, FIARTMI DE TNTRARE

$I
IHDIcATonr DE
prRFonn'tnr*y.{
Ansliza eficienfei energetice cu ajutorul indicatorilor de performanf$ se poate
la diferite niveluri. La nivelul economlei mondiale, continentale sau nafionale
pot calcula indicatori energetici globali pe baza datelor disponibile in statistici.
i indicatori integreazI inforrna{ii privind un numilr mnre de procese diferite
,son$um
de enorgie, situafie in,cars $ recurge in mod obignuit la exprimarea
rrlsrid a volumului sctivitE{ii econsmice.
Pe m$sur$ ce:gradul de agegere scde c[hs nivetul intreprinderii, secfiei sau
al unui anumit util*j, esar condiliile efectudrii unor analize tehnice pe baze
indicatori de
carrCum'el
encrgi.ei e4primafi in unitdli flrzice.
Eficientn energetic&
*i
indicetorii care o exprimfi trebuie totugi cpnsiderate
din,perspeotiva nrf,i 16r
*
s eficientei
qi rentabilit$fii economice.
()
mlsurfl avfrnd
ca siop reducerea coneumului de sfirgie va fi aplicatl numai dacit s-a dovedit ctr
:t& v[ prodrrce rerultatu econornlce poe,ttive pentru organizalie (sc6derea sosturilor
d+ pruducfie, cregterea productivi$ti l': etc).
Luerarea de fa$ pun6 accenhrl pe analiza eficienfei energetice la nivelul
cort$wnatorilor finali, in continuare fiind pr*zentate cu precidere aspeetele
ssr,aateristict acestui nivel.
3.4,1. Dste de intnrre ale bil*ntulul mateninl gi energetic
intocmirea bilanfului material
qi energetic al unei activititfi productive
prtsupune
mai intii sta.bilirea precisfl a corlturului ln interiorul cflruia acsasta se
desf{goaril, nurnit contur de bilanf, suprafatfr sau volum de control. Conhrrul
poate
; cuprinde o intr-eag$ organieafie
(cornpanie, grup, tmst stc.) sare are filiale in
diverse locuri, o intreprindere, o secfie de producfie, un [an{ tehnologic, o clildire
I
rau un agregat tehnologic. El poate cuprindo elemente care nu sunt neapfrrat situate
i pe
acelagi amplasament, dar intrr car exi$tl legflturi materiale (cabluri de fo{it
conducte, instalafii sau sistems de tansport etc.].
in raport cu conturul de bilanf stabilit se definesc dategoriile de intrflri
gi
iepiri
din acest confirr.
Tnbelul 3.2
Categorii de mf,rimi de intrare pi de iegire dfrntr-o activitate productiv[
Intrlri ln contur Ieriri din contur
Resurse primare RP
{materialc
gi
energetice)
Resurse secundare R$
(rnateriale gi
energetice)
Encrsie dii?ct utilizabilfl EDU Pierderi directe de energie PDE
Produsut
principal
PP
Odar6 definite, fluxurile ssu cantitEgilc de rnnsl sunt npoi:cusrrtificate fie
Br$m
mfsurare, fie prin calcule. Pe baza lor se determinil o parte din termenii bilanfului
energetic
(cildurile sensibile, efectele termice nle reacliilor chimice etc.).
-Bilan;ul
energetic al procesului analizat
poate fi exprimat matematic
prin
relafia:
Wxsr * Wspu
=Wpp
+l f nr s +Vl paat W* cu
unde Wxw reprezintfl continutul de energie al fluxului sau fluxurilor de enargie
primare, Wrrrreprezintfi confinutul de energie al fluxului sau fluxurilor de energie
Uirot uiitir"Uit
\
Wppreprezintd
confinutul de energie al produsului
prltlclFal, Wnrs
rprzint6 confinutul de energie nl fluxului sau fluxurilor de resurse energstico
secundare ,
Wro, reprezirrtf, fluxul de energie pierdutf, direct in nrediul ambiant iar
Wncu reprezint[ cantitatea de energie pierdutil prin efect de acumulsre. Ultimul
termen *pure doar in cazul proceselor discontinue" mfirimea $a
putflnd fi In anumite
cazuri semnificativfi iar in altele neglijabilfi.
Terrnenii bilanfului energetic
pot fi exprimafi, dupil ca4 ?n kW sau kJ.
R.esursele materiale pot fi in acelagi timp qi resurse energetice,
avfind valoare
energetic[ sau un anumif conlinut de energie,
pot fi de diverse feluri
9i
se pot
prczenta in divsrse moduri. ln geueral, prin resurse energetice
primare sdu energie
primard se infeleg
'substanfa
combustibile
convenfionale, in timp ce
prin energic
'direct
utilizabild se intelege s formtr de energia rezultatfl de obicei prin conversia'
energiei
primare, care poate fi consumat[ ca atare:
.
Jnetgia elecffictr;
r
ene6is mecanica
ltransmisit
in general prin intermediul unui arbore motor);
.
c*ldure
(transmisil prin intermediul unui agent termic sau
prin radiafie).
.
Din contud de bilanf considerat iese- in primul rind produsul principal' canF
este scopul activitittii
prductive hnal izate. in cile mai multe cazuri,
pe 16nel acesta
mai iesi
gi unul sau mai multe produse sbcundare, denumite dupit caz de$euri,
reziduuri sau resurse secundare
imateriale
gi/sau energetice), Trebuie
preilzat d
produsul principal poate avea
9i
el un anumit con$imrt de energie.
-
pieiOr*t*
diiecte de energie ale conturutui constau In cflldura transmistr
mediului inconjurltor prin pcrefii componefttslor
n cfrror temperaturfl este rnai manE
decfit tf,mperfltura ambientului.
Resursele secundarc materiale sunt importante numai
pentru faptul cl
determinfi eficienla materialfl a procesului
{exprimatit
p;in cantitatea de rQsurss
materiale primare care se regtrsegte
in produsul principal). Analiza eficienpi
energetice a unui procos, r**p,*Jtin
a conturului care il defiiregre,
Pomcfik
ln.primul
r6nd de ls cantitatea
gi calitates tresurulor
energetice secundare disponibilizate In
raport cu.contuml stabilit.
Resursele energptice secundare
(res) reprenint[ cantit4i/fluxuri
deenergie dc
orice f*1, ,*ltate linr-o activitatp
productiv[ gi cane nu mai
pot fi reciclate
(rcutilizate ou *"to.ificatc dirsct tot ln'astiviatea respectilil) decet
lrtT
modificlri
'
aduru inshlafiilor allate [n conturul de bilanf rspactiv. Ele
pot fi clasificate tn
func{ie de confinutul de cncrgie ?n
patm categoril distincte:
3. 1
.
Cornbu.stihile:
.
Termice;
.
De suprnpresiune;
I
Cinetice.
Res cornbustibile pot fi intf,lnite in stare gazoasfi (gaz de cccsn gaz de furnal,
gaze eliminate ca purj[ dintr-o instalafie' de sinteza], lichid6 (legie] sau solidf,
(degeuri lemnoase, paie). lndiferent de staree de agregare, ele se caracterizeazd prin
compozilia gi puterea lor calorificfl.
Res termice pot fi agenfi termici flui_zi (ap*, ar, gaze de ardere, gaze de
prCIces, abur vz*t) sau substanfe solide (laminate, picse gi rnateriale tratate termic,
cocs fierbinteo zguri). Ele se caractefizeazf prin nivelul de temperaturh cn care ies
din conturul de bilanf, dar gi prin capacitatea de a transfera aceastfi c6ldurfi
sensihiltr sau latent6 unui alt rnediu
Res de suprapre$iune sunt in general gxrn, care au o presiune mai mare decf,t
presiunea atmosferic[.
Res cinetice sunt cunoscute pi sub deuumirea de mase inertiale fr6nate.
Res care ies dintr-un contur cle bilanf oarecare pot cumula mai multe astfel de
caracteristici. De exemplu, un flux de gatn evacuat dintr-un contur poate avea in
compozifia sa elemente combustibile (gaz metan, oxid de carbon, bioxid de sulf),
poate avea a temperatura gi eventual o pre':'iune mai mari dec6t acelea ale mediului
ambiant (atmosferei).
Valorificarea res in interiorul conturului de bilan[ din care
lrrovirs
presupune
modificarea procesului telrnologic sau a.cel pufin urruia dintre cctripamentele care
compun instalafia. Ea se numegte recuperare intern$ sau irrterioari pi are ca
efect reducerea coRsumului de energie'primari sau direct utilizabilii la nivelul
propriului contur de bilanf. Acest mod de valorificare a res (cunoscut gi sub
denumirea de reciclare) nu este intotdeauna tehnic posibil gilsau avantajos din
punct de vedere economic
Yalorificarea res in afara conturului de bilanf din care provin se numeqte
necuperare externil sau exterioari gi are ca efect economisirea unei cantitfifi sau
a unui flux de energie primarfi sau direct utilizabild. Solu{ia necesitfl un consumator
(un debugeu) aflat-cflt rnai aproape de sursa res, deoarece transportul la distanfe
mari este de obicei cu atflt rtrai'pu{in avantajos din punct de vedere economic cu cAt
intensititea (densitatea) energeticfi a res este mai mic[. Consumatorul potenfial
bebuie sil prezinte o censre de energie compatibill cu caracteristicile res
disponibile (natur[, simultaneitate, rnod de varialie in timp;parametrii, etc.). Daci
compatibilitatea este
parfiall, res va constitui doar una dintre sursele de alimentare
cu enetgie ale consumatorului respectiv' care pot fi utilizate simultan sau succesiv.
Oportunitatea gi gradul de recuperafe al res sunt intotdeauna rezultatul unei
analize tehnico-economice, care exprirnfl o anumittr situalie intr-un anumit context.
Modificarca contextului poate infirma o solufie de rccuperare in totalitate sau
numai tntr-o anumit?l
propo(ie. Acest lucru trebuie subliniat, deoarcce anurnite
rolufii practicate cu succes in alte plrfi nu sunt ln mod obligatoriu la fel de
eficiente gi in condifiile actuale din Romiinia gi invers.
l ?*
Existen{a unor res valorificate
influenfeaz6 mirimea
cilelluielilor *bsulu[e
qp[
specifice cu energia aferente
produsului
sffu activiHtii respective, deoarece
ullour*" con[inutului util de energie al res se deduce din totalrrl fasturii energetice.
in **uf unel activitlli complexe
(mai multe
produse sau mai multe activit[;i 3n
interiorul aceiuiagi contur de.bilan[)
lucrurile se complicE"
deoarece reducerea
totall a cheltuielilor cu energia fiebuie defnlcatit pe fiecare
produs sau fiecare
activitate
3.4.2.Indicatori
de eficienfi energeticil
Eficienfa energetica a fost separatl in mod artificial de rentabilitate
in
conditriile
economieisocialiste
de comandl, in care deciziile economice majore
avear la baza argumente de altl naturl
(ideologice, politice etc.). Diferenfn intre
preprite stabilit,,ipentru
diferitele
ptodly prin planificare
ry1lalizatd.9i
costurile
ior'realg de producli* sau de achizilie
-nu
permitea stabilirea
prin calcul I
rentabilit6lii
reale a irnei activitfl1i sau ft unei iolulii tehnice.
in nceste conditrii,
criteriile energetice de apreciere au permis compararea unor variante
pe baze reale.
Aceste criteriiau avut labazfl o serie de indicatori abqolu{i sau specifici.
Arraliza energeticfi
pe bazl
de bilanf a unei activitilli
economice oferl
posibilitatea
punerii-in eviden{i
a potenfialului.de economisire
a energiei ln cadrul
respectivei
activit6li. Acest iu"* este
-posibil
prin
_comparar'ea
consurnului de
energie realizat cu valorile alese ca referinfl. Nivelul de referinF
3t.consumului
de
*n"r[i"
poate fi, de exemplu,. valoarea oblinutil utilizf,nd
cele rnai gung tehnologii
e-*[ft"te
pe plan mondial, buu
"r"
obfinutit utilizfrnd doar acele tehnologii care s-
au dovedit econornic eficiente. Comparafia
se
poate face, dg asemensfl'
raporttndu'
ne la rezultatele
obfinute infi-o penioadl anterioarl
pentru
a elimina influenla
variafiei volumului de activitste
Si
a
-$tructurii
proaurti*i-
"*rp.u
procesului annlizat,
este necesarE calculare& unor indicatori
sp*"lnii Cr *fi"i"rri6'energeticl.
Acegtia mfsoar[ cantitates
de energie necesarfl
Dentru
realizarea
unei siigure
uniteii in care se exprimtr volumul activita$i
I""ii*r".ln
i"n*1ie de moiul de expiimare
a volumului
sctivitlfii,
indicatorii de
eficienttr energetic[
Pot
fi :
-
Valorici;
-
Fizici. .
in pr""*J se constatil
o tendinp de utilizare a indicatorilor
valorici tn
defavoarea celor fizici. Faptut se explicil
prin caracterul sintetic
al indicatorilor
valorici, cang concntrcaztr
gi sxprimAinflue'ntele
mai rnuitor factori.
piincipalul
indicator fizic cane caracterir,eazfi
eficienfa,-ene$diq
a unei
activiteli
**i* *orsumul specific d* eneryie
pe unltntea de mxsuril r volumulul
rcestei activitfiqi: i";#;;i
ri"gur flrlx ile energie. inffat in contuntl dc bilant'
definifia
"onuu*ului
specific de enlrgie este simpf*-ryi u$9r.de nplicat'
Situalia sc
cornplicd
in cazul mai multor intrflrifr*pt*t*ntf;nd
fluxuri
du,PuTl.':.ti
$: :i:tgiu
de mai rnulte feluri
(energie primaril
gi energie direct utilizabil[)"
In aceastl
situa{ie,
pentnr a putea fi comparat, conlinutul
de energie nl fiecflruia dinhe
fluxurile intrate trebuie echivalat cu un singur t'el de energie, care tn majoritatea
cazurilor este energie prirnar[ (echivalent comhustibil convenfional). Raportul de
echivalare este specific' fiec{rui caz in pafte
Ei
trebuie bine
justificat.
Din acest
motiv, consumul specific de energie primarfl echivalent este proporfional doar ln
anumite limite (cu o anumitfi ma4f i" eroare) cu principalul indicator valoric de
eficienf5 energeticl qi anurne cheltulelile specifice cu energia pe unitatea de
mtrsuril a volumulni ectivitflfii.
Un alt indicator fizic ds eficienffi energetic[ rnult intrebuinfat este
rrndnmentul energetic, definit ca orice alt randament ca raportul intre efectul util
gi efectul consurnat. DAcd efectul cansumat este rnai u$or de exprimat, efectul util
este dificil de definit pentru procesele de consum final de energie. El este de aceea,
un indicator specific mai ales pentru procesele de transformare a energiei gi mai
pu{in pentru cele de consilrn final. i
Alegerea anai snumit indicstor de eftcienyd energeticfr se
face
de la caz Ia
caz; fn
fanqie
de interese[e, situa(ia pnrticalarfr sstr cqntefrul tn cfrre .rs
desffioord actlvitstea snsliz{rtd. Trebuie men(ionatfaptul cd an singur tndicator
gl aname' cheltuietile speciJice cu energia, element eomponent aI costnlui de
prodaclie, refiectfi fn mod sintetic
gi in ansambln situalia elicienlei energetice
tntr-an contar det. Restul indicstorilor amintisi mai- sas evidenfinzfr numal
anamite ospecte.
Toti acegti indicatori se determind in unna intocmirii auditului energetic al
conturului aqalizat, alcituit pe o perioada suficient de lungil, cel pufin egall cu ull
ciclu de fabricafie, pentru cavaloarea astfel ob;inutd sd aibfl relevanfl
Pentru stabilirea valorilor de ref.erinfE ale indicatorilor de eficienff," practica
rscbmand[ ca datele utilizate sit acopere un intreg an calendaristic sau financiar, cu
excepfia cazurilor in care ciclul de fabrica{ie depflqegte eceastl perioadl.
Rezultatele ob{inute prin lntocmirea suditului energetic au caracter cantitativ,
rcflectiind consecinfele primului principiu al termodinamicii. Pentru complectarea
lor cu aspectele calitative absolut necesare unei analize tehnice este necesar[
rcurgereo la bilanful exergetic. Bilanfurlle srel?ie-anelgie
pun tn evidenftr
limitsle capacitiifii de transformane a unui tip de energie in altul
gi consecinlelc
celui de-al doilea principiu al termodinamicii asupra efrcien{ei energetice I
conturului analizat. Din ace$t tip de bilant reanlt[ indicatorul numit rundament
exerEetic.
Notf;nd cu VA volumul activitnlii
gi considerf,nd
pnffit simplificare cl
cnergif, direct utilizabiltr a fost in prealabil echivalattr tn energie primarfi, consumul
tpccific total (global) de energie Cse se calculBaztr cu
relafia:
Cse
*
(W*u, *W*ultVn
Mf;rimea consumului specific total de energie exprimfi intensitntea Gnergtica
a unei activitfili sau I unui piodus, in cazul in care produsul ests ob$nut la capiltul
nnui lanf tehnologic, se,poate recurge
gi la consumul speclflc cumulat de energie
prlmrrf, inglobrtl in unitntoa dc
produr, indlcator care caractsrirnazf lntregul
l*nf te&rnologic sau o anumiti filier* de producfie"
3.2
rj.
4
$e pot determin& soth$ussturi specifice
pentru ob$lmerea unitsgii de pnodtsw
finalo defalcate pe forme de energie,
[r
tipuri de purtfltori, pe nivele de parametrii
ai acestora, in funcfie de interesul sau aspectele urmlrite. De exemplu' re pot
determina consumuri specifice de:
.
combustibil
gazos, lichidn solid, echivalent
(convenlionall
.
energie elecfiicfi"
energie termicil
(sub form[ de abur, aptl fierbinte, ap[ cald[);
o
api;
.
aer comprimat.
Consumul Cumulat de energie
primaril inglohati" absolut sou specific
(raportat la unitatea de rnlsuril a volumului activititii), cunoscut
$i
sub denurnirea
de conlinut absolut sau specific de energie al unui produs, caracterizeazl
gfadul do
valorificare a resurselor energetice
penku intregul lanf tehnologic sau pentru un
ciclu complect de fabricafie. Mlrimea sa include consumurile de energie
primarl
nferente urmltoarelor componente:
obginerii resur$elor materiale consumate
pe intreg lanpl tehnologic;
func{ion6rii ln condilii normale a tuturor instalaliilor
9i
agegatelor
incluse ln lanful tehnologic;
-
transportului resurselor materiale
gi produselor intermediare;
-
echivalentului in energie
primar[ al uzurii mijloacelor fixe caFE
contribuie, direct sau indirect, la realizarea
produsului iespectiv.
.
Calculul consumirlui cumulat de energie inglobatii In unitatea de produs ests
cu at rnai compticat cu cf,t procesul tehnologic este rnai extins gi includo
mai
mutie etape. Importanfa determin[rii corecte a consumurilor specificc energetice
este lesatit d:r[|*lf;1||t1LT#h""
minirne, absorute sau specirice,
poate
constitui un element decisiv in procesul adoptlrii unei noi tehnologii sau fn
sclectarea unei.alternative dintr-o
gam[ de oferte
pentnr
un anundt contur dal o$imizarea consumurilor
energetice, absolute
sau specifice, se impune tot mai
pregnant fn cadnrl strategiei
de deevoltare a unei
organiznlii, deoanece constituie
gf o mfisurfl de modernizare
qi creqtere a eficienfei
activititfii.
fur io"*" unei decizii
privind implementarea
unei tehnologii
noi sau in
compararca mei multor
procese tehnologice
"arr
au acelagi rezultat final, m[rimca
,
.
coniu*urilor energetice, absolute sau sp"cifice, nu constitue un criteriu final
$
deci nu are un caracter absolut, dar constituis
parte integrantl
a unei analiec
globale, cars coreleaz[ o multiftdine
de factori de naturfl diferitil'
s
Fa*orii de naturf economico-finansiarl
sunt
prefurile materiilor-{ime.gi
ale
purtf,torilor dc energie, influen{eaztt
situafia finaneiaril
$i
comeryralil
a inteprinderii
industriale. Factorii cte caracter
politico-economic
pi social influenfe.d
l"
rtndu[
lor mfirimea gi stnrctura
producliei: Potitica
intreprinderii
industrinle
$i
puterea'
economicil a acestsia au un rol determinant
ln produclia teslizatf,'
Nu
qebuic"
neglijat nici factorul
gocial,
structura
producfiei
'putf,nd
fi dictatl dc impactul
i l
i : ,
:
acesteia asupra populafiei, de gradul de acceptabilitate al acesteia, in funcfie de
structura socio-profesionalfi a populafiei la un moment dat.
Caracterizarea unei intreprinderi industriale din punct de vedere energctic se
poats face gi prin urmltcarete tipuri de consumuri complexe sbsolute sau specifice
de energie;
.
consumul complex pentru realizarea produc{iei, absolut sau specific, sarc
.
ss referfl la suma fluxurilor ds energie prfimar[ gi direst utiNizabilil intrate
in procesele de consum final pentru realizarea producfiei;
'
I
consumul absolut sau specific pentru realizarea produsului x, cfire se
refertr la suma fluxurilor de energie primarfi gi direct utilizabilil intrate
numai in conturul de bilanf in care se realizeazi produsul x;
Valorile consumurilor energetice care caracteri ,,eaz[ centrele de.consum s&u
lnfeprindgrea industrialf, in ansamblu pot fi'
.
valori standard, care reprezint[ valorile consumurilor energetice, pentru
un anumit centru de consum care opereaz[ in condifii normnle, estimate
pe bxza tuturor datelor disponibile la un moment dat;
)
valori obiective sau optime, prevflzute a
.fi
realizate ulterior prin
implemeutarea imbundtilfirilor propuse.
VALORIFICARBA REZULTATELOR AUDITULU ENERGETIC
Scopul intocmirii unui audit energetic poate
fi unul dintre urm[toarele:
I
evaluarea eficienfei energetice in interiorul unui contur la un moment dat gi
intocmirea unui plan de milsuri pe termen mediu, confinind o serie de
propuneri
concrete
justificate
economic pentru imbunitifirea situatiei
existente;
t
monitorizarea continu[ a consumurilor de energie pi
utilitlli in scopul evalulrii
gi
ameliorErii eficienlei energetice gi irr final a minimiztrrii cheltuielilor
specifice cu energia;
I
evaluarea solufiei tehnice pi a condiliilor de alimentare cu energie (confinutul
contractelor de furnizareo mod de tarifare etc.) in vederea minimizlrii facturii
energetice pe termen lung (gel putin l0 ani;.
in oricare din sele trei caiuri, consecinfele intocmirii auditului energetic se
pot rnaterializa in eventuale modific[ri ale solufiei de alimentare sau a naturii
purtiltorilor de energie preluafi din exterior, tn schirnbarea concepfiei de utilizare a
energiei gi/sau
a tehnologiilor care stau la baza activitElilor din interiorul conturului
dat.
Scopul pi mai ales corrsecintele intocmirii unui audit energetic depind de
stadiul in care se gdsegte conturul analizat sub aspectul managernentului enirgiei
ti
de contextul economic
ryi
linaneiar in care organizalia igi desfbgoarl activitatea.
[-4
I