EDITURA DIDACTICa.

$1 ;-EDAGOGICA
BUCURESTI - 1981
PODURI
. IDIN BETON
ARMAT
P. I. RADU E. NEGOESCU P IONESCU
Fig. 4.1.Trec.ereade1asuprastructurl dalatelasuprastructuri pegrinzi :
Q - SUprastructurAdalat4; b - suprastructur~ pe grin~; 1 - portlun1 de placil suprtmate.
a
~. ......
Suprastructurile alcatuite din retele de grinzi se folosesc pe seara
:argaillconstructia podurilor dinbcton armat si beton precomprimat.
Podurile pe grinzi sint constructii simple, se executa usor, iar infra-
structurile au dimensiuni mici l1i sepot funda, de obicei, petipuri simple
defundatii. Prin folosirea unor betoane demarci ridicate ~iaarmaturilor
deinalta rezistenta, prin adoptarea unor sectiuni economics, aunor scheme
statiee corespunzatoare, precum~iprin alegerea unor procedee moderne
de executie, se obtine 0 competitivitate ridicata a suprastruoturilor pe
grinzi,inraport cualtetipuri depoduri.
Necesitatea acoperirii UnOI' deschideri tot mai man a impus trecerea
de la suprastructurile dalate, cu consumuri ridicate de beton si solicitari
importante produse de greutatea proprie, la suprastructurile pe grinzi,
careelimina 1ntr-o masura importantii betonul situat inzona Intinsa si 0
portiune din betonul cornprimat situat 'inImediata vecinatate aaxei neutre
(fig. 4.1).
Seajunge astfel la 0sectiune transversala, in care se mentin inzona
lntinsa portiunile incare se monteaza armatura carcia i se asigura con-
ditiilc deacoperire si deconlucrare cubetonul.
Scctiunea transversale astfel obtinuta, a:catuita din grmzi T cu placa
in zona comprimata, are greutate proprie redusa, iar capacitatca sa per-
tanta ridicata asigura preluarea unor solicitari importante ; de aceea, estc
P?~~biUi. cresterea apreciabila a deschiderilor podurilor pe grinzi, in con-
dltii tehnlco-ecoaomice avantajoase.
4.1.1. NOTlUNI GENERAlE
4.1. AL CATUIREA SUPRASTRUCTURllOR
PODURI PE GRINZI
4
Fi9. 4.4.Sectiunilctransversaleale,podurilor pcgrinzi.
I
I I
I
<::
I
::::> '
t
,
T
I
J
I
I
I
I
I
f
I J
0 ' r
D--~-D
,
s
e
d
~- - - ~- J - ~- - - ~
I
c
I I
[_---~--J
"
~1.
a
Suprastructura unui pod pegrinzi este alciituitii dintr-o retea degrinzi
princlpale si transversale (antretoaze), din placa carosabila si p.aca tro-
tuarului (fig. 4.2).
La podurile decaleterata cu cuva debalast (fig. 4.3, a) seprevad tim-
pane Iatcrale ~i placi de troruar inconsola, Iar la podurile cu calea re~e-
rnata direct (fig. 4.3, b), placa superioara este scoasa 10 console pentru (;11'-
culatia personalului de intretinere. Antretoazele, placa carosabila si p:acu
trotuarului Iorrneaza impreuna platelajuZ ciiii. Acesta are rolul de as~s-
tinecalea, deaimbunatati repartizarea transversals aincarcarilor mobile
~i aasigura conlucrarea spa~iaHiaintregii retele.
Pcdurile pe grinzi pot fi clasificate dupa mai mulLc criterii; astfel :
Dupa schema sta tica sepot realiza :
- poduri pegrinzi sirnplu rezcmate ;
- poduri pegrinzi continue;
- poduri pegrinzi simplu rezemate, cuconsole;
- poduri pegrinzi cuconsole~iarticulatii (Gerber) :
- poduri pegrinzi incastrate in culee, solutie ce reprezin ta a "a~
rianta de tranzitie catre podurile pe cadre ~i este tot mai putin adoptata
in prczent.
o
Fig. 4..' 1. Suprastructure podurIlor decall'
Ierata :
" - eaten o$e?.alil pebalast ; b - calea IlSC-
,::stAPCtongrtne : 1- grindA prmctpata : 2 -
nrnpan : : r - pltlCIl tn eonsola ; " - antre-
toad.: 5- belcm de panta.: G - longnni\:
7 - traversa ; 8 - par-apet,
Fig. 4.2.Elementeleprlncipalealeunut poddesoscapegrinzi :
I - grinzi prtncipale ; Z - antrctoaze: 3 - ptaca In oonsota: 'I - plac;l cerosabna:
5- nervura Iongtrudtnata secuncara. '
2 ~
8-8 J
]. !
c-c
A ! ~
121
b
Fig. 4.6. Tipuri derctcle pegrinzi.
q
Sectiunile transversale ale podurilor pe grinzi sepot grupa in doua
mari categorii :
- secttuni cu profil deschis;
- sectiuni casetate.
Suprastructurile avind sectiuni cu profil deschis se alcatuiesc mai des
eu urmatoarele doua tipuri de dlspozitii ale grinzilor :
- retele de grinzi formate din grinzi principale ~i grinzi transver-
sale (fig. 4.6, asi b) ;
- retele complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi
transversale (antretoaze) ~i grinzi longitudinale secundare (fig. 4.6, c).
Aceste tipuri se refera atit 1apodurHe desosea, cit si la unele poduri
de caleIerata, in special 1apodurile eu calea [os, la care distanta Intrc
grinzileprincipale estemare (5,50-6,00 m).
Stabilirea nurnarului de grinzt principale ~i a distantei intre ele, de-
terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (inaltimea, latimea), ale-
gerea grosimii placilor se fae din considerente tehnice !ji economice, pe
baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint:
deschiderea l?i lc1timeapodului, schema statica agrinzilor principale, lnal-
timea deconstructie impusa, modul deexecutie (monolit sau prefabricat),
materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton annat sau be-
tonprecornprimat) etc.
A-A 8-8 C-C
4.1.2. ALCATUIREA SEqlUNILOR TRANSVERSALE
ALE PODURILOR PE GRINZI
Realizarrle spectaculoase pe plan mondial ~i national dobindite prin
procedeu1 deexecutie inconsoleasuprastructurii podurilor din beton pre-
eomprimat au contribuit in modhotartt 1alargirea ~i mai aecentuata ado-
meniului de utilizare a podurilor pe grinzl, dueind recordul mondial a:
deschiderii la 229m(podu1pesterlul Potomac 1aWashington - anul 1972).
120
Dupd modul de aicatuire a sectiunii
trcsisuersaie :
- poduri pegrinzi late(eusectiune drept-
unghiulara, fig. 4.4, a) ;
- poduri pe grinzi in forma de T
(fig. 4.4, b) ;
- poduri pe grinzi indublu T (eli bulb,
fig. 4.4, c) ;
- poduri pe grinzi eu buzunar (Iigu-
ra 4.4, d) ;
- poduri .pegrinzi casetate : cu0caseta
(fig. 4.4, e), eu doua sau mai multe casete
Fig. 4.5. Podpegrinzi cucalca (fig. 4.4, g), ell 0 caseta ~i perete median
jos. (fig. 4.4, f), cu casete avind pereti inclinatt
(fig. 4.4, j) ;
- poduri pe grinzi cu sectiuni speciale (fi~. 4.4, h ~i.i), utilizate :uai
rar, care urrnaresc realizarea unor efecte estetice deosebite alepodurilor.
Dupa pozitia ciiii:
- poduri pegrinzi eucaleasus ;
- poduri pegrinzi eu calea jos (fig. 4.5), adoptate inspecial Ia podu-
rile decale ferata, urmarindu-se reducerea Inaltimii deconstructie.
Dupd moduZdeexecutie :
- poduri pegrinzi exeeutate monolit, cu ajutorul unor esafodaje, sau
prin turnare in consola, pe tronsoane, fara esafodaje ;
- poduri pegrinzi prefabricate saupreturnate ;
- poduri ell executie mixta, 1aca~e01?artedin ele_men~esint pr~fa-
bricate, iar celelalte se executa monolit, prm turnare directs pe santier :
_ poduri integral prefabricate si montat~ in amplasament, proecdeu
modern, cuavantaje tehnieo-economice deosebite.
Dupii. tipurile de armiituri uiilizate :
- poduri cu elemente care Iolosesc armatura moale, obisnuita :
- poduri pegrinzi armateell carcasesudate ;
- poduri din beton precomprirnat, care utilizeaza armaturi de inalta
rezistenta, pretensionate ;
- poduri eu armatura rigida. ,
Podurile pegrinzi executate dinbeton annat ~i beton'Pre?omprimat pre-
zinta importante avantaje eeonomice ~i deordin constructiv, deaceea n.u
un domeniu extrem devast deutilizare, pentru 0gama Intinsa dedeschi-
deri, de la deschideri mici ~i medii (10-15 m), pina la deschideri Ioarte
mari (80-100 m).
Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate ofera posibilitati de fO.10-
sire a unor metode moderne de eonstructie, imbinate eu procedee rapJdc
deexecutie aunor lucrari deeonstructii-montaj. Totu!1i, uneori :e_impunc
exeeutia monolita a unor poduri, a~a cum este cazul unoI' lucran cu ca-
raeter deunieat aflate la distante mari deuzinele deprefablicate, pent~
care costul util~jelor detransport, montaj ~i.al drumu:iJo~de a.cc~sar {l
ridieat. Deasemenea executarea unor pOdUfl cu desehldcl'l man ~l foarte
mari, sau avind supr~trueturi deosebite estemai avantajoasa in variante
monolite.
123
beton precomprirnat. De asemenea, la podurile de sosea se folosesc destul
defrecvent scheme statice eugrinzi cu console.
In marea majoritate a cazurilor, grinzl.e simplu rezemate se executa
prerabricat, in timp ce grinzile continue sau eu console se executa
monolit.
Pentru alcatuiri ale sectiunrlor transversale ale podurilor de sosea ca
in figura 4.7, d si e, armata cu carcase sudate, !atimea grinzilor poate fi
destulde mica (h/b =5-8), de accea grinzile se mai numesc l1i g1'inzi ell
pere1i subtiri. Daca armiHura estc realizata din vergele separate, Ui\imea
gtinzilor trebuie sa fie mai mare (hlb=2,5-4). Pentru podurile de cale
ferata. Uituni!c grinzilor in T sint cuprinse intre 40~i 80cm, in functic
demarimea deschiderii, ~i trebuie sa permita a~ezarea vergele:or necesare
pcntru preluarea momentelor incovoietoare pe maximum trei rinduri, asi-
gurindu-se distantele intre vergele recomandatc deprescriptiile in vigoare.
Pentru deschideri mai mari (peste 25mla podurile de ~osea), in scopul
reducerii greutiitii proprii a grinzilor monolite, se adopta 0~atime varia-
bila (fig. 4.4, d) realizindu-se grinzi cu bUZ1Lnal.Latimea minima bo "e
mentine in zona centrala a deschiderii ~i se spore!?le, in una sau doua
trcpte, pina la latimea maxima b in zona reazemelor, pentru a se asigura
preluarea satisfaditoare a eforturilor unitare principale de intindere.
t\ceea~ ingro~are a inimii se rea;izeaza !?i la grinzile din beton precom-
primat (cu bulb), de ]a 18cm in zona centraI<'l, pina 1alii\imea bulbului
(pe reazeme).
La suprastructurile cu inaltimea de constructic limitata, pe linga spo-
rirea ~atimii peretilor (inimilor) grinzilor, se poate trece ~i 1acre~terea
Importanta a latimii talpilor inferioare sau 1aprcvedcrea unci pH~ciinfe-
rioare continue (fig. 4.7, f).
La podurile pe grinzi cu console sau pe grinzi continue eu desehideri
mari (30-50m) se folosesc sectiuni d\.lblu T sau sectiulli case tate elL pe-
reti. gro$i curaportul h/b=3- ;)(fig. 4.7, f).
Fig. 4.7. '1'ipuri desecttuni transversale alesuprastructurrlor ell grinzi.
e d
5-bm
L
h
9
r
~l" .
~
; ' -l!J _ c
1
oJ "
--
Studiul tehnico-economlc stabileste numaru; optim de grinzi, in con-
ditiile date. In mod curent, pentru podurile de sosea executate monolit,
avind latimea partii carosabile de 7,80m, rezulta 0solutie economics pen-
tru conditiile tarii noastre eu doua grinzi principale in sectiune transver-
sala, in limp ce pentru acelasi pod realizat cu grlnzi prefabricate, numarul
optim al grinzilor este depatru.
Pontru podurile decaleferata, alegerea numarului degrinzi in sectluns
transversala este simplificata de faptul ca circulatia convoaielor se face
pe0ca'e fixa. Deaceea se aleg de obicei sectiuni cu doua grinzi. In aceste
conditii sollcitarile date de Incarcarile permanente ~i mobile se transmit
simetric celor doua grinzL Doar solicitarile produse de actiunea vintului
sau afortei de serpuire pot modifiea Intr-c anumita masura aceasta repar-
title egala, Insa aceste forte nu intervin decisiv in dimensionarea grinzilor.
Dispunerea simetrica a grinzilor in raport cu axa cail ferate de pe pod
conduce la admiterea ipotezei ca sclicitarlle din grinzi produse deinearca-
rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce Inal-
tirnea de constructie, se adopts sectiuni ale podurilor de cale ferata eu
patru grinzi, dispuse simetric cite doua sub axa fiecarei sine. Aceasta so-
lutie nu este economics, conducind Ia cresterea consumului de beton ~i
de arrnatura si in plus, creeaza incertitudini cu privire la repartitia trans-
versala a incarcarilor. De aceea, cind se urmareste 0reducere importanta
ainaltimii de constructie pentru podurile decale ferata, se recurge la co-
bortrea nivelului caii lamijloc sau [os,
Dispunerea grinzilor in sectiune transversala hotaraste grosimea placii,
in concordanta eu deschiderea de calcul a acesteia. De aeeea, recoman-
darile din literatura referitoare la determinarea numarului de grinzi au
o importanta orientativa deoarece fiecare varianta are avantajele l?i dez-
avantajele ei.
Se disting doua tendinte actuale in literatura de specialitate cu privire
la numarul de grinzt principale in sectiune : una care recomanda un nu-
mar redus degrinzi (deobicei doua) ~i 0placa degrosime importanta care
conlucreaza cu grinzile principale ~i alta, care recomanda un numa; mai
mare d~grinzi eu dimensiuni mai reduse ~i 0placa mai putin puternica.
Vanetatea de aleatuire a podurilor pe grinzi este mult mai mare tipu-
rile de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Pe baza acestor n'loduri
de a~c~tuire se pot face tot~i, unele precizihi inlegiitura eu domeniul de
acoperlre a deschidcrilor ~i recomandari privind schemele statice mate-
rialele de executie etC'. '
~stfel, poduTile.pe pTi~~ late se utilizeaza in mod curent pentru aco-
penrea llnor deschlden mlCl (6-12m), in cazul simplei rezemilli . la 50-
lut.ii.:ecu gr~nz~continue, deschiderile pot atinge 12-15m (fig.' 4.7, a).
Utllizarea grmzIlor late la constructia podurilor eu deschideri mai mad
?st7 con_ditionatade reducerea greutatii proprii, de aceea se .prevad goluri
10mterlOrul lor. Podurile pe grinzi late se preteazel la exeC'utiemono~itl'i,
aUt datorita greututii proprii importante, cit ~i relativei u~urinte de exe-
cuiare a cofrajelor ~i de dispunere a armaturilor.
Poduri~e cu grinzi T sau dublu T (cu bulb) se utilizeaza pentru deschi-
d.eri:e cuprinse intre 15-35mla podurile de ~osea ~i 10-30 m, la podu-
nle de cale ferata (fig. 4.7, b ~i c). Pentru aceste deschideri se folosesc de
obicei grinzi simplu rezemate din beton annat sau din beton precompri-
mat. Pe~tru deschiderile mari se folosesc fie grinzi simplu rezemate exe-
cutate din beton prccomprimutJ fie grinzi continue din beton armat sau
1~5
b
a
Fig.4.8.Poduri decaleferata euealeajos:
a - eu secllune drcptunghluln,.:.; b - cu grinZJ C\<lUllc.
4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din bcton armat,
simplu rezemate, executate monolit se fo:osesc, uzual, ptna la deschideri
de 30m, pentru podurile de sosea ~i cu dsschideri intre 9 ~i 2~m, pentr~
cele de cale Ierata. Grinzile se executa cu tnaltime constants, eu valori
intre 1/7 ~i 1/14 din deschidere (si eh!ar 1/16la.podurile de sosea). yl
Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7, a) sirnplu rezemate au 0ma;-
L L. y
time de eonstructie redusa. Inaltimea grinzilor late este h='t:i-15' rar 1a-
tirnea b=O,80-1.20m sau b=(1,5-2) h. Solutii asemanato~e au fO.5t
adoptate si la unele poduri de cale f'erata. asigurindu-se inscnerea lor 10
inaltimea deconstructie disponibi'a. .'
In scopul roduceri; la minimum a i~altimii. de constr.uc~le1apodu~11e
de cale ferata. in R.F.G. au fost akatuite tabhere pc grmzl cu calea JOs.
AsHel, in figura 4.8,a grinzile eu see\iuni drept~ng~i,::are pT,:zinta avan-
taje legate de cofrarea simpla, disp~n~rea armat':ll'll IIIgnn~l, a?eora~ea
armaturii pentru preeomprimarea placH etc. InscrlCrea gabaritulul de Clr-
cuJatie impune distante intre grinzi de.4,50y-4.80I1? Tro~uar~le :xecutat~
In exteriorul gl'inzilor, la partea inIenoara a tablicrulUl aSlgura accesu
comodpepod lanivelul diii. . .
La varianta de aldituire din figLlra 4.8. b prin evazarea gnnzllor s~
permite inscrierea gabaritului de cireuiatie in eonditiile mer:tine~ii un:l
deschideri re:ativ reduse a placii. Un alt ayantaj al acestel ,-anante 11
constituie includerea trotuarelor in sectiunea activa a grim:ilor. .
1nfigura 4.9 este prezentat modul de ~leatuire a unei suprastructul'l
pc grinzi simplu rezemate executate monolit. pentru UD pod de ~osea. So-
lutia are doua grinzi situate la 5.00-5,50 m.~istan~al?tre a~e, yl:gate cu
antretoaze la 4-6 m distanta. Grosimea placll carosabile Va1'l8Zamtre 18
!1i25cm. Pentru realizarea pantei transversa:e neeesara evacuarii apeIor
spreborduri, placa seeXe<Cutii cuina1\ime variabila.
4.1.3. PODURI PE GRINZISIMPLU REZEMATE
25em) se poate considera rezemata pe doua laturi. I?e.altf;l, pla.ca ~a
podurile de cale ferata fara cuva de balast n~este soli~lta~a pr~cti~din
incarearile mobile, acestea transmitlndu-se direct la grmzile .pr~clpale:
La podurile de -caleferata, latimea antretoazelor nu trebuie sa scada
sub 25em. Antretoazele de pe reazeme au latimi mai mari (30-:-4~em)!
iar In cazul unor poduri cu grinzi inalte, se pot adopta valori ~l mal
ridicate.
124
Pentru deschiderile rnari ~i foarte mari, la podurile de sosea (45-80 m)
se folosese grinzi casetate cu. pereti subtiri (fig. 4.7, g), varianta deosebit
de avantajoasa. Podurile cu sectiuni casetate s-au exeeutat din beton ar-
mat, dar eel rnai frecvent din beton precomprimat, atit invarianta mo-
nolita, cit !?i din elemente prefabricate. montate in console !?iasamblate
prln postcomprimare, La podurile de cale terata care sustin un numar de
doua sau rnai multe linii este necesar sa se adopte, de asemenea, 0 sec-
tiune transversals puternica (fig. 4.7. h) cumare rigiditate :a incovoiere !?i
torsiune, avlnd un eonsum minim de beton armat ~i solicitdri reduse din
greutatea propric.
La podurile de sosea, din modul de dispunere a grinzilor principale,
a antretoazelor !1i eventual a grinzilor longitudinale secundare, rezulta
eaplaca trebuie safie proiectata earezemata pe doua :aturi, daca distanta
dintre antretoaze este cuprinsa intre 2 ~i 4 r, unde r este distanta dintre
grinzile prineipale, sau rezernata pe contur, daca distanta dintre autre-
toaze nu dcpaseste 2r (v. fig. 4.6, a si b). Astfcl, inmod curent, daca dis-
tanta dintre grinzile principale la podurile de soseanu depaseste 2,5-
3,0m se recomanda alegerea unei asemenea distante Intre antretoaze
incit placa sapoata fi considerata ea rezemata pe doua laturi. Insituatia
cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3.0-6,0 m), pentru
a se putea rnentine grosimea placii inlimite economice avantajoase, se re-
comanda ca placile sa se realizeze ou 0 rezemare pe eontur, astlel cci
antretoazele se dispun la distante mai mici de 2r. In Iigura 4.6, c supra-
structura are si grinzi longitudinale secundare astfel ca deschiderea de
calcul a placii este redusa !?ise poate mentine grosimea .placii in !imitc
obi~nuite (12-15 empentru convoaie ~oare .!?i15-25 cmpentru eonvoaie
grele), fara sa fie nevoie de 0 armare pe doua direetii, iar distanta intrc
antretoaze sealege relativ redusa (sub valoarea 2r).
La podurile de ~osea, se adopta console de trotuar eu lungimi de
1,0-2,0 m(uneori seajunge !?i1aconsole de 2,50m).
Distanta dintre antretoaze nu poate fi stabi!ita numai dupa criterii de
calcul l1icomportare a pUicii, ci trebuie determinata ~i in functie de rigi-
ditatea de ansamblu a retelei. In cazurile curente, se admite cii antretoa-
zelc dispuse la distante intre 4,0 ~i 6,0masigura 0 legatura buna intre
grinzile principale. Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso-
lut ob:igatorie. Latimea antretoazelor variaza 1apodurUe de ~osea intrc
15~i 30em. atingind uneori ~i valori de 40em; latimea uzuala este de
20emla antretoazele preeomprimate !?ide 25em1aantretoazele dinbeton
armat.
IniHtimea antretoazelor sealege pe criterii derigiditate, urmiirind obti-
nerea unei repartitii transversale eficiente. De aceea inaltimea antre-
toaze:or nu poate fi mai mica decit 2/3 din inaltimea grinzilor principale.
Inmod curent, este egala eu ceaagrinzilor principale, mai putin 5-10 cm
pentru incruci!?area armaturilor dinantretoaze eucele dingrinzi. Defoarte
multe 01'1, antretoaze1e de pe reazeme au aceea!?i inMp-me cu grinzile
plincipale. .
Lapodurile de cale ferata cu calea sus, distanta diniTe grinzi:e prin-
cipale nu depa!1e~te2,00-2,40 m, pentru a se realiza 0transmitere <C it
mai directa la grinzi a inearciirilor mobile. 1nmod obi~nuit, distanta din-
tre antretoaze se alege de 5-6 m, pentru podurile la care calea rcazema
pe balast ~i de 4-5m, pentru podurile cu calca rezemata direct, pe lon-
grine de beton armat. In aceste conditii, placa (avind grosimea de 20-
127
cesara din cimp sl minimum doua vergele, iar 1aextrernitatile cu reazeme
mobile eel putin 30%, ancorindu-se in mod corespunzator, si anume :
- vergelcle netede seprevad cu ctrlige ~i seancoreaza dincolo derea-
zemell 10datunci cind arrnatura transversala se asaza constructiv si 15d
cind aceasta armature rezulta din calcul (d esto diametrul vergelelor de
rezistenta) ;
- vergele!e din PC 52 ~i PC 60pot fi prevazute cu indoiturl la 90~
ale capetelor.
Armarea transuersalii se realizeaza eu vergele Inclinate si etrieri. Din
armatura Iongitudinala se ridica vergele la 45 (uneori 60) fata de axa
elementului. Ridicarea aeestor vergeIepoate fi Inceputa chiar dinsectiu-
nile 1ncare arrnatura nu rnai este necesara din calculul in sectiuni nor-
male, lastarea Iimita derezistenta, sau lastarea Iimita deoboseala, pentru
podurUe de cale ferata. Distributia vcrgelelor inclinate inIungul grinzilor
se face in conformitate cu diagrams infasuratoare afortelor taietoare, dar
distanta dintre ele masurata pe axa longitudinala a grinzii, nu poate de-
pa~i inaltimea h a grinzii. Vel'gelele inclinate se dispun, pe cit posibil, si-
metric fata de un plan vertical care trcce prin axa longitudinala agrlnzii,
neadmitindu-se vergele f!otante. Ancorarea vergelelor Inclinate se asigura
inzone comprimate ale betonului, Iungirnea de ancoraj fiind eel putin 15d
pentru vergele netede ~i 10dpentru cele cu profil periodic. Indoirea ver-
gelelor se face dupa un arc de cere cu raza interioara de 10d. Daca lungi-
mea vergelelor nu este suficienta, se realizeaza innadirea lor cu sudura
electrica, Se recomanda sase execute sudura cap 1acap, prin topire inter-
mediara. Daca se prevede innadirea prin suprapunere, zonele de supra-
punere VOl' fi plasate in zonele comprimate ale betonu1ui Restrictii deo-
sebit de severe se impun la podurile de cale ferata, unde fenomenul de
oboseala a armaturilor (mai ales pe portiuni sudate) este deosebit de
intens.
Pe fete1elaterale ale grinzilor se prevad vergele Iongitudinale, care au
rolul de a reduce efectele contractiei betonului si ale momentelor de tor-
siune. La grinzile cu Inaltim! mai rnari de 70 emse recomanda ca aceste
vergele sa.fiecu prom periodic. Pe fetele laterale din zona intlnsa a ini-
milor grinzl.or (circa 1/3 din inaltimc) se prevad vergele cu diametrul de
8-14mm, a~ezate 1adistante de (8-12)d. Pe restu1 iniiltimii se previid
vergele longitudinale de 6-10 mmdiametru, 1adistante care sa nu depa-
~eascii 33em. Se recomandii ca sectiunea totala a aeestei armiHuri de pe
fe~elelaterale ale unei grinzi salie de aproximativ 0,0015bh, iar la grio-
zile eu inimi subtiri 0,0025bh (b - grosimea inimii; h - iniiltimea
grinzii).
Pe zona intinsa (1/3 din Inal~ime) se recomanda sa se dispuna lateral
cel putin 8% din sectiunea armcHurii longitudinale de rezistenta.
Etrierii rezultati din ca:cul ~i cei prevazu~i 'constructiv, Impreuna cu
vergele1e 10ngitudina1e trebllie sa formeze 0 carcasa rigida, capabilil sa
mentiml pozitia din proiect a armaturii de rezistentii. In fiecare eoH a1
etrierului trebuie saexiste 0 vergea derezistenta sau demontaj. Lagrinzi,
intre doua ramuri ale aceluia~i etrier ,pot fi cuprinse cel mult 5 vergele
intinsc, a!iiezatepe un singur rind ~i cel mult 3 vergele comprimate. Dis-
tanta intre etrierii care cuprind vergele intinse nu trebuie sa depa~eascii
35emsau 3/4 din in,Htimea grinzii. Etlierii care euprind vergele compri-
mate de rezi<>tentase a~aza la maximum 15d (d - diametrul vergelelor
de rezistentft) sau 50em. Cind latimea grinzii depa~e~te 40cm, se prevad
etrieri dubli (eu4brate).
126
]<'ig. -l.11. Armarca unci grinzi ~implurczcmatc penrru unpot.!de~osca
1- gtindil principalA: 2- antretoaza; J - ap~r31dereazem; .. _ cuzinc:.
A
AA
_,
,
.-
~T'
- -. . . _
~
ff6
.Sustinerea trotuarului se face prin placi scoase in consola care in aee-
!a~l tun~completeaza zona comprirnata a betonului din grinzile principale
in forma de T.
1.nfigura 4.10 sint prezentate elementele principale privind alcatuirea
unui pod de cale ferata sirnpla pe grinzi executate monolit, simplu reze-
mate, cu calea sus.
Disp~nel'ea armatun] intr-o grinda simplu rezemata a unui pod de
sosea (fIg: 4.11). se face. in conformitate cu diagramele infa~uratoarc de
momente mCOVoletoare~l forte taietoare.
Armiit~tra de_rezistentillongitudinalil este alcatuita in totalitate din otc~
d: aceea~l marca: tn mod obi~nuit, etrierii ~ivergelele 10ngHudinaie prc-
vazut~ cons_tructlv se confectioneaza din OB 37. Vergelele longitudinale
de rezlstenta sepl'elungesc peste reazeme eel putin 25% din cantitatea nc-
Fig . .:f.lD. Alcatuiroa unul pod
decalcIcrati\ :
1- grlndl! ptinc1.plllli: 2- unlc,_
toaza: 3- Placll; 4 - ptae;! in
consoia,
Fig. -l.9. Suprastructura eugrinzi pentru podurileelt' so-c-a.
129
9- PIJI1url din beton arma!
- - - - - - ~- - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - -
1
:" $ R W R < : I< d~Q ( W U % I' ~$ k s < ~r~ Fig. 4.17. Supras tt' uctura
cu grinzi T prefabricate
$ i portiuni depJaca lur-
nate monolil.
Fig. 4.16. Supras tructura
cu grinzi Iprefabricate
$ i plact prefabricate mo-
nolilizate dupa monlare.
Fig. 4.15. Supras tructura
ell granzj Iprefabricate,
eu pladi $ i anlretoaze
turnatc monolil.
Suprastructuri reolizaie din grinzi I prefabricate cu pZaca $ i antretoa-
zele turnate ulterior ( fig. 4.15). Aees t mod dealcatuire as upras tructurilor
afos t adoptat in s copul reducerii numarului degrinzi ~i pentru amics ora
greutatea proprie a elementelor prefabricate. Aces tea s int prevazute Ia
partea s uperioara cu rnus tati din otel-beton c~e s e ingl~bea~a in l?l~c~,
as igurindu-s e as tfel 0buna cornportare la actiunea combmata a s olicita-
rilcr deincovolere s i forfecare.
Suprastructuri cu grinzi I prefabricate i eu pUici prefabricate mono-
litizate dupii montaj ( fig. 4.16). Prin aceas ta s olutie s -a urmarit cres terea
gradului deprefabricare, res pectiv reducerea maxima acantitatii debeton
turnat pe locoMonolitizarea s e realizeaza prin betonarea unor zone de
placa in dreptul grinzilor, incare patrund rnus tatile din grinzi !1i cele din
placile prefabricate.
Suprastructuri reolizaie din grinzi T prefabricate si eu portiuni de
placa tumate ulterior ( fig. 4.17). Aceas ta s olutie es te practic generalizata
inprezent intara noas tra. Inplaca elementelor prefabricate s e prevad ar-
rnaturi care ies s ub forma de mus tati ~i s e innades c prin petrecere cu ar-
rnaturile din zoneledeplaca monolite ( fig. 4.18).
Imbinarea antretoazelor s e poate face prin s udarea vergelelor de re-
zis tenta ale aces tora ( vergele s ituate atit 1a,partea inferioara, cit ~i 1a

Fig. 4.14. 1mbinare umeda,

I lid
c:8-B
81 OPIrJliuA I8
J. t,.---rll.
~
Fig. 4.13. 1mbinare us caU l.
~ ~ ~ C L f~ 11e
i :1.I
lJeftI/iu B OeMiu A
Fig. 4.12. Supras trU ( ' tudi
< ' u grinzi prefabricate
juxtapus c.
128
~
I I I I I
I I t I I
t I I I I
t I t t I
I I I t I
a IS ::1 .E 3" -w t3" 1:
);I
Daca armatura de rezis tenta a grinzilor s e executa din OB 37, s e pre-
vad etrieri la 10em, eu diametrul deminimum 8mrn pe Iungimea de un-
cora] a armaturu longitudinale, incepind de la capatul grinzii. De cele
rnai multe ori, grinzile podurilor s e arrneaza cu etrieri Inchis i.
4.1.3.2. Poduri de s os ea realizate cu grinzl s implu rezemate prefabri-
cate. In alcatuirea podurilor eu elemente de rezis tenta prefabricate es te
neces ar caintreaga s tructura s a fie s egmentata in elemente de prefabri-
cate, in as a fel caaces tea s apoata fitrans portate s i montate euvehieulele
s i dis pozitivele exis tente indotarea intreprinderilor s pecializate. Solutia de
as e realiza intregul tablier prefabrieat nu es te pos lbila deeit in cazul po-
detelor s au in cazurl < !utotul s peciale. In aceas ta s olutie afos t executat
podul pes te lacul Pontchartrain, S.U .A. eu lungimea totala de 38,00k m.
Podul a fos t realizat eu travee s implu rezernate, de 17,00rn lungime ~i
10,00mliitime. Tablierele prefabricate au fos t trans portate pe apa ~i mon-
tate cuajutorul unei macarale plutitoare ( v. fig. 1.17).
4.1.3.2.1. Poduri de$osea din qriazi simpZu rezemate prefabricate mo-
nobloc. Segmentarea s upras tructurii unui pod s e poate face dupa directie
Iongitudinala, trans vers ala s au dupa ambele directii.
Segmentarea longitudinal a reprezinta s olutia cea rnai s impla s i es te
aplicata la podete !ii poduri eu des chideri medii, grinzile prefabricindu-s e
dintr-o s ingura bucata, cus ectiuni informa dedublu T s au cas etate.
In aees t mod au fos t realizate in s trainatate poduri cu des chideri pina
laaproximativ 65,00In.In tara noas tra, des chiderea maxima realizata es te
de 45,00m1apodurile de s os ea ~i de 26,00m la podurile de cale ferata.
Grinzile de 45,00In ale viaductelor pes te Dunare la Giurgeni- Vadul Oii
au ajuns 1agreutati de1400k N ( pebucata).
Incontinuare s int prezentate tipurile de s upras tructuri ale podurilor
de s os ea realizate eu grinzi prefabricate in diferitc perioade.
Suprastructuri realizate din grinzi T juxtapuse ( fig. 4.12). Dupacegrin-
ziles eas aza una linga alta, s erealizeaza monolitizarea lor indreptul antre-
toazelor. Monolitizarea s e realizeaza fie prin imbinare us cata ( fig. 4.13),
care cons ta in s udarea unoI' plaeute metalice fixate pe antretoazele grin-
zilor prefabricate, fie prin imbinare umedtl, betonind portiuni din antre-
toaze, in care pan' und mus tati a~earmaturilor s au inele din otel-beton
( fig. 4.14).
131
forme de grinzi cumar fi II, T sau sectiuni casetate (fig. 4.22), pentru He-
care din acestea existind posibilitat! de monolitizare specifice.
Potiuri de sosec din qritizi simplu rezemate prefabricate monobloc,
realieaie 111. tara noastrii. Primele poduri cu elemente prefabricate au fost
exeeutate din beton annat, eu arrnatura obisnuita, montate sub forma de
vergele separate sau eu armatura grupata in carcase sudate (cunoscute sub
denumirea de carcase Matarov),
In ,prezent, elernentele prefabricate pentru realizarea podurilor seeon-
fectioneaza aproape exc1usiv din beton precomprimat.
Dintre Iucrarile de poduri remarcabile executate in tara noastra eu
elemente prefabricate din beton precomprirnat stnt de mentionat viaduc-
tele podului de sosen peste Duniire la Giurgen'i-Vadul Ooii, dat in exploa-
tare la sfirsitul anului 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate cu grinzi
prefabricate simplu rezemate din beton precomprimat, avtnd deschiderea
decalcul de45,00ill. In sectiune transversala (fig. 4.24) tablierul este alca-
tuit din 4 grinzi de 2,80m Inaltime, asezate la distante de 4,30m. Grin-
zile au sectiunea in forma de T: la partea superioara talpa de latime
1,20m, iar la partea inferioara bulbul de la1ime 0,70m; grosimea inimii
este de 0,18m. Grinzile sint legate transversal .atit prin antretoazele a~e-
zate la mijlocul, sfertul :;;i pe reazemele deschiderii, cit :;;i prin interrne-
diul p!acii turnate la partes superioara, jntre grinzi. Placa Iiiantretoazele
au fost precomprimate eu fascicule postintinse.
Precornprimarea grinzilor s-a realizat cu ajutorul unor fascicule for-
mate din4405 SBPT (R~ =16500daN/cmZ ) , prevazute Ia ambele capete
cu ancoraje mel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile marginale au
fost precomprimate eu 14 faseicule, iar eels centrale cu 13fascicule, din
care insectiunea de capat stnt ancorate 8 fascicule, restul fiind ancorate
la partea superioara agrinzii.
Fig. 4.21. Precornprimarea transversala ta viaductele podului peste Dunare la
Giurgeru=-Vadul Oii :
1 - grtn.ctli pPefabd,('.ata; 2 - aritretoaza eurnata monont.; 3 - iascicule pen+ru precou\Pn-
rnerea pU'eii din1205 Ia 35em; " - f,asclcule pentru precomprtrnarea antretoazet din 360 5.
n
_._---_ / I
Il
I
(7
/
I
I
,
, , I ,
i
I
f
I , ,
I 2
.

II; 1
, I ,
. .
I
I I I ,
I
, , r( I ,
,
I
f
'r' 4)0 'I 4,,J!}
'-I + ,JU
~
r
J
Fig. 4.20. Solidarrzareagrinzilorpre-fabricateprinprecomprimare
transversals.
(.
130
Fig. 4.19. Armarea antretoazelor inzonele betonate monolit.
I
-" ~
t1~---11=<=F_"~--+-+++44==1;:H -- ~-! :-_-_-_~::~~~~Il
"". - _ -f1:;<*~~_+_H_+_+_li-*=t;Ii- - - -t ~- - -~;t='~+_i>_4
~ ~~--~=l-+-+-++-+-~;;tf- --J ~: --~b~__+__r;!
. -~ ,;;,._
partes superioara) :;;ibetonarea ulterioara a acestor zone ale antretoazelor
odata eu betonarea placii superioare (fig. 4.19).
'I'endinta actuala este ca legatura transversala intre grinzi sa se rea-
lizeze prin precomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre-
eomprimarea transversala a mtregti suprastructuri (fig. 4.21).
in afara de grinzile cu sectiuni informa de T, I sau T cu bulb la par-
tea Inferioara, au fost realizate suprastructuri de poduri folosind ~i alte
.,r---------~,
~J ~~ f- ~
r - - - - - - - --'"
1 . . . . . . / ''-.J
L J
f
r L -.
,
r - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ,
I
2
a
Fig. 4.18. Armarea placil carosa-
bilelapodurile desoseaeugrinzi
prefabricate:
a - vedere: b- d:lspunerea vergeleloc:
1- vergele din placa elernentelor 0\"1)_
fabl'icate: .2 - verzeiemontara inbe-
tonul monont;
I'tg. 4.25. Traseul fascicu1elor grinzil prefabricate precomprimate la podul peste
DunarelaGiurgcni-Vadul on :
X- tasd.cUle120 Spentru precomprtmaree 'PliIcU: 2- lasc1cule3505 pentru preeomprtmarea
antre[08ze1.
.,
....
.'
Fig. 4.23.Podul pesteDunarelaGiurgeni-Vadul OiL
Fig. 4.22.Grinzi prefabricatecudiferite
formealesectluntt transversale. f:iIl
,
,
~
W
~
~
.~I tq
~~~
i1
~I
m
~
tf.25
t.:.A
Bi
r:
.55
S E F -
sss
fJ,W /l : J
~til :
~ .V r ; . ,5,12
1 0 ; ;
Fig. 4.24. SectlunetransversaIiiprin viaductelepodului pesteDunare
la Giurgeni-Vadul OU.
I
t '
f/l} fJ , a O
______________________________ ~ ~ 1~5
In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei
superioare l?i inferioare la grinzile rnonobloc, in sectiunea de la mijlocul
deschiderii, in diverse faze de lucru. Aceste faze depind de procesul teh-
nologic adoptat larealizarea grinzilor.
In faza Iseefectueaza pretensionarea unui singur fascicul, rezultind pe
lntreaga sectiune eforturi unitare de compresiune, cu va~ori relativ mici,
inscopul eliberarii intr-un timp cit mai scurt a spatiilor tehnologice. In
Fig. 4.26. Suprastructura tip rnonobloc ell lungtmca de 15,00m.
A _![JJ!!_ 70 f, fJ / 2d
~ L I ' I ' t1 I ' j"
~':"'T"~
1.1.6 .j. f,6! I ,_:: I . (.55,:. f,5 S 1
B j
c
C-c
1 5 , 1 1 1 / 2 Is ' O Q / 1
fVJ!Z
f~JQ/2
l2Z?;??' 2
~
~~uumu;,
8-8
A - A
l_uJ l8imea ~prastrue' l 12
I
15
I
18
I
21
I
2..
I
27
I
s o
I
33
tum. m
Descl1iderea de
ealeul, m 11,30 14,30 17,30 20,30 23,30 26,30 29,30 32,30
---
Numlirul de grinzi
I nsectiune
transversala 6 6 < 1 6 4 6 < 1 4 4 4
-- ---- -- -- - -- -- --
fnaltimea griozi-
wr, m 0,85 0,95 1,25 1,05 1,40 1,25 1,60 1,75 1,90 2,05
-- ---- -- -- -- -- -- r---
Ortutatcaunei
grinzi, kN 104 135 215 188 267 239 377 443 525 599
Materiale folosite Beton: B 500 prctabrlcat precomprl- Beton: B 400 prefabricnt
mat ~I B 400 monolit precomprlmat ~i
Otcl: SBP I, PC 52 ~iOB 37 B 400 monolit,
Gtel: SBPI, PC 52~i
OB37
Tabelul 4.1
CaracteristieUe eODlitruetive ale 8uprll5tn1eturUor eu gl' iuzi prefabricate din beton
preeomprimat monohloe eu IUDglmile de12-33 m
134
to figura 4.25se prezinta traseul fasciculelor pentru grinda marginalii.
Traseul este curb, atit in plan vertical, cit ~i inplan orizontal. Efortul uni-
tar maxim de control s-a considerat 6,t=12 500daN/cm2, reprezentind
aproximativ 0,75R~. Pretensionarea fasciculelor s-a executat indoua
etape, ~i anume :
_ inetapa I, pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10fas-
cicule (Cia-C.);
_ inetapa a II-a au fost pretensionate celelalte fascicule. Aceasta
etapas-a realizat dupace.grin~ile au fos.tmontate ~i so!id~ate prin exe-
cutarea portiunilor monotite din placa si aantretoazelor, lil dupa precom-
primarea transversala a p:acii !ii a antretoazelor. Precomprimarea placii
s-arealizat cufascicule 1205mmSBP I, asezate la distante de35-40 em,
prevazute la un capat cu ancoraj inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten-
sionarea fasciculelor realizlndu-se astfel de laun singur capat. Fasciculele
au un traseu curb care sa permitii urmarirea diagramei infasuratoare de
momente: indreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci
fasciculele sint situate Ia partea superioara a placii, far in cimp momen-
tele sint pozitive, deci Iasciculele sint situate la partea inferioara a placil
(v. fig. 4.21).
Proiecte tip depodurt de sosec pe grinzi s implu rezemate prefabri-
caremono bloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi intre 12~i 33m,
in soluti a cu grinzi prefabricate din beton precomprimat monobloc, cu
armaturi postintinse.
Pentru suprastructurile cu lungimi de 12-21 mproiectul tip cuprinde
doua variante, ~i anume :
- suprastructuri cu sase grinzi in sectiune transversale, pentru su-
prastructurile cu lungimile de12, 15, 18si 21m;
- suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversals, pentru su-
prastructurile cu lungimi de 18~i 21m.
Solidarizarea transversals a grinzilor prefabricate se realizeaza cu 0
antretoaza incimp ~i eu cite 0 antretoaza pe reazerne, armate cu otel-
beton PC 52sau precomprimate.
Pentru suprastructurile cu lungimile de 24-33 m, proiectul tip pre-
vede grinzi care sa fie realizate prio preturnare pe santier, datorita di-
mensiunilor ~i greutatilor mari ale acestora, In sectiune transversals se
prevad patru grlnzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu 0 antretoaza
incimp si cite una pe reazeme, executate din beton precomprlmat.
to tabelul 4.1sint prezentate caracteristicile constructive ale supra-
structurilor prefabricate din beton precomprimat monobloc eu lungirnile
de 12-33 m, iar in figura 4.26este indicat modul de alcatuire aunei su-
prastructuri cu grinzl prefabricate monobloc precomprimat, cu lungimea
de 15m.
Pentru a se asigura executia usoara l?i unitormizarea cofrajelor, pro-
ieetele tip adopta, in general, aceleasi dimensiuni ale grinzilor, variabila
fund inaltimea grinzii ~i numarul fasciculelor pretensionate.
Grinzile tip permit realizarea unor suprastructuri eu latimea .partii ea-
rosabile de 7,80m~i doua trotuare cu latimea de 1,00m sau de 1,50rn,
Suprastructurile cu lungimi de 12-21 mpot prelua solicitarile corespun-
zind clasei E sau I de incarcare, prin armarea diferitii a placii superioare
a grinzii, prin modificarea numarului l?i a alciituirii fasciculelor de arma-
tura pretensionat! din grinzi. Suprastructurile cu lungimile de 24-33 m
sint proiectate pentru solidtarile produse de c!asa E de incarcare.
137
+198,9-8,6 -16,2+179,8-33,S+146,5-35,1-22,5 -5,3+83,6-76,0 +7,6
I--'-
-27,3+1,1 +2,1 +0,3+10,5+10,8+19,1+2,6+12.0..L15.1-!-33.r. ..L78.7
~~~ +139,2-15,2~~~ ~.~r~I~1
+200,5-7,8 -16,5+181,1-29,5+151,6-31,8-22,8 -5,4+91,6-89,1~
-33,0+0.9 +2,7-11,4 +8,3 -3,1+14,9+3.0+13,9+28,7+35,0+63,7
+177,2-6,3 -14,4+161,4-13,6+147,8-32,5-20,9 -3,7+90,7-76,S+14,4
-31,9+1,3 +2,6-15,0 +21,4 +9,4+13,9+2,8+24,3+50,4+32,7~
+187,0-i,3 -15,4+186,0-36,0+150,0-36,4-21,6 -6,5+85,5-85,5 0
-22,8+0,9 +1,6 -7,2+20,7+13,5+13,8+1,9+22,8+52,0+22,0+74,0
------ ~ ---
+145,9-5,6 -10,6+151,4-30,7+120,7-36,8-15,2 -6,3+62,4-58,5 +3,9
-34,6 +1,5 +2,9-11,5+21,8+10,3+15,7+3,3+20,2+49,5+38,2+87,7
+186,4-7,6 -16.3+179,7-31,1+148,6-33,4-22,9 -5.3+87,0-81,0 +6,0
-26,9+1.1 +2,0 -4,9 +9,9 +5,0+18,0+2,7+13,3+39,0+35,9+74,9
+14.8,1-5,8 -10,8+148,4-14,3+134.1-34.5-17,8 -3,6+78,2-68,6 +9,u
-38,7+1.9 +3.2 -13.3+28,0+14,7+16,1+3.1+23,2+57.1+33,3+90A
+223,5-11,6-19,0+197,9-40,2+157,7-41,0-21,8-6,6+85,3-84,5 +0,8
---- ~
-33,3+1,4 +2,6 -8,9+23,6+14,7+16,0+2,2+22,4+55,3+22.1+77.1
+171,9-7,0 -13,5+15(l,4-34,2+122.2-41,4-17,1 -6,3+57.4-57,1 +0,3
~
-37,4+1,6 +3,0 -8,6+23,2+14,6+16,7+3,2+19,2+53,7+36,4..L90,1
--- ------------
+146,7-3.0 -11,1+134,2-9,9+124,3-25,1-15,9 -3,6+79,7-71,9~
-34,1+1,1 +2,8-12,2 +18,1 +5.9+13,1+3,0+20,8+42,8+37,7+80.5
-25,1+0,8 +2,2-14,9 +13,7-1.2 +10,0+2,6+21,2+32,6+32,1+64,7
+145,2-4,8 -12,2+151,3-22,7+128,6-24.4-18,2 -5,3+80,7-79,0 +1,7
--- 1- ~ ---
-25,S+0.5 +1,9-11,8 +5,9 -5,9+11,3+2A +14,3+22,1+32,4~
9 16 1& II 10 18 13 19
Paza a V-a Fazaama FazaaIVn I
- - ~- - ~- - ~- - - t- - - ~- - I I - - ~- - ~~~- - - - - ~- - t
~;l
c=
8g
cS
:a :::
_ "
~~
e o !
I,:l-
17
Fa ~ a Tl-a
preeompriwate monobloe, InmlJ locuIdeschl.derll, in dh'erse faze
Tabelul 4.2
______ 13R . __
Efortwile de tntindere ausemnul neg atlv
~
Faml
1S ' ;
e 6
!:: ...
'" <.)
iJ ~
S
..
"
! Ii
..
:;-;
... c
i~
0
'"
E S
a 0
.E o
e
..
'a
ls,,,,,
c:- ~i
1= ' 0
iii
s
.S ;
& l f
- E G
~B ~
E . E o !
.f!
C)
0
~
~Q
]1 -
~
""'-
" " ...
....
..
j'.E
tiS
.=c -ce';
"E e
t~
....
... d :I :I
~Sc
:1-
G
... -= , , ! ; :
""
~: 1
' ; ; 1= ' 0
;:7-
~~
~!
c::
~~
- d' "
;:
~
i]..
]'" ..: . c ...
Z
..- e
Il,-
I<l'"
Z
-
-
0 1 2 3 4
5 6 T 8
G rlnda
(1.12+3.24)05 ( 1, -11,4 +17,6+1,0+7,2
--
--
marg inala 16,48
+60,9-32,5-5,3 +23,1
12,00 6 a {
1
11,30
0,85
(212+2'24)05
G rlnda
a , -6,8+17,6+0,5+11,3
centrala 14,13
_____;,_
a , +36,3-320 -2,7 +1.6
- --
----..! ..
G rlnda
(1.12+4.24)05 cr, -6,7+24,2+o.s +18,0
6
marg inalll 21,19
+53,6-44.6-4.1 +4.~ 15,00 ( 1,
2
14,300,95
-
G rlnda
4.2405 ( 1, -6,6 +24,1+0,5+18,0
ceutrala 18,84
a , +53,6
_.J .! 6
-U +4.9
-
-
f----! -
G rlnda
43605 a , -14,5+26,3+1,2+13.0
..
marg lnals 28,24
+71,3-<13,7-5,9 +2.1,7 18,00 C I ,
3
17,30
-
1,25
(2.24+2.36)05 -14,3+26.2+1,2 IL3.1
G rluda
a,
--
centrala 23,55
C I , +70.4-430 -5,7 +21.i
--- --
f----! -
G rillda
(1.24+3.36)05 ( 1, -15,4+32,9+1,2+i8,7
18,00 6
ma rgtna la
25,90
+75,6-53..1-6.0 +16.2
C I ,
4
17,301,05
----
-_
----
G rlnda
(324+136)05 at -15,0+32,7+1,2
IIS.n
ccntrala 21,19
-6.0 +16,9
a, +75.4--52.5
- --
-_
--
G rinda
53605 C I . -1:1,0+:12.3+1.0
+:.10 r 3
21,00 4 .
marg inalA 35,33
+()3.4-53.5-4.9
+5.1)
C I ,
5
20,301,40
-_
--
G rlnda 43605 C I 4 -1:l.9+32,3+1,0
+20.4
centrala 28,26
+5,0
( 1, +62,3-526 -4.7
---
~
G rlnda 43605 a . -H,8 +37,8+1,2
+24,2
21,00 6
marg inal11 28,26
+72,4-613
-5,4 _+5,7
a,
6
20,301,25
~
G rlnda
(224+2.36)05
~
-14,6+37,8+1,2+24.4
centraUi 23,55
a f +71.4-60,4-5A +5,6
Eforrorl Inbeton laJ lbra superloari ,I lnIerloMi lag rlnzl prefabricate
aIN't
_r!qOO8:l (nluaruol'l
c > lo Q I~
0 1 0
0 1
1 1 ~1 1 r.)ap 1 0 luawoW :::
rOM
~ ~
C'I ,...
M~
... ('1 \0 \0
~ ~
..nUl)lS!Z<l-l 'Ill .. ,... ... ... .......
'[HUI!l ll<lJ lJ lSIII ItJ .ntJ IJ IJ J A
...
I
It)
I I
,...
I I
~
I
\0
I
C>
.: ci
c o ...;
CI)
c:i 0
d
.'Q:l/NUP I!:!
.r) .5 - ('0
+ +
I
c o
+
:=
"tl-.\1I: 'CZ1 l)'1 (\:lol !.J 0 1 J OJ 3
+
'"
CI)
+
+ +
c
~ CI) co
.-.
e--
I

I
'"
I I I I
,...
I
..,.
~
"Uqow I'"
.,) 0
.r) .r)
00 0 0 .,)
lltpJ j1 :lUi alP !ollll.l0 )3 ...
c >
'"
N ..". O? r-- (1) \0
-
I T I
J..
I + I
-
I
\()
I
0
I
Q
I
0
1
C'1 .
I
..,.
I
."
.UU/l'-1 1 !ll I.
.....
I
N'
s-
0 0 ro:-
'"
0 ..;
~
'"
...
..,.
<I)
..,
~
"tl-ln(l IlZUJ :I(UIOl p"1 J OJ :f ...
+ + + + + + + +
ma/lI.'"llp 'nIl II ooU1 3
.....
0 0
.....
:D L....
'"
0
..,.
.- .r) .... C'i ci
o~
<'i
.....
::I
,UIlXUP.I !~ll~u~1 (lJ <I)lJ I1 :> ;::
1
.....
+
...
+ '" +
...
S
31~;> u.l1 UO:>ujp IJ tlP.QhI
I I I I
0 :
s .HI:> /N'IlP
N M N
co:
N M N M
(1 ,
'l!pu!~ll ;)P,111uJ O;)O{ ad .)lllll
~
c-i
...;
c-i
(T') ci
...;
'"
...;
.....
I
...
I
...
I - I -aru H:> t!ld'Ii "lO:)( a.t3SJ n;,
+ + + + !~0 1 lO;)tlol1 UOO ap utlltl.t:lJl(l
...,.
I
0 0
I
...
I
0 0
I
'"
I
r-
I
'"
I
r--
.W:l/NCl) 'l0 0 U.J 1 t(\!~ I
Cf>' .0
I
00 <D
...; .; ...;
oot"
=
+
.-
+
..... ,...
C'l ... ('1
J eIllOJ ,. '''1 1 1 :> IlIP !HqJ OJ :I
I I + I + I
...
.,. (T')
M,
.". ... M r--
m~/N')p
~
.; 0 0 c- : .... 0 0 '
0 0
""
",'
q ... Cf>
.... 0 0 .... ... N Cl
..... CIl l? U> -l!J :1 (1 )1 0 1 1 .ffil.J 0 m
+ + + + +
_,
+ + .....
+
::I
~
0
I
Cl)
I
0
I
q
I
M
I
q
I
'"
I
.-
0 :
.W:l/l'-TllPlll tlOI1 ' 1 '"
\0 ' .:>
.r)
: D
.....
0 ro:-
o~
""
+ I I
...
+
...
'1 1 'CU.lDlU:> llidujp !J OlJoj3 T T
I I
.- M
c o> C'I ... ... 0 0 0
.UD/ jI.'"Ui\
a) .n N 0 0
...;
0 0
,t)
c>
G O
0
..... 0 0
_,
C'I ... 0
"IEZUJ :lllIlOl J .lnpoj3
+
...
+
.L -<
+
...
+
T I
+
+
~
I
...,.
I
CI)
I
..,.
I
C'I
I
(T')
I
<D.
I
...
,tn:l/k"llP I .... 0 0 <:> .a c-i ci .... 0
1 lldUltl 1 !lUOl(:> ol;)llJ n:> ...
+ I -r I +
...
+
....
....
!~a!t:> c .l1 uO:>U!P I.r.lP.Q!d
I I
<: I
~ t'-.
I
...
I
'':
I
...
I
OC!.
I
....
I
~
1
....
:..
w:> /N'IlP I <0
... 0
__, o __, ..;
-
"<1 "
N M N M M
..,.
'""'
.,.
'Calllllla" lJ !P l.ffipoJ a
+
I + I +
I + I
Cl) 0 0 N ~ .
""
~
..,.
0
.,ua/Nup
...;
~
o ..,.
N
..".' 0 0 ..;
on ... .... N N 0 0 ... 0:>
3J Uw!J dwo"J tlJ TtI!P IIOl.loJ ::1
I
....
I
...
I
....
I
...
+ + + +
,m";)'Ilullo~ol 1 0 1 l:> ;1 S
I
C'l15 1 ~ I~ I C'1 15 1 ~ I; I C'l1~ '1~ 12 1NiS i
Cl)1~
"'ri5
t0 1 . tlUIJ Ool0 l J ~tUnN ....
l1 .1 tlO!J ~J UI l:!J q!.:I I..,
I I I I I I I
- l1 .rIJ OlolOOns
., .~ ., .~
., .~
.,
'1 J ll:l.l\pul :lP USU1 0 I ..
~
I
....
I
~
I
....
0 1 0
I
1
UI 'In:l{ll:> at> Plt(:lS3(l 1 _ q~
OM
III "l:> nJ lSU.uiru; "un,]
\() ..,. 0 0 r-:
... .... ......
ltlaJ n:> .J ~ I0
....
I
C\I
...
.,,;
:.;
1 :
'"
f.., .,
"E
,..
..
..
""
IS
Q
or;
E
"E
S
..
c,
-.:
=
>G I
IS
..
=
:=
...
c
e
:g
1 =
0
a
~
._
.,
1 <1
0 :
......
1"01)
e~
~!
. . ..,
= -s:;
.s-
<II":
. . . -
-.. .. .,
.c.,,;
>I-
ii
: . ~
_"CO
"'-
-= B
- _
= .::
~: : '
,=
e
.. -
c o ' : :
.:>
~
]
-;;.
c
"-
=
..2
..
I)
Co
-5 1
0 :
..
.c
;::
0 :
...,
...
S
G:
.c
.!:!
;::
.2
S
-
~
1 38
ac eastafazag rindaeste ridic atade pe standul de turnare, astfel c aasupra
ei ac tioneazafortade prec omprimare ~i g reutateaproprie. Inc alc ulul sta-
rilor de eforturi se auinvedere pierderile de eforturi produse de frec area
fasc ic ulelor pe peretii c analelor l?i c ele produse de lunec ari l?ideformatii
loc ale din anc oraje.
In [aza aII- a se pretensioneazal?i c elelalte Iasc ic ule, Ladeterminarea
eforturilor unitare lafibrele extreme ale sec tiunii de betonse auinvedere
plerderile de tensiune latransfer, c are pe ling ac ele dinfrec are si bloc are,
inc lud~i pierderile de tensiune dinintindereasuc c esivaafasc ic ulelor.D e
asernenea,se c onsiderac apina Ia fazade montaj se c onsurnaaproxirnativ
35--40 % dinpierderile de tensiune reolog ic e,provoc ate de relaxareaarma-
turii pretensionate, c ontrac tialji c urg erealenta abetonului.
In faza a III- a se toarna betonul rnonolit in plac a c arosabiladintre
g rinzi. In ac eastafazase sc himbac arac teristic ile g eometric e ale sec tiunii,
intruc it zonaac tivade plac ac uprinde ~i portiunile de betonmonolit.
In [aza a IV -c se exec uta: c aleape pod, trotuarul, parapetul, reali-
zindu-se indirc area suprastruc turii eu toata g reutatea permanenta. In
ac eastaetapase iau in c onsiderare diferente1 ede 60 -65% dinpierderile
de tensiune reolog ic e, plus eforturile produse de eontrac tiaplac ii mono-
lite. Este de observat ea, inac eastftfaza, in c are ac tioneazatoate inc arc a-
rile permanente, pe toata seetiuneag rinzii de lamijloeul desc hiderii se
dezvoltaeforturi unitare de eompresiune destul de marioAc estor eforturi
li se suprapuneele date de inc arearile utile. Stareade eforturi obp.nutape
sec tiune trebuie sa respec te c onditiile prezentate laparag raful 3.7.
Dupa ac umulareaunei anurnite experiente in domeniul proiec tarii l?i
a1 exec utiirii podurilor de l?oseac u elemente prefabric ate din beton pre-
eomprimat, s-atrec ut la0diversific are atipurilor de prefabric ate. Astfel,
suprastrueturile de 1 5; 1 8 ~i 21 mlung ime se pot realiza in prezent c u
g rinzi prefabric ate din beton prec omprimat de inaltime redusa (hllr=
= 1 ,0 0 m), eu8g rinzi insec p-unetransversala(fig .4.27).
Prec omprimareasec tiunii de betonse realizeazaeuarmiituraaderenta
preintinsa alc atuita din toroane TB P1 1 2 eli 70 4mm, SB P1 . Distantele
dintre g rinzi se aleg de 1 ,28m~i respec tiv,1 ,24m, infunc tie de marimea
trotuaru~ui l?ide modul de realizare a ac estuia(tnonolitsau prefabric at).
Aleatuireasuprastruc turii este c onc eputafara antretoaze in c impsau pe
reazem, repartitia transversa1 aaindirc iirilor realizindu-se prin interme-
diul pliic ilor c ontinuizate prin exeeutareaunor portiuni monolite de nu-
mai 34emsau38emlatime (v.fig . 4.27).
In tabelul 4.3se prezintastareade eforturi unitare in beton!anivelul
fibrelor extreme ale unei sec tiuni dinmijloc ul desc hiderii g rinzilor, pen-
tru diferite etape tehnolog ic e~i de inc arc are. Se observadin c oloana5c a
Fig. 4.27. Suprastruc ture pe g rinzt prefabric ate ell armaturii prelntinsa. .
141
,
Asamblarea tronsoanelor In grinzi se rea,lizeaza eu ajutorul Iascicu-
lelor de armaturi postintinse, care tree prin golurile lasate in tronsoane
~~4.~. :
Inainte deinceperea asambhlrii +-.-~-.--.~
tronsoanelor, este obligatol'ie veri- Z :c1/2 - - N p
fiearea lungimii elementelor, a -- I
distantei dintre punctele de reze- ~ I
mare ~i apozitiei canalelor Ipentru ~
asigurarea unei bune coincidente :::: . I
lji a continuit8tii. Eventualele co- 0
re('tari referltoare la lungimea to- ~. y'--'--'--=+
tala a eleonentului sa ipot efectua - ~ -Npl
NpJ Npl' I
prin variatia grosimii rosturilor, ~
~ .::- I
faraca acestea sa dep~easca limi- ~
tele prevamte inproject. Grosi- ~ ;~ I< E -
mile rosturilor sint stabilite in _____:- I
functie deprocedeul deexecutie ~i b
deiniiltimea rostului, laaproxima- Fig. ,1.29.DiagramCde momente incovoic-
tiv 1nun, in cazul executiei prin toare lagrinzi cuarmatura preintin~ :
lipire cu ra~ini epoxidi~e :;;i de a - faddistrugere.ad~~~~~; b - eu adl'rcntli
Fig. 4.28.Grinzi prefabri-
catecuarmatureprein-
tins3:
a - zonele de d.l.slrugerea
ade.ren~ei 1aI!rlnz.lleeutun-
guneade15,18$121.m; b-
secnune transversall\ prtn
grindli; c - dlspunereato-
roanetor Insecuune trans-
versata.
c-c
b
f
18
c-
~
~
I
j ! J
) < D
I
~~
I 1
I
I
~.
; .
l!I
J P J
, H5 7:-
-,-
fSPJI2
I
a
A - A
B-8
for1iade ,precomprimare produce
pe seetiune ~i eforturi unitare nor-
male de intindere in beton dar
caresint anulate deeforturile' uni-
tare de compresiune produse .de
greutatea proprie agrinzii. Insec-
tiunlle situate inapropierea rea-
zemelor, eforturile unitare nor-
male din greutatea proprie scad
existind pericolul fisurarii grinzll
1apartea superioara, inIaza de
tr~fer. Se evita acest neajuns
prm scoaterea din lucru a unor
toroane (2 si 3) inzonele de rea-
zemIprin distrugerea aderentei eu
betonul. Aceste zone sint indicate
in figura 4.28, a, iar numarul de
---;:-- toroane ~i pozitia acestora, in.fi-
""'" gura 4.28, c.
u;
::: Acelasi procedeu este utilizat
: ~i incazul fi~iilor dedalecugoluri
~ executate din beton precomprimat
I:.. cu armaturi pretensionate ad;
rente. In figura 4.29 se prezinta
schematic modlfioarea diagramei
momentelor incovoietoare pro-
duse de forta -de IPrecom;pr.imare
Nl', comparativ, pentru doua
g.~inzi,.la una dintre ele aderenta
fund distrusa inzonele dereazem
pentru unele toroane. '
4.1.3.2.2. P oduri de sosen din
grinzi simp lu rezemate p refabri-
" IIII cate tronsonate. Realizarea podu-
~!::~;;rilor dedeschidere mare dingrinzi
---:---- prefabricate conduce la elemente
- avind dimensiunile ~ greutatea
:: destul .demari, In cazul cind este
necesar tranSiPOrtul lor la distaote
mad ~i in am;plasamente care nu
p.ermit accesul mijloacelor spe-
clale de trans.port, realizarea po-
durilor din elemente ,prefabricate
irna>lica 0serle de dificultati. In
aceste situatii au fost utilizate
grinzi prefabricate realizate din
tronsoane de lungime reZativmica.
~i cu 0greutate care sa pennitii
transportul lor lalocul construc-
tiei cu mijloace auto obi~nuite.
140
!
~Io
~IO a:::
!::
....... ~r--
-a CDO
r-- ....
a:::
... ~
.......
0
~
"'"
0
I
....:_
I
<I>
I
00
..,; ...,
... cD N
~
~
0
+
C !>
+ ...
+
Qj +
.0
e
...
I
" ' "
I
CD
I
It)
E-<
~
,-;
N
.Q
~.
.... 00 co:> <I>
+ I + I
C I>
I
C >
I
q
I
co:>
::!
.Q M
;Q
.n
It) 00 <I>
+ + + +
C'I
.,.,
~ ~
ee
'" ci M .n
+-
< '">
+
C'I
I I
1-
'"
.,..
'"
co:>
~
N M ci M
...
I
....
I
+
-t-
-
0
I
e>?
I
0
I
co:>
::
c!>' n c) M
....
.,..
-
co:>
+ I +
}
It)
I
M
CD ....
~
O' ." uS
,...
C'I .... ~ C'I
+ + +
....
+
0
I
e--
I
0
I
,...
'"
~
M
0' or)
... .... ....
+ I + I
-
."
r- eo 00
..,
O .:5 .:5 0
... < 0 ...
~
+
~
+
+ +
-
<I>
I
00
I
C O
I
CD
....
..;
0 ci
v)
+
C'I
-j-
....
-
I I
<I>
I
eo
I
<I>
I
00
'"
M c)
..,
0>
..,.
." .... It)
+ I + I
-
r- C') 00 ."
1.0
.:5 .... ' c!>.
:e- co:> .... C 'l
I
C'I
I
N
+ +
-
...
C'I I~I~I~INIsi
"< "1 :5
N ' "
~
...,
I I I
'" -
.,
._
C '<
~
I
,....,
1 0
-
O M
_; C..
-
"'~
... (t)
't
Ji'ig. 4.32.Suprastructura viaductelor deoeDN6 cudeschidcreade30,00m:
a - grmdA pl'e!abrlcatA precomprtmata folosita Ia reallzarea SU1)rastructurllor; b - sectlune
transversaraprinsuprastructura.
--, __.J
.
t-- r-
r- of-""
Fof
t--L.!_r-
R . . oj
I A-A
;~aWZl?ZZZZam2vt?Z2m2??> i2Z2'V,*27a22Z22mmalmzz?ZZZ?ZZZZ2mlf??ZZla~
.:.Jl r .u o C - C a
~- - - - - - ~- - - - - =~
15--40 mm, in cazul executiei prin injectare, matare ~ turnare de
mortar.
Majoritatea podurilor de acest gen executate intara noastra au folosit
proeedeul dematare arosturilor cu mortar de maroa superioara, confec-
tionat cuciment cuintarire rapids.
Pentru a impiedica aderenta Intre fascicuJe ~i mortarul din rosturi,
fasciculele seprotejeaza cumansoane dintabla.
Tronsoanele aduse de Ia fabrica (fig. 4.31, a) se asaza pe reazeme (ca-
1aje, p1atforme, fundatii) netasabile, care trebuie saperrnita scurtarea ele-
mentului laprecomprimare (fig. 4.31, b).
La asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare se asigura continui-
tatea canalelor indreptul rosturilor prin introducerea unor stuturi de ta-
bla (nerecuperabile); se executa eventuale sprijiniri pentru a Impiedica
rasturnarea ~i a asigura forma elernentului conform proiectului. In con-
tinnare se rnateaza rosturile, se introdue fasciculele in canale (fig. 4.31. c
!?id) ~iseexecuta pretensionarea acestora (fig. 4.31, e).
In tar a no astr ii au fost executate multe poduri cu grinzi confec-
tionate din tronsoane prefabricate, asamblate prin postintinderea fasci-
culelor. Astfel, grinzile de30,00mdeschidere (fig. 4.32) folosite 1aconstrui-
rea majoritati! viaductelor depe noua varianta adrurnului national nr. 6,
pe sectorul Drobeta-Tr, Severin=-Orsova, varianta construita ca urmare
aIucrarilor hidroenergetice din zona Portile de Fier au utilizat tronsoane
cu lungime de 3,00m~i greutate de maximum 50kN, ceea ce a permis
transportul Ior cu autocarnioane obisnuite ptna 1alocul de executie apo-
dului, unde s-a realizat asamblarea lor ingrinzi.
143
142
e
Fig. ~.31. Procesul tehnologic de
realizare agrinzilor tronsonate.
d
c
b
a
Fig. 4.30. Tl'onsoanelegrinzilor prefabricate.
145
11.- l'oduri fiiobeton armftt
Iaza de transfer, pe linga eforturile din preeomprimare, trebuie avute in
vedere ~i cele din greutatea proprie a grinzii, ca urmare a ridicarii ei de
peplatforma de montare. Eforturile totale in aceasta faza sint foarte mari
lafibra inferioara ~i aproape nule lafibra superioara agrinzii (tabelul 4.5).
Suprapunind starii de eforturi din incarcarile permanente eforturile
produse de incarcar ile utile, rozulta ca pentru incarcarea cu convoiul A so
si cu oameni pe trotuare, la fibra inferioara se obtin eforturi unitare nor-
male de compresiune de valori destul de mici, iar pentru inearcarea cu
vehiculul Vsoapar in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare si
eforturi de Intindere, dar cu valori reduse (mai micideeit rezistenta la
intindere abetonului R, ), astfel incit nu exista pericolul fisurarii grinzilot
pentru Incarcarile deexploatare.
4.1.3.2.3. Poduri de sosee din qriiizi simpiu. rezemate prefabricate fiira
cmtretoaze. In ultima vreme la suprastructurile de poduri pe grinzi prefa-
bricate se remarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca re-
partitia transversale atncarcarilcr mobile sa se faca prin placa carosabila
(fig. 4.34). Suprastructura cu doua grinzi prefabricate in seetiune trans-
versala prezinta unele avantaje la executie prin manipularea unui numar
mai mic degrinzi, Dintre dezavantajele aeestei alcatuiri sint dementionat :
- inaltimea de constructie mare (1,81m pentru grinzi de 27,00m
lungirne) ;
- greutatea grinzilor mai mare, decl dificultati de manipulate, trans-
port ~i montaj mai importan te;
- distanta intre grinzi fiind mare (5,50m), rezulta solicitari impor-
tante in placa, ceea ce spore~te consumul de otel-beton in pladi.
De asemenea, se evidentiaza tendinta de reducere a manoperei la be-
toanele cesetoarna monolit, prin inlocuirea cofrajelor olasice eu dale sub-
tiri din beton armat care seInglobeazii in placa turnata ulterior (fig. 4.35).
Pentru aceasta suprastructurii ('udeschidel'ea de 31,00mrealizata eu doua
Fig. 4.33. Suprastructura tronsoriata tip eu Iungirneade30,00111:
2fJ
.
2fl IijIfJ I
7 , 8 0 f . t : K J
I 2%
I
2%
--
i --_
~~
~~I
,
~
I
I
f I
I
~I
2.70 2,70 2.7fl
to20
.... ".
/
-,
-
11111
-_-
--
.
us 2, N 2, 8 0 2.8/} 2.8 0 2,J1 J/ 2
J J Jo .{ ){ )/ 2 J J J
I
144
. Su:uplificari importante ale lucrarilor de cofrare se obtin in proieetele
t~pprin adoptarea acelorasi dimensiuni ~i numar de fascicule pentru grin-
zile cu lungimile de 24 ~i 27m, respectiv pentru cele de 30 ~i 33m.
. ~el grinzile cu lungimile de 24 ~i 27mse realizeaza eu tronsoane
Identics, avtnd inaltimea de 1,60m, iar grinzile euIunglmile de 30~i 33m
au.tronsoane identiee, eu Inaltimea de 1,80m. La grinzile cu lungimi di-
fent.e, dar de aceeasi Inaltime, pentru a asigura preluarea solicitarilor se
stabileste in mod corespunzator numarul de fire din fasciculele de arma-
tUra pretensionata.
Pentru executal'ea grinzilor este necesar ca precomprimarea sa se
efectueze numai dupa ee mortaru1 folosit la matarea rosturilor dintre
tronsoane (mortar de ciment de mardi 500) a atins rezistenta necesara.
. Pr~te~sionarea .armiHurilor se executa intr-o singura etapa, eu excep-
tia grlOZllor margmale ale suprastructuri~or eu lungimea de 33,00m. In
Lungimea suprastructurli rn 24- 27 30 :33
Dcschiderea de calcul m 23,25 26,25 29,25 32,25
NumaruI de grlnzl til sccuune transversala 4 4 4 -1
1nlil~imca grinzii m 1,60 1.60 1.80 1,80
de capat 38 38 38 38
Greutatea unui lronson kN
intermediar 39 39 42 12
Bcton : B500 prcfabricat prccomprtmat
Matcria1c folosite ~B400 monolit
oie. SBPT, PC 52 ~ OB 37
Caraewristlcile constructive ale suprastruetnrflor
ell gl"illzl prefabricate din bewn precomprimat tronsonata en hlDglmllede 2-1-33 m
Tubelul 4.. ~
In sectiune transversals sint prevazute 4grlnzl de 1',80minaJ~me, a~e-
zate la 2,70mdistanta tntreaxele lor.
Precomprimarea s-a realizat cu fascieule 3605SBP I, in numar de
8lagrinzile marginale~i 7lacelecentrale.
Proiectele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate la
poduri de sosea eu lungimi de 24, 27, 30 si 33m. Suprastructurile au in
sectiune transversals patru grinzi principale si sepot adopta pentru latimi
ale partii carosabile de 7,80m si doua trotuare de 1,00m sau de 1,50m
Iatime.
Grinzile se sclidarizeaza transversal cu antretoaze din beton precorn-
primat : una in cimp si cite una pe fiecare reazem.
Intabelul 4.4 se prezinta caracteristicile constructive ale suprastructu-
rilor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, Iar in fig. 4.33 este
indicat modul de alcatuire a unei suprastructuri cu grinzi prefabricate
tronsonate de30mlungime.
grinzi insectiune transversals tronsonate, s-au adoptat elemente prefabri-
cate de placa foarte usoare, eu grosimea de numai 5em !?i cu nervur! la
distante de 1,41m. E:ementele de placa reazema pe grinzi !I i peste ele se
toarna betonul monolit eu grosimea de 15-30em. Pentru 0buna rcpar-
titie transversals a lncarcarilor, placa este precornprimata transversa. Se
observa eii pentru echilibrarea solicitarilor din placa au I ost necesare con-
sole de lungime mai mare, iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pre-
tensionate eu care sa se asigure continui tatea suprastructurii dupa intari-
rea betonului monolit. La suprastructurile eu mai multe grinzi, elemen-
tele prefabricate de placa pot avea dimensiuni mai mid !?i nu mai apare
necesara prceomprimarea transversala.
S-au realizat suprastructuri eu placa prefabricate. din beton arrnat de
7em grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18em
grosime.
I n figura 4.37se prezinta trei variante cese pot aplica pentru deschi-
deri ceva mai reduse. Elementele prefabricate se asaza joantiv, deci nu
mai este necesara realizarea unui cofraj, fiind inglobate inbetonul turnat
ulterior.
Pig. 4.3[;.Sccti uno trunsversalri priutr-o suprastructura pe doua grrnz! tronsonate Iii
plad'i pl'cialwicuttL
A - A
' I S
Ai
fJ,(/1
m UI J
nM
{ C I l " i
J.t 2
-Lf
I
L
5 ,5 I l /2
J
rf
2 s t
Fig. 4.34. Secttune
transversaleprin-
tr-o suprastructura
cu grinz] prefa-
bricate fara autre-
toaze (pod peste
Sire!.).
147
~
~
... ~
" " ;::
~
~

~
'::5
~
;0:
~
?:i
s
. . . . .
~
~
~
~
~.
~
~
<s
~..._ ~ ~" " --a ~ ~e. -. . . ::. ~ ~c:. . . . . _" ~
.. I ... f. . . I '" I
~ ~~cJ ~~c:J~~CJ ~~CJ ~
+ .... .., t .... +"t .f.
149
La proiectare se are in vederc in principal reducerea la mimmum a
greutii~ prefabricatelor, realizata prin : Iolosirea unor materiale cu ca-
racteristici mecanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire,
folosirea betonului precomprirnat, elirninarea de pepod a prismei de ba-
last (aproximativ 40kN/m de pod). Dintre aceste masuri, renuntarea la
prisma de balast a pus probleme deosebite constructorilor depoduri tinind
seama de efectele vibratiilor ~i socuri.or produse de circulatia vehiculelor.
In coneeptia specialistilor, prisma de balast pe pod asigura continultajea
si elasticitatea caii ferate, cu efecte pozitive asupra gradului de confort,
comportarii podurilor !ji materialului rulant in exp!oatare. Dificu.tati deo-
sehite acreat podurilor decale Ierata fenomenul deoboseala, mai intcns la
suprastructurile cu calea rezernata direct (fara balast). Introdueerea beto-
nului precomprimat inconstructia podurilor de cale ferata a rezolvat in
mare masura acest inconvenient.
Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grinzl de
deschideri mici au fost prefabricate in intregimc in unele tciri. Desigur,
acest procedeu este limitat de greutatea ridicata a suprastructurilor si de
necesitatea respectarii gabaritului de circulatie. In plus, este necesar sa
se tina seama ~i de starea de eforturi produse in timpul transportului ~i
montarii, evitindu-se tipurile de sectiuni eu directii diferite ale axelor
principale inexploatare ~i la transport sau montaj.
Necesitatea reducerii greutatii prefabricatelor a condus Ia 0 rnodificare
importanta a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de cale ferata
monolite cunoscute, chiar ~i in cazurile cind se mentine asezarea diU pe
balast. De exemplu, solutia eu elemente prefabricate informa de II
(fig. 4.38) a permis realizarea unei Inaltimi mid deconstructie ~i reducerea
greutati] prefabricatelor. Pentru fieeare situatie data, trebuie sa se stabi-
Ieasca numarul de prefabricate in sectiune, functie de inaltimea de COD-
structie disponlbila, greutati'e prefabricatelor, latimea infrastructuri-
lor etc.
orezolvare buna s-a gasit la solutia prezentata in figura 4.39, in care
prefabricarea grinzilor gemene din beton annat este tnsotita de prefabri-
carea elementelor de trotuar, iar ca.ea este rezernata pe grinzi prin inter-
mediul unor traverse seurte din lemn. Inaltimea de constructie minima
asociata celorlalte avantaje cedecurg din folosirea prefabricatelor, a per-
mis 0utilizare larga a acestei so.utii in reteaua noastra de caleIerata.
Conditii optime pentru extinderea prefabrtcarii ~i in domeniul con-
structiei de poduri de cale ferata sint asigurate de folosirea betonului pre-
comprimat, care ofera posibilitati largi pentru rcducerea greutatii pre-
fabl'icatelor, cauJ'mare a participfuii intregii seetiuni debeton lapreluarea
Fig. 4.38. Secttune
transversala printr-o
supraetructura cu
grin~iprefabricate de
sectiune re:
1 - prlsma de balast;
Z- buloane desollttari-
zare.
148
4.1.~.3. Poduri de caleferata realizate eugrinzi simplu rezemate pre-
fabricate. Segmentarca unei suprastructuri de pod de cale terata in ele-
mente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale.
Suprastructurile podurilor de cale ferata realizute din grinzi prefabri-
catt ~edeosebesc esen~ial ca alcatuirc de suprastl'uctw'ile monolite.
Fig. 4..'~. Scctiunl trnnsvr-rsalcprin auprastructurj roll clementeprof'abr-icato joantive
inglobatC'inbetonmonolit.
Fig. 4.36. Sectiune transversals printr-o suprastructura pc mai multe grinzi .!}i placa
prcfabrleata.
16)17
...
!.A
2%
~.
.
-
..F=.r'
.,'.
1
t-...~
~
~
k<
...,
~ ~ r'Il ~
I
k<: ~
-l4+-
.
[
J , f J J J .5 f J
I
J . 5 O
I
3 . 5 0
I
I
I I I
151
aratata alcatuirea unui pod de 18,70 mdeschidere avind grinzile solidari-
zate intre ele cu antretoaze metalice nituite. Calea este rezemata pe tra-
verse din lemn, iar circulatia pietonilor se face pe dulapi prefabricati din
beton armat care reazerna pe traverse lungi din beton armat scoaseincon-
sola. De rernarcat este faptul casinele nu reazema pe traverse le prefabri-
cate dinbeton armat, pentru anu le distruge, inaltimea acestora fiind mai
mica decit a traverselor din lemn. Aceasta solutie valorifica la maximum
avantajele prefabricarii, lucrarile pe santier fiind exelusiv de construct ii-
montaj.
Podul peste Prahova 1aCimpina (fig. 4.41) afost realizat .eugrinzi pre-
fabricate de26,00 mdeschidere, executate 1aI.P.B. Aiud si transportate pe
calea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructura
podului este alcatuita eu 4 grinzi prefabricate. Grinzile se monolitizeaza
prin betonarea placii Intre grinzi ~i executarea antretoazelor la Iata lo-
cului. Peste placa se toarna apoi betonul de panta, se executa hidroizola-
tia ~iprisma debalast. Adoptarea unui nurnar de4grinzi insectiune trans-
versala corespunde atit cerintei de reducere ain81timii de constructie, cit
siIirnitarii greutatii grinzilor prefabricate. Infigura 4.42 sint indicate prin-
cipalele elemente .geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este de
mardi B400. Consumul de beton pentru 0 grinda este de 22,24 m3, iar
greutatea unei grinzi este de580kN.
Armarea grinzii s-a realizat cu 8 fascicule alcatuite din 36 sirmc
SBP I 05mm. Traseele fasciculelor ~i ordinea de pretension are sint indi-
cate infigura 4.42, b.
Numeroase administratii de cale ferata au realizat poduri pe grinzi
prefabricate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehoslo-
vacia au fost realizate poduri cu suprastructuri din grinzi casetate (grinzi-
cheson) pentru deschideri cuprinse Intre 17,00 ~i 26,00 m(fig. 4.43). Mares
Fig. 4.41. Poddeoaleferata realizat
Cll grlnz! prefabricatepeIinia
Cimp'ina-Telega :
1- izolatle hldrOfU~aprotejat!\ ell t.idll-
rte de cllrli.micl1t; 2 - pietrts ell botova-
I.U!;; 3- praf : 4 - sare compacta.
2 7 / 1 1
2 7 , / ; 1 27.~ 2 7 .1 , 1
150
0/ 1
c - c
8-8
" II II
I, I' "
'I' '....!.i' (Ii!
:I:1: :11"-
,', I, 'i'
II'I,,,
'I' :' '!t ---5
II ", 'jl
" 'I' I,
"IIII
- 1 # .M 'I! ,'I:"
~ ~ ~ l!J ~
'"'7
Fig. 4.40. Pod eu gl' nzi
prefabricate precomprl-
mate eu deschiderea de
18,70m:
1- eraversa22X24-250; z -
tabla StL-1atti: 3- sparat de
reazemmobJ!:4- uparut de
reazern rtx: 5 - cctoane
iotate; G- pllotl toran.
J t81 0
t --
1 8 7 1 1
1 8 .7 0 15$5
,
1.3% '
:: I~ T ~ I U I
_ = > < ' 3 : , : ; J ... AI
I I ,
\{
I
\,3
f7
I
,
.!!!!- 2 7 1 ' ~/ r 1:
I
, I
,
\\
\
I
,
.
fL~ J ':.,
~ I
..
,- ..... _:~I .. '""""
~,
- - ' : J aJ
,
""' ' : 1 _ o J , , , ,
1 _ _ _ - ' _L_.!
c
5$.15
solicitarilor. Datorita insa variatiei mari a deschiderilor podurilor de calc
ferata, a inalpmilor de constructie ~i a unei frecvente de utilizare relativ
reduse, suprastrueturile din beton annat sau beton preeomprimat prezinta
o mare diversit:ate, .astfellnc1t abia recent s-au elaborat proiecte tip, pen-
tru a~el: deschlderi care au 0 frecventa mai mare de utilizare pe reteaua
feroviara .
. Ill: ta~a noastra au fost .executate 0 serie de poduri de cale ferata pe
grmzi din beton precomprimat prefabricate. Astfel, in figura 4.40 estc
H
Fig. 4.39. Suprastruc-
tura eu grinzi prefa-
bricate gemcne din
batonarmat :
1- grtndA prefabticntll:
Z- element prefabnC(lt
de trotuar.
Fig. 4.45. Sectiune
transversalaprintr-o
suprastructuraeu
grinZi prefabricate 1.
I
I
1 0 4 I
I
I
I
L-
-,
+ '
~!!tMnt:~ = = = lU IA j
~..::w...l I~
I
I
-l
Fig. 4..-14.Prinderca elemente-
lor prefabricatede trotuar de
grtnzile prefabricate:
1- grinds. prefabrtcatli: 2- ele-
ment detrotuar: 3- bulon.
1 ..1 2
~I
.L-' --+ -_-+ !-~=~
Fig. 4043. Sectiune trans-
versalaprill. suprastructuri
cugrinzi casetate :
B. - ~ea I>uprastructurll:
H, - iMUltru:Ia grtnzii casel.atc.
152
betonului estede500sau600daN/cm2, iar armaturapostintinsa(fascicule
2407 nun) arerezistentalaruperede14000daN/cm2 Inaltimea grinzilor
casetateeste de 1,15m pentru 1=17,00 m~i 1,75mpentru Z=26,00 m.
Consoleledetrotuar sint prefabricateseparat ~i sefixeazaulterior pe
santier, printr-o tmbinarespecialacuajutorul unor buloane(fig. 4.44)
Unviaduct pentru caleferatadubla, avindlungimeade400mafest
realizat cugrinzi prefabricatedinbetonprecomprimat(13deschideri)cu
lungimeade33m. Subfiecarecale(curbaR=35(!) m) aufost dispusecite
3grinzi I prefabricate(fig.4.45).Toategrinziledinsectiunerealizatedin
betonmarcaB600sintidentice,pentruasimplifieaprefabricarea~iaper-
b
Fig. 4.42. Grinzi prefabricate pentru realizarea suprastructurflor
eu patru grinzi in sectiunetransversale :
a - vedcre; b - traseu!wclcUlelor; 1- ancorepentrumaniputarea2{2) 30;
2 - plaC\lte rneeauce.
a
A
~
~~
157r. ~7#s
Ii. IpS M,u.
__,
f-fll I
II
' i~
ffl
~
~ --,
I
~ V
2
;~
I~
!=
Ii-
~ tsJllh pi
155
orezolvare interesanta pentru alcatuirea unui tablier eu grinzi II din
bcton precomprimat este aratata in Iigura 4.49.
Modul de alcatuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata
in Franta, eu sectiuni casetate, pentru Iinii situate in aliniament, calc
simpla, dubla sau multi pla, eu diferite distante intre axele liniilor este
indicata in tigura 4.50.
In situatiile clnd inaltimea de constructie este sever limitata, se adopta
solutia eu calea jos. Rezolvarea data in aceste cazuri in U.R.S.S. pentru
deschideri cuprinse intre 12,00 ~i 27,00 m ~i modul de imbinare a placii
cu grinzile principale este aratata in figurile 4.51 ~i 4.62 (pentru L=
--
:\umarlll de Iascieule 2405
'S , . . " l S
c...
.... ::s
tnall'ull'8 Liithm'lI Grosimea
& , ( j
r.llnghncu
grillzii tlil111i plUeii
",E Volumul
101nl5.
"'-
de beton
11 h h. _tl
' m)
(em! (e-n]
(em)
la partea in-
1a J >.'!rlc,~ ::s:" (m')
fcrioar.l (pc . . .e o
supcrsoara
""'"
rtndurr) ~.r.
= c
~-
!l,OO 90
I
56 12 5~2=7 2 2 5,60
11.00 121) 56 12 5+3=8 2 2 8,60
15.00 1511 56 15 5-:-5=10 2 2 11, 60
18,00 150 76 15 7+5+2=14 2 2 16,40
:W,OO 210 76 15 7-1-7+2=16 2 2 26,50
27.00 210 76 15 7+7+5+1=20 2 2 29,40
:.13,00 240 76 20 7+7+5+:.H 2 2 42,40
+1+1=24
CararterLstieile Ilr1llzllor till1zate in U.R.S.S.
peurrn suprnstrueturtle podur llor deenle rerata(fig. 1.48.
Tabelul 1.7
Pi!}. 4.4.8. Gr-inzi tip prefabricate uttllzatc in U.R.S S.
154
In figura 4.48 si tabelul 4.7 sint prezentate elernentele caracteristice
pentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, cu
lungiml cuprinse intre 9,00 ~i :i3,OOm.
Lunglmea De-chlderea lniUlimea
VoJ umu1 de
Grentatea
Numliru1 beton In supra-
totata de calcul grinzii
de grtnzi structura
g~~)ii
(m) (m) (m)
(m')
16,50 15.80 1.ID 2 33,50 469
18.70 18.00 , J ,55 2 12.40 58i
2:1.60 22,90 1.85 2 61.70 829
27,60 26.90 2.25 2 80.10 1076
I
CaraeterlstleiJ e grlnzilor tipizale
eu armilturi pretenstonate utlllzate in U.R.S.S. (flg. 4.47.
Tobetu! I. e
mite refolosirea eofrajelor metalice. Dupa montarea grinzilor in amplas~-
ment, intervalele dintre talpi:e superroare au fost betonate pentru obti-
nerea unei legaturi monolite intre grinzi.
Gama grinzilor din beton preeomprimat standardizate este Ioarte Iarga
in U.R.S.S., utilizindu-se in mod eurent grinzi in forma de1cu deschideri
euprinse intre 16,50 si 34,20 mrealizate eu betoane de marci B 450-B 500
(fig. 4.46). Consolele detrotuar ~i parapetul serealizeaza din elemente me-
taliee. Slot folosite fascieule 2805 mm, cu rezistenta de rupere de
15000daN/em2 Inaltimile grinzilor sint 1/11-1/13 din dcsehidere.
ovarianta imbunatatitfl a acestei solutii este prezentata in figura 4.47.
Grinzile prefabricate din beton precomprirnat sint legate prin intermediul
unei imbineri monolite care intervine intre cele doua semiantretoaze. De
asemenea, circulatia personalului de lntretinere se asigura pe trotuare
executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console.
Parapetul este metalic. In tabelul 4.6 sint prezentate principalele caracte-
ristici ale acestor grinzi.
Pig. 4.47. Orinda prefabri-
cata din beton precomprl-
mat eu semiantretoaza.
Fig. 4.46. Suprastructura cugrmz] I
tipizate in U.n.S.s.
11)7
Fig. 4.54.Suprastruc-
tUra cugrlnzl prcla-
brieatr-desccttunc T
ell plaf'ii inzona in-
tlnsa ~i cuva de balast
realizata dinbeton
monolit.
=18,00m). Grinzile au armature preintlnsa, dispusa reetiliniu, iar betonul
are marca B500. Plaea, realizata din beton B 400, prefabricata la dimen-
siuni 3X 4m este plasata Intre talpile inferioare ale grinzilor, armatura
sudindu-se de armatura moale a grinzilor. Se mateaza rosturile !ii se
realizeaza precomprirnarea transversala eu fascicule 21 05mm (3m
distanta intre fascieulele transversale). Un alt mod de alcatuire a sec-
tiunii transversale pentru un pod deealeferata pegrinzi prefabricate din
beton preeomprimat estearatat in figura 4.53.
Solutia Iolosita inS.U.A. pentru desehideri de 21,60m consta in reali-
zarea unei conlucrari a grinzilor prefabricate eu dala dispusa Ia partea
superioara, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de balast.
Solutii Ioarte reeente opteaza pentru grinzi de sectiuneT eu placa in
zona intinsa, iar euva de balast este realizata prin turnare monoli ta
(fig. 4.54). !n Ielul acesta se reduce greutatea elcmentelor prefabricate si
se Inlatura unele dificultati Ia executia cofrajului pentru turnarea placii
monolite la partea superioara. Cea mal marc deschidere realizata in
aceasta solutie estede33,50m.
In ultirnii ani s-arealizat in tara noastra 0 larga actiune deintroducere
abetonului prccornprirnat in constructia podurilor de eale f'erata. Pe baza
unor studii ~i cercetari amanuntite S-CiU a.catuit Irrtr-o conceptie moderns
proiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grinzi avlnd deschideri
cuprinse Intrc 15,00si 33,00m.
Fig. 4.53.Suprastructura dingrinzi
prefabricate ell placa turnata
ulterior.
Fig. 4.52.Modul de imbinareapUicii eugrinda
Fig. 4.51. Suprastruetura din
eiementc prefabricatecu calea
J os :
1- zonAde monOli.tlZ4re.
Fig. 4.50.. Suprastruetura eu grinzi
prefabneate desectiuneeasetata
utilizate in Franta.
tg
Fig. 4.49. Suprast:uetura cugrinzi din beton
precomprtmat ell sectiune II.
159
4.1.4. PODURI PE GRJ NZI CU CONSOLE
Podurile pe grinzi eu console pot .fi realizate i~diverse variantc, in
func\ie de conditiile loca:e ~i de avantaJele ceseurmaresc.
In figura 4.58 se prezinta schemele unor po~~ri pe gri~Z! cu cons01:
spre rambleu. Caracteristica domina~ta a. sol~tlllor eonsta Infap~ul c~
de 0 parte ~i de alta a pilelor eonsole~eaSlgura racordarea eu teraSclmen
tele, iar culeele smt eliminate.
Din aceasta rezulta importante avantaje economiee, (!o;;tul inve~titiei
reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehn:c, podurlle pe
grinzi cu conso:e permit redueerea in~ltimii s~pra:truet~llor, ea urmare
a reglarii valOlilor momentelor inCOYOletoaredm crmp ~l reazeme. Astfel,
iniH~imeagrinzilor in cirop sepoate admite h=( 11- ]~) L pentru schema
rea butbului sl a placii superioare cu inima ~r~nzii se.men~inea~ee~~i l?en-
tru toate deschiderile, Iapt care reduce la mIrum~m ~podlmens:urul~ :~pa-
rului metalic extensibil l?i pe aceasta cale se asigura un numar mate de
refolosiri ale elementelor metalice componente. .
Trotuarele prefabricate din beton. annat ~a~ca. B ~50 si ,cu arm~tu~a
PC 52 sint aceleasi atlt pentru podunle pe grmzi crt si pentru cele Ie?li-
zate cudale tip prefabricate. Labetonare. se. inglobe.aza placutele metalice,
care servesc lamontarea trotuarelor pe grmzr sau da.e.
In figura 4.56 se prezinta dispozitia. gener.ala ~a~nui ..pod realizat cu
grinzi prefabricate tip de 30,00 m deschidere, iar 10 Iigura 4.57 planul de
cofraj al grinzii.
Des:hiderea grlnzll
Lunglmea
n hp hb
j NlUnilr
Iascteule L< grjnzii
( em)
(em) ( ern)
( em)
480Smm ( m) ( m)
15,00 16,00 150 25 40 30 7+1
(50)
18,00 19,00 180 25 40 30 81- 1
(50)
21,00 22,00 210 25 50 30 9+1
2(.00 25,00 210 25 50 30 10+1
27,00 28,00 270 25 50 30 11+1
30,00 31,00 300 30 50 30 11+0
33,00 34,00 330 30 50 30 13+0
l-:lementele geometrlee ale grinzUor tip
Tabdul 4.8
138
a - sectiune tn clmp; b - secttuna ne reazem:
1 - l{nndA prCfabricatA precomprimatA: Z _ eJemen~
de trotuar din beton annat; 3 - fasclcule pemru
orecomprtmare lransversalu: 4 - semfanlTetoaUi:
5 - mortar eu ciment RtM.
Fig. 1..55. Secliune transversata printr-o Supra.
structura ti~ eudow grinzi :
b
a
In sec~june transversala
(fig. 4.55) sup1'astructurile sint
alcatuite din dOUl1grinzi cu ar-
matura postrntinsa solidarizate
transversal prin precompri-
mare. 'I'rotuarele sint realizate
din elemente prefabricate din
beton annat, asamblato eu ele-
mentele principals de rezistenta
prin intermediul placutelor me-
talice, inglobate in prefabricate
~i eclisate eu sudura. Aceste
elemente au mai multe func-
tiuni : asigura inehiderea late-
rala acuvei debalast, sustin cir-
culati a personalului de exploa-
tare, permit montarea para-
petului, asigura posibititatea
pozarn cablw'ilor pentru te-
lecomunicatii si semnalizare
bloc etc.
Calea pe pod are aceleasi
caractertstict ca si in linie cu-
r.enta, atit pentru a asigura eJasticitatea caii, cit si pentru a' permits fl nc-
tlOnarea in flux continuu autilajelor grele pentru intre\inerca cciii.
Dorneniul deutilizare aproiectului tip:
- linii simple in aliniament si curbo eu raza minima 300m;
-:-:-li?i~du~le in aliniament ~i curbe (R:;;..300 Ill), pentru diverse si-
tuatii privind distanta intre axele Jiniilor ;
- linii multiple (triaje, statu etc.).
. Ce~e~oua grinzi tip prefabricate din beton precomprimat sint asezate
simetrto 111 raport cu axa diii, la 2,00m distanta interaxs.
Asamblaras lor se realizeaza prin precomprimare transversala, indrop-
tul ~emlantl"etoazelor, turnate odata cuIgrinzile prineipale. Aceasta solutie
are ll:"portante avantaje practice, Ia executa rea '!ucrarilor de rnontaj. Res-
tul ~lntre placiJe grinzilor 1?idintre semiantretoaze se mateaza eu mortar
deClment ell intarire rapida.
Grinzile prefabricate se executcl din beton marca B 400 si eu armatura
p?stint~n5~ realizata din fascicule 4805 mmSBP 1. Mare~ majoritate a
drmenSll~ni1orsectiunii se mentin aceleaeyi,indiferent de deschidere, pentru
a crea unportante avantaje ale tipizarii lor. A~a cum rezulta din tabe-
luI ~:8, :,a.:i~tia sect~un.i.i se realizeaza printr-un numal' minim de para-
~etll: ma1tlmea gnnzll, numarul fasciculelor eyidispunerea lor in scc-
tlUne. etc. In tabelul prezentat se observa ca urmatoare-le dimensiuni sint
:.nentlDu.t~const~t.:: gro~imea inimii incimp - 18em eyipe reazem _
00em, latrmea placll supenoare agrinzilor - 196cm, grosimea acesteia _
25 ~au ~Oem, latimea bulbului - 85 cm, iar ,malpmea bulbului se poate
vana prIn dep!asarea pe vertica~a a fundului tiparului metalic. Racorda-
11- POduri din beron arrnae
: 1
T
~I
- _I
~
..,
I
V
~
!:li
~~
~
IIj
_ .
,J
I
; :m ::::u
I
~ ~
Vi
~
.~
,.
...
~i
p..
I
~
....
-t
~
<.>
-
I l
'"
..,
,
I ~
I~
at
-00'
I...
~
...
-t
~
-
zate joantiv !li care reazema cu un capiit pe 0consola : nica, exec~ta~a I?e
ultima antretoaza a suprastructurii, iar cu celalalt capat pe 0gnI~da. din
beton armat tnglobata in terasamente. Placile sint ~~e~ateinpanta ~l le-
gate de consola antretoazei cu ajutorul uno~bolturi ?in o~l-be~o~ fixate
in antretoaze, care intra in mici Iocasuri circulare lasat: m. placi. Unele
deia: ii derealizare aacestor placi de racordare sint date mfigura 4.59.
La podurile eu contragreutati (fig. 4.60) se .urm~~e~te aceea~~id~~, de
a reduce valorile momente1or incovoietoare dm mlJlocul. deschiderii. ,In
aceasta solutie consolele se executa sub forma unor. cuve din b~ton armat,
umplute cu un beton de mardi redusa. Acestea s~t ~plasate m.loca~un
special amenajate, care sa permita comportarea efectlva al~r. ca m~~e.con-
sole, nefiind admise rezemari intimpliitoare ale contra~r.euw: tilor. Manmea
contragreutati1or se alege in functie de scopul urmarlt, ~l .anll_l?e, de a
mic~ora cit mai mult momentul pozitiv din mijlocul deschideru~ putind
ajunge chiar la va: oarea zero. Frin mic~orarea momentelor pozltlve se
163
Fig. 4.59. Placl de racordare eu tC1'8snmentclc :
a '-- alcaruirea consrrucnva; b - armare pentru piaca2,OOX1,lOXO,18 m; 1 - ?eton asiAl:
tic; 2 _ strarurt ruttere ; 3 - aotretoaza de c.aplit; - Pl~cll de racordare ; 5: -: - ~o: ._
tar de clment : 6 - \eavA cu diametrut intenor de Z5 mrn: 7 - chit bitUmlnos.
grIndli. de rcz~marc PC terasamente: 9 - ancore din otet-beton DB31pentru llecare
placa2020mm.
b
1 4 3 D : I
zy:, :l3
2 , 0 0
2 f
162
din figura 4.58, a (inaltimea grinzllor cste constanta), iar in cazul grinzi-
lor eu inaltime variabi.a (fig. 4.58, b) inaltimea in mijlocul deschiderii se
poate reduce si mai mult :
h, =(1 ~- l~)L ,iar inaltimea pereazem hr= ( l 6 - IlJ L.
Domeniul de aplicare a acestui sistem de poduri se refera la deschi-
deri cuprinse Intre 20si 30m. Marirnea consolei se recomanda sa fie
c=( 0 , 3-0 , 4) L, in functie de raportul dintre incarcarile utile si perrna-
nente, urmarindu-se ca pentru incarcarea permanenta momentul din mij-
Iocul deschtderit centrale sa fie zero. in functie de marimea consolclor, se
pot modifica valorile diagramei lnfasuratoare demomente.
Adoptarca unor Iungimi deconsole prea mari nu este indicata, deoarecc
siigeata acestor console Ia trecerea vehiculelor grele este destul de mare,
producindu-se degradari ale punctelor de racordare dintre suprastructure
si terasarnente ~i Implicit reducerea gradului de confort al circulatiei.
Tocmai pentru a preintimpina aparitia unor asemenea sageti mari, pre-
scriptiile de proiectare prevad ca sageata maxima la extremitatea conso-
lei, produsa de inciircarile utile, sa nu depaseasca valoarea 1/250din Iun-
gimes consolei ~imaximum 3ern.
Avlnd in vedere faptul di sage\ile consolelor pot depasi valorile care
de~in~sc starea Iimita de deforrnatie, domeniul de utilizare a podurilor pe
grmzi cu console este practic limitat la podurile de sosea, deoarece con-
voaiele de calcul pentru podurile de cale ferata sint extrem de grele, iar
circulatia lor produce socuri si vibratii importante.
in zoneIede racordare a consolelor eu terasamentele, sub partea caro-
sabWi adrumului, se executa pUici de racordare al caror 1'01este de aate-
nua denivelari~e care apar din cauza tasarii pamintului din umplutura.
PHicile de racordare se executa, de obicei, din elemente prefabricate a~e-
b
Fig. 4.58.Podpegrimi ell console.
L
a
165
Fig. 4.62. Podul pesteMures IaTg. Mures :
1 - ancoraje fixe; Z - blOCdeancora] tipBaur-Lconhardt.
164
poate reduce in mod c2!:_espunzator si Inaltimea grinzilor, care poate
ajunge lavaloarea h = U o - 2 ~ ) L . 'I'inlnd seama cape reazeme rnomeotele
ne.?a~ivesln~d~s.tnl ~e.mari, apare ca rationala utilizarea unor grlnzi eu
i~albme .va~labll~. In~ltlmea pe reazem ponte ajunge pioa '!ade 2 orl inat-
timea grinzilor dinrnijlocul desehiderii.
R~!llizarea pod~rilo~~e. grinzi cu console Incastrate in culee, pe cape-
tele carora reazema grmz] independents (fig. 4.61), se justifica prin redu-
b
Fig. 4.60. Poduri pegrinzi cuconsole l)i contL'agreuta~j :
a - vedere; b - alcarutre.
Fig. 4.61. Podurt
cuconsole~i grinzi
indcpendentc.
cerea la maximum a mii:timii de constructie in mijlocul deschiderii.
Aceasta conditie este irnpusa de cele mai multe ori deasigurarea unei anu-
mite inaltimi libere subpod.
Se recomanda respectarea unor anumite valor! ale raportului dintre
marimea consolelor si a deschiderii independente. Astfel, lungirnea grin-
zii independente !)ea.ege L,=(0,4-0,6) L, ceea ce permite realizarea unor
grinzi cu 0Inaltime redusa h=L11- 3~)L.
Dezavantajul acestui tip de structura consta in faptul dl. sint necesare
culee rnasive, care tnglobeaza un volum mare de beton annat. De aseme-
nea, pentru asigurarea stabilitatli, fundatiile culeelor se dezvolta mult,
spre albie.
osolutie tehnica [udicioasa 0 asigura utilizarea betonului precompri-
mat la realizarea podurilor eu console. In aeeste conditii se pot executa
structuri cu inaltimi foarte reduse. De asemenea, se pot admite ~i alte va-
lori ale raportului intre deschidere si 'lungimea consolelor decit cele indi-
cate anterior. Inacest mod s-a realizat intara noastra po dul peste Mure*
L aTg. Mure$. Podul are 0 singura travee cu lungimea de 68,00msi doua
culee rnasive, incare slot Incastrate consolele de cite 25,00mlungime fie-
care (fig. 4.62). Pe capetele acestor console reazema 0travee independenta
a
166
4.1.5. PODURI PE GRINZl GERBER
avind deschiderea de 18,00m. Consolele au sectiuni casetate eu patru pe-
reti, tar suprastructura independenta este alcatuita din patru grinzi insec-
tiune transversals, cu placa superioara, Consolele sint precomprimate cu
fascicule exterioare, dispuse nurnai la partea superioara a casetelor ~i
avind la un capat ancoraje fixe, inglobate inbctonul din placa superioara
a consolei, iar la capatul dinspre culee, ancoraje mobile de tip Baur-
Leonhardt. Dupa pretensionarea Iasciculelor, locasurile in care Iascicule.e
sint asezate au fost umplute cu beton, realizindu-se aderenta Intre acestea
~i betonul din structura.
In Iigura 4.63 este prezentat podul dinBucuresti peste riul Colentina
la Pante.imon, executat din beton precomprimat, cu deschiderea de
29,90m~i console de cite 11,50m. Latimea partii carosabile este de
18,00m, iar trotuarele au la~imi de cite 3,00mfiecare. Podul este realizat
din doua tabliere [uxtapuse. Sectiunea transversala a fiecarei suprastruc-
turi este aldituitii din trei casete. Ca armatura au fost utilizate fascicule
pretensionate detip Leonhardt t?i Freyssinnet.
Fig. 4.63. Podul pesteriul Colcntina
JaPantelimon.
A
--t
urrneaza sa se amplaseze articulatiile. Se obti':le in fe1~1aces~a 0 ~istri-
butie rationala a solicltarilor (momente tncovoietoare), ill special, d~n1n-
carcarile permanente. In plus, datorita schemeiy s~atice, ?are este stat~c.~e:
terminate, tasarile fundatiilor se pot produce ~ara as~~tro~~ce sohcltaYl
suplirnentare in. suprastructura, astfel di solutia este indicata in cazul pa-
minturilor defundatie mai s-:abe.
Distrtbutia momentelor incovoietoare este asemanatoare cu aceea obti-
nuta la grinzile continue, dar avind pozitirle punctclor de momente nule
in dreptul artlculatiilor (fig. 4.64, a).
Acest tip de structura prezinta ~i unele dezavantaje. Din ~unct de ve-
dere constructiv, executia articulatiilor este destul de complicata.! rezul-
tind 0 armare suplimentara atit pentru preluarea momentelor din zona
articulatiei, cit si pentru preluarea presiunilOl: locale. D__inJ?~nctul de vc-
dere al exploatarii, articulatiile int~oduc. in dla~ram~ :age~l.iOI':p~cte de
inflexiune, care fac sa se mareasca actiunea dinamica a ~car~rilor. 0
suprastructure cu grinzi Gerber are unele ~ntr: re~~e fixe, rar altele
mobile; la amplasarea acestor reazeme trebuie sa ~etina seama de de_pla-
sarile in :ung dincauza vari~tiilor ~e !en:-p:ratura. De a~em.enea, gnn~a
simplu rezemata independenta trebuie sa alba un reazem fIX ~l .un~l mO~ll.
Infigura 4.64, a aparatele de reazcm sint amplasate astfel melt aceste
deplasari safieminime.
Daca dimensiunile gabaritului nu impun 0 an~Wi des~hi~~rc, ra~or-
tul dintre deschideri ~i lungimea consolelor rezulta pe Cl"l~~rll constr u~-
tive l1ieconornice. Se cauta Sa se obtina mom~nte egale l~mijlocul des(~hl-
derilor si pe reazem. In acest caz raportul dmtr~ desCh~?erea ?entrnlu ,ll
~i cea marginala l variaza in medie mtre 1,35 ~.l ~,6, llin~ w1,~15p~ntl.~
grinzHe cu inaltimea constanta ~i 1,4-1,8 la grmzlle cu maltrme~l m~l
mare pe reazem. Deschiderea grlnzii independente Zo este aprOXlll1atl,,:,
0,5-0,6 din deschiderea centrala, jar in cazul dnd rezultl1 0in,Htime mal
mare pe reazem, aceasta va fi 1,5-1,8 din inaIVrnea din dmp. . ..
In cazul in care dimensiunile gabaritului impun 0marire a deschl.dern
centrale, apare pericolul de rasturnare a deschideri-!or laterale in ).uru~
punctelor B ~i C (fig. 4.64, a) ; deci la alegerea raportului intre deschlden
167
Poduri'~e pe grinzi Gerber prezinta avantajul ca, 1a deschideri mari,
permit realizarca unor suprastructuri economice, cu consumuri redusc de
materiale, datoritii posibilitatii de a aIege dupa necesitiiti punctele in care
Fig. 4.64. Poduri pegrinzi Gerber:
a - schema statlcl1 61 1ntll$l.lrAtoarea de mo rnente; b - alcatUh-e.'t. suprastruc-
turii; m- aparat de reazernmobil; f - aparat dereazemwe.
:.:. ~. t
II
...
. ....
-f
-11
-- ... _ ....
l
-
t
1
t
I
"
I
j
169
6
Fig, 4.68.PodUIipc grinzi continue:
a - euinaltlme constanta: /)- ell illtUtlmc vartabna,
I,
H
Proiectarca si cxecutarca unor pcduri cu suprastructuri pe grinzi con-
tinue (fig. 4.68) prezinta avantajele si dezavantajele care caracterizeaza,
in general, comportarea structurilor static nedeterminatc. A\'antajcle po-
~=~::g,~.pi
4.1.6. PODURI PE GRINZI CONTINUE
In figura 4.66sint prezentate elernentele privind alcatuirea podului de
sosea peste rlul Ialomita la Slobozia, executat cu grinzi Gerber. iar in fi-
gura 4.67seprozinta un pasaj peDN 6Craiova-Drobeta-Tr. Severin rea-
Iizat pegrinzi Gerber prefabricate dinbeton precomprirnat .
Fig. 4.67.Pasaj pc D.:>l". 6Cralova-c-Drobeta-
Turnu Severin.
168
Fig. 4.66.Podpeste1310-
mltaIaSlobozla:
1- coloanedinbetonarrnat
(dlametrull,74 m).
'''f,.~?
2 5 ./ l J / 2 2 S .{ l Q / l f.f.fK J 1 7$
1.1Il ..a,
,
a -~
~u ____
'.
I
.,
,, " " '" --_ . . . . .
/
~~==--
fAl f !!l : . f . 2 . U J
or
~
i
-= -
~-. ~-.: ~
... V'- " ,
! I
, , ,~.
I
. ,
'f
.,
~:J
. ,
t'
t : . " !
'w .
:j I' l~ ,.,
C - c 0-0
~
,
tr
', 1 '\ ',
,:, .. A
t..
... 'I,
ff! ~ '"'-t
'I!
,. ,
"
: J J U~
2 7 f.9 J
7,&7~7.,t l!i7 /1 1.59 , 2 1
ill J ! .f,DQ
II' '\' ,
C
7 0J l J i2 ..:....f
~
Fig. 4.65. Arruarca consolelor scurte la grin-
zlleGerber.
in care:
]\f . tab este rnomentul de
stabilitate produs de incarcarile
permanente de pe deschiderea
marglnala, inraport eu punc-
tul B;
~\f'd" - mornentul de rasturnare din Incarcarile permanente ~iutile
depedeschiderea centraIii inraport cu acelasi punct.
Dispunerea armaturi lor la podurile pe grinzi Gerber se face in functie
de diagramele so.icitarilor maxime, eu respectarea prevederilor construc-
tive prezentate anterior. Inplus, este necesara verifiearea consolei pe care
reazema grinda independenta, Iamoment in sectiunea Inclinata,
Modul de arrnare aunei console scurte este prezentat in figura 4.65.
La acest tip de element apare uneori neeesitatea ancorarii vergelelor
intr-o zona de beton intins, in vecinatatea reazemelor. Este Indicat ca
aceasta ancorare sasefucain zonele desolicitare minima.
trebuie avuta in vedere asigu-
rarea unui coeficient de stabi-
Iitate Iarasturnare in valoare
deeel putin1,5 :
171
h= U o - 114)l2. pentru podurile decaleferata,
iar pereazem : H =(1,5-2,0) h.
Racordarea lnaltimii din ctmp cu cea de pe reazem se face cu vute
drepte sau curbilinii, avind lungimea : l~=(0,15-0,20) l (fig. 4.70, a). In
mod curent, lapodurile de cale ferata se adopta vute parabolice cu lungi-
mea l~=0,5l (fig. 4.70, b). La asemenea grinzi cu Inaltime variabila in
Iunctie de marimea vutelor si de valoarea raportului dintre inaltimea de
pereazem'~i din cimp, se pot realiza poduri pe grlnzi continue avind des-
chiderea l2=(l,4-1,8) ll.
Inpractica s-au realizat structuri de poduri avlnd ~i alte valori ale
rapoartelor dintre deschideri sau inaltimi, dar acestea au fast impuse de
conditii speciale, cumar fi, deexemplu, rnentinerea dnfrastructurilor unor
poduri mai vechi distruse. 0alta situatie specials apare atunci cind se
impune ca una din deschideri sa alba marimea necesara pentru asigurarea
gabarituIui de navigatie. 10 aceste cazuri se pot face corectari ale solicl-
tarilor prin deplasari de reazeme, tehnologii speciale de executia etc.
Astfel, lapo clul peste Meuse din Liege (Pont des Arches - fig. 4.71, a),
a fost impusa rnarimea deschiderii centrale, deoarece fundatiile pilelor
vechiului pod distrus erau in stare buna. In acelasi timp lnaltimea decon-
structie din centrul deschiderii s-a mentinut foarte redusa, pentru a se
asigura gabaritul de navigatie necesar, precum ~i din imposibilitatea de a
se modifica linia ro~ie. Inaltimea de construc~ie <I fost limitata la 0,77m,
l'cprezentind 1/83din deschideren respectiva.
In aeeasta situatie, realizarea constructiei nu era posibila fara a se
adopta procedee speciale, care sa permita reglarca solicitc'irilor, in a!lafel
incit insectiunea din mijlocul deschiderii valorile acestora saponta fi pre-
luate de0suprastructura ell inaltimea redusa.
Pont des Arches, avind schema statica ;din figura 4.71, b l?i secUunea
transversala din figura 4.71, c, a fost executat in doua faze. In prima faza
s-au executat tronsoanele ABC ~i DEF (fig. 4.71, d), in zona centrala a
suprastructurii lasindu-se un tronson de 4,00m care sa fie betonat ulte-
rior. Dupa executia acestor doua tronsoane s-a efectuat descintrarea lor,
fiecare comportindu-se ea0grindA cu console; s-a executat apoi calea, pe
zoneleBC l?i DE, iar in puncte:e C!?i D s-au aplicat doua folie concentrate
de 28,8kN care au produs in punctele B ~i E momente negative.
Tnfaza adoua s-a betonat zona CD, dar s-a Hisat in mijlocul ei un rost
in forma deV, ceea ceapermis ca~i pentru aceasti'l indrrcare podul sa se
cOh1porteca doua grinzi avind fiecare Cite 0 consola, astfel eain zona din
La podurile cu deschideri mal mad se rccomanda adoptarea unor grinzi
cu tnaltrme variabila, crescind din cimp spre reazeme, deoarece rnomen-
tele pe reazeme stnt mai man decit cele din cimp. Se obtine in acest fel
o constructie mal rationala din punctul de vedere al distributiei materia-
lului, cu un consumdeotel mai mic, Inschirnb secreeaza unele complicatii
1aexecutia cofrajelor ~iaesafodajelor.
Inhltimile unor asemenea grinzi (v. fig. 4.68, b) sepot alege astfel :
h=LI6- 210)l2, pentru podurile desosea
170
Fig. 4.69. Pod de :?oseape gl'lnzi continue cuinliWmcconstanta.
h= ( !-1~)l2pentru podurile decaleferata,
In figura 4.69 este prezentat un pod de sosea pe grinzi continue cu
iniiltime constanta.
durile pe grinzi continue decurg, in principal, dinposibilrtatile dereglare
a rapoartelor dintre valorile momentelor negative de pe reazemele inter-
mediare ~i cele ale momentelor pozitive din cimpurile deschiderilor. Ast-
Iel, ingrinzile continue existenta momentelor negative pe reazeme contri-
buie la reducerea momentelor pozitive din cimpul deschiderilor, ceca ce
permite miesorarea in~iltimii grinzilor fats de grinzlle simplu rezemate,
avind ca efect micsorarea volumului de beton arrnat pe metrul Iinlar de
pod, precumsi reducerea consumului deotel-beton,
Grinzile continue prezinta avantaje si dinpunctul devedere al dimen-
siunilor infrastructurilor : pe fiecare pila se ~aza cite un singur aparat de
reazem sub fiecare grinda, deci latimea pilei la parteasuperioara este mal
mica decit incazul pilelor Ia podurile pe grinzi simpIu rezemate, la care
pe fiecare pila trebuie s a se aseze cite doua aparate de reazem.
Censidertndu-se :ungimea totala a podului, numarul de deschideri se
stabileste pe baza unui calcul tehnico-economic, iar lungimea deschideri-
lor se deterrnina astfel Incit valorile maxime ale momentelor din deschi-
derile marginale ~i cele centrale sa fie comparabile, ceea ce duce la sim-
plificarea executiei lucrarii,
La podurile pe grinzi continue cu 3 deschlderi raportul intre deschi-
deri se adopta curent: l2=(1,25- 1,40) ll. Inaltimea grinzilor principale
poate fi constants (fig. 4.68, a), avind valoarea :
,,=(1~- 116) 12 pentru podurile desosea
173
Pentru reducerea momentelor maxime pozitive ce actioneaza in sec-
tiunea din mijloeul deschiderii centrale s-au luat urrnatoarele masuri :
- calea s-a executat pe deschiderr'e marginale dupa inchiderea con-
structiei, ceeaceaavut caefect producerea unui moment negativ in des-
chiderea centrala :
- prin tndeparrarea celor doua forte concentrate de 28,8kN aplicate
in faza I, in zonacentrale a grinzii continue s-a dezvoltat, de asemenea,
un moment negativ.
Realizarea podului dupa procesul tehnologic deseris a permis reduce-
reamomentului inmijlocul deschiderit centrale cu aproximativ 75% com-
parativ eu0executiemonolitaclasica,
c
A
-T
c 0
==F
f
l
::::::0
r
d
Fig. 4.71. Podul pesteMeuse
18Liege;
a - vedere; b - schemastart-
eii; c - secnune transversaia ;
a - schema deexecuue.
a
172
mijlocul deschiderii centrale sa nu se produca moments pozitive, pentru
aceasta faza.
Dupa asezarea ~i verificarea armaturflor dintre ce!edoua consoles-a
~to?at ~i rostul in formadeV, structura devenind in final 0grinda con-
tmu~, com~ortin~u-se ca atare numai pentru incarcarile ce actioneaza
dupaaceastaInchidere arostului.
Fig. 4.70. Poduri pe grinzi continue cuinaltitne variabila :
a - pod de sosea cu vute drcpre;
b - pod de cale fe.ai.lI cu vureparabouce,
b
a
L II',
'il--~-~--1
J . 1 J J / 2 I
~~---~]~
~~~ .. ,~~r.:-::~_ ~_ . [, 0
A ~ ~~ ---i $? -----l
--I I 8
Fi9. -,1.74. Poddecal cferata pcgri nzl conti nuecui nal ti mevari abl l a.
d
'--
IJ
-c:
Pe{1 fru ftcconsf
Z< Z, < Z 2
At t > Al ii' A lit
a
Ffg. 4.73. Crestereabratuhri , i nteri or
depirghie:
a - p1acAi nteti oara 'In 7.0Il ~ adi aeemA
reazcmul ui i ntermedi ar; b - secuuneT:
e - sceti une T cu pl ~dIa nartea l l l tc-
rl oarA: d - secttuneT eu i ntUtnneamal
mare.
174 _
a - Unli da In"!l ucntAal e momeruetor tncovoi etoarc: b-
i nf~",atoarea momentetor Ineovoi etoare; C- JjDl i de
i nfl uent/l al erortei or l i i l NOal 'c: d - i QfA~uni 10arearorte-
l or tal el oare.
Fig, 4.72.Li ni l dei nfl uen~asl i nfa!jw'atori al esol i -
cttarl l or pentru gri nda conti nua:
tI
IJ
Exi sta 0 foarte mare
vari etate de mi jl oaca care
sa permi ta asemenea re-
gIari al esol i ci tari l osindi -
feri te secti uni al e con-
structi ei , in conformi tate
ou el ementel e date pri n
tema de proi ectare a unui
pod.
Cal cul ul sol icit iiril or
grin.zi1or cont inue se face
cu ajutorul l i ni i l or de i n-
fl uenta, pe baza carora se
determi ne di agramel e in-
f~uratoare al e momente-
l or i ncovoi etoare si 101'-
tel e tai etoare. In Ii teratura
tehni ca exi st! tabel e pen-
~ Ii? tru cal cul ul l i ni i l or dei n-
$ Tt fl uenti 'i al e momentel or $1
. ~c ~ fortel or tatetoare. Infi gura
~ 4.72 seprezi nta unel e din-
~~ ~ 0 tre l i ni i l e de i nfl uenta
pentru M ~i T; preourn ~i
di agramel e i nta~uratoare
al e sol i dtari l or M ~i T
pentru 0gri mi a conti nua
cu3deschi deri .
Gri nzi l e conti nue di n
bet on armat se executa,
ingeneral , cusecp.uneT, tal pa superi oara fi i nd consti tui ta di n pl aca supe-
ri oara. 1nzonel e central e al e deschi deri l or, undemomentel e pozi ti ve sl nt
predomi nante, armatura se di spune l a partea i nferi oaraagri nzi l or, pl aca
del a partea superi oara fi i nd compri mata. In zonareazemel or i ntermedi are
momentel e si nt negati ve ~i auval ori mai man deci t cel epozi ti ve, astfel ca
pl aca superi oara fi i nd si tuatai n zonaInti nsa, fi sureaza(fi g. 4.73,a). Daca
zona compri mata (i nferi oara) este i nsufi ci enta, se di spune inzona reaze-
mel or pl aca i nferi oara (fi g. 4.73, b). Pentru aasi gura prel uarea acestor rno-
mente negati ve ~i a mi csora canti tatea de armature necesara, se poate
recurge l a cresterea l ntHti mi i gri nzi l or pereazeme (fi g. 4.73, c).
In fi gura 4.74este prezentata al catui rea unui pod de cal e ferata pe
grtnzi conti nue eu tnal ti me vari abi l a ~i pl aca l a partea i nferi oara i n zona
reazemel or i ntermedi are. Pri n aceste masurt s-a asi gurat eresterea bra-
tul uf de pi rghi e al cupl ul ui i nteri or Z " i ar seoti unea compri mata a'fost
supl i rnentata pri n prevederea pl aci i i nferi oare. Cal eareazema pel ongri ne,
ehmi nfndu-se pri sma debal ast.
In fi gura 4.75 este prezentata al catui rea unui pod de cal e ferata pe
gri nzi conti nue eu 3deschi deri (12,OO+19,OO+12~OO m), In zona reazeme-
l or i ntermedi are s-a Ingrosat i ni ma gri nzi l or pentru a se asi gura prel u-
area momentel or i ncovoi etoare negati ve. Trecerea de l a momentel e ma-
xi me pozi ti ve l a eel e rnaxi me negati ve se face treptat, astfel ca 0parte
dinarmatura necesara i n ci mp se ri di ca l a partea superi oara, parti ci pi nd
12- Podur! din baton annat
IL-,.o!~==;::===;;::=:::;::::::;=;;=;::" Ii1
~
I~I~~I~
176
a b
Pig. 4.;6. Dispunerea armfitur-ii la un pod pe grinzi continue:
(I - In cimp; b- pe r-eazem,
la preluarea rnornentelor negative din zona reazernelor intermediare
(fig. 4.76).
In figura 4.77 este aratata armarea grinzii principale continue apodu-
lui de cale Ierata din figura 4.75. Armatura derezistenta este dispusa in
concordanta cu Infasuratorile momentelor incovoietoare ~i fortelor
taietoare.
Pentru grinzi continue de deschideri marl se adopta seciiusii casetate
care asigura 0buna repartitie a tncarcarilor utile intre diferitele grinzi,
avind rigiditatea mare Iatorsiune. Sectiunile casetate prezinta distributia
Pig. 4.75. Poddecale ieratA pegrinzi continueculapme
varlabila inzonareazemului intermediar :
1 - parapet din levi metauce : Z - traverse din temn
22X24-2,50; 3- Snpadin beton armat cu 'Piasadin strma cu
diametnll de 5mm!>i ocruurt de 5em; 4 - rost umplut eu
masticbttummos.
t
179
culelor. In figura 4.78, c se prezinta 0varlanta mal avantajoasa, cu trasee
rectilinil ale fasciculelor pe toata lungimea grinzii continue, plasate astfel
Inclt sa realizeze excentricltati favorabile in clmpuri l1i pe reazerne din
variatia pozitiei eentrelor degrcutate alesectiunilor grinzilor.
oalta solutie care prezinta avantaje deosebite tehnico-economice la
realizarea podurilor pe grinzi continue consta in adoptarea unor grinzi
prefabricate precomprimate sirnplu rezcmate, continuizate prin postintin-
derea fasciculelor 2 (fig. 4.78, d) ee se ancoreaza Ia partea superioara a
grinzilor vecine. Fasciculele 1se stabilesc astfel Incit sa fie asigurata pre-
Iuarea solicitarilor dinigrinda prefabricate produse de greutatea proprie
sau alteIncarcari dintimpul transportului si montajului, In figura 4.78, e
searata 0alta posibilitate deeontinuizare agrinzilor prin armaturile post-
intinse 2, ancorate la partea inferioara. Solutiile de continuizare prezen-
tate (fig. 4.78, d~i e) au inconvenientul ea rostul dintre grinzi este situat
inzona de moment maxim negativ. Se evita aceasta sltuatie prin dispune-
rea rostului in zone;e de momente minima (fig. 4.78, f). In acest caz, este
necesani executarea unor reazeme provizorii care sa sustina grinzile pre-
fabricate pedurata montarli ~i continuizarii lor.
Dintre podurile pe grinzi continue executate din beton preeomprimat
in tara noastra cste podul de sosea peste Mure~ la CUd. Podul, dat in cir-
culatie in anul 1959, arc doua dcschideri de cite 65,00m ~i sectiunea
transversals casetata cu inaitime variabila (fig. 4.79). Precomprimaroa s-a
rea.izat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt exterioare, fiecare
fiind alcatuita din 256sirrne SBP I 05mm. Aceste fascicule slnt ancorate
la una din extremitatile podului Intr-un bloc masiv de beton, constituind
ancorajul fix, iar Ja celalalt capat sint ancorate cite doua intr-un bloc
mobil din beton arrnat, avlnd 0forma semicirculara : blocul este asezat
inprelungirea suprastructurii. Intre blocul mobil, care constitute ancora-
[ul tip Baur-Leonhardt, ~i extremitatea suprastructurii, se introduc prese
hidraulice eu ajutorul carora s-a realizat pretensionarea armaturilor. In
fiecare dintre cele trei casete ale suprastructurii sint dispuse cite patru
fascicule, din care doua au ancorajele mobile la un capat, iar ce1elalte
doua 1acapatul opus. Dupa pretensionare, fasciculele s-au inglobat intr-un
beton eu agregate fine, care sa le protejeze contra coroziunii. Inglobarea
fasciculelor in beton nu restabileste insa conluerarea acestora cu betonul.
Execuiarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate se
realizeaza in mai multe faze.
In prima fazli, dupa executarea infrastructurilor, se transporta lji se
monteaza grinzile confectionate infabrica sau pe santier. Rezemarea grin-
zilor se face pe dispozitive provizorii (fig. 4.80, a) eu asigurarea masurilor
impotrtva pericolului derasturnare.
Faza a dotta se refera la armarea antretoazelor de deasupra reazeme-
lor intermediare, pozarea aparatelor dercazem definitive sub aceste antre-
toaze ~i betonarea antretoazelor ~i a unor portiuni de plaea de lungime
al ~ia2 (fig. 4.80, d).
In faza a treia se pretcnsioneaze'i armatura din placa, deasupra reazc-
melor intermediare. Aeeste armatUIi care prin pretensionare produc com-
presiuni la partea superioara a seetiunii lji intinderi la partea inferioara,
asigura preluarea momentelor negative de pe reazeme din incarcarile ce
actioneazii asupra eonstruetiei dupa realizarea acestei etape.
178
~ateria1ului cea mai buna dupa axele principaIe, de aceea sint economice
51au 0comportare corespunzatoare 1aincovoiere ~i torsiune.
La grinzi:e continue din beton precomprimat, traseele fascieulelor u1'-
maresc infa~uratorile de momente aUt in eazul grinzilor eu inaltime con-
stanta (fig. 4.78, a), cit ~i pentru grinzile eu inal~ime variabila (fig. 4.78, b).
Aceste solutii prezinta dezavantajul producerii unor pierderi mari deten-
siune din frecare, datorita 1ungimii mari ~i traseelor curbilinii a:e fasci-
q c---------:\ J~,_ 7--< p- - - iT
r
Fig. 4.78. Grinzi conlinuedin beton precomprimat :
(l -. traseul fascicUlelor pentTU grinld cu tnanime constan'tl; II - idem, pentru grinzi ell
1nAl~lmevanabilA; e - cu traseu rectilin1u; d - contlnuiz.area gr1n%1lorprefabricate eu fa9Cl-
cule nosnnnnse: e - conttnutzare pe reazem; f - cantin1.dzareeu d.lspunerea rosturtlor tn
zonele de momenle minime; 1 - Iascieulele grtnzllor simplu t'ezem.ate Z- tascwUle de con-
tinUlzare; 3- \ fea7.emeprovizoriJ; 4- reazeme d~UVe.
2
e
1 d
c
.t
tt-
~
F -
l.
1,/2
b
'*
d
Q
I,
181
Faza a patra cuprindc realizarea restului de placa (fig. 4.80, b), iar
dupa mtarirea betonului din placa, executarea diiipe pod.
Constructia suprastructurri conform acestei tehnologii necesi tii efec-
tuarea ealeulelor statice In concordanta eu fazele de executie. Astfcl, 50:J-
citarile produse de greutatea proprie a grinzii Iii de greutatea bctonului
turnat inplacile adiacente reazemelor Intermediare se stabilesc pe schema
statica de grinda simplu rezemata (fig. 4.80, a).
Soiicitarile produse de pretensionarea arrnaturilor din placa supe-
rioara iii de greutatea placii turnata in faza Q patra se determlna pe
schema statics de grinda continua cu moment de Inertic variabil,
(v. fig. 4.80, c), 10 reprezentind momentul odeinertie pentru grnd", iar
I, -mornentul de inertia al seetiunii complete (eu placa la partea su-
perioara). Pentru solieitarile din tncarcarea produsa de calc si din ilO~l'-
carile utile struotura statica este 0grinds continua cu moment de inertia
constant I T '
Solieitari!c suplimentare care apar in structura din pretensionarea ar-
miitur.i.lor din zona reazemelor se determina conaiderind Iortele de pre-
1, lr
(' ~/
A - A
9 1
9,
r
A'
I
/
I
::&$T, A
,A :&::
~ ~
180
rt
Fig. -1.79.Podul peste MureslaCuci :
~~ii ~- ~SCiCuJelGXlG1 2 1 5; 1 - ancoraj mobUUpBanr-Leonbardt: 2- aneora] :fix (cuas-au
~I~SCiCUlelepretenstonate de la unut dincapeee. Iar eu II cerepretensionate de la capAtul
ceJiilalt)
2
ceo 0
f
~ ~
~~:tL
~
: F
~-. .~;;;_
l- .- ~
F-: f---
~
I-
:'rr
I j
5 6 . 0 0 ~
- -
T
A - A
15,75
1--
1 5,7S
182
Caracterul monolit a1suprastructurilor podurilor pegrinzi <lin beton
armat si beton precomprimat face ea lapreluarea solicitarilor date dein-
carcarile utile ceactioneaza asupra podului sa participe toate elementele
4.2.1. METODE DE CALCUL PRIVIND REPARTITIA TRANSVERSALA
A INCARCARllOR UTILE IN REfElELE DE GRINZI
4.2. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA
SUPRASTRUCTURILORrODURILOR PE GRINZI
tensionare N ca0incarcare exterioara, iar canecunoscuta se iau momen-
teleincovoietoare X depereazemele intermediare.
Pe baza diagramelor M.v e y i MX=l se deterrnina valoarea necunoscu-
tei X !?i diagrama de momente corespunzatoare care trebuie suprapusa
diagramei demomcnte dincelelalte incarcari.
In figura 4.81 se prezinta detaliul de realizare a grinzii in zona unui
reazemintermediar. Prin <D Iii CD s-au notat armaturile pretensionate din
zona placii superioare, acestea fiind prezentate, ca pozitie, in sectiunea
B-B. Prin N. ~iNfl se noteaza rezultanta eforturilor din arrnaturile pre-
tensionate de maroa <D , respectlv (2). D eoarece momentele negative din
zonareazemelor descresc destul derepede, armaturile pretensionate sere-
comanda sa fietntrerupte in mai mu.te sectiuni. Armaturile dernarca <D
si (2) au unul din capete cu aneoraj fix, situat la distanta b, si b2 derea-
zem, iar celalalt capat este prevazut eu ancoraj mobil situat laextremita-
tea placii turnate in Iaza a doua, ceea ceare caefect 0variatie in trepte
amomentului dat de Iortcle depretensionare ~i 0micsorare a cantitati! de
armature pretensionata, datorita reducerii lungimii acesteia (fig. 4.81, a).
a - dispunerca acmarunuor: b - dlagrarna momente)or din precomprimare ; 1- gr1nzi "pre-
fabricate; 2 - llIl'rrtatltrt pretenstonate din !ll'lnzUapretablicatc; 3 - r-eazerne prcvtzorti ; 4-
reazem-definitiv;<D ~i(2) armaturt prctenstonaeepentru contmulzare,
Fig. 4.81.Contmuizareagrlnzilor prefabricate:
b
o
1
<f) I- _ _....l>::L.----...... ,~
':1
8-8
A - A
0:
247
Infrastrueturile podurilor au rolul de aprelua Inoarcarile dela supra-
struetura, prin intermediul aparatelor de reazem ~ia le transmite tere-
nulul de fundatie, Infrastructurile se cornpun, in general, din fundatie ~i
elevatie, iar dimensiunile acestora depind de marimea jncarcarilor trans-
mise de suprastructura ~de caracteristicile pammtului de fundatie.
Funds tiile infrastructurtlor podurllor pot fi fundatii direete, pe che-
soane deschise, pechesoanc euaer eomprimat i pepiloti sau coloane. Pro-
blemele legate de alcatuirea, proieetarea ~iexecutarea fundatiilor infra-
4.4.1. AlCATUIREA CONSTRUCTIVA
A INFRA$TRUCTURILOR PODURILOR
PE GRINZI
4.4. INFRASTRUCTURILE PODURILOR PE GRINZI
in care b. 1este deplasarea orizontalA asuprastructurii.
In prezent, in tara noastra sint tipizate aparate de reazem din neopren,
atit la podurile de sosea, cit ~i la cele de caleferata (tabelele 4.14 ~i-1.15).
N.Mn I 2
atfm'fI = ~20daNem.
Q b
Grosimea totalil T asiraiurilor de neopren rezulta din conditia Iimitari!
deformatiilor unghiulare 9:
6 . 1
T>1,43III sau - <0,7,
T
N",CI% d I .,
at' mo,f= ...;120 aNem-
Q b
4.3.2.5. Calculul aparatelor de reazem din neopren. Pentru determina-
rea dimensiunilor in plan sepune conditia eapresiunile efective sub apa-
ratul de reazem sanu produca strivire sau sa apara posibilitatea de alu-
necare intre aparatul de reazem ~ielementele podului. Aceste condi1li se
pot serie sub forma :
Fig. 4.148. Schema pentru calculuj
dlstantei Intrependult O .
e
6".,..=---
U
cos-
2
1,'
min .. ,
.Cunoseind unghiul IX ~iraza, se ob-
tme lA?mea minima a pendulului :
2
. U
t!=rSln-'
2
La aparatele de reazem alcatuite eu
doi penduli este necesar caintre acestia
sA existe 0dlstanta minima (fig. 4.148):
249
ji'ig. 4.151. Pilii masiva cu fundatie directa pentru podurile de cale ferata.
A
.......
Amonk
-
A vo!
, I L I
/3-8
IUr
=-
";-A
Fig. 4.149.Pile din betonsimplu
..
.~.
.~.:
..
fruct in senslongitudinal si transversal podului, in cazul elevatiilor
de I naltime mare si solicitate de mcarcart orizontale importante
(fig. 4.150). Caracteristic este faptul ell fundatiile sint direete, tncas-
trate in pamintul bun de fundare. I n situatii obisnuite, elevatiilesint
masive (fig. 4.151), executate din beton simplu, cu marea minima
B150, iar cuzinetii ~i bancheta cuzinetilor se executa din beton ar-
mat de marca minima B200. Pe conturul elevatiei se toarna un strat
de beton de fata vazuta, de 20cmgrosirne, turnat odata cu betonul de
elevatie. Daca iniiltimile pilelor sint mari, elevatiile sint executate din
beton armat, fie cusectiune plina, fie cu sectiune casetata (fig. 4.152), in
funcpe de: inaltimea ~i sectiunea transversala aleelevatiei, valoarea for-
telor vertica1e ~i orizontale ce se transmit infrastructurii, rezistenta pa-
mintului de fundatie etc. Forma si dimensiunile elevatiei depind ~i de
natura obstacolului traversat ; daca pila este situata in albia unui rill,
se arlopta solutia eu avantbec si arierbec (fig. 4.151), in timp ce pilele
viaducte~or (fig. 4.150!ii 4.152) au elevatil simple, eu contur dreptun-
248 _
~ A
l f, ..., .j V / ..." "
r - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
I I
I I
I I ___________________ .J
r r
structurilor sint tratate ineursul de geotehnica st fundatii. Elevatiile
infrastrueturilor podurilor sealcatuiesc independent demodul derealizare
afundatiei, ele depinZind demarimea reactrunilor suprastructurii, de ca-
raeterlsticile mecaniee ale materialului din care se executa elevatia si
dimensiunile gabaritului eetrebuie asigurat. Alcatuirea elevatiilor estedife-
rit~pentru infrastructurlle intermediare, numite pile ~i pentru infrastruc-
turile de capat, amplasate pe maluri, numite culee. Culeele preiau pe
li~ga:eae!iunile suprastructurii ~i impingerea parnintului din spatele lor,
asigurind ill acest mod racordarea podului cu terasamentele.
I ntructt modul dealcatuire acelor doua eategorii deinfrastructuri este
diferit, tlpurile de elevath ale infrastructurilor !?i calculul lor seprezinta
separat.
4.4.1.1. Aldituirea pilelor.
I nmod freevent elevatiile pile-
lor podurllor desoseasi celede
cale I erata sint alcatuite cacle-
mente masive realizate din he-
ton simplu sau cu parament
din moloane (fig. 4.149).
Dimensiunile aeestor pile,
lapartea superioara, rezulta din
conditiile de amplasare a ;~pa-
ratelor de reazem. Elevatiile
pilelor pot avea sectiunea trans-
Fig. 4.150. Elevapaunor pilecuinliltlmemare. versala constants sau pot avea
F
~153 Pila unui pod de calc terata cu fundatie dlrecta Incastrata in sare,
~. . . . . . ~.
c-c
NJ[-2,1lJ
8-8
-
I
-2 2 / ) 9 - 2 1 , O d I
vc==I
I
~c. __,. . --..!---
5,55
I I
-~-~
~Sl7/ 2 5, 1 1 / 2
5
A - A
1 8 N J J : -2 , / J Q
-r-.-.-r.-
1 .
251
250
ghiular, decelernai multe ori numai ell fruct pedirectia Iongitudinala a
podului. In figura 4. 153seprezinta datele earacteristiee pentru pila unui
podde ealeferata avtnd suprastructura alcatuita cu 4grinzi insectiune
transversala. Fundatia pilei este directa ~i seIncastreaza intr-un strat de
sare pe 0adincime de minimum 3m. Specific acestei solutii este modul
in care seizoleaza incinta defundatie pentru aimpiedica circulatia apei
prin straturile desare ~i deci seelimina riscul dizolvarii aeestui strat por-
tanto Pe Inaltirnea corsspunzatoare nivelului maxim al apelor s-au pre-
vazut avantbec ~i arlerbec, cu fundatia comuna eu cea a pilei.
Racordarea elevatiei eu fundatia sepoate realiza uneori prin interme-
diul unui cuzinet din beton armat. Pilele cu elevatii masive (fig. 4. 151
~i 4. 153) serecornanda sa se adopte la podurile amplasate pe cursuri de
apa. Pentru redueerea consumului de beton la viaducte se poate alege
elevatia lamelara, exeeutata din beton armat, cu console (fig. 4. 154).
Aceasta rezolvare prezinta avantaje tehnice ~i economice, in special in
cazurile unor viaducte care traverseaza viii adinci.
j'ig. 4. 152. Pilaunui poddecaleferata cusectiuneatransversals
aelevatiei casetata.
A - A 8-8 c- C 0-0
---
--- ---
r: c 0
I
A
_ _ .% f A m.JI) _J4!
_ . _. -
l~ht~
~
~.
~
[-[
r
l'
& 1
i
A
. . . . . .
....
~
~
~
G t
~
~
i f
253
a
Fig. 4.155. Pila din beton annat de inAltimemare:
o- clementegeometrtce; b - dlSpunereaal)aratelordereazem~l aopruornor.
b
~
~
i
,
I
r ;
I
;1
t
:1
"
I,
I'
:1
"I '
,
~
:1
,
I,
I'
: 1
"
,I
I;
'I
II
l!oW
L..
252
In figura 4.155 se prezinta modul de alcatuire ~i elementele geome-
trice pentru 0pila de jnal~ime mare. Elevatia este realizata din beton
annat, eu 0sectiune in forma deT , avind dimensiuni variind de la 1,80m
la nivelul banchetei cuzinetilor, pina la 2,92mla rostul elevatie-Iundatie.
Pe directie transversale, latimea elevatiei de 5,40msernentine constanta,
iar la partea superioara sint prevazute doua console de cite 2,15m, care
aslgura rezemarea grinzilor. In scopul preluarii fortelor seismice transver-
sale, la nivelul superior al banehetei cuzinetilor sint prevazuti doi "opri-
tori din beton annat. Plna la 5,00m deasupra rostului elevatie-Iundatie,
elevatia este masiva, iar de la aceasta cota insus elevatia este Iamelara,
cu doua nervuri laterale. Aceasta solutie prezinta avantajul reducerii vo-
lumului de beton in elevatie si, in acelasi timp, conduce la dimensiuni
roduse ale fundatlei directe, ca urmare a reducerii greutatii proprii a
pilei, Este desubliniat ca, in condittile seismice ale regiunii, masurile sta-
bilite due totodata laredueerea intensitatii solicitarilor produse de fortele
seismice.
111sttuatiile cind pamintul de fundare se afla la adlncimi mari ~i este
necesara strabaterea unor straturi neportante de parninturi, infrastructu-
rile podurilor se realizeaza eu Iundatii indirecte. In figura 4.156 se pre-
zintii elementele de alcatuire ale unor pile avind sistemul defundare rea-
lizat eubarete din beton armat.
Sapaturile executate in transee adinci se executa freevent intara
noastra cuutilajele Kelly, ESGH ~i ELSE. Dispunerea in plan a baretelor
se stabilesta in Iunctie de natura si marimea .solicitarilor transmise fun-
datiei, In cazul prezentat, baretele se dispun cu dimensiunea mare pe di-
rectia longitudlnala, pentru preluarea efieienta a momentelor mcovoie-
toare produse detncarcarile pe suprastructuri. Elevatia este de tiplamelar
euconsole laterale.
Sistemul de fundare pentru pila prezentata in figura 4.157 este alea-
tuit din celoane vertieale ~i inclinate de diametru 1,08m. Ca ~i la siste-
Fig. 4.154. Pile ell elevatia lamelara ~i consoledin beton annat.
r'------------, r-.-~ ,
I... .J rJ '-,
t I I
, t I I
, I ,
, 'A I ,
'--------------' ..... '---- .1
L-..
_::J
,
mul cu barete, lapartea superioaraseexecuta un radier caredistribuie
reactlunile transmise de infrastructure la toate coloanele, Elevatia lame-
lara cu consoleprezinta partieularitatea ca latimea se micsoreaza catre
baza, de 1a5,50mpina la4,17m, reducindu-se consumul debeton annat
~greutatea proprie a pilei. In acelasi timpserealizeaza unaspect placut.
Dispunetea inplan a coloanelor ~i alegerea lnclinarll ~i lungimii lor re-
zulta in functie denatura ~i marimea reactiunilor transmise, dedimensiu-
nile.pilei, natura ~i cotaparnlntului defundatie etc.
oredueere substantlala aconsumului debeton in elevatie~i in fun-
datii. datoritascaderii greutatll cesetransmitelafundatii, esterealizataIa
elevatitlein cadru, cu doi stilpi ~i rigla din betonarmat (fig. 4.158). Ase-
meneaelevatii seadopta lapasaje, deoareceasigura0 vizibilitate cores-
punsatoare. Stllpii pot aveasectiuneatransversala defonna circularasau
dreptunghlulara cu latura mare dupa directia solicitarii eu momentein-
covoietoareimportante.
Ladeschlderi mai mari alesuprastructurilor, solicltarileriglei produse
dereaottunl devinimportante, conducindlacrestereaconsumului deotel-
beton, Inacestecazuri, solutii economieelapilele-cadruseobtinprin rna-
[orareanumarului destUpi latrei saupatru (fig. 4.159).
r'--.,
rL- - - "
I I
I I
I
I
L .J
A
--t
. . . . . _. 8- 8
A~ --
r'- .,.". <'.
r J - - ~-I
1 I
I
, I
, I
,_ _ .... _ ..J
A-A
b
Fig. 4.151. Pila cu elevatia din stilpi fji
rigla din betonannat:
(l - cu stUpi de secttune circulaTA: b - cu
stUpj.4eseettunedrep~hiularQ: c - a1cA-
tutre,
255
254
I!-.i \ ~
1.
i:t ~
"\
f =~
,
~

1
J
r--.
~ .~~
r
>- - ~
._ _ .
~
1
:3
I
:1IIl
I
~
!t
.....
IfJ
a
~
B
......
KII I.IU
~
III
1 ,~ '1
""'t~
~l
<0
0
....
~--~
t.,.. ... _ _ -1
'0
, _- J
(j
~.
..--
d
_- - "1
Z I
:a
.....
-~3-
~ ~
..;
s
-
I::
., ..
I
;-----
"d .2
I:l
s
~'1
..,
r- __ ., ;::I
-...) ....e I
.;1.IX> ...
o .
1:-- ~
asQl'C
Q:; ve
.6 S I
l!'I.J
CD ...
..... - '"
~
~I
<11
." E .
~ "P - < 1S ' ! :
I
cu_ ';'
~'0 r;
~
Qj iJ
~ ;::I I
Z IT ~
(J
~
p:;
....~
~ -:
..,
....
....
...
~
~
~
c:i.
_ ,
~
17- Foouri din bet>nnrmat
257
(fig. 4162, a). Launele suprastructuri realizate din grinzi simplu rezemate,
reazemul fix !;ii reazemul mobil sint amplasate pe aceeasi pila. Pentru a
comoensa diferenta de tn~iltime dintre cele douatipuri de aparate de rea~
~ f' al
zemeste necesar sase execute cuzinetul aparatului de reazern IX m
sus declt supralata riglei supcrioare apilei (fig. 4.162, b). Pentru a~rea
un aspect estetic placut, pe fetele laterale ale riglei se executa mal1t1Ia
nivelul cuzinetilor pentru aparatcle de reazemfixe.
Pentru cazurtle curcntc de poduri cu gabarit obisnuit se indica in
anexele 4.7-4.10 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de
elevatii ale pilelor, in conformitate cu prevederile proiectelor directive
I.P.T.A.N.A.
Fig. 4.U;1. Elcvatia pilei podului peste Dunarc laGiur~eni-Vadul Oii (pilli lamelara
cu console din bcton precomprlmatj.
tJ
!8l!I
'0 t 6 I J I
. . _ _ _...:...
mmr
I 2 / l f / 'I
~
8-8
J / D
3 / 15
A - A
-
256
Pentru realizarea unei Iundatii uniee, de dimensiuni reduse, elevatia
pilei se poate alcatui sub forma unui cadru din beton armat eustilpi in-
clinati (fig. 4.160, a), solutie care are ~i avantajul unui aspect estetic. La
latirn! mai mari ale partii carosabile, pentru anumarl Incllnarea stilpilor,
se adopta 0solutie cu patru stilpi inclinati l1irigla unica (fig. 4.160, b).
In afara acestor alcatuiri ale pilelor, pentru lucrari deosebite sapoate
recurge la. realizarea unor tipuri speciale de elevatii pentru pile. In
figura 4.161soprezinta elevatia pilei podul ui pest eDut uire l a Giurgeni-
VaduZOii, lacare, datorita reactiunilor marl transmise de grinaile supra-
structurii pe consolele pilelor, a fost necesara precornprirnarea acestor
console.
La a.catulrea elevaliilor pilelor se pun ~i unele probleme specifice,
referitoare In rezolvarea unor detalii, Astfel, in cazul in care conditiile
de gabarit impun reducerea inaltimii de constructie, este necesar carigla
superioara a elevatiei pilei sa fie inclusa intnaltimea suprastrueturii
a
Fig. 4.16 0. Pile cuelcvatiadin stilpi Inclinati din bcton arrnat,
Fig. 4.159. Pila cuelevajla din trei saupatru stllpt circular! si rigUi.din beton annat.
~~ r-... -~
r "
~ . . j rJ l,
I I
:I :
1 I I
L J L .J
~ ~
I J
T;nn
ill
~! LI'
~iiH
II:
'I'
1~ t, I I
~-~~~A~~' ..: ..: " ~_ -'...: ~_ L': _ L" -~
A -,1
r
~,~.,' -
259
4.4.1.2. ,\ldituirca culeclor, Elevatiile euleelor podurilor de sosea ~i de
cale ferata se realizeaza, in general, sub forma unor blocuri masive din
beton simplu, in care sint incastrate zidurile Intoarse ~i zidul de garda,
care?asigura racordarea cu terasamentele (fig. 4.165).
Dimensiunile culeelor masive se stabilesc pe criterii constructive sau
de rezistenta, depinzind de caracteristicile suprastructurii, de tnaltime
terasamentelor, de cota rostului elevatie-fundatie etc. Latimea banchetei
de rezemare rezulta din conditiile amplasarii cuzinetilor pentru sustinerea
aparatelor de reazem ~i ale asigurarii ancorarii armaturii longitudinale "
suprastructurii peste reazeme. Latimea culeei este, in general, egala
cu la~imea partii carosabile si respectiv cu latimea platformei ciiii
Cerate, iar trotuarele culeei sint scoase inconsole. Capetele zidurilor in-
toarse patrund in terasamente cu 50-75 em, in vederea asigurarii stabi-
lita~ii umpluturii de pamint intre zidurileintoarse. Pentru evacuarea apei
ce se acumuleaza in spatele elevatiei euleei, se prevede intre zidurile in-
toarse 0umplutura drenanta care sa conduce apele 1a0rigola amplasata
la un nivel superior nivelului apelor mari. Caracteristicile mecanice ale
materialului din care se executa asemenea culee rezulta din cliterii de
rezistenta ~i de durabilitate.
In figura 4.166 se prezinta alcutuirea ~i principalele dimensiuni ale
unei culee de cale ferata cu fundatie dlrecta. La~imea culeei se alege in
Fig. 4.163.Pileprefabricate:
I - elementprcraortcat; i - zonll executatamonoUt; 3- rundaue,
'1'''
t07!
,'___,
ill <7.'. '/"~'''',
I I i
I I
i I I
~pPJ ~ f2 1 5 / 2 I 2 .5 f1 i J ~ gS t f2 S /
v'
-~

8-8
258
. In tar~noastra, la realizaraa unor pasaje au fost urilizate pile prefa-
bricats (fig, _4.1?3). A?estea constau din doi stilpi prefabricati din beton
armat, prevazutl _cungle. la partea superioara, care sint legati prin zona
c~n~la eXecutata mono.lIt, form1nd astfel 0 pila-cadru. Stilpii sint Incas-
trati I nblocul de fundatie exeeutat anterior. In figura 4.164seindica mo-
dul dearrnare astilpilor prefabricatl.
La al~atuirea pilelor pentru pasaje, se impune adoptarsa unor masurt
eonstru~tIve. As~f~l, pilele pasajelor superioare au blocurile fundatiilor
pr~lUf1glt~,cu l!uIllmum 85emdeasupra nive'ului superior al traverselor,
iai elevatiila srnt retrase cu eel putin 40em in raport eu aeeste blocuri.
De asemenec::, aldituir.ea caii ferate e~te obligatorie cu contrasins de ghi-
dare. a .vehiculelor in caz de deraiere, pentru evitarea Iovirri pilelor
pasafulu].
. Pentr,: pasajele !nferioare, bordurile sint prevazute la 85cm fata de
pile. Da.case adopta parapete de ghidaj, acestea se dispun Ia minimum
40em distanta de elevatiile pilelor si au inaltimea de 40em.
~ilele .podurilo: care traverseaza eursuri de apa se alcatuiesc eu ele-
vat~ masrve, prevazu~e cu avantbecuri ~i arierbecurt pina la un nivel ce
depaseste cu cel putin 1,00m nive1ul apelor extraordinare. Dadi riul
transporta g~:turi sau plutitori mad, se iau masuri de placare eu mo-
loane., Se eVlta degradal'ea avantbecurilor prin inglobarea unor proiiluri
metalice : npartea din fata, unde ~oeul produs de ghetul'i sau plutitori
este maXlm.
Fig. -:l.lt J2 . AlcAtuiri deosebite
ale banchetei euztnetitor :
a - reducerea miiltimH .t> con-
strucde; b - disnunereaaparate-
lor de reazem fiX $1mobil cu
I n: : U~medlfer!t...
b
a
,
A - A
7. 5 0/ 2 J
,,~ 2
7, J O / 2 !
A-t
--t
/
fJ
/ I
/
I I I
I ~r-
---
l: .;;;;
......
I ~
1.55 ~ ~ ~ ' 1 1 1 2 ~
.f() ~~ f, 5 5
, 55 3,60/. t, 6IJ / 2 1.~
261
.S
:~
..(:);(3
E
iii
d
<:.I
& ;
I::
5.
'"
A
..,;
<.:>
....
..,;
0.
~
~I
""
~
Z I
~
~ ~ ~
2GO
itl
0-0
1 '"
g)U'@lJJ-I.ttlO
~
's-,
I - @~
~~
I ~
.::. $l ~
.
~
I
~
,
~
~
~
@
~
~
~
c;" .
~
~
-
f -
I
t+++t-'t-'rt-HI
JI.
tJi
s ~
t
~I,a jI.t;
I:
~
- ~-
1~v---
~ ""
....

~
3- 3
~~
;::
~
~
3J.
til 8'
i ~I 7
II;
I
V I
P 1
t-
~
{'
A I
tcw.:
p-:
" ,
" ,
" I
'"
~1)
!.m:~~~I!!_~ET
tr9""'7"-F="'" ~~
~
I
/..,~~~:-t:r:r:
~
T o q :
Ii:
....,
...
,
~ ~
~
~
..,
263
modcurent de5,50m. Dimensiunileelevatiei 1anivelul rostului elevatie-
fundatie si aletiilpii fundatiei sestabilescinfunctiedesolicitarileproduse
dereaetiunilesuprastructurii, deimpingereapamlntului ~igreutateaculeei.
ZidurileintoarseauIungimi stabiliteinfunctiederacordareacuaripi
saueusferturi decon.
1nfigura4.167seprezinta alcatuireaunei culeepentru un podde~o-
sea. Elevatiaestemasiva, iar sistemul defundare esterealizat cuharete
dispuseinplan dupadirectiilesolicitarflor carese transmit laradier. 0
centrare aincarcartlor seobtineprin dispunereadrenului dinspatelecu-
leei pe 0 consola, reducindu-se astfel valoarea momentului incovoietor
produs deimpingereaterasamentelor.
oimportanta reducere a solicitarilor produse deiropingerea terasa-
mentelor se obtine daca se adopta culei inecate (fig. 4.168). Tera-
samenteleseexecutacuuntaluz pereat infataculeei. Aceastadispozitie
sepoate adoptain orice situafiein careprezenta terasamentelor infata
Fig. 4.167. Culeemaslva ~i Iundatla
din baretc:
1- bancbeta cuzrnetnor: 2 - elevatte:
3- zidul Intors; 4. - radlcrul: 5 - ba-
ret" ; 6- rigoladrenulul ; 7- placatro-
tuarufur.
{
E-
C 1 .....
r
7
8
0
1
~
.....
~
......
,
,
~
.1 0 1
-
co,:; I
J
L._
A
----t
5
I
' I
.
{'
0
--71
J_______
r-
.J
2/
~
~6'
~
...-
-.--- . . . - .
- y
11210~
f.8l ~ 2 .t , Q
' I D
II~I
I
II
II--- 5
~,i
I

i t
1 J 1 J 1 .89/2-t 78D /2 1 .f .l J
" .
,
.S
I. c
; ::l
' O~
... ~
; J~
(j
~
='-
_CO
Q, (j
.S~
" ' (I )
~; .:
B e
(1) ' 0
~8.
:.a~
....
iii"
~d
-:;8-
v~
.",
<0 eo
COo
..., ....
.,;
c:j,
~
~62
I I
llO O t
I
).r'~
, I
" ,
, I
"
" I,
" I
"
"
. "
II
r - - - - - - 1
~~- - - - - - - .;
, ,
I I
..... -1::;---- ...
265
264
- - _._.
piCI
culeelor nu creeazainconveniente in exploatare (deexemplu, la viaducte
~ pasaje). Este de mentionat 0reducere a excentricitatii cu care actio-
neazafortale lanivelul rostului elevatie-fundatie 91pe aceastabaza, 0di-
mensionare[udicioasaaculeei.
In general, solicitarile culeelor sint importante, fapt care conduce Ia
dimensiuni considerabile, deci la un consum important de beton. Din
aceste motive s-a trecut la adoptarea unor alcatuirl constructive la care
impingerea pamtntului sanu se transmita integral culeei, ci unor dispo-
zitive speciale (fig. 4.169).
Inprezent, lainaltiml mai rnari ale terasamentelor, seadopts in mod
Irecvent, culee inecate, cu elevatti alcatuite din dol sau trei pereti din
betonarmat (fig. 4.170). Asemeneasolutil sint economice, deoareeepermit
sase reduca volumul betonului ant in elevatie, cit 9i in fundatie. Aceste
tipurl deculeeseadopts ori deCiteori exista posibilitatea caumplutura
saseexecute euunghiul taluzului natural. Astfel, solutiasepoateadmite
lapasaje, intrucit nu existapericolul deafuiereaumpluturii decatre ape,
dar trebuie remarcat ca pentru asigurarea gabaritului necesar unei cai
de comunicatie, suprastructura se prelungeste peste taluzul umpluturii.
Chiar 9i in acesteconditii, solutiaconduce1a0economieapreciabila, deoa-
recelaculeeleinecatesereducesubstantial Impingereapfunintului asupra
culeei datorita micsorarit Hitimiisuprafetei pecareseexercitaimpingerea.
Infigura 4.171, b este prezentata 0solutie foarte avantajoasa pentru
oculeefundata la 0cotasuperioara, inumplutura rambleului, peun pat
de balast, in cornparatie cu rezolvarea curenta (fig. 4.171, a). Din cornpa-
rarea celor douasolutii lacareterasamentele au aceeasi inaltlme, rezulta
urrnatoarele eeonomii : 60% ciment, 80% otel-beton, greutatea culeei se
Fig, .J.,170. Culeelnecata cuelevatia dindoi perett din beton armat :
a - vedere ; b - alcMulre.
6
~
....
~
~
...
~
.....
~
<U
Q
CJ
il'f
+ 1 .'1 /
't::
tJ(i~1
-e
0
Co
r ~
I
~r ISf;!}~ -~
, I , :l
'.' d
I
I
~
L ___ J
c:
~
<.i
~~
CJ
!,c:,'
'"
><'G
~
,
;;.
' ; r .
~
c::I
,
E
co
~
a
~,
cO
""
..,;
~
0,
--,---, ;:
I
I
~
I
~IT ~
.... I
I
I
,
'- '- --.
,
Fig. 4.169.Dispozitivespecialedepreluare aImpingerii pomintului.
267
1- pilOt}pre!abrlcat} dinbeton armat: Z- stnpl pre-
fnbrlcati din beton armat; 3- radler : 4- bancheta
cuztnetllor Sl zl"durJleIntoarsc.
8.... I
I
Fig .4.173. Culeeexecutata din etemente prefa-
bricate:
8-8 r
'!.Mlt 'A
reduce cu60%, Iar volumu1demanopera scade cu aproximativ 17%. Ase-
menea culee fundate in rambleu sepot adopta 1apasaje ~i poduri provi-
zorii, clnd nu exista .pericclul deafuiere, iar deschiderile marginale sint
demarirni relativ reduse. Seimpun 0compactare riguroasa apamintului
dinrambleu 11irealizarea unui strat debalast de0grosime care saasigure
transmiterea pe0suprafata cit mai mare apresiunilor date deculee.
osolutie eficienta pentru alcatuirea euleelor eu Iundatii indirecte se
prezinta in figura 4.172. Ca11iincazul solutiei dill figura 4.170, elevatia
este fermata din doi pereti dinbeton armat, pecareseexecuta 1apartea
superioara bancheta cuzinetilor. Ineastrarea peretilor nu serealizeaza in-
tr-unradiercomun, ci sintlegatimtreei printr-origlatransversals din
betonarmat. Seobtin astfel importante avantaje prinreducerea consumului
debeton si otel, prin eliminarea radierului, dar in acelasi timp semicso-
reazaindireare verticala cesetransmite coloanelor, corespunzator greutatii
masei deparnint cear fi fost sustinuta deradier. Solutii eficiente sepot
adopta ~i pentru executarea culeelor cu elemente prefabricate. Astfel, in
U.R.S.S. s-au realizat culeecu elevatii dinstllpi prefabricati dinbeton ar-
mat (fig. 4.11-3)1jicu fundatii pepiloti prefabricati dinbetonarmat. Radie-
rul este turnat la fata locului impreuna cu bancheta cuzinetilor, zidul de
geuda11izidurile intoarse. Incastrarea elementelor prefabricate aleelevatiei
inradier seasigura prin patrunderea aeestora inlacasuri special amenajate
1ii turnarea unui mortar deciment.
In figura 4.174 culeele sint alcatuite dupa aceleasi principii, numai di
fun'darea serealizeaza pe coloane dediametru mare, fara radier, jar ele-
vatia este alcatuita dineoloane sau stilpi din beton armat. Infunctie de
conditiile locale, se pot adopta culee numai eu coloane verticale (figura
4.174, a) sau eli coloane
verticale 1ji inelinate (fig.
4.174, b). ....
Ingeneral, lapodurile de 8
~osea1jidecaleferata raeor-
darea podurilor eu terasa-
mentele se realizeaza cu
sferturi de con. La podurile
care traverseaza cursuri de
apa sau in cazul unor iniil- ~+-----+r"f<-fLI
timi mari de terasamente,
sfetturile de con sepereaza.
Percul sfertului de con are
ofundatie de suprafata, co-
borWi sub adtncimea de 1n-
ghet, dacanu exista pericol
de afuiere.
Pentru asigurarea unei
treceri line a autovehicule-
lor depepodpeterasamente,
sefoloseseplacl deracordare,
asozate intre zidurile in-
toarse, care reazemacu un
caput pe 0 consola azidului
degarda, iar cu celalalt ca-
I
Fig. 4.172. Culeeinecata cuelevatia.
dindol pereti dinbetonarrnat 1?i fun-
datia din coloane cu diametrul de
80cm.
266
A - A
a b
Fig. 4.171. Alcatuire avantajoasa decUlei:
4- cu pereU dinbetonannat; b- cufundare].a0 cotasupertoara.
e ....
. 4'" .,: _.. ~ ". ' : : ' l ' 0. .:. ...
.0 " .,' ': ". ~ : d ;-D
......
269
Fig. 4.175.Dispunereaarmatu-
rilor inzidurile tntoarse $i in
zidul degarda:
1- bancheta cuzlnetilor; 2 - zid
degacdtl.; 3- zld Intors; 4- pl.aca
trotuarullli.
c-c
c
,__
J
268
c
8-8
,fl~r4~2 J I
J
,
pat pe 0grinda de beton armat sub forma unei talpi asezate pe tera-
samente. Aceste placi de racordare se aseamana cu ce1eIolosite la podu-
rile pegrinzi cuconsole.
Pentru cazurile curente de.poduri de sosea se dau In anexele 4.11-4.13
unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri deelevatii ale culeelor.
In functie demodul de alcatuire a unei culee ~i de transmitere a In-
carcarilor, rezulta necesara dimensionarea elementelor componente. Astfel,
este neeesara dimensionarea armaturtl zidurilor Intoarse, considerate In-
t
a 6
Fig. 4.174.Culeeprefabricate fundate pecoloanedediametru mare:
a - cucotoaneverticale; b- cucoloaneverttcate ~ 1ncl1nate; 1- cotcanadedlameerumare:
Z - eotoane sau stllpi din beton ermat; 3- batOnde monounzare : {- bancheta cU2inctllor
$i zidUl degardl1.
,
4.4.2.1. Prlnclpii generale de proiectare. Proiectarea infrastructurilor
din zidarif, beton sau beton armat pentru podurile de sosea, cale ferata
sau combinate include unele elemente comune. Astfel, laproiectarea infra-
structurilor trebuie sa fie respectate prevederile standardelor ~i ale pre-
scriptlilor tehnice cu privire 1agabarite. Elementele de constructie ale
infrastructurilor se executa cu materials care trebuie sa indeplineasca
r-onditia de mardi minima a betoanelor ~i rezistenta minima de rupere
In compresiune a pietrei Iolosita in zidaril. Fundatiile masive din beton
simplu, situate in teren fara ape subterane, se executa cu betoane de
mardi minima 100daN/cm": daca sint in teren cu apa subterana, marca
minima prescrisa este de 150daN/cm2 Elevatiile masive din beton simplu
se executa cu betoane de mardi minima 150daN/cm2, iar daca acestea
sint supuse actiunli perrnanente a apeIor, maroa minima necesara este de
200 daN/cm2 Elevatiile din beton armat se pot executa cu betoane de
mardi minima 200daN/cm2 Cuzinetii din beton armat se executa cu
bctoane B 250, iar pendulii din beson armat eu betoane B300. Podurile
peste fluviul Dunarea ~i peste riurtle Mures, Olt, Somes, Siret sau peste
lacurile de acumulare au infrastructurile situate permanent sub nivelu1
unor ape cumare adincime, deaceea se realizeaza cu betoane pentru COD-
structii hidrotehnice (STAS 6102-69). Daca betoanele se afla in medii
agrcsive, se iau masuri de asigurare impotriva dcgradarii ~i actiunii de
Inghet-dczghet prin utilizarea tipurilor de ciment, a agregatelor ~i a pie-
trei naturale (in zidarri) corespunzator agresivitatii respective, prin reali-
zarea unui grad deimpermeabilitate a betonului care se impune etc.
Infrastructurile se calculeaza Indiferitele starl lirnita, pentru cele trei
gruparl de actiuni :
- gruparea I, fundarnentala ;
- gruparea uII-a, fundamentala-suplimentata ;
- gruparea aill-a, speciala.
Startle limitii 1acare se calculeazc1infrastructurile sint unntitoarele :
- stari limite. ultime (starea limitii de rezistenVi ~i starea limitii de
stabilitate apozitiei - rasturnare, lunecare) ;
- stari limitii ale exploatarii normale (starea limita de fisurare, sta-
rea limitc1dedeformatie - tasari, rotiri).
Infrastructurile nu se verifica 1aobosealc1.< ;;i in calculul solicitarilor nU
seiainconsiderare coeficientul deim,pact.
Calculul infrastructuriZOT la starea limitii de rezistentii se efectueaza
ea~ipentru suprastructuri (STAS 10111/2-77).
4.4.2. CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA INFRASTRUCTURllOR
castrate in corpul culeei. Se dimensloneaza armatura ce trebuie dispusa
la partea superloara a zidului intors (maroa <D pe fig. 4.175) pentru pre-
luarea Incarcarilor din greutatea proprie ~i a eelor cepot actiona pe zidul
intors, precum si armatura dispusa pe partea interioara a zidului (marca
(2) pe fig. 4.175) pentru preluarea impingerii parnlntului. Pe Iata exte-
rioara a zidului Intors, armatura se dispune constructiv.
Armatura zidului de garda se deterrnina pentru preluarea impingerii
piimintului din spatele elevatiei culeei. Zidul de garda se considera in-
castrat inzidurile intoarse si In bancheta cuzinetilor (fig. 4.175).
A 8-8
-f-
I
1 .80 ~ II,
I I
J ._..1
~ _.lr,-_1'
I I
A-f
8~
If I I
~
1. 1
~
r
~ ~ 3 1 1 1 /2
. -.
/
es !2.:.

271
rile normate permanente Iiitemporare de lunga durata si Iimitarea valo-
rilor lor astfel :
- tasarea tota~a (in em) a unei infrastructuri sa nu depaseasca va-
loarea 1,5../1;
- diferenta tasarrlor totale uniforme (in em) ale infrastructurilor ala-
turate sanu depaseasca valoarea 0,1'5 . / 1 ;
- deplasarea orizontala a partii superioare a infrastructurii, produsa
de tasarea neuniforma si de deforrnatia elastica a elementelor infrastruc-
turnsanu depaseasca valoarea O,5. JT.
Prinl s-a notat desehiderea minima alaturata infrastrueturii calculate,
exprimata in metri, dar nu mai mica de25m.
Colculele la stiiri limitli se efeetueaza eel putin indreptul rosturilor
dintre elevatie ~i fundatie ~i dintre fundatie si teren, precum ~i indrep-
tul schimbartlor de sectiuni.
La rostul dintre fundatie ~i teren se iac ~i verificarile in Iegatura cu
terenul de fundatie ~i sistemul de fundare adoptat (fundatii directe, fun-
datil pe piloti, coloane etc.).
Pentru euleele cu stilpi izolatl sau cu elemente de latime redusa, Irn-
pingerea pamintului se considera pentru fiecare snip san element, pe 0
latime dubla, daca distanta dintre stilpi sau elemente este mai mare dectt
de trei ori grosimea stilpului sau a elernentului. In caz contrar, impin-
gerea pamintului se ia pentru intreaga latime a euleei, intre fetele exte-
rioare alestilpilor (elementelor) marginali.
Lapodurile de eale Ierata cu 0singura deschidere (demaximum 10m)
~i la podurile de sosea (de maximum 20m), eu suprastructuri alcatuite
din grinzi sau dale din beton arrnat, culeele pot ficalculate in ipoteza ca
suprastructura constituic un element de legatura Intre culee. In acest
scop, se prevad reazeme care sa poata transmite la suprastruetura solici-
tarile produse defortele care actioneaza asupra culeelor.
Adincimea de fundare a infrastructurilor (STAS 1 242/ 1 -73) se stabi-
leste tinind seama de :
- conditiile geologtce~i hidrotehnic:c ;
- adincimea deinghet (STAS 6054-64) ;
- adincimea stratului de fundare nealterat in care trebuie sa fie in-
castrate fundatia ;
- adincimea de afuiere, daca nu se iau masuri de protejare (radiere,
saltele de faseine etc.) ;
- adlncirea albici datorita e\'entualelor lucrari de regulalizare si de
imbunata-pri funciare ; ,
- influenta reciproca afundatiilor existente ~i a celor noi.
Solutia de fundare se stabile~te pe baza studillor geotehnice, care tre-
bUiesa indice: sistemul de fundare, stratul incare se fundeaza, adinci-
mea de fundare, presiunea de baza pe teren ~i sporurile ei de adincime,
forma t:;i marime etc.
La-proiectarea infrastructurilor fUndate in terenuri care 5ealtereaza in
?ont,:ct. cu apa, seindica prin proiect ca betonarea funda'Uei sase execute
~ec_iiat dupa terminarea sapaturilor. La terenurile stincoase. adincimea
nunnnii de incastrare afundatiei in stratul nealterat este de 50em. Fun-
dapil7 infrastructurilor trebuie sa fie eu cel putin 50em mai jOs dedt
a_?incnnead~inghet (eonsiderata de 80-120 cm). In terenurile afuiabile,
emd nu se lau masuri pentru stabiiizarea fundului albiei se recomandA
ea talpa fundatiei sa fie astfel jncastrata interen, incit niv'elul acesteia sa
270
Fig. 4.177.SchemadecalcuI pentru verificarea la
lunecare a inirnstructurilor;
". - componenletaneen~e: N. - componentenor-
male.
~l H z ~ . ( /
- - - -.__ _ __; __ --J _
(/
sint Iortele componente tangentiale care actioneaza pe sectlunea
considerata :
- fortele componente normale pe seetiunea considerata ;
- coeficientul de frecare. Pentru rosturile intermediare ale
infrastructurilor, se ia t=0,60.
N7",,, Starea Zimitli dl [isu-
, rare Ia elementele din beton
simplu sau din zidarie de
piatra este ac;igurata prin J i-
mitarea exeentricita\ii re-
zultantei fortelor, iar la ele-
mentcle din bcton armat -
prin limitarea deschidcrii fi-
$uri101'.In zona nivelului va-
riabil al apelor ~isub nivelul
apeloI', fisurile elementelor
din beton armat nu trebuie
sa aiba deschideri maL mari
de 0,1mm.
Starea limitCi.dedefor'-
matie a infrastructurilor se
verifica prin determinarea
tasarilor produse de incareii-
in care:
Hi
Starea limitli destabilitate la rlisturnare, in rosturile elernentelor de
zidarie sau din beton simplu ~i la nivelul talpii fundatiei este asigurata
daca punctul de aplicare a rezultantei incarcarilor in rostul respectiv,
avind excentricitatea de calcul eoe segase~te pe suprafata limitata de
curbele stabilite cu relatia (fig. 4.176) :
(
! := .)2+(ey)2 ~ m,
~ ~ .
in care m este un coeficient al conditiilor de lucru, a ('a1'ui valoare se
inidicain standard, in functie deforma rostului verificat ~i de natura tere-
nului de fundatie.
Starea limitli de stabilitate La Iumecare in rosturile elementelor din
zidarie sau din beton simplu si la nivelul talpi! fundatiei, se verittca cu
relatia (fig. 4.177) :
Fig. 4.176.schemadecalcul pen-
tru vertficarca larastumar . a in-
Irastructartlor.
)(
2 7 3
Fig. 4.180. Dispunerea arma-
turilor intr-un rawer Incar-
cat centric ~i rezemat pe
patrupiloti.
If!- Poduri dinbetonarmat
272
se gaseasca mai jos deeit nivelul afuierilor maxime posibile, generale
sau locale.
Adincimea defundare subnivelul afuierilor maxime posibile se admite
de 2,50m, daca adincimea de fundare sub cota fundului albiei nu depa-
seste 10m~i de 5,00mdacaadincimea defundare sub eota Iundului albiel
este mai mare de 10m.
Rostul elevatie-fundatie trebuie prevazut 1aurmatoarele niveluri :
- la culee, eel putin cu 50emsub nivelu1 fundului albiei, considerat
infata culeelor ;
- la pile, subfundul albiei dintalveg ;
- la viaducte ~i pasaje, cu cel putin 50emsub nivelul terenului.
Conturul fundatiei se recomanda sa fie cu 5em in afara conturului
elevatiei, pentru asepermite montarea cofrajelor.
Fetele vazute ale elevatiilor se executa eu un strat de beton de fata
vazuta. de eel putin 20emgrosime, alcatuit eu agregate sortate special.
Betonul de fata viizuta se toarna odata eu betonul din elevatie.
4.4.2.2. Proiectarea radierelor fundattilor indirecte, Calculul ~i arma-
rea radierelor infrastructurilor fundate indirect (cu piloti, coloane, ba-
rete ctc.) se efectueaza in Iunctie de distanta dintre plloti ~i de modul de
alcatuire a elevatiilor acestor infrastructuri : srilpi izolati, Ipereti, elevatii
masive etc.
Elementele geometrice ale radierului, inspecial inaltimea acestuia, se
stabilesc in func\ie de distanta dintre piloti (eoloane) astfel incit sistemul
I deforte care setransmite ele-
mentelor sa fie in echilibru :
_L compresiunile Dproduse in
, radier de elementelc de con-
t struc~ie de deasupra sa for-
meze impreuna cu rcactiu-
nile din pilotii D" l?i fort-ele
Z de intindere preluate de
armaturile din radier, un sis-
tem de forte in cchiJibru
(fig. 4.17&,a).
In figura 4.179 se pre-
zinta modul de actionare a
fortelor asupra unui radier
situat deasupra a doi piioti,
actionat de un stilp iz01at,
precum ~i modul de distri-
buire a arma.tUl'ilor in radier.
Armatura dispu~a in radier
Fig. 4.178. Schema de
0., transmitere a reactiuni-
lor delaelovatieprin ra-
dier lapilot!saucoloane,
pe directia pilotilor, este ancorata cu ajutorul
unor vergele transversale inchise, astfel incit
nu mai este necesar sa se prevada cirlige pentru
anmlturile derezisten tao
S-a demonstrat ca, in situatiile cind numa-
rul vergelelor rezuItate din calcul trebuie ase-
zate 1adistantemici, de exemplu, in cazurile
ctnd e<2d~este mai indicate asezarea vergele-
lor pedouarmduri, decit sase puna 0parte din
armaturcl in afara Iatimii pilotului.
In cazul unor radiere care transmit Incarca-
rile 1atrei sau mai multi piloti dispusi pe mai
multe directii, se constituie mai mu1te zone
comprimate prin care fortele se transmit la pi-
10\1. Acestor zone de compresiune le cores-
pund zone de intindere situate deasupra ftecarui pilot, dupa direc-
tia cea mai scurta dintre piloti (fig. 4.180). Hotaritoarepentru compor-
tarea buna a radi.erului este asezarea armaturilor cit mai concentrate
deasupra pilotilor. In nici un caz nu este indicat sa se distribuie arrnatura
pe Uitimea de radier cuprinsa intre piloti, dat fiindIaptul di zona com-
prirnataprin care se transmits Iorta de la infrastructura (stilp, perete)
Ia piloti are traseul eel mai scurt. Studiile experimentale au aratat
ca in cazul cind s-ar prevedea armature si intre piloti, se mobili-
zeaza inaceste zone dintre piloti 0 parte din forta de compresiune si in
mod eorespunzator, 0parte din rorta de intindere, care nu se poate trans-
mite Iapiloti (v. fig. 4.178, b). Seprevadin aceasta situatieetrieri speciali.
In figura 4.181 este aratat modul in care se produce fisurarea radie-
rului inmomentul care precede ruperea, ineazul in care armaturasituata
deasupra pilotilor (~i inapropierea acestora) este insuficienta.
Laun radier cu piloti situati la distante mari (dt>3d) este necesar
sa se prevada 0armatura pe tot conturu1 radierului, care sa asigure trans-
miterea fortelor 1apilo\i (fig. 4.182).
Pentru radierele pe care reazema elevatii sub forma unui perete
(fig. 4.183), armatura de rezistent<\ se dispune deasupra pilotilor, iar sub
perete - la partea inferioara a radierului - se prevede 0 cantitate de
armatura determinata, asimilind elementul cu 0 grinda-perete.
Ca ~i incazul grinzilor-perete, se recomandii allezarea armaturii rezul-
tate din calcu1 pe 0ina1time cuprinsa intre 0,1 ~i 0,2 h. Inzona reaze-
melor (deci deasupra pilotilor) se previid etrieri inehi!ii pentru asigurarea
ancorarii armaturii.
Infrastructurile unor poduri de ,deschideri mari, la care se transmit
reacp.uni importante, se recomandA sa se alcatuiasca cu radiere cu arma-
turi pretensionate.
4.4.2.3. Proiectarea fundatiilor pabsr. In cazul stUpilor prefabrica~i,
adiror incaitrare este asiguraUl ca in figura 4.184, recomandarile din pre-
scriptiile germane indica modul de transmitere a reactiunilor ~i m~men-:-
telor la blocul de iundatie, care depinde de elemente1e geometnce ~l
de armarea elementelor. Este necesar ca suprafetele in contact sa fie
plane !?irugoase pentru a asigura aderenta betonului turnat pentru fixare,
iar calita1ea acestui beton sa fie aeeealli cu a betonului din care au fost
confectionati stilpii.
Fig. 4.179. Dispunerea armalurilor intr-un radier
indlrcat pe0 suprara~aredusa.
Q
275
0
" - =
::t:
~ . . . . . . . .
:t:r-.
:t:1"
~ " >I ' "
.
C
~
:J
<.>
274
t pe supra-
!!_, . - radiere incarcae . . armaturtlor m
. 4. 183. Dispunerea fete extinse.
hg.
. unerea armaturil in
Fig. 4. 182. D:spa catepesupratete
radlerele Inc r
redusc.
-,
. . !
::::t::l
I-
I
~ ~
~
~
r
I:-
I~
J J
I;
~ -
. or
8
-,
I
, .::::1 ~
<:::':::'E
/.
I~I-
~-
/
~.
'~
t::::
~
1C
~~
~ I~.~
r-
--J
hema deIlsurare
Fig. 4. 181. . Sc. cazul arml!. rii
unul radier In
a insuftcicnte.

277 276
loane sau barete ~i determinarea variatiei momen!.elortncovoietoare pe
lnaltirnea acestoraconstitute un domeniu in careintervin foarte multi pa-
rarnetri, acarer evaluare exacta in calcule comporta uneledificultati. De
exemplu, diagrama de variatie a mornentu.ui incovoietor pe Inaltimea
coloanei diniigura 4.185estedirect dependents demcdul in careBe apre-
ciaza distrIbutia presiunilor active ~i pasive pe coloana. 1nIunctie dedia-
grama de mornente, rezulta dispunerea arrnaturfi longitudinale de rezis-
tenta ~i anume: 1apartea superioara a coloanei, in zona Incastrarii in
radier, seprevad 18vergele de 22mmdiarnetru, iar 'inpartea inferloara
18016 mm. Coloanaeste armata l?i eu 0 freta de 8rnmdiametru ~i pasul
de 15cm. Armatura longitudinala a coloanei se ancoreaza in radial' cu
mustiiti de100emlungime.
In figura 4.186sint prezentate deta:iile de armare ale unei barete de
2,60mlaiime 1,>i 80emgrosime. Larealizarea earcaselor sint folosite plase
sudate tip, de 6mlungime. Armatura longitudinala de rezistenta variaza
pe inaltime de In 40025 mm(1apal'tea superioarci), pina la 14025 nun
PC52, in treimea inferioara. 0mai marc rigiditate transversala a carca-
selor seasiguni prin prevedereo dinlocinlocaunor trien.
Fig. 4.18j. Dispuncrea armaturlt mtr-o coloana in functie de solicitarea cu
memento 1m'OVOctoare :
J - sudurncuuns.:ngurcordon(inexterior),
J[estemomentul deincastrare cese transmite 1aIundatie, consi-
derat la nivelul A-A;
S - componenta verticala a reactiunii stilpului, calculate in
planul A-A;
d - dimensiunea stilpului pe direclia deactiune amomentului
Incovoietor.
Se eonsidera distributia presiunilor si a fortelor ca infigura 4.184,a.
Arrnatura orizontala CD situata la partes superloara a peretilor paharu-
lui trebuie s a preia forta 110fiecarul perete revenindu-i forta ~n;Pen-
tru excentricitati man, este necesara armarea peretilor eu plase situate
la interior si exterior cu vergele pe directia Iongitudinala !1i transversala
aperetilor, asacumseindicainIigura 4.184,b.
Pentru 'ex~~~tricitati rnici ( M ~ 0.15) ~i dimensiuni reduseestc sufi-
s,
dent ~ase prevada 0 armatura inchisa pe partea exterioara a peretilor
(fig. 4.184,c). Peretii situati pe directia rezultantei eforturilor decompre-
siune flo pot Iiconsiderati cadoua consoleincastrate in fundatie, asupra
caroraactioneazasistemul deforte dinfigura 4.184,a.
Forta desmulgere Zr este preluata de armatura (2) , ancorata pina la
talpa fundatiei.
In peretii situati pe directie perpendiculara in raport cu rezultanta Ho
seprevedeaceeasi armature C D Iapartea superioara.
Rezultanta HII poate fi transmisa la fundatie fara ase prevedea 0a1'-
matura suplimentara, deoarece in aceasta interactiune srilp-fundatie nu
sedezvoltanici 0Iorta concentrata. Armarea stilpilor serealizeaza cuver-
gele Iongitudinale, de la care transmiterea eforturilor la armature din
fundatie sefaceasacumsearata infigura 4.184,b.
Placa fundatiei se calculeaza la incovoiere in sectiunea I-I
(fig: 4.184,a).
In cazul cind suprafetele in contact ale stflpului cu peretii paharului
nu sint rugoase ci netede (fig. 4.184,d), pentru 0buna incastrare este ne-
cesar eaadincimea depatrundere a stilpului in pahar sa fie majorata, de
1,40ri ratadecazul anterior.
De data aceasta distributia presiunilor decontact este modificata, iar
bratul depirghiea1f~rtelor Ho ~iHuesteZ=~ t.
3
4:4.2.4.Armarea coloanelor ~i baretelor. Inproiectareainfrastructurilor
cu slsteme de fundare indirecta, calculul distribunei solicita1'i1orla co-
unde :
JI
t:;;..2 d pentru -- =--200
N.d I
Grosimea d, a peretelui trebuie sa fie: d,:> _ !_ w unde weste ceamai
2
midi dimensiune agauri], dar eel putin 10ern. Adincimea deincastrare a
stilpului in pahar ttrebuie s a indepltneasca urrnatoarele conditii :
M _
t~ 1,2dpentru cazul -- ~0,];)
1\'(/
279
a b
Fig. 4.18i. Executiaelevatiilor infraslruelurilor eucofrajeobisnulte:
a- pentru pWi;b- penrru eutee.
4.4.3. EXECUTAREA ElEVATlllOR INFRASTRUCTURllOR
DE PODURI
Executarea elevatiilor infrastructurilor de poduri din beton sau beton
annat se realizeaza prin turnarea betonului in cofraje din lemn sau me-
talice. Cofrajele folosite la executarea podurilor trebuie sa Indeplineasca
oserie deconditii, ~i anume :
- safierezistente ~irigide ;
- safieetanse, lpentru anupermite .pierderea partilor fine din beton ;
- suprafata cevine in contact eu betonul s a fieplana ~i neteda, pen-
tru eliminarea unor Iucrari definisaj ;
- sa se execute simplu, sa se monteze si sa se decofreze usor, Ull'a
degradarea elementului debeton ;
- safoloseasca in cantitati reduse materialele deficitare ~i sapermita
unnumar mare derefolosiri.
Cofrajele obisnuite din scindurt ~i dulapi, folosite pina nu demult la
executarea podurilor, au devenit neeconomice, consumind un material ce
~ecere valorificat superior.
infigura 4.187,a se prezinta un asernenea cofraj pentru elevatia unei
pile. Se observa ca, pe zonele curbe, scindurile cofrajului se dispun ver-
tical, dupa generatoare. In figura 4.187,b se arata alcatuirea unui cofraj
pentru elevatia unei euleeinecate.
Pentru reducerea consumului dematerial lernnos ~iacresterii producti-
vitatii muncil au foot studiate sisteme deeofraje care sale Inlocuiasca pe
cele obisnuite.
Prin analiza posibilitatilor de tipizare a cofrajelor pentru diferite ele-
mente sepreconizeaza folosirea panourilor decofraje, aelementelor tipde
asamblare ~i montaj pentru panourile decofraj ~i aelementelor desusti-
nere apanourilor decofraj.
Panourile de cofra] sint realizate dintr-o rama de lemn pe eare este
aplicat un placaj de tip F (tego) rezultind elemente usor de manevrat si
modulat. Un asemenea panou poate fi folosit de 25de ori. 10ideea redu-
cedi consumului de material lemnos, se pot folosi tipuri de panouri de
cofraj cu elemente combinate eu metal sau nurnai din metaL Astfel, au
fost realizate panouri de cofraj cu ramil din tabla ambutisata sl p!adi din
placaj tego sau eu placa din tabla, cele metalice permitind un numar de
]00refolosiri.
278
~l
_ . , ~I ~1. - - ~- - _ . ~L - - ~~~_ . ~I . - - - - ~~- - - " I I _ t
~- ~ M m m ~
IlZ~J
f )
~
~
l
~ --t
~
,
~
~
. ,
, -~
"
tU 1
J! rr :H< !
tIPt,
+ ~ ~
t f litft:: l:!
l,l
, -~
,
~
<::)
~- - - - ~- - - - _ I ~ M~ ~'~I ~ _ _ ~
i ( J ' 9 ~ . ~ 0 0 ' 9 I ~
_ _ I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ~
flIIt 113{ Z ('I PlPpnJ ' PS' P/d ~ ~
281
t
A
t--
-B-f --
A - A
(I
Fig. -4.190. Cofrajul consolelorpileior
Iamelare:
a - vedere; b- atcaiutre; 1- proilluri
me1Ellce:2- panadeiemn: 3- jul(Ul'I:
4 - oanourr de cofraj: 5 - pllr:l.pei.
de principiu aunui astfel de cofraj este aratata in figura 4.188b, iar in fi-
gura 4.188, c, seobserva cofrajul intimpul executiei.
De asemenea, pentru executarea elevatiilor pilelor cu sectiunea trans-
versalA plina sau casetate de inaitime mare se potfolosi cofraje glisante
(fig. 4.189, a). Asemenea cofraje permit realizarea Iii a elevatiilor de pile
eusectiunea transversals variabila.
Pentru executarea consolelor la pilele Iamelare din beton armat, in
figura 4.190, b se arata modul de alcatuire a corajului, iar in fi-
gura 4.190, aseprezinta modul de alcatuire acofrajului pentru consolelc
pilelor Iamelare ale podului peste Dunare la Giurgeni-Vadul OiL
Pentru executarea elevatiilor pilelor din beton armat eu stilpi circu-
lari Iii riglii se folosesc cofraje metalice circulare la cofrarea stilpilor.
Acestea permit realizarea unui grad ridicat de refolosire, iar pentru rig!a
se foloseste un cofraj de tipul celui reprezentat infigura 4.191, care se
sprijina pestilpii executati Intr-o etapa anterioara.
Inainte de batonare se face 0verificare a cofrajului, care consta in
verifkarea dimensiunilor ~i formei, a modului de asigurare a rezistentei
280
.La uncle poduri realizatc inultimii ani s-au folosit sistema de cof'ra]e
n.Ol,. I?entru.elemente tip ell aceeasi sectiune transversale sau eu caractc-
rtstici .. specIale (lnaltime mare), care au dus In cresterea productivitatii
muncnsi laimbunatatirea calitatii lucrarilor,
Pentru realizarea elevatiilor Infrastructurllor viaductelor de Ia Por-
tile de Fier au fost folosite cofraje ca~aratoare sau autoportante. Schema
Fig. 4.1S9. Cofraje glisante :
a - vederc: b- atcatutroa de princlplu; 1 - panou de corraj : Z - neton turnat Inell'v,\ip'
3- prcse de rtdtcara a cofraJului; ;I - vergele de armatura ; 5- pl!ltformc de iucru. .
a
a h
Fig. 4.1S8. Cofraje c,Wiratoore sau autoportante :
It - vcdere: b- al('tliuil'ea de prmctptu: 1- panou de corraj : 2- spr!jlnJrlle cotraruru,
3- beton turnetanterior; 4- butoane deanroraj; 5- plattorme tieiucru,
283
Dupa lntroducerea podului provizoriu in cale, pr~mel~conv?aie v~r
cireula cu viteza limitata (5 krn/ora) dupa care se admite circulatia cu v~-
teza de maximum 30km/ora, tintndu-se podul provizoriu sub observatle
permanenta, pentru a se interveni daca exista pericolul de tasare sau de
pierdere astabilitatii blocurilor defundatie.
La scoaterea podului provizoriu, umplutura din terasamente se com-
pacteaza, iar ultimele straturi, pe 0grosime de aproximativ 1,20mse in-
locuieseeu0saltea din piatra sparta.
Nu se admit joante pe podul provizoriu. Aeestea VOl' fi dispuse la dis-
tante deminimum 3mdecapetele podului.
Fig. 4.192.Podprovlzorlucuprofilur'i metalicepentrutraversarea unei sllpAturi.
8-8 c- C
2 , S P r 2.J 8
~
I
8 f .U S
~'
I I
::- - _ - _ - _ - _
282
In exploatarea cailor ferate pot aparea situatii speciale, create de de-
gradarea locala a terasarnentelor, sau de necesitatea executarii unor lu-
crari care impun dislocarea pe anumite zone a terasamentelor ~i execu-
tarea unor sapaturi, cumar fi, deexemplu, repararea unor podete, repara-
rea zidurilor degarda si a cuzinetilor la unele culee, sau chiar executarea
unor infrastructuri noi. Aceste tipuri de lucrari se executa sub circulatie,
eu asigurarea neconditionata asigurantei circulatiei, eu un numar minim
de inehideri de linie si cu respectarea duratei maxime acondate pentru
inchiderile decirculatie.
In aceste Imprejurari se recurge la executarea unor poduri provi-
zori! (fig. 4.192). Un asernenoa pod provizoriu este alcatuit dintr-un tablier
metalic eu calea sus sau cu calea1amijloc, In functie deInaltimea decon-
structie disponibila, ,~i infrastrueturi alcatuite din blocuri de beton de
rnarca B100, fundate in terasamente. Suprastructura podurilor provizorii
este alcatuita din grinzi metaliee de inventar, asamblate cu buloane.
Culeele se executa ininehideri de circulatie, sau daca acest lucru nu
este posibil, seexecuta laadapostul unor .podeteprovizorii.
In functie de modul de executie a sapaturilor in gropi, se stabilesc Ii-
mitele maxime ale latimilor gropilor ce se pot sapa la taluz 2:3 sau cu
sprijiniri.
4.4.4. EXECUTAREA FUNDATIlLOR
CU AJ UTORUL PODURllOR PROVIZORII
si stabilitatit pe timpul betonarri. Se euraiA eofrajul de aschiile ~rume-
gusul de lemn rezul'tat la confectionare. Se ,prevad in acest scop ferestre
la partea inferioara a elevatiei ~i care se astupa la inceperea operatiei de
betonare. Este, de asemenea, necesara umezirea cofrajelor, pentru a nu
Ilabsorbita apa din beton ~i pentru marirea etanseitatii lor prin umflare.
Fig. 4.191.Cofrajul riglclor lapileleeuelevatiedinstilpi circulari si rig13
din betonarrnat :
1 - stllpl rurmatt tncoJ )ra,1cmctance circuiare : Z - proflluri mctallce: 3- pana
dial ternn ; ~- panourt de corraf.
r: ,
I I
I I
i . I
I I
I I
I I
l .J
r-L-J -,
I I
: I
I I
I I
I I
8: I ~L __ '"
I ,
,- _ J _ _ J_ ,
I I
I I
: I
I I
I I
I '
I I
~-__--.J
A-A
-,
443
Procedeelede montara a elementelor prefabricate alepodurilor sint
Vanate, acesteadeplnzinddeconditiilelocaleincareseexecutapodurile,
greutatile grinzilor, posibtlitatile deaccesale dispozitivelor detransport
~iridicat, inaltimeala caretrebuieridicate prefabricatele etc.
7.4. PROCEDEE DE MONTARE A GRINZllOR PREFABRICATE
. Rezemareagrinzflor pevagoanetrebuieS afieconforma cuschemade
InC'arcareavagoanelorrespective.Grinziletrebuie,sa fiecalate~i ancorate.
If) figura7.26seprezinta douaprocedeesimplededescarcaredinva-
goalIeagrinzilordinbetonarrnat.
b
Fig. 7.26. Descarcareaelementelor prefabricate din vagoanedecale ferata :
a - ru ajutorul cadretor portal; b - cu ajutorul grinzU de ridicare; 1- grindA din beton
arrnat : Z- cadru POna1; 3 - eablu de ancoraf : f - grindA de ridicare;S - eric; 6 - eon-
srructtc dIn lemn ecarrsat.
1
f
/
Fig. 7.2';. 'I'ransportul clernentelor prefabricate pe caleaferala :
1- diS pozitl\' derezemare stmplu sau cupivot.
d
...,--,) () /
7
t
)()
-(),) -) (
f.-
j I
I~
I
() ..
t
00 00
c
()b ..,
IA
' 8
b
g l
18
...
()
1
I()rH (;~)f H
()
a
445
ridicare, insa este necesar cadeschiderea macaralei safie suficient demare
pentru a se putea amplasa grinzile pe reazeme. Aceasta metoda se f010-
seste cind terenul permite accesul macaralei paralel cu axa longitudinala
a podului. Asemenea conditii se mai intilnesc lapasaje ~i la poduri peste
albii plate si uscate.
Montarea grinzilor indeschidere se poate realiza in mai multe moduri
~i anurne (fig. 7.28) :
- grinzile usoare se monteaza inmod curent cu 0 singura macara,
fara rnodificarea deschiderii macaralei, cu 0 singura stationare la nivsl
superior sau la nivelul terenului ;
- grinzile de greutati mai man, datorita imposibilitatii de rotire a
macaralei la 1800 sub incarcare, se monteaza fie cu ajutorul unei singure
macarale cu doua stationari, fie cu doua macarale. In timpul ridicaril ~i
deplasarii grinzilor cu ajutorul a doua macarale, palanele lor trebuie sa
fie in pozttie verticala. Pentru aceasta, una din macarale care are deschi-
derea mai mare trebuie sa se deplaseze incet pe orizontala.
Infigura 7.29 se prezinta unele detalii ale proeesului de montare a
grinzilor cu ajutorul unci rnacarale care se deplaseaza pe teren.
Platforma de asamblare sau de depozitare a.prefabricatelor se executa
paralel eu podul, in dreptul deschiderii, la 0 distanta care sa permits lua-
rea grinzilor depe platforma ~i asezarea lor pe infrastructuri. Pozitia rna-
caralei va fi paralela cu podul, intre platforma ~i pod (fig. 7.29, b).
Operatia de montare cu macaraua consta in ridicarea grinzilor de pe
platforma, rotirea lor ~i asezarea pebancheta infrastructurilor. Din aceasta
pozitie grinzile sint deplasate pe baneheta la pozitia lor din proiect, prin
ripare cu ajutorul unor carucioare speciale (fig. 7.29,a).
La acest tip de montaj, tensiunea din cablul de prindere agrinzii pro-
duce asupra talpii superioare 0 solicitare de compresiune H (fig. 7.29,c).
De cxemplu, pentru 0 grinda de 33,00m deschidere cu 0 greutate de
520kN ~i Iacare cablul face cu orizontala un unghi de 22, valoarea com-
ponentei orizontale II este de 645kN. Valoarea ~i excentricitatea ac'estei
forte mtroduc in grinda stari de eforturi ~i de deformatie importante, care
pot fi reglate prin dispozitive de prindere (fig. 7.30), care permit aplicarea
Iortei H cu excentricitatea dorita.
Pentru ca in timpul montajului sa nu apara solicitari suplimentare
fata de cele care se dezvolta inexploatare, se adopta dispozitive metalice
(de exemplu, traverse rnetalica de care se suspenda grinda prefabricata).
In Iigura 7.31se arata modul de suspendare aunei grinzi prefabricate din
beton precomprimat de 46,60m deschidere (1900 kN greutate) ~i menta-
rea pe infrastructuri cu ajutorul unci hidromacarale de tip Ajax (2500kN
capacitate). Grinda metalica cu zabrele pentru manipulare l?igrinda prefa-
bricata au practic aceeasi deschidere, astfel inclt prinderea sa se realizeze
inaxele de rezernare ale grinzii in exploatare, iar fortele orizontale slnt
preluate degrinda rnetalica eu zabrele.
444
F'ig. 7.28. Scheme de montare a elementelor prefabricate cu macarale : ,
a - ell 0macarasta\ionarA InaxapodUlU1, curottrela180'; b- eu0 macara stational''' in~r-~
pontie paralelA cu axa pOdulUi; C- eu 0 macara dispusA tn axa podulUI. care so rot<'steS.
se deplaseazA; d - cu douAmacarare, eu rotlrea uneta Si rotlrea Si depIasaTea celei de a d01l3.
l - element prefabricat; Z - macara; 3 - Intrnstructurll podulul; 4- axa longitudln.U\ a
podulUi; 1$1 U - etape de montare.
c
d
f
Montarea grinzilor indeschidere se poate face fie cu ajutorul unei rna-
carale amplasate la nivelul caii pe pod (fig. 7.27,a), fie cu macaraua la
nivelul terenului (fig. 7.27, b) sau pepontoane.
In primul caz macaraua lucreaza cu deschidere orizontala mare, avind,
ineonsecinta, 0 capacitate de ridicare redusa, In al doilea caz macaraua
lucreaza cu deschidere orizontala minima ~i deci are 0capacitate mare de
2 I f 2
7.4.1. MONTAREA CU AJ UTORUL MACARALElOR
cu B RAT MOB IL
b
a
Fig. 7.27. POtitia
rnacaralei 1amon-
tarea grinzilor
prefabricate In
d8SChidere:
" $1I, - deschlderea
macaralei InrllPOrt
euaxul de roure,
r.
I,
446 447
C
Fig. 7.29. Montarea grinzilor prefabricate ell 0singura maeara,
lJ
Fig. 7.31. Manipularea grinzilor prefabricate eu traverse metalica,
Iapodul pestegolful Maracaibo.
In prezent, indotarea Intreprinderilor noastreconstructoaredepoduri
segasesc macaraledemarecapacitatedetip Gottwald(fig. 7.32)~i Coles
(fig. 1.33~i 7.34),carepot fi folositelamontarea suprastructurilor podu-
rilor prefabricate.
Folosirea prefabricatelor intr-o rnasura tot mai mare in executarea
unor constructii de cele mai diverse tipuri irnpulsioneaza in permanents
6/2
A A
{/
Oefo/iv/ fJ
fig. 7.30. Dlspozltiv de prindere a
grinzilor prefabricate.
/nj/hmn
rl7rl~q~ rlg,(;~re
1lj,~~l77e~)I;
F o ,: " tTl' rldlc" re
fi,sdl"
"tYr)>"~j
cuc./<!I~
/Jr~ C<llilie
~,PM.Qmah
,Far,,- c,;/d/e
. r. . . IltPt: d~ oPrlo,Che co c,;/~'e
'eN!',J
1 . 1 cir!t. q 1 " ler" ,/
/. rr;1 !-
1.1' c/"rh~
1 ,,1 '1 :
la~
R
VI hi
ItN m m m
,
Sd!ledtd de 12;20m S<igea/a de 21(,'10 m
I
.36 ' : ~ T " $ G"?d/) ;>JoP 26" 61 ': } I - I
"'(~
" ,fO
KS.:J 1 . 7502 !'81'S
- - -
1
,to 'I,I~ .16.",:" (1 $1 )
1 . /1 1 0 2.1717 I 3JQ/) 1 1 (lQ I,
7.62 J ' . ' 7 . . .'O 2?11tJ 9(ll} IJ1 I!' 2.1'1Q 21i'75 750
" . 9,1 "
.9~>O 20,JJ) ?UO {lQ(l
2290 ?U(JY) ~7.f 6
t' C ,57 'M? 1 0'$ J ' ; J 1i'7S 2:lJO ,fI7S -(4(1 4
f?2t; . 5,61 ) /,.1 .'$' . , s o .US 21.2/) I. JO U JSfI . : J
/.'1'70 - - -
- 21.Q(l I/UO 2'>1 7
:;
1 5';0
-
- - - 20. 1 0 95Q 22.. ;>
. IF ;-
- - -
1720 70P ~2S ,;
.......'-
~-c
- -
-
-
I. (f,u/) 51'S
-
I
t-;t. ;" "
--
-
-
- -
7..//) 47S
-
I.
,5'ii.9e.7Ia de s(jS!l m SagedtoJ de .16,60 m
:- _ , , ;:
C'9.6Q ,"~Sfj
1 7.17 7'>0 J5. 1 O 26" $0 7(l() ?
(,,,
?t: u~ :!17m I S.f7 SSP J. !: 6'O IO $Q 5IltJ S
~.!.? 2J).,Q
t:.fJ'Q I . dli! 0125 35..10 IS~7 .17'> J
I '. -',Z 7 76,$Q '.?~f ~'/.2 337 3480 1 2&. 2 27S .1
I~.v 27/J() IP7S 2.<'> 275 J'r.JtJ 'liSP 197 2
f.!.2U
2?RJ 91 '; ' 87 225 ",.7
gq; " SO ' r
~u 2.I:?C 7aJ - 17S
'~. Jc
6 ' 7 ! F
r
~.
UI3 I
5q -
-
~7tJ S/2
- I
4. . Ntl 2t7. $'}
!
0I:/?
,
- i'IJ,J<J " 0()
-
;?,7.W;
1 . ;. 7. 7 I .J-V - - 25,.6Q . 1 1 . 2 -
,lfl.!>L' I),?O ?"'S - -
22,1)(1 25}')
SageaN ~ (l2.7tJ m S,jge~/dde su/) m
;#~
#I,9!J T /8.7$
- f - - I -
-
1 ' ::" . ' 7
.('.0 I ISiL_
-
I - - I
,
-
_!. i,2. ?
-If,1O T '~~!l!.._
f---:
- : 950 I IOJ -
1 'S. ~r
~. 't! I /"?;:S - s02tJ S'a!
" ~i" 1 '
. . r. : J< 'J T
If ~..-
, -
- 01 9. 80 71 2 -
~-:<" .'rIIO i~.
-
- - ~.:rll ,'(Xl -
~.,
_!7?-
t 0IT> - - " ~~tJ s
-
2~:~.-
sss I
jQ7
-
,
~. & JtJ2
1-.
-
2~{/) - P;J'
I .??;r - t
,
H. 6f1 n,f ' -
~&
!!Jd rz. r - - 4)N 175 -

..
! I i'
~D
~
p
:.....
~
"J : 1f
. L T \ . / i
I '\.
I.
ft ft I I
I I
~
- ~ 7. n '"M~f
"...~\!
I I .: I D !~-t-'l ~
0 , 0
"t..'!7 ....
-:J
r0
/J;iwmilll1;
~~
~+
7~
o ::!
W ,Jim" IJ/ in m
i.z., A tn
A I c 0
s
C 5. dJ
L
r 0 ltJf
r-t;-+-~_J
r
'f_'-~
J 2,#
."
~.~
'"
:~
t~
" to
i
ij
,
~
~
,
Fig. 7.33. Macara Co l es-Gargan tua.
448
'.
... .. ...
_.-
._ -I -
;~6
~:-'" ". ~.-r- ~ -1
':-; '-. ~~'~d .. f
1
~ ~ ~
_-
- "~l -'~ ':1 '/ I I
_- ~--- -~\\~~U11 ~ s ~
(~ --.-~~/.--~\::}.---- _. -~ ~ ~}-::~~
C:::~LJ-~ I /, ~ _ - - ."/ I
_ '~~1 1 \,J -l.';;:--~ ..... 1
~ ----~~~--
' - - ~~\ ~~~~~~~~~I ~V~~~- r - - ~~- - ~- - r - - . ~
I - ~~' ~\ _- +- - - +- - ~- - ~- - ~- - +- - - +- - - ~- - ~~~~- - - +- - ~~
-:
~- +- - ~\ ~~- +- ~- - ~- +- ~- - ~- - +- ~~- +- ;- - - ~~~ ~
1 \ ~
\, 1
~
~
r
~
~
~
~'r ~ $i'
~,
t : : : J
/
\'
Fig. 7.32. Macara Gottwold.
:if
I
>;
c
0.
c:
:!
e
::t
C T
5
:>
.J >
...
3
~
'oj
~.
~
....
!- '>
~
P>
0
Il>
0;
Il>
()
0
1 %
,
C)
Il>
0;
011
Il>
::J
-
c::
!"
r ; 0 ~ b J ~~ ~I~ ct- .
~~I~~
~I{~
s l"
d~~I~~
,~.I 4 >lt ..I~I~
!
~~~
,~Ifl; ,<0 'oJ
~;
~..,
I~ ; <'.,1 ' ;S ; !.l 'i. ,,~,
~~~
~:~
!S~
~Iti" ..
~::;1~,I'tl ~
~~
~:t;
~~~
I"",~ "'''
o..~
~h~~~~~i%
~~~
~:t~~
" ..... ~~~~ ,~~ ~~ t!1 " ~
I ~1 ~1 ~
~,~
~~t~
)i<s ~i~i~'= > ,~
....Si;;
~(~~ ~~~ ~~
~~
~ ~
II I I
~~ ~
y"
~. ~
V)
I
'~~j~
~.
I ~.
y,
1 "
~.
'(,
j- ~
''0 ;--- - )1 )
1 -
~
ro
I
<:J
I s :;
~
'tl q, ....
~~~ ~~~ ~
, ~...... \0.,'1 ,. ," -
"< 0 ~~~~
~.
~
~" .)
~~ ~~
Q ,,'-
t
" q,
~~~~
~
I
~~
~
~" ~I~~~~ ~ ~~
<::4 ~~
~,
r I I
I\){
~~ ~
;;- ..
~~
~
.~
,i-
,~
~
,~
~
~ -
~
~I~l~
~
tg ~
I s
..,,,
~
"'"
~~
~
i4 '
~ "
,,~
~
~~
~ II I
, . I I I . .
, , .. I I ~
~~
I I III
~h;
~~
~~
q: ~
I
'"
~
'- (.
~
-
;:
~ ~
"
~
'\). .
,1 >,,,,
..,
~. . .
"'~
~~
~
~
I I I I I I ; I I I J I
'~ ~~~~~
,
I II
I~
C l!~
~~
ilt~
~
~~:~f
~t
~
~~
~!S
.~ .~~
~:~
......
~~
~~~ - " .~~~
;-n~~~ ~~
~IS ~
~1
I
~~
"-'I'" I
~~ai~
.~I! <:l ~~
~~W~~~~~~ ~~ ~~ ~~ ~~
~~I
~~ "Ii
~
~
~
~.
~.
~'
... t;
~
~
~
~
,"
~"
~~ . . . ~
~
" ''''
,to, 0 ) ' 0 ~~~
~~
~
, to, ,,~
~~
~~~t!
~
~ ~
;::~
.~ I
,
~~ ~~
I
. . . ~~
~ ~1 '1 \1
~~
'lI~
~
~~ ~~ ~
~~ \:;~
N~I
~ ~~
~
( ; ( < : )
I
.~ '\)
'II
.~
~
,& ; .<:::
~
~ ~
9;-
~
"....
' I ) ' "
.... " ~
~'II
' I ) ' "
".... " ::::I I
~
tl
~ ~
I I I I I I I I I I
. I I I I
~~ ~;:: ~~
I I
" '~
~~ ~<lt
~~
:'j' ~
'<..
t.,;. ~
I I - - ~
~
~
t
~
,....
' I ) ' "
'" ... ~
"-
.... '"
'\)'"
" ,,,-
~<\o ~I
~~
I I I I I I I I I
I I I I I
~~~~ ~~~ ~
~~ ~N~~
I
<::l~
~
~
IiXUI
nso
S
.. ., . ..
_ ..
"".
.,
7 fL'o 17
S,
1.'5 sr ~ nl ~~.. 6Q
.
S,
\ II
"
IJ 9 eo
""
_)0 21 8 JI4 0/1 ;" 4 ~ &1)
\
9
,q
117 GI) il r. I .:~ 'PQ JI/I III 2~)9 J >& co
10 lD IQI) Oil 74 III J< t t l'
,
- ""
?()I J "J
"'
\
T! se U
"
I' '.~ I k 1 n~
~~ I:
,.,
..
tr s IS Ii/) IJ IF kJ . IJ J .-s~
\
J ianr fkTIi/lCdn! o.~.I, !~l'vld/!' '*~
V '~/Ptf~ ~ -: ; ; : : : : : '~ 7: 1..?P1i.; ",f"'-': I"'f>"h.; t !eC......
; r ..,J .,...
, 't- '.~'.-.. . 'to, ".'/'~;
"'."~ 1_J 1""t ~ ~ i
t., ,1.. ,( "t_, !;. .. _,.' t.. "...t .:f'Q
\
4 .~'(, .
; ; ~ , ~ - ~ I': ,; du~ ".' f ~ ;v, 'r ~t~' ~~/. f;~.::;. ;;'-::.;;;, Y o
\
'" II
,; "i; ; . ~ ~
.r & Sf) .lSSG .l.f (J 'D 371; Il Mil JGlG r r It'll str I.
\
(5 IiQD
~~,;-
*
I-W
.1111) is 7!111 NI& J I '9Q J IU ~~
"
S # I(j,}Q oM 1 '1 rio. :1 9 777 2U& .1J
,
"JO
et : . s I 5U fOJ ' GO :71 /191 SQ 1S NU ss
\
r ;s 1-1 j~~ l!G SI1 .U to 5T & .J Z !Q 4
K-
.~
~_ ,
ru
,.
.'
,,-I
6iJ "'.,
6if--
o(J _
~4 Uf #r12 6D i, 40 E < 7 o a
\ ' '"
Ill'
t~
..~.
"'''
< In GQ J ~ S J
I dj _
"
/7... .':1 ,] 'I'! J IQ t t l
h'
~-rr r r o ~" '8 < lU
'\ ;/- .
fil 15, :'5..( 1M}
't fl J<J ,'II 21 'G M 1 'J
~' 0 !/1
r:.y ; /Ijl
f: "/~ cY r : ('J ~ ~ i!' :U:;NII oto 'JJ/vr.?H~ u,- <,.v
= .0 ()~
;~ / ~
''''- 1 - c / " ,'
% ( 0
,/' j,r , 1 -
I: UJ I: ',v
tf6:; '*I'1J M; , ~4mo, .114, ."
InInl~ r /lH l.i(, i"
"
J
,;..
,p. ~
co
./
"
/
10 __
I
J
4
(
,
451
Macaraua portal este uncadru metalic avind deschiderea variabila in
functia de liitimea podului care se construieste. Stilpii se alcatuiesc, de
obicei, din panouri metalice cu zabrele, prinse cu buloane, Iar rigla este
un promL Pe talpa inferioara ariglei ruleaza caruciorul cirligului actio-
7.4.2. MONTAREA GRINZILOR CU AJ UTORUL MACARALELOR PORTAL
CARE SE DEPLASEAZA PE ESTACADE
SAU PODURI PROVIZORII
Fi9. 7.36. Montarea grinzflor prefab!'i9<l:tea~e-
unui pasaj superior eumacara decaleterata
Ardell.
Fig. 7.35. Macurfl cucapacitatedei-Idicare
de 1650kN.
dezvoltarea mijloacelor deridi-
care. Infigura 7.35sint prezen-
tate caracteristici1e unei maca-
tale de 1650kN capacitate de
ridicare, avind 0 mare raza de
aetiune, iar tnaltimeamaxima.
deridicarede121m.
Un procedeu eficient de
montare ae1ementelor prefabri-
catealeunui pasaj superior este
indicat infigura 7.36 incare se
folose~temacaraua de cale fe-
rata tip Ardelt (capacitate ma-
ximii de ridicare de 650kN),
sxistentaindotarea administra-
tiei romane decale Ierata. Du-
rata deexecutie apasajului este
redusa, iar tirnpul deintreru-
pereacirculatiei pecaleaferata
este minim.
Deasemenea, macaraua Ar-
delt seutilizeaza inmodcurent
Iaintroducereal;li scoaterea din
cale a unor suprastructuri de
poduri decaleferata.
Infigura 7.37 sint dateindi-
catii euprivire la pozitiile bra-
tului macaralei Ardelt ~i capa-
citatea deridicare corespunza-
toare acestor pozitii, precum si
clemente referitoare Ia gabari-
tul macara1ei intimpul func-
l,iOIl?rii. In tabelul 7.1se dau
greutatile elementelor ce pot fi
ridicate lacirligul mic, infunc-
tiedelnclinarea bratului maca-
ralei ~i de modul de sprijinire
(calare) amaoaralei,
Se mai poate folosi $i rna-
caraua pentru cale ferata tip
E.D.K 1000, avind 0capacitate
deridicare sporita de 1250kN
(fig. 7.38).
Fi,g. 7.34.MacaraColes-Centurion.
I O r ! c ' - o - : ; ; ; ; Q Y C u / / 3 ' 1' 0- ,; 1,; ae r ' {NUir c -
I
/k!sdt/q' ..r e~ Ct/ C C l/ <vI J I dr ac C JY <&' I J C 1I c d- o / e lal' ac .; >l- ve
R
~a.lL' la/Nul s?ale i c > 1 e.r aJ s}; ale /a/er a/ -sp",'e /.;r /e,r d.l
'.leN 18 # /..?I ( I fI .! kif ktV kJl 41/
m
Sti gea/a r le l$,aJm Sti feala r le I &.~m
3 ,ti_6 11: >1 C J fl75/)P 4a:~ 4a: J() - - - -
~S7 eaaa
g(}()o 3 125 .1 1 2S 8 S0() 8~.O J1700 J i lt) a
6'.ltJ ' Y l&: tJ '10!'1f) 2/ 517 2()()O 71 7( ]0 70() a 21 0.0 / 9Z$
7;62 k.;i:; () <' 1ft' ?J / 650 15.,/ 1 42()(J 42( ,0 llif) (J I SO)
.91 4 ! I I 12.f J?SQ / ?50 1125 .Nat J 2( J O 122,> / / SO
f' PM .?,NO 2/(1 9?S 850 .??5' 0 2i?SO sa.o tJ2S
15?()
-
- - - I S 50 I S:?" s sa 6'7~
Sagn/a de .18 ,.'i llr J 7 Sa',fealO' de 3 9. C C l m
762 easa J .;;tS1 7 /-17$ MO e
- -
..
9/4 .J?.f' t/ .].15.7 /200 es J O( ).O J O( }O 1f~5
1 ( 1 50
I E' 29 2(00 ?t70C i t! ",-;5 sa 2171717 1950 750 7l}{1
( "ltl (55,! } I H.ftl ii$ s .f/ 7 /$75 I #tJ O
SS(J ,,( 1 '0
/ 6' 3 0 1 2ao / 1775 so a
45/} / .~ .' >' 17 1 1 7<5 42,{
.775
aU!? ! J5! ) 6' / i17 37S 325 gO O 77S 300
e 7,)
<>' ; ' - 10
avo
- c 7S ; ]00 .??, ?SD 625 ; >517 eo ()
<>{4tl 7r }il 575 PSD P( )O C( J O sa 0 1' 5' 17 -
..?,7..$ 'u -
-
S(} 0 ~?S -
-
-
SajC ' <lI O ' tie 47t; m
Sageal<Jde s~.Jpm ,r i i gE';;1 31 i tf,(lt)P' I
(C I .I c .; (ilje)
.9.1 4 28so 28 ()O
1' 075 "'000
- -
12217 I 5'SO 1900 72'5 6'75 /tl( }O 1'7?5' 1.6' 17() ' o Q (J
1$.<?iZ 1 4.50 1.750
s ,?o ' ; ' So t.J S'tl / 3 0: ' 0
'275
,:!/J O
/ 8 ~?tJ 1 /( /:1 / o eO J7.J .125 ( 0"tJ ! JStJ 975'
6'7;5
2 1 . . 1 1 7 875 7:;'9 .?5(1 ees 8 2.f
72,5 ?tl~
~().O
.?~ sc a
2(70 - tSQ elf 5Z" ea.a
,~;
1?5
. >7.417 576' 475 - .f25 .; 50 47S
4( f.( )
J tl,StJ 4.[0 .715
.
",<5 .750 .??5
?7.;0-
711kN7U,t1{711/ (1{ lP.fkN fPSkN t{/ O k/ { fa?kK
Capacitatea der'idicareamacaralei. COles-Centurion
~; ' 7lff.,illni
.J; ","I )/ i n m
A 5.~J
H ~I JO
L f J . J 9
I f 1 041
1 ! ,Jl
l.1
J ,l!7_
q
* .Z 7
L~tiinl' fJ6"s: I
jl1 dl.1 .f5 m
/ 1. . . ' ~ 1 ; : : 0 1 Vp,-t..
. tlJ#
~ / d_~ flJI;r~ ?,In&. ' NUJI!!7
rii!l~
" " !If!. 4 . r. 1 U ,Dtr.;;"'PI/Ill
IV
UJ:1!~tlIiIIP,,!
452
hlaea1'3sprljlniti'l pe 8 reazerue(,\U contragrcutate
Macarn sprijinitli pe4reazcme extreme
to1!lla ~ieu contragreutate totalro
C11'ligul marc Clrligul ode Ctrligul mare Ctrligul mic
G,'t'utatea
I
Bratu! Greutatea I
Bra"j:ul
Grcututea I
Bmtul Greutntca I
Bm11l1
(k"l (m) (lu~) (JIl) (kN) On) (kN) (rn)
200 16,00 150 8,60- 90 16,00 80 17,50
-17.50
2;30 14,00 - -
110 14,00 90 16.00
2&0 l~.OO - - 1 HI 12.00 110 1.1.50
:;luI )
10,50 - - 170 10,50 130 13,00
470 9,00 - -
215 9,00 15t1 11,30
5iO 8,00 - - 2!iO 8,00 150 10,00
650 7,50 - -
281) 7,50 150 8,60
Capaettatea de-ddi(larea maearalet deeale ierata ARDm,T
Tabelul 7.1
Fig. 7.37. Macara Ardell.
435
a
Fig. 7.40. Montarea elementelor prefabricatecuunpodprovizoriu:
a - vedere; b- pod provtzortu.
Fig. 1.39. Montarea
grinzilor prefabricate
cuajutorul Dlacarale-
lor portal :
1- grindii prefabrtcatli;
Z - macara pOrtal; 3 -
catede rulare; f- in-
fr.astructurlle podulUi
orovtaortu.
7.4.3. MONTAREA ELEMENTELORPREFABRICATECU AJ UTORUL
UNUI POD PROVIZORIU
In aceasta metoda, de-a lungul inIrastrueturilor podului seconstruieste
un pod provizoriu prevazut cu cai de rulare (fig. 7.40, a). Grinzile prefa-
bricate asezate pe carucioare sint deplasate in lungul podului pe acest pod
pina in dreptul deschiderii, de unde sint ripate (deplasate transversal)
pind in dreptul pozitiei lor definitive, tot pe cmde rulare, cu ajutorul ca-
rt.lcibarelor. Sefolosese, de obicei, carucioare care asigura deplasarea Ion-
gitudH)ala ~i transversala (carucioare eu dubla directie).
r I .J .5 Q
434
8-8
~g-#t~~
, I I' t I
" ....
A -, .4
nat d e un troliu meeanic ~i care serveste la deplasarea grinzii in directie
transversala podului,
Pentru montaj se folosesc doua asemenea macarale portal, iar pentru
deplasarea lor inlungul podului - emde rulare eu sine de cale ferata
montate pepodurl provizorii (fig. 7.39).
Podurile provizorii au suprastructura alcatuita din grinzi metalice, iar
inirastructura din elemente metalice de inventar. Exeeutarea podurilor
provizorii din lemn nu este indicata, avind consum mare de material
lemnos.
Montajul eu ajutorul macaralelor portal este un procedeu sigur ~i ex-
perimentat, dar prezinta dezavantajul unei durate suplimentare pentru
executarea podurilor provizorii.
457
clnd reazemul din fata (prevazut cu papucul de rezemare) ajunge Indrep-
tul pilei, apoi se face calarea acestui reazem, transformindu-se astfel
grinda dintr-o grinda cu consola intr-o grinda continua eu doua deschi-
deri I I ~i 1 2 . Pentru ase evita pericolul de rasturnare agrinzii rnetalice in
tirnpul lansarii, Indreptul primului reazern se prevede 0contragreutate.
Dupa aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru, se lanseaza grin-
ztle:prefabricate in deschidere, folosind pentru aceasta operatie carncioa-
rele care ruleaza pe grinda metalica. Deplasarea grinzilor din axa grinzii
metalice de lansare si asezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in pro-
iect se realizeaza prin ripare, eu ajutorul unor carucioare. Dupa lansarea
grinzilor prefabricate din deschiderea prima I?i asezarea lor in pozitie de-
finitiva, acestea se rigidizeaza pe reazerne eu juguri, dupa care se mon-
teaza caile de rulare ale grinzii metalice. Se lanseaza pe aceste cai de
rulare grinda metalica pina clnd reazemul din fata ajunge pe pila urrna-
toare, dupa care operatiile se repeta.
Se pot de asemenea, fclosi grinzi metaliee de Iansare alcatuite din
panouri de inventar de 3,50 m la care barele sint imbinate la noduri cu
sudura. Aceste panouri se asambleaza pe santiere cu buloane realizind
grinzi de Iansare culungimea de 55,00m(fig. 7.42). Intrucit aceasta grinda
nu are contragreutate ~i raportul Intre deschiderile 1 1 Iii1 2 este mare, peri-
colul de rasturnare In lansarea in consola este evident. Pentru evitarea
accstu] pericol este necesar ca lansarea sa se faca eu grinda prefabricate
a~ezata pe caruclorul delansare la capatul grinzii metalice ; astfcl seinlo-
cuic~te efectul contragreutatii, iar deplasarea grinzii metalice ~i a celci
prefabricate se realizea7.a concomitent. Dupa rezemarea glinzii metaliee
?e lansare pe infrastructura montajul grinzilor prefabricate se face ca
10cazul precedent.
Fig. 7.42. Montarea grmzllor prefabricate
cu ajutorul unel grinz! metalice alcatuita
din panouri.
AA
" .
1H_.fS . fS1 . .5 17 5 .J I J 5 .J I J i 5.~ 5. 51 1 5. 51 5. id
,
..lr\ I I I I I 111\
I
f
-
~
- ~
~
I
I
r-
J . J . D I - ~ J .t'
456
c
Fig. i.41. Montareagt'lnzilor prefabricateeu lungimea de24-30 In ('Uajulor.ll lInl'i
grinzi metalicc delansare:
o I>i b - vederi; e - sChem11: ~- grlndll me'"..allcAde lansare; Z- (.:ontrtl~eulnle; :; - " !tU-
clor delansare; 4- C<llede rularc; J - grlndtl prelabrieat;).
b a
Grinda metalica deIansare este alcatuita ca 0grinda continua eu doua
deschideri II ~i l2 din elemente metalice de inventar tip U.I.~1 .reze-
mata pe cadre metalice rigide.
Doua dintre aceste cadre sint asezate pe carucioare de rulare, iar al
treilea (eel din fatA) este prevazut cu un papuc de rezemare. Aeest dispo-
zitiv de lansare este prevazut de asemenea cu doua carucioare pentru de-
plasarea longitudinala a grinzii prefabricate, carucioare care ruleaza pe
grinda U.l.K.M.
In capatul podului se amenajeaza 0platforma pentru asamblarea 8rinzii
rnetalice delansare ~i agrinzilor precomprimate, cind acestea sint alca'tllite
din tronsoane. Operatia propriu-zisa de montare a grinzilor se face in
mai rnulte etape (fig. 7.41). Se lanseaza in consola grmda metalica pina
7.U. MONTAREA ElEMENTElOR PREFABRICATE CU AJ UTORUL
UNEI GRINZI METAUCE DE L ANSARE
Podul provizoriu (fig. 7.40, b) se executa lafel ca eel pentru deplasarea
maearalelor portal, eu ealea de rulare la nivelul banchetei cuzinetilor.
In aceasta situatie, zidul degarda al culeei se executa dupa montarea ele-
mentelor suprastructurh.
In figura 7.46 este prezentat un mod de executie utilizat, de obicei, in
cazul suprastructurilor de poduri realizate din tronsoane prefabricate,
asmnblate pe 0plattorma special amenajata peterasamentele delauncapat
al podului si trase in deschideri. Unasemenea procedeu de executie prezinta
avantajul eliminarii eonsumului de lemn sau metal in esafodaje. Pentru
faza de Iansare se executa palee provizorii, amplasate astfel Incitsolici-
t~ri1ecare apar in suprastructure pe durata Iansarti sa fie limitate .
.Numarul !,li pozitia fasciculelor postintinse, precum si valoarea fortelor
de precomprimare sint precizate pentru faza de montaj (fig. 7.46, b), res-
pectiv pentru faza finala (fig. 7.46, c).
oalta solutie care permite redueerea momentelor incovoietoare in
grinzi pe durata Iansarii !?i care evita neeesitatea construirii unor palee
7.4.7. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI
PRIN iMPINGERE
obicei, sub forma depalee triunghiulara eu 0talpa de rezemare, care ser-
veste ~i la deplasarea lor transversala. La ambele capete ale bigii sint pre-
vazute palane pentru cablurile care servesc la rnanevrarea grinzilor ee
se monteaza.
oschema a montarii grinzilor cu ajutorul bigilor este prezentata in
fl~ra 7.44, iar in figura 7.45 se dau earaeteristieile elementelor folosite
13Iansarea eu 0biga aunor grinzi de 14m, respectiv la lansarea eu doua
higi aunor grmzi de 20mdeschidere.
Spre frq/fJ.J7 /(/I
--ftpt't-;;~
11
rpn irQ/iII JtJkH 5
Fig. 7.4.5. Montarea
grinzilor cu biga :
a - cu 0blgA; b -
cu douA bigl; 1 -
billa eu diametrul de
-10em: Z - cArucio!'
de100kN; 3- caru-
etor de 150leN; 4-
PIli.a1l eu douA role
de JOOkN: s - palsn
,'u ttel. role de150kN;
6- calederutare cu
ecartament de 1msl
$inti Up24; 1- ea-
btucudlametru de
20mmpentru tansa-
re; - eablu eu
diametru dE' 16mm
ocnsru ancorare.
459
Fig. 7.H. Montareaunei grlnzi prefabricate ouajutorul bigtlor :
l - caructor de tansare: 2 - palan montat pe blgA; 3- palan ancorat de te,'en; 4 - cubtul
de Iansare; S- cabtutdeancorare ~gr1.n~ii; 6- cabiut deancorare al bigil.
-_ _
- _
-_
Bigile sint eatarge de montaj executate dinIernn sau din metal, care
se asaza in pozitie verticala (sau eu 0mica indinare) ~i sint sustinute de
un sistem de tiranti Iegati Ia capatul superior. Bigile se construiesc, de
6
7.4.6. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR
CU AJ UTORUL MACARALELOR CATARG (BIGI)
Aceasta metoda consta in aducerea gtinzilor in desehiderea respective
pe 0eale de rulare par~ela eu pod~l, amp~asata la nivelul t~r:nul_ ui ~i
ridicarea grinzilor pe infrastructuri, Iolosind doua planuri mclmate
(fig. 7.43). . ~ A _ _
Metoda nu este indieata cmd mal~lnlea la care trebwe sa fie ridicate
grinzile este mare, din cauza consumului exagerat de material metalie
necesar pentru realizarea planurilor lnclinate.
7.4.5. MONTAREA GRINZILOR CU AJ UTORUL
UNOR PLANURI INCLINATE METALICE
Fig. 7.43. Montarea grinziior prefabricate cu ajutorul planurl lor Inclinate rnetahcc.
r:_ -.,~tC .:~ .... ~!;:~ c::-_ ::_ ~.,
t~ ~~ L~ .~~ m
\
T n Iuncrie de conditiile locale ~i de organizare generala a exccutiei
lucrarilor se pot imagina si realiza si alte dispozitive pentru montarea
ele:nt'lltelor prefabricate ale podurilor, Asemenea dispozitive au fost fo-
IOSlte~a montarea grinzilor de beton precomprimat ale viaductelor po-
du!uj peste Dunare la Giurgeni-Va'dui OiL Grinzile au fost executate pe
~antje-.pe poligoanc special amenajatc, care permiteau executarea 1? i de-
7.4.8. DISPOZITIVE SPECIALE DE MONTARE
- durata de montare ~i de demontaro a cof'rajului este redusa ;
- armatura se poate prefabrica ;
- distants de transport pentru arrnaturi ~i beton este redusa ;
- serepeta cicluri deoperatii identice ;
- lucrarile 5e pot executa Ia adapost, pe durate intinse ale anului
calendaristic.
Falfl de metodele clasice de executie, acest procedeu a condus la ceo-
nomn de 5 pina In 10% din valoarea suprastructurii podului.
A" .. As nlllem~lifet',SdIo0fljuluf
P r . .. I}lflf,dsfr vdvr t1e I'lJtfului
Fig.7 ..r l. Montajul unci suprustructurt prln Irnpingcre Ioloslnd hobanc.
=r=e~~,~~ ." ...
- P,m#.?/qrt p.;k::i tit IJdtll1l.
II """"kcvm,,,;
-1r'J/"r~.II/ic.lir: titnr lQn
-P r ~~"'n".im3f'r "tiitili,,;
043 A. A,1 P, ~ oS Il
.=LC:tJ c,

J. ,.
4, A2 A3 A~ As 1 II
r JJJO f5 J1lIS.M IfI.J7K ;W :JS .7 /J I;J,G D
.Ia. _ Ie J . .., .
1(30
provizcrii este prezentata in figura 7.47. Prezentarea unor faze caracte-
ristice din timpul lansarii tablierului poate asigura Intelegerea rolului
hobanelor ~i in acelasi timp aimportantei deosebile a suprnnarii paleelor
provizorii, mai,ales in cazul unor viii adinci.
ovarianta a acestui procedeu de executare a podurilor consta in f010-
sirea unor tronsoane mari preturnate, avind in mod obisnuit Iungimea 10
plna la 30m. T ronsoanele se toarna in cofraje metalice fixe, situate. in
spatele culeelor, unele in continuarea celorlalte, apoi se asambleaza prin
precomprimars. Impingerea suprastructurii in deschidere se face in etape
succesive, corespunzind lungimii unui tronson. In mod obisnuit, tirnpul
necesar pentru turnarea unui tronson de suprastructura nu depas..:~!? te0
saptamina, oricare ar fi lungimea lui. Daca se folosesc: un cofraj metalic
dernontabil si cimenturi cu Intarire rapids sau se aplica tratamente ter-
mice pentru grabirea Intaririi betonului, este posibil sa se reduca timpul
de realizare a unui tronson.
Pentru micsorarea lungimii consolelor de tablier se mai pot Iolosi
grinzi metalice cu avanbec. Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient Ia
construirea unor poduri lungi sau care traverseaza vai adinci.
Se stie ca trei sint factorii principali care deterrnina costul podurilor
executate din beton precomprimat : materialele, man opera si cofrajele.
ell toate progresele considerabile realizate in. metodele convention ale
de constructie, costul cofrajelor ~i al cintrelor sau esafodajelor se ridiCfi
intotdeauna la 20-30 % din costul total al suprastructurii. In procesul pre-
zentat, costul manoperei, al cofrajelor ~i cintrelor se poate reduce
deoarece :
- echipamentul necesar este simplu ~i putin costisitoI';
- se folose~te un cofraj fL'( ~i scurt, care se refolose!1te deun numur
mare de ori;
c
Fig. 7. 1G . Suprastructura montata prtn Impingere:
(! - montarea u-onsoanelor pe ptattorma de asambtare $1 reauzarce nrecornprtmaru iehnologiC("
b - rmpanger-ca In descmdere : c - suprastructura executata C'Il pozl\1a definit.i.v(l a fasciculc.lof
de precomprtmare ; A-D- palel provtzoru.
.4 A
.. :J ;;r~-
" ..
b
a
!.Cf.Ptlm
1--
463 462
La cxecutarea unei suprastructuri continue (72,60m+84,90 m+
+84,90 m+35,80 m) realizata din tronsoane mari prefabricate s-a folosit
procedeul prezentat in figura 7.51.
Elementele prefabricate au fost asezate in pozitie definitiva, rezemind
pe esafodajels realizate din piese metalice de inventar. Dupa Irma-
direa armaturilor, au fost turnate tronsoanele monolite de 50cm
1ungime ~i placile inferioare situate in dreptul reazemelor intermediare.
E~afodajele s-au demontat aupa intiirirea betonului twnat 1afata 10cului
~iprecomprimarea suprastructurii. Adoptarea acestei solutii este conditio-
7.4.10. MONTAREA SUPRASTRUCTURILORDE PODURI REALIZATE
DIN TRONSOANE PREFABRICATE,CU AJ UTORUL
UNOR E$AFODAJ E
In situatia cind podurile traverseaza ape adinci, se poate adopta me-
toda de montare prin plutire (fig. 7.49). Grinzile sau chiar suprastructura
in intregime sint montate pe 0 platforma amenajata pe cheu, prevazuta
cu dE ~i carueioare de Iansare. Slepul Iestat este adus la mal, suprastruc-
tura podului este Iansata si apoi rezemata la capat pe slep. Ridiearea la-
blierului 1anivelul aparatelor de reazem sc realizeaza prin scoaterea les-
tului din slepuri.
In vederea preluarfi mornentelor negative care apar In Iaza do Ian-
sare, a fost conceput un dispozitiv-catarg. In eontinuare se trage ::jupl'a-
structura indeschidere, se a~azain amplasament pe calaje ~i apoi pe apa-
rate de reazem.
oalta varianta a montajului unei deschlderi intregi prin plutire c~ns!a
in executarea suprastructurii pe0 platform a(fig. 7.50), riparea acesteta In
pozitarea mai multo!" grinzi, Din aceste poligoane, grinzilo au fost preluate
pe doua carucioare, cu ajutorul carora s-au transportat pe cai de ripare
~i lansare plna in amplasamentul de montaj. Din aceasta pozitie au fost
ridicate cu ajutorul unor dispozitive ell brat oscilant fixate pe rigla
pilelor ell ajutorul unor buloane (fig. 7.48).
Capaeitatea de ridicare afiecarui dispozitiv a Iost de 800kN (greutatea
unei grinzi fiind de aproximativ 1400 kN). Grinzile au Iost rldicate pina
deasupra nivelului cuzinetilor, de unde - prin Inclinarea bratului aces-
tor dispozitive de rnontaj - grinzile au fost asezate pe carucioare de
riparc, amenajate pe rig1ele pilelor. Cu aceste carucioare au fest deplasate
in pozitia lor definitive.
pozitia care perrnite celor doua slepuri sa 0 preia liitransportarea ei prin
plutire (in contracurent) plna, in amplasament, unde se asaza pe calaje
pe infrastructuri.
Existu posibilitatea de a se simplifica mult operatiunile de manevrare
pentru montarea unei suprastructuri prefabricate daca aceasta este incar-
cata pe un singur slep. In acest caz se adopts solutii deosebite pentru a
evita rezemarea in consola a tablierului, de exemplu prin utilizarea unor
grinzi metalice (fig. 7.50, b ~i c).
Procedeele de transportare si asezare a suprastructurilor 'prin plutire
se recornanda cind aeestea au greutati foarte mari, iar r1urile sint sufi-
cient de adinci. Montarea unei suprastructuri intregi eu ajutorul unei ma-
carale plutitoare de mare capacitate s-a utilizat la executarea podului
Pontchartrain din S.U.A.
Nurnarul mare de suprastructuri identiee a creat avantaje irnportante
pentru prefabricarea grinzilor, pentru montare. Se poate observa cD.la
montaj s-a fo1osit un cadru metalic, care aperrnis suspendarea suprastruc-
turii in macara, iara a se introduce solicitari suplirnentare (v. fig. 1.17).
7.4.9. MONTAREA SUPRASTRUCTURILORPODURILOR
PRIN PlUTIRE
f n b
Fig. 7.4/i.Dispozilivespecialedemontarcagrinzilor prefabricate:
a - dl~POliti\" denrmcereagrinzH: b - dispozttlv derldlcarecubrat oscnam.
e
r " " : ;2'" B t_ = -",= -:::-::::-:= ..-:;;;= = := = _ = _ = "",.a.taM zi
Fig. ,AD. Montarca grinzflor
prefabricateprin plutire.
465 30- Poduri dinbetonarmat
c
8-8
Fig. 7.52.Executiainconsolaaunui
poddinbetonarmat :
a - exeeutta amorset prtn turnare pe
e!;a.fodaj; b - exeeutta tronsonului T.;
c - executia tronsonului T,: 1~%
urantt; :1 - platforma de Iueru; 4-
contraxreutate.
A-A
a
Utilizarea pe scara larga aprocedeului deexecutie inconsola apodu-
rilor dinbeton arrnat ~i beton precomprimat seexplica prin tendinta ge-
nerala deeconomisire amaterialelor de constructie necesare la executia
clasicape esafodaje, precurn ~i dereducere atimpului deexecutie acon-
struc1iei prin folosirea deelemente prefabricate. Eliminarea esafodajelor
lapodurile executate inconsolarecomanda caacest procedeu safieindi-
cat Incitevasituatii caracteristice, ~i anurne ;
- lapodurile care traverseaza vai adinci sl delungime mare;
_ pentru podurile la care seimpune respectarea pe tot timpul coo-
structiei aunui gabarit denavigatie dedimensiuni apreciabile ;
- lapodurile cuinfrastructuri Inalte.
Primele poduri construite inconsola auiost executate dinbeton armat,
lacarearmaturederezistenta setnnadea euajutorul unor mansoane file-
tate sauprin sudura (tfig,7.52). Inpartea superioara asuprastructurii deja
7.5. PODURI EXECUTATEIN CONSOLA
nata deposibllrtattle deexecutare apaleelor (nivel scazut al apelor, adin-
cimemicasaurnedie avaii etc.) ~i dedotarea intreprinderii eu materiale
deinventar.
464
Fig. 7.51. MOnUlN'asuprastructurrlor cuajutorul el?aiudajl'lOl".
c
Ji'ig. 7.50. Moniareasuprastructurilor prtnptunrc :
a ~i c - en un !;lep 1>1grindil metalle(1: l : > - CU doufl
stepurt : 1- platiorma deexecutleaSllpraslnlCIW'il.
a
4137
illrealizarea unor incastrari provizorii indreptul pilelor (fig. 7.54, a), fie
seexecuta lainceput deschiderile marginate folosindu-se esafodajele, dupa
care se continua executia 'in consola a deschiderii centrale (fig. 7.52, a),
sau se executa uncadru rigid in zona infrastructurilor (fig. 7.54, b).
Tehnologiile de realizare a podurilor prin procedeul de executie in
console prezinta 0mare varietate. Se dau incontinuare unele detalii pri-
vind modul in care s-au exeeutat lanoi in tara citeva poduri din acest tip,
precum si unele tehnologii speciale folosite la lucrarile din strainatate.
Podul peste Cerna la Orsoua (v. fig. 5.32) a fost executat prin menta-
rea in consola a tronsoanelor prefabricate cu ajutorul unei macarale Got-
twald de 800kN capacitate ~i doua dispozitive metalice de sustinere, fi-
xate petronsoanele precomprimate anterior. Dispozitivul de sustinere are
aproximativ 50kN greutate ~i este alcatuit din doua grinzi-zavor :;;i
4 grinzi tubulare montate in dreptul peretilor tronsoanelor ~i anume:
doua slut prinse de tronsonul montat anterior si altele doua de tronsonul
ceurmeaza sa se monteze. In interiorul acestor grinzi tubulare culiseaza
grinzile-zavor.
Procedeul tehnologic se desfasoara pe faze, dupa cum urmeaza
(fig. 7.55) :
- faza I:montarea dispozitlvelor de sustinere-grinda tubulara I de
tronsonul precomprimat anterior; grinda tubulara 2 de 'tronscnul ce ur-
rneaza aIimontat (fig. 7.55, a) ;
- jaza a II-a: ridicarea tronsonului A eu ajutorul unei macarale
(fig. 7.55,b) ;
- jaza a lJI-a: introduce rea grinzii-zavor, a dispozitivului de susti-
nere in grinda tubulara 2 ~i eliberarea macaralei de greutatea tronsonu-
lUi A (fig. 7.55, c). Se monteaza sehela de lucru latronsonul A ~i se rididi
tr~nsonul B cu acee~i maeara, repetindu-se operatiile de introducere a
grmzii-zavor etc. ~i latronsonul B (fig. 7.55, d) ;
- faza aIV-a: intrdducereu fasciculelor pentru precomptimarea tron-
soanelor A ~i B, matarea rosturilor cu mortar sau lipirea lor cu ra~ini
epoxidice ~i, infinal, precomprimarea aeestor tronsoane (fig. 7.55, e).
Pentru celelalte tronsoane opera~iile serepeta.
Tn faza a llI-a de executie grinzile tubulare ~i grinzile-zavor asigura
apropierea ~i departarea tronsonuiui de virful consolei precomprimate, eu
alutorul adoua vinciuri hidraulice. Reglarile mici deorodinul a2-4 empe
verticalii ~ipe orizontala a tronsonului sustinut de catre dispozitiv, in ve-
Fig. 7.54.Realizarearczomarl!peinfrastrucrurtleIntermediare:
CI- l::lCastrarC provtzorie : b - n!zemare pc cadre ~ide: 1- reazem provizoriu: 1- le~l~m
de.tin1tiv: 3 - tasC1CIIIde precomprtmare- 4 - cadr u rigid.
L---:x-----------~r--l
tJ C--_ -------::t; ---~. . . ;
'1tf~ ~jl,
I I " "f '4Y/J.'$.'W~ I I ,
~_ ~ ..: L_ J y :""J
o
466
executata se monteaza profiluri metalice fixate de suprastructura eu aj u-
torul unor ancore pentru asigurarea stabilitatii ~i avtnd 0zonadin Iungi-
mea lor in consola, De aceasta consola, prin intermediul tirantilor 1 .!1i 2
(fig. 7.52) este agatata platforma care foloseste la cofrare~ s~pras~ructurii
pe lungimea Z I. Se armeaza acest tronson T1, se betoneaza si d~pa. ce be.
tonul a ajuns la marca prevazuta in protect, se deplaseaza profilurlle me-
talice 1otr-o noua pozitie, pentru executia tronsonului . T2. In toate acesie
faze de Iucru trebuie asigurata stabilitatea constructiei. .. .
Un dispozitiv de constructie simpla pentru betonare~ structu~ll in
consola (fig. 7.53) consta dintr-un esafodaj in consola, sustinut de tiran.~
cu ajutorul caruciorului care se deplaseaza pe sinele montate. in zonadeja
executata a grinzii. Esafodajul consta din doua fer~e verticale, contra:
vintuite transversal. Partea din spate a fermelor se fixeaza cu 0centura
de grinda executata, la partea inferi.oara. Descintr~r~a se ~e~lizeaza cu 0
presa hidraulica, dupa care esafodajul se lanseaza 10pozitia ~rma~oar~
cu ajutorul carucioarelor mobile. Deplasarea fermelor Iapartea mfenoara
agrinzii exeeutate seasigura ellajutorul unor role.
Executia in consola a podurilor s-a extins considerabil prin foiOSlrca
betonului precomprimat. La inceput, s-a utilizat metoda turnarii in con:
sola, care ca~i la podurile din beton armat, prezinta dezavantajul cadupa
turnarea fiecarui tronson trebuie ~teptat pina clnd betonul ajungc J a
marca prevazuta, dupa care se realizeaza pretensionarea armaturilor. In
prezent, de 0larga riispindire se bucura metoda executarii in consolli fo-
losind elemente tronsonate prefabricate, cu implicatii deosebite asupra
reducerii duratei de executie apodului.
At'it la podurile pecadre, cit ~i la cele pe grinzi continue sau eu arti-
culatii, executia incepe din zona reazemelor intermediare, turnindu-se be-
tonul in consola sau montindu-se elementele prefabricate ~nceledoua de:-
chideri, operatiile exeeutindu-se simetric, pentru anu se produce dezcchl-
librarea constructiei prin 10carcarea nesimetrica. La podur~le p~:adre,
stUpii acestora pot prelua unele solicitiiri din 10carcarea neslmetnC3, d~r
la grinzile cu rezemari simple, pentru faza de constructie se recurgc fle
~
Fig. 7.53.Dispozifiv ell ferme pentru betonarea in consola:
1 - pre:sl!hldrauUc4 pentru regtarea po~t!ei :fenuei $i descmtrare : Z - tirant( reglt-
bill: 3 - grJ ndA transversalA; 4 - ferma ~n consoia ; 5 - cabturt pentru m.anevr-are..
fennel; 6- rrouu,
A-A
~.
0
Q
I
J
,/ S
r
- - - - - - ~~~~- - __ ~ ~ ~ ~469
468
derea asigurarii unei asamblari corecte s-au facut eu ajutorul unor
~uruburi.
Proeedeul de montare a tronsoanelor descris mai sus seIoloseste daca
exista posibilitati de acces pentru macarale t?i daca inaltimea de Ia teren
plna 1asuprastructura podului este mai midi decit inaltirnea maxima la
care poate ridica macaraua ironsoanele respective.
oalta realizarc in tara noastra in dorneniul podurilor executate in con-
sola 0reprezinta uiaductui Ciitu$a. In prima etapa au fost executati stilpii
cadrelor, dupa care s-a eontinuat eu executarea monolita a unei parti din
rigla (10,30m), simetric fata de axa stilpilor, pentru a se crea spatiul ne-
cesar montarii carucioarelcr folosite Ia executia in consola (fig. 7.56).
La baza stilpului se due, en ajutorul unor trailere doua tronsoane si-
metriee montate fiecare pe cite 0platforrna. Pe aceste platforme segasese
instalate tamburele en fasciculele de precomprimare, utilajele de preten-
sionare ~i alte dispozitive de lucru. Platformele stnt ridicate eu ajutorul
unor palane ale carucicrului de sarcina piria in dreptul intradosului tron-
sonului To, de unde stnt deplasate in lungul viaduetului cu ajutorul eartl-
cioarelor de lansare, pina in dreptul ultimului tronson montat anterior.
In aeeasta pozitie caruciorul de lansare este ancorat in spate de supra-
structura podului euajutorul unor dispozitive speciale.
In eontinuare, platforma este deplasata eu ajutorul caruciorului de
sarcina care rulcaza pe grinda consola acaruciorului de lansare plna cind
Fig. 7.55. Procesul tchnologicdecxecutioin consolacuajutorul grinzii-7.u\or.
e d
f 2 2 2 2
c o
471
Fig. i.59. Tipurilc deprefabricatefoloslte:
1 - COlOMa; 2- s:tindli decoronamener 3- element pretabrlcat pentruetevattapuet:
A-D- etcmerueprcrabrlc~1:epen~t'usupra... tructura,
+-1-J/KlJ-$/Jrlk/(
223/kN
Fig. 7.58. Pod InOlanda executat in consola,
470
Fig. 7.5i. Fazeledeexecutie a podului peste
SomesIaSaluMare.
llf'==il
~
..
.
tronsonul aajuns in pozlua ne-
ccsara de montaj, Se continua
operatia deridicare atronsonu-
lui pina Iapozitiadefinitiva din
proiect, se introduc fasciculele
de precomprimare in golurile
prevazute de tronsoane dupa
carese toarna mortar in rostul
dintre tronsoane. Dupa Intari-
rea acestui mortar seintind fas-
ciculele deprecomprimara con-
form prevederilor din proiect,
seexecuta injectarea si betona-
) ea blocurilor de ancorare ale
fasciculelor pretensionate. In
acelasi mod se procedeaza pen-
11'U montarea tronsoanelor ur-
matoare.
Podul peste Somes la Satu
Mare afost realizat prin proee-
deul de executie in consola
(fig. 7.57).
lti faza I, dupa executarea
fundatiilor pe chesoane lii tur-
narea stilpilor verticali ai ca-
drului, s-a realizat cu ajutorul unor esafodaje 0 amorsa monolita ce cu-
prinde consolele cadrului si tronsoane decite 18,00 mlungime din deschi-
dcrea centrale.
In [aza a II-a, dupa intarirea betonului din amorse ~i pretensionarea
fasciculelor necesare in aceasta faza, s-au realizat in continuare prin tur-
nare inconsolaspre axa deschiderii, inca doua tronsoane de :16,00mlun-
gime fiecare, prin betonarea succesiva aunor zone de3,00 mlungime.
Tn faza a III-a, dupa intarirea ultimului tronson turnat ~i pretensio-
narea ultimelor fascicule necesare inaceasta Iaza, cu ajutorul unui esafo-
daj agatat decapetele celot"doua console, s-a realizat ultimul tronson
(1~,OOm) pentru inchiderea structurii.
In [aza a IV-a, s-au blocat tirantii si s-au indepartat reazemelc pro-
vizcrii interrnediare pecares-au turnat amorsele.
In [aza a V-a, s-au realizat consolele detrotuar, calea ~i parapetul.
Dintre podurile mai reprezentative executate in strainatate trebuie
mentionat poduZ construit in Olanda (fig. 7.58), in special pentru gradul
inalt deprefabricare aelementelor podului, atit aleinfrastructurilor, citfli
ale suprastructurii. In figura 7.59 se prezinta schematic tipurile !?i greu-
tatile elementelor prefabricate transportate peapa cuvasespecial amena-
jate, iar infigura 7.60 sint indicate fazeledeexecutie pentru riglele cadre-
lor. Iolosindu-se in acest scop 0 grinda metalica cu zabrele.
Podul de cole terata. La Vourte, executat peste Rhone (fig. 7.61), re-
prezinta una dintre cele mai remarcabile realizari in domeniul podurilor
pe cadre din beton precomprimat. Executia acestui pod s-a Iacut in con-
ditii cutotul particulare, folosindu-se inmod [udicios datele locale. Podul
are cinci travel decite 60 mIungime, sustinute pe cadre dublu articulate
avind 56mdeschidere. Aceste dirnensiuni au fost adrnise a priori pentru
473
Fig. 7.61. Podul decaleferata La voulte.
A-A 8-8 "C
FoZI} 1 1 1 - 0
__.., .._-- __, .J2n'n'iunU8"'U*hhiitr
Fig. 7.60 . Fazeledeexecutiealeriglcl suprastruct II':'.
aseputea folosi fundatiile podului pearce dinfont! distrus intimpul raz-
boiului. Sectiunea transversala a riglei este alcatuita dintr-un cheson cu
trei goluri, de 5,50mlatime ~i cu inaltimea constanta de 2,425m. StUpii
au, de asemenea, sectiune casetata, cu Inaltimea variabila : 3,50mla in-
castrarea inrigla ~i 1,50mindreptul articulatiilor. Indreptul pilelor sint
prevazuts grinzi independente care reazema pe cadrele din traversele
adiacente, de 8,00m deschidere, asigurind continuitatea tablierului. Podul
estevizitabil pe intreaga sa lungime prin interiorul casetelor.
Procesul tehnologicde executieapodului LaVoulte acontinut inprin-
cipal urrnatoarele faze deexecutie :
- construirea inprealabil astilpilor eu ajutorul unor esafodaje verti-
cale exeeutate pe pile~i realizarea unor cadre stabile, deforma triunghiu-
lara, prin precomprirnarea provizorie a grinzilor independente de 8,00m
deschidere situate lapartea superioara (fig. 7.62) ;
- executarea riglelor cadrelor pe tronsoane succesive (fig. 7.63, a) si
simetrice, turnate in consola (2,75m lungime) cu ajutorul unor cof'raje
glisante sustinuta pe grinzi metalice de inventar (tip Bailey), lansate din
pila in pila. Fasciculele au fost pretensionate pe masura executarii tron-
soanelor inconsola ;
- reglarea eforturilor incadrele triplu articulate (inainte de blocarea
articulatiilor din mijlocul deschiderflorj pentru actiunea Incarcarilor per-
manente (inspecial produse debalast), pentru definirea cuprecizie aefor-
Fig. 7.62. Executlastllpilor cadrulUi podului LaVoulte:
1 - COfraj inleriOr; t - corra] exterior; :1 - gIinda metalJcA tiP Bailey; {-
cAruc.iar; 5- grindA de rezemare; 6- TOst
a-

filzo Y i-q
T
T
-

-
!dZIl / ( 1 _ _ . . , . . . . 't!lttU9 ;, , ******'i" ...UUl;
Fu zo 1 1 -( / -_ .., .. .r.:::'" ~!nh !Tn..t'nil;
IdZll1 /h __ .... . 1 . 1 ' ~u * **i:i:#, , i8* Ii';'
I C I C I I
Fl/zo iY -o _ _ . . . . . . . . 2.U e.:.;*ii!j"t.:.w ='uunr;.
I 0 I O . I
Fu Zll r, --, . r 'Z . . : : : . : a t : . : . : : : . : : : : . 9 : ''! ! ! lhU 'Y
-
;_

~
~7J1 2 ; /J I2 .IJ .f 1 2 ; ff ~lJ ll
- 2 ,2 f
I
~Z.9J
W I t, ( J
1N J .95 .fJ IJ
1 t 7.5 1 J
- J D /){ I
,
Wi
-
~
i :~w
<dZ 7
-=
+I7. IJ 0 C 8 A 8 C IJ IJ C B A 8 C IJ
U-=- ---T----------
rve: ~IJ /){ I 2J , W211. 9~kll I
Pentru executia podurilor pe bolti si arce este necesara de cele mai
multe ori realizarea unor constructii provizorii, numite cintre, capabile
sa preia incarcanle din greutatea betonului proaspat, utilajelor 9i mate-
rialelor folosite labetonare.
Dupa modul de alcatuire si, in special, dupa modul de rezemare, cin-
tl'elepodurilor pe bolti si arce se pot incadra in doua rnari categorii :
cintre rigide~icintre elastice.
Cinirele rig ide se alcatuiesc ca si esafodajele, avind puncte de reze-
mare pe intreaga deschidere a boltii sau a arcului, Incarcarile cintrului
sint transmise 1a Iundatiile provizorii prin intermediul unor elemente
comprimateverticale sauInclinate.
7.6. PROCEDEE DE EXECUTIE A PODURILOR
PE BOLTr ~I ARCE
turilor inainte de a fi transforrnate in cadre static nedeterminate, elimi-
rrind0mare parte din efectele contractiei ~icurgerii lente a betonului :
- blocarea articulatiel provizorii prin completarea ~i matarea rostului
central ~i pretensionarea armaturilor care realizeaza continuizarea riglei
(fig. 7.63,b) ;
- verificarea definltiva a fasciculelor pretensionate pentru intregul
ansamblu al lucrarii ~i injectarea mortarului incanale;
- executarea lucrarilor auxiliare, la grinzile independente situate
deasupra pilelor.
Problemele deexecutie, odata concepute si incadrate in procese tehno-
logice precise, au ridicat doua aspecte esentiale : calitatea materialelor
puseinopera~icontrolul precomprimarii realizate efectiv.
b
Fig. 7.63. Exccutia riglelor cadrului podului La Voulte :
a - betonaree. Ineonsola: b - dtspunerea tasc1cutelor de precompr1mare; 1 - cotraj :
z - gnnda metalicA tip Bailey: 3- grlndAde rezemare.
1910scitble
1~rqsckvle
55.00
a
52/o,fC'icv/e
I
TrohSO/J