mii de bolnavii tinerii cu accident vascular
cerebral.
De asemenea, incidenta AVC predomina la barbati intr-o proportie de 1,3/1 fata de
femei. 10% din cei care au avut AVC s-au recuperat total cu reluarea in totalitate a activitatilor,
40% au suferit secheme moderate cu reinsertie profesionala la o treime din cazuri, 40% au
sechele severe cu invaliditate totala sau partiala iar 10% au o infirmitate totala si sunt complet
dependenti.

. Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea
arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin;
fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate);
anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva
cardiaca reparata;
infectia valvelor cardiace (endocardita);
un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital;
tulburari de coagulabilitate a sangelui;
inflamatie a vaselor sangvine (vasculita);
infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze
un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei
sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor,
de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi
angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui
cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.


Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul
creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita
hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori
crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului
poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost
tinuta sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza;
tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia;
leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni;
iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului;
angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

Semne alarmante in accidentul vascular cerebral (AVC)

Simptomele dinaintea unui accident vascular cerebral se manifesta diferit de la o
persoana la alta. Uneori ele pot sa apara si sa dispara fara a ne da nimic de banuit. Tratamentul
cel mai eficient este a cela administrat la mai putin de o ora de la declansare, de aceea este
foarte important sa cunoastem semnele acestei boli:
Privirea incetosata sau dubla, stare inexplicabila de somnolenta, greata;
Pierderea brusca a echilibrului, ameteala si probleme in coordonarea
membrelor;
Amortirea brusca a fetei, a unui picior sau a unei miini, in special pe o
anumita parte a corpului;
Dureri bruste de cap, fara o cauza anume;
Tulburari bruste de memorie, dificultati in vorbire si imposibilitatea de a
intelege ceea ce se vorbeste in jur.

Efectele accidentului vascular cerebral (AVC)
O persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate sa ramana cu dizabilitati fizice sau psihice,
dar nu este obligatoriu. Este deosebit de important sa fie detectat si tratat la timp. In caz contrar, acesta
afectiune poate produce chiar moartea. In functie de gravitatea accidentului si de partea pe care se
produce, accidentul vascular cerebral poate duce la:
o Modificari ale emotiilor;
o Modificari ale judecatii, ratiunii;
o Tulburari de memorie;
o Modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile;
o Modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul
miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intreg);
o Probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului;
o Schimbari de comportament;
o Dificultati in vorbire si in a intelege ceea ce se vorbeste;
o Neputinta de a se hrani si a mesteca.

Factorii de risc in accidentul vascular cerebral
Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident, prezinta anumiti factori de risc. Unii
dintre acesti factori de risc pot fi controlati (adica exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce la
maxim respectivii factori de risc) iar altii nu pot fi controlati de catre noi.
Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca
importanta dupa varsta;
diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin
AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din
cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala;
nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor
coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea
musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina
cresterea riscului de AVC;
afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct
miocardic si a unui accident vascular cerebral;
alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale
valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie;
fumatul, inclusiv fumatul pasiv;
lipsa activitatii fizice;
obezitatea;
folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale;
consumul crescut de alcool;
folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.
Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta;
rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte
rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii,
au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din
aceasta cauza;
sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei
pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La
toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC;
istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o
sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor;
prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitor.

Tratament
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic)
sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic, lezarea
permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore.
Cu cat se administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.











Bibliografie


Vasile Goldis University Press, 2010, Aurel Ardelean Neurobiologie

Presa Universitara Clujeana , Olteanu A. , Lupu V. ,Miu A. Neurofiziologia comportamentului uman