Multiculturalism, globalizare, sincretism, sinteza a artei recente de la

inceputul secolului XXI.

- 29 mai 1453 - are loc oficial caderea Constantinopolului
- 23 februarie 1455 Patrunde oficial tiparul cu litere mobile al lui Gutenberg.
- Secolul ! are loc oficial inceputul renasterii.
C"t# leg#tur# e$ista intre aparitia renasterii si cele doua e%enimente anterior amintite &
'%ident ca este o intrebare retorica. Cu siguranta ( caderea Constantinopolului a repre)entat
un factor e$trem de important legat de modificarile scarilor de %alori intelectuale specifice
'uropei acelor %remuri. Crestinismul ortodo$ a pri%it %ictoria musulmana la ni%eluri
apocaliptice. 'a nu repre)enta in acceptiunea crestina o simpla cucerire teritoriala sau
politica. *ceasta cadere o fost pri%ita ca un act de manie e$ercitat de un +umne)eu
nemultumit de credinta supusilor sai . ,n consecinta trebuia sa se efectue)e o re%olutie morala
si o re%olutie intelectuala( pentru a iesi cum%a din climatul ce a deran-at di%initatea. +ar(
simultan in 'urpa se producea un fenomen incredibil de sinergic cu crestinismul. *paritia
unui tipar eficient( capabil de a dispersa rapid si relati% ieftin informatiile( spri-inea din plin
efectul de populari)are al scrierilor religioase( iar aceste publicatii creeau piata de desfacere
pentru tiparnite. .n acelasi timp( tiparul e$tindea si informatiile laice( in toate formele sale de
e$istenta de la acea %reme. ,n plan cultural( re)ultatul a presupus o largire a statusului
cunoasterii si al mentalitatilor la ni%el european. +ispersia scrierilor presupunea e%ident si
dispersia modurilor de gandire. Ca urmare a acestei stari de fapt( coroborat# si cu
reintoarcerea la %alorile mai mult sau mai putin epistemologice ale filo)ofiei grecesti antice(
superioare din acest punct de %edere celor medie%ale(renasterea a presupus un salt si un
progres cu totul e$traordinar.
Progresul stiintific( aprofundarile filo)ofice( cele artistice( ca si cele general culturale(
specifice renasterii si perioadelor ce au urmat au inregistrat o curba ascensionala mai mult sau
mai putin uniforma. /n mare salt( poate comparabil cu cel al renasterii este legat de
modificarile specifice sfarsitului de secol , si cele ale inceputului de secol .
,n ce masura aceste sc0imbari au a%ut loc in functie de aparitia si e$tinderea rapida a
fotografiei si ulterior a imaginilor cinetice( este de asemnea legate de intrebari retorice. 1u se
pot face aprecieri clare( pentru ca nu e$ita posibilitatea de a cuantifica urmarile e$tinderii la
ni%el global al celor doua in%entii nemaintalnite anterior in e$istenta omenirii.
Secolul a fost marcat de progres stiintific si cultural la cote superioare poate celei
renascentiste. ,n artele %i)uale( fotografia si filmul au produs modificari de gandire imposibil
de apreciat. Progresul amintit( a fost constant de-a lungul intregului secol la un mod mai
mult sau mai putin linear.
2data cu sfarsitul de secol se sfarseste pentru totdeauna e$clusi%ismul prelucrarii
informatiilor de catre om( la ni%el de uni%ers. Calculatorul si ordinatoare e$istau inca din
ultima treime a secolului ( dar e$tinderea informati)arii electronice la ni%el de masa
generala a omenirii( are loc o data cu inceputul secolului ,. Simultan cu globali)area
informaticii( se e$tinde la ni%el gigantesc( modificarile de gandire ca urmare a certificarii
descoperirilor genetice( ce pun in cumpana la modul foarte serios raspunsurile la intrebarile
legate de gene)a. 'nigma lui Gauguin 3 4 Cine suntem( de unde %enim( incotro mergem &4
capata in acest fel alte dimensiuni.
*m putea cred( spune ca secolul , marc0ea)a inceputul celei de a ,, a renasteri. +ar
nu o renastere a unor %alori pierdute si resuscitate precum a fost ca)ul primei renasteri( ci
aparitia unui nou nascut recompus pe alte coordonate( anuland unele din genele epocilor
anteriore.
*cum la inceput de drum( noul nascut descopera lumea. +escopera aspecte si
fenomene. Si incearca sa le acumule)e( sa le interprete)e si sa e$traga conclu)ii. 5ineinteles
ca este foarte entu)iast( dar este stangace si supus greselilor. /rmea)a sa se maturi)e)e. Pana
atunci %a mai a%ea inca coatele -ulite ale copilariei.
'ste indiscutabil faptul ca in aceste momente micul monstru( respecti% calculatorul( ne
ra%asaste si ne descumpaneste.
1u suntem siguri de nimic. 1u suntem siguri daca este mai mult constructi% sau mai
mult distructi%. 1u stim daca efectele pe care le are asupra noastra sunt bune sau informatica
este o noua forma de drog( care la un anumit moment de%ine noci%a si de neinlocuit. /n lucru
insa il stim sigur6 Ca nu mai este cale de intoarcere.
,n domeniul artelor %i)uale ca si in alte forme de arta( nu au mai e$istat frictiuni intre
adepti si oponenti ai utili)arii calculatorului cum au fost cele ce s-au manifestat la aparitia
fotografiei.
,n scurt timp( aproape toata lumea a acceptat( ca se pot folosi orice fel de mi-loace
te0nice cand este %orba de arta. /tili)area calculatorului insa( a produs mari modificari in
mentalitatea artistica legat# de abilitatile te0nice ale artistului. +e multe ori ( un obiect artistic
contemporan( creea)a ambiguitati. +e multe ori nu mai putem a%ea nici o certitudine
referitoare la %irtuo)itatea artistului de orice fel ar fi el. 1u stim in ce masura nu suntem
pacaliti de anumite 4 abilitati 4 ale utili)arii calculatorului. Ca urmare( %irtuo)itatea artistica
nemaiput"nd fi obser%abila si recognoscibila si apreciabila( sa do%edit astfel ca nemaifiind de
luat in seama la modul serios. ,n atari conditii( in mod firesc artistul ( criticii si publicul cauta
sa gaseasca alte %alori stabile si recognoscibile obiecti%. '%ident( ca aceasta nu este c0iar o
problema de moment. 'a a e$istat constant si in perioadele anterioare. *rtistii secolului in
mod constant s-au intrebat daca o lucrare trebuie sau nu sa manifeste si semnele unor
%irtuo)itati. +ar era o problema de optiune. *cum %irtuo)itatea tinde sa nu mai fie nicidecum
un etalon serios de apreciere a operei unui artist sau a acestuia. 1atural ca in aceste conditii(
scalele %alorice s-au orientat e$clusi%ist aproape spre concept. 2 opera de%ine importanta prin
mesa-ul semantic pe care il poarta. 2ri un mesa- nu poate fi nou decat o singura data si
anume la prima citire. 7a o citire secundara mesa-ul pierde sensul de dialog si se transforma in
istorie. 'l de%ine perimat o data cu consumarea sa. *stfel( opera de arta conceptualista tinde
sa de%ina una de unica folosinta. ,n acest sens( arta se alinia)a perfect la tendintele actuale
economice orientate spre consum( si inlocuire.
+ar( in orarul de functionare al dialogului dintre artist si public( incep sa apara de
multe ori unele disfunctii. *rtistul tinde sa oboseasca sa tot gaseasca concepte noi( iar
publicul suprasaturat de informatia oferita de toate mi-loacele te0nice actuale( este si el la
randul lui tot mai putin dispus sa asculte noutatile cui%a. /rmarea unei asemenea stari de
fapt ( salile de e$po)itii de arte %i)uale( sunt aproape e$clusi% populate de artisti si critici.
Publicul este un mare absent. 2ri daca public nu este intrebarea care se naste este
urmatoarea 3 *tunci pentru cine se face arta & 'ste arta un teren pe care se culti%a doar
produse pentru artisti & Si in acest ca)( cine plateste produsele & 8ai are loc si o
comerciali)are a acestor produse& ,n ce mod & Se %a a-unge doar la un troc intre artisti & Se
pune aceasta intrebare deoarece in ultimul timp( pentru multe opere de arta de consistenta
materiala( nu e$ista beneficiari decat tot printre producatori.
+eci( este necesar de a se constata ca
opera artistica este una( iar fenomenul artistic este alta. +eseori se poate intampla ca un
e%eniment artistic( spumos si interesant( sa nu presupuna si aprecierea obiectului artistic(
acesta pier)andu-si utilitatea o data cu inc0eierea %ernisa-ului e$po)itiei. ,n acest fel( se poate
a-unge la moartea obiectului artistic( fenomen care este foarte pre)ent. +ar moartea sur%ine ca
o necesitate absoluta & Sau obiectul artistic este mentinut intr-o atmosfera otra%itoare &
8oartea %ine pentru ca obiectul este prea batran si decrepit( sau obiectul este un a%orton
insuficient de)%oltat pentru a de%eni %iabil &
,n dorinta de a gasi noutatea care sa spri-ine si sa certifice %alabilitatea obiectului sau a
e%enimentului artistic( creatorul contemporan cauta de multe ori cu febrilitate informatii
a-utatoare. ,ar cand noutatea nu mai poate fi gasita in propria curte este cautata la %ecini.
*cest fenomen a presupus aparitia multiculturalismului artistic aproape mondial. 9ot mai
desc0isi spre necunoscut( artistii ultimelor decade au e$plorat si e$plorea)a cu a%iditate orice
idee de orice fel. 1u mai e$ista oprelisti( stiintifice( religioase( morale( sau de alta natura.
2rice este bun daca este nou. ,n felul acesta tind sa dispara orice forme de traditie. *stfel(
aceasta pierde sensul %aloric ade%arat de mentinatoare a unui circuit cultural( in fa%oarea
unui sens fals de frana perimata a progresului. 9raditia este eminamente legata de trecut( dar
ea este primordial pastratoarea unor %alori ce deri%a din saltul calitati% generat de
cunoasterea colecti%a. 9raditia inseamna rafinament nu prafuire. /nde nu e$ista traditie(
e$ista e ade%arat totala libertate. +ar o libertate asociata cu 0aosul( sau mult mai corect spus:
cu anar0ia. *ceasta libertate este capabila( sa produca mari %alori culturale sau mari distructii
dar la modul aleator( necontrolabil. 9raditia este un moderator sau un arbitru. ,ar traditia nu
este neaparat imuabila( put"nd uneori fi si ea a-ustata( dar foarte rar si intr-o foarte mica
masura( pentru ca prin insasi esenta sa aceasta este urmarea unui proces de rafinare. 1u poti
rafina ce%a la nesfarsit si mai ales nu foarte radical..
Ca urmare a unei asemenea stari de fapt( in plan artistic obser%am functionaea unui
diferential. 2ri apelam la traditie( cu speranta ca %om gasi rafinament( ori apelam la noutatea
absoluta care ne poate genera surpri)e. +ar sa a%em simultan si una si alta nu este posibil. 2ri
e$ista traditie cu rafinament dar fara focuri de artificii( ori e$ista e$plo)ii luminiscente dar
fara de control.
,n principiu( pentru ca arta nu este facuta doar de un singur indi%id( cu certitudine ca
este foarte posibil sa e$iste ambele forme simultan. Pot e$ista artisti ce tin de traditie(
adresanti spre un anume public( si pot simultan sa se produca si artisti re%olutionari a%and un
alt public. 9oti pot coe$ista pasnic. *sa cum niste sporti%i ce practica fotbalul pot trai in buna
comuniune cu niste 0alterofili. 1ici unii nici altii nu-si produc disfunctii de %reun fel. ;iecare
cu sportul sau si cu suporterii sai. *tat unii cat si ceilalti pot fi mari maestri ai sporturilor. +ar
fotbalistul greu %a putea a%ea forta 0alterofilului( iar 0alterofilul nu o sa poata in general sa
aibe mobilitatea fi)ica si intelectuala a fotbalistului. +e aceea si publicul( prin polimorfismul
sau e$istential si de orientare( %a fi directionat preponderent spre o directie sau spre cealalta.
Ce opreste arta sa e$iste si sa se manifeste multidirectional si polimorf precum sporturile&
Sigur doar tendintele e$clusi%iste ale unor grupuri cu a%"nd gandire si atitudini radicale si
confiscatorii. *rta este buna nu in functie de ceea ce face( ci de felul in care face ce%a. *cest
modus operandi da sa%oare lucrarii de arta. Ce anume spune o lucrare anume( mai degraba da
consistenta unei manifestari filo)ofice. 1u inseamna ca o lucare artistica nu pote fi filo)ofica(
sau ca o lucrare filo)ofica nu poate fi una artistica. +ar este deran-ant sa fii pus in fata unei
opere filo)ofice care scartaie teribil in mesa-ul sau semantic desi este artistic pre)entata( cum
de asemenea este frustrant sa fii pus in fata unei opere de arta care comunica unul sau mai
multe mesa-e sau concepte foarte interesante( dar care sunt pre)entate negli-ent si fara gust.
8ondiali)area planetei are ca motoare principale economia si politica. *ceasta
mondiali)are nu %i)ea)a binele economic general al maselor largi de oameni si nici confortul
politico-social al acestora. +e asemenea nu %i)ea)a binele ecologic al planetei. 8orti%ele
macroeconomice si cele militarist imperialiste impun diretiile de deplasare generale ale
tuturor societatilor umane contemporane. +escoperirile ma-ore ale filo)ofiei ultimilor decenii(
sunt utili)ate in scopuri politice.
Se %orbeste despre faptul ca teoria 0aosului sau efectul de fluture au fost pastrate
multi ani ca secrete militare de catre anumite state. *ceasta teorie de)%olta cu probe
concludente faptul ca si cele mai mici manifestari generatoare de sc0imbare pot produce
modificari in lant la ni%el uni%ersal. Cu atat mai mult sunt capabile de modificari acele
e%enimente produse constient. Se %e0iculea)a si se simte ca fiind reala ideea de aplicare a
unor metode bine structurate stiintific( prin care se urmareste mentinerea populatiei planetei
intr-o stare de amorteala intelectuala. Pentru a se reusi acest lucru( se stabilesc directii prin
care re)ultatele superiore obtinute prin tra%aliu intens si cercetare( sa nu fie spre interesul
maselor largi de populatie( si sa nu fie moti%ate. *stfel( pentru unele grupari cu putere la ni%el
planetar( in arta se doreste sa e$iste preponderenta unor manifestari artistice de gen pop. *u
fost intens mediati)ate ideile ce stabileau normalitatea mediocritatii. <osep0 5eu=s a decretat
ca orice om este un artist. *ceasta este insa doar o asertiune si atata tot.*lti analisti ce au
urmat au de)%oltat ideea dupa bunul lor plac. Ce inseamna ca este artist & +e care artist & Si la
ce ni%ele de performanta a-unge & 1e interesea)a orice productie artistica( indiferent de
%aloarea sa & Cu siguranta orice om este un artist daca este suficient de capabil mintal( dar nu
orice om este artist plastic( si mai ales nu orice om este un artist plastic bun( '$ista scari de
%alori6
'stetica a aparut ca o preocupare a oamenilor tocmai din dorinta de a stabili
epistemologic c0iar( modalitatile prin care se pot ierar0i)a operele artistice( si implicit
creatorii sai. *stfel( estetica moare atunci cand nu mai are moti%atia de e$istenta. +aca nu
mai e$ista ierar0ii( nu mai e$ista necesitati de e%aluare. ,ntr-o societate fara etaloane poti
impune propriul sistem de %alori fara dificultate.
Statele /nite ale *mericii si-au impus propria scara de %alori. +uc0amp a sapat
groapa tra%aliului artistic. 5ineinteles ca nu numai el. *u participat ulterior o mare de artisti
certati cu %irtuo)itatea( care s-au impus performati%( dar de foarte multe ori fara performanta.
+iletantismul a fost in%ocat ca necesitate de lupta impotri%a pedanteriei. +ar este o mare
eroare. +iletantismul nu poate naste decat mediocritate. Pedanteria poate fi inlaturata tocmai
prin studiu acerb si profesionist. 8arii artisti( prin cunoastere pot elimina atat acele elemente
recognoscibile si usor de definit( ca si pe cele inefabile( ce pot fi responsabile pentru e$cesul
de rigoare.
/nii artisti au desenat cu mana stanga desi erau dreptaci( pentru a scapa de prea multa
%irtuo)itate. *ltii au apelat la gestualism( tot din dorinta eliberarii de normele prea e$acte.
+ar aceste forme de e$ecutie te0nica %i)ea)a boicotul e$actitatilor suparatoare in plan estetic(
insa fara a anula normele estetice de ba)a. +aca rigorile te0nice radicale pot fi depasite
apeland spre e$emplu la gestualism sau informal: aceste manifestari fiind caracteri)ate de o
anume eliberare fata de normele te0nice de e$ecutie( anumite legi estetice ce functionea)a de
la sine( fie ca le recunoastem sau nu( nu pot fi incalcate fara sa se a-unga la non%aloare. 'ste
indiscutabil faptul ca sistemele estetice stabilite de Platon sau *ristotel sunt incomplete sau
partial gresite. +ar sunt totusi sisteme. /rmate inteligent sau genial pot produce cu siguranta
opere de foarte mare %aloare multe milenii de aici in colo. 7ibertatea fara lege insa produce
doar anar0ie. *nar0ie nu 0aos 6 >aosul are o logica e$acta de configurare in functie de
atractori. *cesti regulatori e$ista in orice e$istenta aleatoare. +ar p#ot fi mai greu sau mai
usor descoperiti. >aosul in arta poate da multa sa%oare unei lucrari artistice. *nar0ia insa
produce disconfort.
,n multe situatii din manifestarile artistice contemporane( artisti incompetenti produc si
spri-ina artisti incompetenti( impunand non%aloarea ca regula si construind sisteme. +aca
reusesc sa atraga si artisti %alorosi de partea lor( cu atat mai bine. ,ar daca mai sunt si sustinuti
finaciar re%olutia este gata . ?e%olutia nu e%olutia. '$ista o diferenta de mare insemnatate
intre aceste fenomene surori. '%olutia presupune de)%oltarea treptata cu trecere de la un ni%el
inferior la unul superior( pe cand re%olutia inseamna doar detronarea unui sistem. +e multe
ori re%olutia are caracter in%oluti%.
@ Caderea regilor bucuria nebunilor.4 Sc0imbarea unui sistem cu anularea tuturor
acumularilor de %aloare al acestuia nu are cum sa fie un act intelept. '%olutia este necesara si
producatoare de progres( dar ea nu presupune egali)area formelor de e$istenta. 2 anume
sc0imbare in conformatia unui soarece poate fi un act e%oluti%( iar pentru un liliac sa fie unul
in%oluti%.
*rtistii secolului , indiferent de domeniul lor de aplicatie( se afla intre Scila si
Caribda( doi monstri nesatiosi doritori de a ing0iti total creatia artistica. Pe de o parte e$ista
libertatea re)ultata ca urmare a subiecti%ismul ui generat de inprecii)iile comunicarii
informatiei in forma sa pura( cat si a di%ersitatii modului de perceptie generala a ade%arului(
iar pe de alta parte e$ista dorinta de certitudine i)%orata din legi si canoane.
+aca ancorarea in traditie( in doctrine imuabile( tinde sa fie daunatoare artei prin
pericolele manierismului si a pre%i)ibilului( nici libertatea de e$presie impinsa pana la
ipocri)ie ne fiind mai sanatoasa.
*ctuala atmosfera artistica este specifica unei economii artistice specifice goanei dupa
aur. *rtistii( dornici de o recunoastere totala si rapida la cele mai inalte ni%ele( nu mai sunt
atrasi de ideea unui tra%aliu constiincios( generator de castiguri mici si lente. Se doreste
ma$imum de re)ultat cu un minim de efort( calul de po%ara fiind prospectiunea. ;iloanele
principale aurifere insa in general sunt descoperite( si pot fi e$ploatate de doua categorii de
mineri( respecti% de cei norocosi sau cei cu foarte multi bani. Ceilalti cautatori( mai putin
fericiti raman niste pier)atori( fara nici un fel de recompensa pentru cura-ul munca si
suferintele in%estite in aceasta acti%itate.
+aca in ca)ul cautatorilor de aur( situaia celor care pierd este anticipabila si usor
e%aluabila( alegerea acestui gen de acti%itate fiind e$clusi% dependenta de optiunea celui ce se
implica in ea( in sectorul artistic actual( sistemul mondial de organi)are al %alorilor generea)a
orientarea artistilor. ,n mare parte nu mai e$ista obtiunea alegerii intre ati%itati prospecti%e si
cele producti%e. 1imic nu este apreciat ca fiind %aloros daca demersul artistic se face pe o
linie de-a e$ploatata. ,n felul acesta( aproape toate acti%itatile artistice sunt facute grabit(si de
multe ori negli-ent sau neprofesionist.
+e asemenea subiecti%ismul instalat peiorati%( impostura( si ipocri)ia sunt manifeste
si sunt infiltrate pernicios( in insasi esenta e$istentei artistice.
*firmatii aserti%e de%in e$presii ale unor legi cu caracter general( plecate de fapt de
la unele aspecte particulare. *stfel de abordari mai mult sau mai putin filo)ofice sunt destul
de frec%ent intalnite in mentalitatea secolului trecut si actual. *firmatii de tipul 4mortii artei
4( a 4mortii autorului 4( sau a obiectului( afirmatiile de tipul 4 orice om este un artist 4 (
de)%olta un caracter profetic e%olutiei artistice ( dar nu prin ade%ar absolut e$istent intrinsec
ci prin enunt declarati% sau legislati%.
+e e$emplu( afirmatia amintita anterior( apartinand lui <osep0 5euis ( respecti% 4
2rice om este un artist 4 a generat o perceptie subiecti%a( plecand de la o obser%atie limitata a
autorului( si a fost perceputa ca un ade%ar particular. *stfel( putini ganditori au putut remarca
faptul ca e$ista o diferenta de realitate intre afirmatia 4 2rice om este un artist6 4 si 4 2rice
om este un artist plastic 4. Sunt doua lucruri total diferite. +aca orice om este un artist ( nu
orice om este un artist plastic( dupa cum nu orice om este un mu)ician. +e asemenea orice om
poate fi un artist( dar este foarte discutabil cat de bun este acesta. Prima afirmatie a lui 5euis(
nu se referea la toti artistii din lume.
*semenea erori de anali)a si perceptie( i)%orasc din subiecti%ismul transmiterii si a
receptarii umor mesa-e literare( predispunand dupa cum am spus c0iar la impostura
intelecuala. +in nefericire( asemenea afirmatii se pot metamorfo)a din asertiuni in legi si
dogme( iar urmarea unei asemenea stari de fapt( pro%oaca realitati e$istentiale. ,n ba)a lor se
a-unge sa functione)e societatea( dupa standarde mai mult sau mai putin bolna%e. Ceea ce
este general pare a fi normal. ;oarte des aceasta eroare cumplita de gandire( mentine intreaga
societate umana intr-o eroare in fiintare.
8odurile prin care are loc manipularea constiintelor se ba)ea)a de multe ori pe
e$ploatarea unor scapari intelectuale pe care un anume ganditor le produce( constient de
falsul produs sau nu.
Spre e$emplu( ;oucault( face referiri la pre)enta sau absenta autorului afirmand ca
acesta poate sa nu e$iste( cum ar fi ca)ul celor ce pre)inta un discurs in spatiul social prin
intermediul scrisorilor( a contractelor -uridice sau a graffiti-ului. +ar in %altoarea de)%oltarii
enunturilor analitice si apreciati%e( se uita faptul ca documentele -uridice( unele scrisori si
unele de)%oltari de tip graffiti( nu au nici scop nici re)ultat artistic. 'le pot fi considerate insa
forme de arta daca %rem sa fortam intelectual lucrurile. ,n esenta( se poate accepta cu usurinta
ideea ca e$ceptand dorinta de e$centricitate( nimeni nu o sa fie e$ta)iat de forma de
pre)entare 4 artistica 4 a unui contract de %an)are -cumparare ce %i)ea)a transferul de
proprietate al uni autoturism spre e$emplu.
?epetitia consc%enta a unui slogan poate crea false ade%aruri. +aca repetam prin
diferite mi-loace( cu diferite %oci( foarte des afirmatia conform careia un contract de %an)are-
cumparare poate fi egal ca %aloare cu +i%ina comedie( si ca este o forma de e$primare a
artelor %i)uale( %om obtine in scurt timp o groa)a de adepti( capabili de a crea ade%arate
sisteme de sustinere a 4ade%arului @ enuntat.
,n final( se poate a-unge si la 4 moartea autorului 4. ,ar ca orice mort care se respecta(
acesta nu are necesitati. /rmarea unui astfel de mod de a percepe realitatea artistica(
proliferea)a %oluntar sau in%oluntar acentuarea statusului de martir al artistului.
*sa cum in mod speculati% filo)ofic pot fi de)%oltate idei precum cea legata de
moartea autorului( se pot de)%olta si idei in%erse care sa promo%e)e imortalitatea acestuia
+e altfel este usor de %a)ut faptul( ca anonim sau recunscut( un artist ce a reusit sa
penetre)e %i)ibil sau ocult cultura de pe o anumit arie( de%ine nemuritor prin influenta
intelectuala pe care reuseste sa o manifeste asupra posteritatii. *ceasta influenta este
desfasurata in retea si are caracter e%oluti%. 8odificarile de constiinta si de perceptie a unor
indi%i)i( se transfera altor indi%i)i( intr-un circuit perpetuu. +eci autorul supra%ietuieste atat
prin actiunea sa directa cat si prin cea produsa de discipoli. /n autor profund si e$presi% nu
moare niciodata. 'l poate doar sa nu fie %i)ibil si palpabil.
,n acest sens ( ;oucault sau 5art0es fac obser%atia ca opera nu este legata numai de
artist ci si de inter%entia interpretati%a a criticilor si a contemplatorilor. Se poate obser%a si
accepta cu usurinta ca opera in sine nu apartine doar autorului.
,n acest ca) este discutabil dreptul de patent e$clusi%ist al artistului nu e$istenta
acestuia.
;aptul ca un artist ar detine un procenta- minor c0iar ( din forta de e$presie a unei
opere de arta( a bogatiei sale de manifestare sau c0iar a sensului sau semantic( nu poate
presupune anularea dreptului de creatie a artistului. +aca eforurile personale si adaptarea la
realitate a unui locotenent a dus la aparitia unui imparat ca 1apoleon( nu inseamna ca acesta
nu a a%ut o mama. Si nu putem sa nu obser%am tendinta de includere in anonimat a acesteia.
+ar nu este discutabil faptul ca in esenta( actul de creatie( gestatie si nastere( efectuat de
mama marelui om de stat a fost premi)a principala a e$istentei acestuia. 8aria 7etit)ia
?amolino( nu a nascut un imparat( ci un copil. Si acest copil sa lasat modelat mai mult sau
mai putin de catre parinti( de catre societate sau s-a autoformatat. +ar fara acest copil (
cofiguratia geopolitica a 'uropei actuale si a lumii ar fi fost alta. ,ndirect( deci ( mama lui
1apoleon 5onaparte influentea)a constant pre)entul si %iitorul lumii( in aceiasi masura in care
o face si tatal genialului om politic. *nonimatul sau ramanerea in umbra.nu presupune
neaparat lipsa %alorii sau a influentei manifestata la ni%el de societate.
9e$tul are in principiu un caracter general. 2pera se constituie in ce%a particular.
+upa elaborarea te$tului( artistul nu mai poate fi proprietar asupra sa. Pentru ca acest te$t se
modifica si se redimensionea)a cantitati% si calitati% prin actul de interpretare al
contemplatorului decodor. +eci autorul pierde dreptul de proprietate asupra semnificatiilor
operei( dar nu asupra operei in sine( generatoare de continuitati e%oluti%e. *utorul nu se mai
identifica marcant la ni%el de semnificat( insa partea semnificata este in continuare a sa
indifertent de modul de perceptie al unui analist.
;iecare semn din operele lui <acAson PollocA( cat si ansamblul unei piese sau a tuturor
acestora la un loc( capata semnificatii diferite in functie de pre)entare si de contemplator. +e
asemenea( aceste semnificatii ce pot fi definite ca te$t( se e$tind si in operele foarte multor
discipoli ai acestui pictor gestualist. +ar fiecare urma de pensula sau fiecare picatura de
culoare proiectata prin dripping in pan)ele sale( au un autor ce au produs aceste aspecte
semnificante( si acesta ramana in continuare <*CBS21 P2772CB. ,ar PollocA continua sa
modifice constiintele artistilor din noile generatii( traind prin acestia. Se creea)a o relatie
simbiotica. /nii artisti nu pot trai artistic fara el( iar el traieste in continuare prin acestia( la
modul polimorf si e%oluti%. ;enomenul nu are sfarsit in functionarea sa decat in finalitatea
umanitatii. Subiecti%ismul in perceptie naste di%ersitati in prelucrarea informatiei. +ar
subiecti%ismul nu presupune anonimamtul( ci particularul. /n artist generator al unei opere cu
un te$t fle$ibil( este mai important pentru e%olutia artei decat unul concis si dogmatic. +ar cu
atat mai mult este parintele unei manifestari e%oluti%e cultural.
,mportant de obser%at este faptul ca cele mai multe dintre teoriile legate de arta au un
puternic caracter analitic( deplasate spre despicarea firului in patru. /rmarea unui asemenea
proces( facut fara probe pre)entate epistemologic conduc sau pot conduce spre conclu)ii
generatoare de atitudini a%and un caracter constructi% indoielnic.
Sunt multe ade%aruri( dar nu toate sunt constructi%e. Spre e$emplu( este cert ca
utili)area drogurile poat e pro%oca mari placeri celui ce le consuma. *cest ade%ar (determina
anumite persoane sa treaca la e$perimentarea utili)arii acestora. +ar este discutabil daca este
constructi% in %reun fel sa cunoastem asemenea lucruri foarte ade%arate.
+e multe ori in acceptiunea unor persoane( notiunea de bine este suprapusa cu
no iunea de bun( ceea ce poate fi uneori o mare greseala. 1u tot ceea ce generea)a o stare de
bine este si bun sau util. 8ergand mai departe( nu tot ceea ce este bun( este si necesar sau
moral. '$ista o gama foarte %ariata de lucruri bune dar care sunt imorale in ca)ul in care sunt
abordate. *rta contemporana tinde sa nu acorde nici o atentie notiunilor de util( corect bun(
sau moral. *de%arurile conceptuale sau conceptualiste de%in tiranii acestei perioade. Si din
nefericire ( cate bordeie atatea concepte. Pe aceasta cale nu se poate a-unge niciodata la un
liman. Concepte noi sunt gestante sigenerea)a concepte noi la nesfarsit. ;ara o abordare
profunda cu implicatii analitice multilaterale( aceast e$ces de conceptualism nu duce la nici
un fel de clarificari de situatii. 'l naste confu)ie si disensiune. Confu)ia tre)este dorinte de
clarificare( care de regula se re)ol%a tot prin concepte( iar noile concepte nasc confu)ie. 9otul
se inscrie intr-un cerc %icios( fara posibilitati de re)ol%are.
Solutia pentru aceste probleme a fost gasita inca din antic0itatea platoniciana sau
aristotelica. Conform modului de perceptie a realitaii artistice( specifice greciei antice( arta nu
putea sa se autodefineasca. 'a se de)%olta ( si se repre)enta ca %aloare in functie de anumite
puncte de referinta cum a r fi mimesisul sau cat0arsisul spre e$emplu. *linierea la anumite
sisteme de referinta generea)a o anume ing0etare a formelor de e$primare artistica. +ar nasc
%alori certe. 7ibertina-ul conceptual naste di%ersitate( dar aceasta po)itionata in afara oricaror
norme morale( tind sa de%ina inutila si incoerenta.
2 informatie de ultima ora este pre)entata in continuare( si este legata de moralitate 3
Bim +otcom( aflat Cn centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri legate de pirateria online(
i-a desc0is un nou site de file-s0aring i stocare de tip cloud computing. 1oua platform#
online se %a c0ema 8ega. @*cest site este legitim i are dreptul de a e$ista la fel ca +ropbo$(
5o$net i alte ser%icii de genul acesta4( a preci)at Bim +otcom.
7ansarea a fost f#cut# printr-o petrecere organi)at# la casa sa din 1oua Deeland#. Cu a-utorul
unor actori( +otcom a regi)at momentul Cn care poli i tii au %enit s#-i perc0e)i ione)e casa i
apoi l-au arestat. * fost Cnc0iriat c0iar i un elicopter care s#-i sur%ole)e proprietatea.
@1oul meu site nu este o reac ie la acu)a iile pe care mi le aduc repre)entan ii statului
american sau cei de la >oll=Eood. +in punct de %edere legal( nu e$ist# nimic care ar putea fi
folosit Cmpotri%a noastr# pentru a Cnc0ide i acest site4( a ad#ugat Bim +otcom. ,mediat dup#
lansarea noului site( acesta a postat un mesa- pe o re ea de sociali)are prin care anun a c# sunt
de-a peste 25F.FFF de utili)atori Cnregistra i pe 8ega. +otcom a promis c# fiecare client al
site-ului %a a%ea la dispo)i ie o capacitate de stocare de 5FG5.
Se poate obser%a cum lipsa de moralitate starngulea)a e$istenta proprietatii intelectuale.
8iloane de oameni participa la eforturi creati%e( de multe ori fara nici un castig personal( iar
marile a%anta-e le capata performeri certati definiti% cu moralitatea si legea c0iar. Si fac din
asta un titlu de glorie. 5ineinteles ca au si o sumedenie de adepti estimati a ni%el de milioane
de persoane.
2 astfel de situatie de%ine perpetua. Pentru ca prin banii obtinuti pe cai imorale se pot mentine
mentalitati si atitudini imorale.
*stfel( intre plictiseala si inutilitate( omenirea tinde mai degraba sa se apropie
periculos de mult fata de absurd. *celeasi legi care gu%ernea)a international arta
contemporana( gu%ernea)a si sistemul economic si politic. /rmarea acestei stari de fapt
generea)a mari disfunctii sociale si ecologice a%and ca finalitate poate c0iar moartea %ietii.
Puteam sa alegem intre ratiune si rationali)are optand pentru %iata( sau puteam sa optam
pentrulibertate si libertina- deplasandu-ne spre moarte. 7a un mod subiecti%( in urma multor
e$perimete pe care le-am facut( am tras conclu)ia ca cei mai multi oameni( ca urmare a
profilului lor psi0ologic( prefera situatiile generatoare de de)astrem celor care plictisesc. 8ai
bine moartea decat plictiseala.
*cum mai mult poate de cat oricand( arta se poate deplasa pe coordonate infinite si cu
mare desc0idere spre %aloare. +ar pentru aceasta este ne%oie sa se accepte acest lucru. Cata
%reme insa anumite grupari artistice cu orientari mai mult sau mai putin bine delimitate isi
aroga suprematia si e$clusi%itatea( alte forme de arta mor fara urmasi. *stfel( secole sau
milenii de eforturi umane colecti%e sunt aruncate la cos. 9otusi( la ni%el planetar( arta aflata in
spasme inca mai continua sa traiasca. *cum apar tot felul de tendinte( unele a%angardiste
obosite de cautari febrile pe trenuri de cultura tot mai epui)ate( altele confu)e si nesigure
incearca sa se 0raneasca din trecut. ,n esenta si unele si altele fac risipa de energie si de timp.
'sentele %alorilor artistice se afla mai degraba in configuratia psi0ointelectuala a
fiecarui artist.
*rtistul ce doreste sa a-unga la %alori certe poate opta pentru e$plorarea eu-lui. +ar
eu-l este implantat in caleidoscopul e$istentei anterioare. '$istenta anterioara este configurata
si ea pe totalitatea elementelor de traditie si cultura pe care le-a contactat. Sinele nu poate fi
separat de radacini. Cu cat aceste radacini sunt mai ramificate si mai bogate( cu atat
personali)area este mai accentuata. Suntem atrasi de particular mai mult decat de general.
!aloarea artistica deri%a mai mult din artist decat din concept. ,deii si concepte au toti
oamenii normali. Si toti oamenii normali au macar cate%a concepte deosebit de interesante sau
frumoase. +ar fara pre)entare intr-o forma artistica superioara( acestea raman doar la ni%el de
filo)ofie. *rta este mai mult decat filo)ofie. ;ilo)ofia cauta doar concepte. *rta trebuie sa le
si pre)inte intr-o forma foarte inalta din punct de %edere estetic.
Spus altfel( conceptul fara re)ol%ari estetice marcante este doar filo)ofie.
8ulticulturalismul contemporan nu a%ea cum sa produ%a decat sincretism. 2rientarile
diferite de orice fel ar fi fost ele ( produc polimorfism. 'ste o urmare normala. +iscutabil este
statutul sincretismului. 'ste foarte bine stiut ca atributul de sincretic poate a%ea doua conotatii
foarte polari)ate. /nul din ele defineste peiorati% amestecul ce da nastere la asocieri
neplacute( iar altul dintre ele stabileste calitatea progresista obtinuta prin cone$iuni
interdisciplinare. 2ricare abordare sincretica facuta e$cesi% si fara discernamant are o
coloratura diletantista. *matorii din oice domeniu( la inceput de drum se entu)iasmea)a din
orice( so amesteca fara retineri tot ce le pica la indemana. Callitatea superioara a unui produs
artistic( indiferent de maniera in care este e$ecutat( tine de masura sau do)a-. 'ste foarte
ade%arat ca talentul nati%( poate regla e$trem de fin aceste cumpaniri. +ar la ni%el de
umanitate se intampla rar( si de cele mai multe ori incomplet in ansamblul de calitati pe care
le necesita opera de arta. +e aceea( ori cat de mult s-ar dori sa fie combatut un anume
fenomen( acesta este totusi functional si pre)ent. 7crarile de arta de ni%el inal( rareori sunt
scoase din afara perse%erentei si a tra%aliului. *ici este de obser%at ca tra%aliul si cautarea
sunt mari cronofage. 8aiestria se dobandeste greu si in timp lung. +aca noutatea de%ine
criteriul fundamental de ierar0i)are al %alorilor artistice( atunci in sens tenic lucrarile cooara
tot mai -os pana cand maestrul nu se mai poate deosebi de amator sau semidoct. Si atunci
singura modalitate de a discerne %arfurile se face pe ba)a conceptelor pre)entate. +ar cand
sunt in e$ces acestea prin anularea %iertuo)itatilor artistice( se deplasea)a tot mai clar spre
simpla filo)ofie. ,n felul acesta moare arta. +ar nu moare de batranete ci de foame. 8oare din
lipsa substantei estetic creati%e.
,n aceste conditii( in foarte multe din lucrarile @ artistice 4din aceasta parte de inceput
de secol sunt lipsite de orice poe)ie sau parfum. 'le doar e$prima idei( fara a mai putea
accede la cor)ile sensibile ale sufletului.
Pe de alta parte( o alta mare parte din artisti( nemultumiti de aceasta stare( se re%olta si
lucrea)a pe un teren opus ca si configuratie. *cestia pu mare pret pe tot ce poate demonstra
e$istenta unor abilitati te0nice iesite din comun. ,n gneral acestia se po)itionea)a pe terenul
mai usor e$emplificabil al 0iperrealismului. +e multe ori insa ( aceste productii se do%edestc
aproape la fel de incomplete artistic ca si unele din manifestarile e$tremist conceptualiste.
*proape in fiecare oras european sau al occidentului lumii( e$ista cati%a artisti 0iperrealisti
foarte stapani pe te0nica lor. 7a ni%el de umanitate sunt de ordinul miilor. ,nsa de foarte multe
ori lucrarile lor sunt doar simple demonstratii de forta. Se simte superioritatea rationala sau
intelectuala a artistului( dar opera este rece si nu produce %ibratii emotionale.
'ste arta un fenomen %iabil in afara cineticii emotionale & Sau asistam la un efect
mutant asupra sa &
9rebuie spus ca un mutant este un mutant indiferent de specia din care pro%ine. Cand
s-a nascut mutant el nu mai este e$ponentul unei specii pree$istente. Ci germenele unei
posibile noi specii. Ce se intampla in ultima suta de ani in multe preocupari( creatii si directii
mai este cu ade%arat arta& Sau sunt niste mutanti sau 0ibri)i & Calul ( magarul( catarul si
bardoul se obtin din aceleasi categorii de parinti. +ar fiecare nu se mai confunda cu celelale.
Si nici nu se organi)ea)a concursuri intre ei. Sunt pur si simplu diferiti( cu calitati diferite si
defecte diferite.
*stfel in acceptiunea mea foarte subiecti%a( unele manifestari e$cesi% conceptualiste
actuale( s-au nascut sau nu din arta( dar este foarte discutabil daca acest lucru este de a-uns
pentru a fi definite ca forme de arta !,D/*7*( c0iar daca in actul lor de perceptie este
implicat %a)ul.
,ntre conceptualism si 0iperrealism se desfasoara arta contemporana( pe aceleasi
incertitudini si cautarica cele specifice artei moderne. +ar in timp ce modernii acceptau faptul
ca sunt in cautare( multi di postmodernisti si postpostmodernisti considera ca sunt gasitorii
ade%arului absolut. +ar o parte din 0iperealisti uita ca 0iperealismul a a%ut primele reali)ari
e$traordinare din punct de %edere optic si psi0ic inca dela primele trompe lGeil din secolul
!( si ca au fost abandonate tocmai pentru e$cesul de ilu)ie si te0nicisim( iar conceptualistii
uita ca in antic0itate in agora se de)bateau probleme conceptuale( dar numai oratoria era
considerata arta( restul fiind filo)ofie.
,n principiu nimic nu poate opri o opera 0iperrealista su conceptuala sa fie de inalt
ni%el artistic. Sau sa e$iste imi$tiuni intre acestea. +ar( a se considera suficiente numai prin
ele insele pentru a fi considerate arta de calitate poate fi o mare greseala.
Spatiul american si european( sunt cele mai implicate in multiculturalism si
sincretism. *rta europeana se intalneste cu cea africana( arta antica egipteana( greaca( romana(
cu cea -apone)a indiana sau c0ine)a. ,n ultimii ani foarte multi artisti c0ine)i se impun in arta
occidentala. Si numim orgolios acest lucru ca fiind multiculturalism uni%ersal. +ar artele
acestea tind sa fie mai mult sau mai putin supuse dorintelor de orientare occidentale( si se
manifesta in spatiul amintit. +ar planeta 9erra este compusa si din orient. Cat de mari sunt
influentele occidentale in spatiul -apone)( c0ine)( indian( african sau arab & 8ai ales in
teritoriile de cultura musulmana &
7a o anali)a atenta se poate constata cu usurinta ca C0ina spre e$emplu este forte
refractara la ceea ce este occidental. 7a fel si spatiul arab musulman. ,n aceste tari cen)ura
e$ista. Pana si internetul este restrictionat pe anumite arii de functionare. +e ce anumite
gu%erne fac acest lucru &
+in dorinta de conser%are a %alorilor culturale traditionale. C0ina si <aponia au fost si
sunt refractare la nou. +ea lungul timpului au luat din spatiul occidental doar armele( pentru a
putea sa se apere eficient. /nele arme au fost uneori tunurile( alteori banii( alteori te0nologia (
sau c0iar cultura nespcifica lor. +ar le-au orientat intotdeauna impotri%a celor ce a%eau
tendinta de a agresa identitatea lor culturala si artistica. C0iar si ?usia tind sa fie in plan
general noncoformiste in raport cu occidentul.
,n esenta( multiculturalismul este totusi limitat. *numite manifestari care sunt posbilie
in S/*( nu pot fi posibile in multe alte tari in special din cau)a resurselor financiare. ;oarte
putine state si-ar permite sa construiasaca si sa permita fiintarea unor institutii cum ar fi
8useum of 8odern *rt din 1eE HorA. 2ri daca nu e$ista mu)ee de acest tip( nu e$ista nici
proiecte de finantare pentru artistii moderni. ,n momentul in care e$ista 8o8*( e$ista si
cultura de arta moderna sau de-a putem %orbi de arta postmoderna sau postpostmoderna. ,ar
daca e$ista acest cult si modalitati de finantatre specifica( atunci arta se poate desfasura pe
aceleasi coordonate si in afara mu)eelor. 8anifestarile de tip performance si instalatiile( pot
capata dimensiuni uriase in puternicul stat federal american. ,mpac0etarile lui <a%aceff Cristo
din secolul trecut( mergand pana la incercuirea unor insule( sau @ instalatiile 4 performati%e
ale lui Spencer 9unicA( cuprin)and participarea a mii de oameni numai la o singura
desfasurare( presupun c0eltuieli de milioane si milioane de dolari. *ceste fonduri sunt
directionate spre demonstratii orgolioase megalomane. *stfel o anume coloratura artistica este
impusa fortat( punand artistii din alte spatii in situatia de a nu mai putea accede la
recunoasterea uni%ersala.
+ar nici in spatiul american lucrurile nu sunt prea ro) pentru masa generala de artisti.
*rtistii din linia a-,,-a tind sa nu aiba nici public si nici %an)ari( situatia fiind destul de
asemanatoare cu cea din tara noastra spre e$emplu.
?e%enind la Spencer 9unicA( se pot face unele aprecieri.
,n ce masura manifestarile cuprin)and spectacole dinamice sau statice in care sunt
implicate mii de nuduri de ambele se$e pot a%ea o e$presie multiculturala&
Pentru ca trupul( c0ipul sau mai ales nudul nu sunt acceptate in spatiile musulmane(
nu putem %orbi de influente general uni%ersale. 1ici in pre)ent si probabil nici in %iitorul
foarte apropiat. +ar asemenea manifestari sunt destul de apropiate de unele aspecte e$istente
in unele )one din *frica sau din 9a0iti spre e$emplu. 1udul are con-unctural o puternica
conotatie se$uala. Se$ul si se$ualitatea in <aponia spre e$emplu( nu sunt tabuuri si nu e$ista
in0ibitii in acest sens. '$ista o sarbatoare anuala nationala a penisului( cand sunt mari
desfasurari de mase populare( ce poarta in acea )i o gama foarte %ariata de falusuri( unele
fiind de dimensiuni gigante. 7a acest festi%al participa toate categoriile de populatie( inclusi%
copii. 8anifestarea are un caracter perfect normal( pentru toata lumea. ,nsa nuditatea publica
in <aponia este o ofensa la adresa bunului simt si a bunelor mora%uri si este repinsa %e0ement.
,n ca)ul manifestarilor pro%ocate si conduse de 9unicA( insa nu e$ista conotatii
se$uale e%idente. 8asa de oameni de)bracati este prea mare pentru a mai putea percepe la
modul important indi%idualitatea. Scopurile urmarite sunt multiple. +ar in principiu sunt
e)traerotice. 7a aceste interpretari se poate constata e$istenta unor transformari pe care le
produce artistul. 2 prima transformare este ceea la acre este supus insusi autorul. 'l stabileste
o forma de manifestare artistica la acre participa plenar prin directi%e( iar finalitatea ii produce
anumite satisfactii. 9ot de satisfactii sau alte forme de impresionare psi0ointelectuala( are
parte si publicul contemplator( deoarece spectacolele sunt de-a dreptul impresionante prin
diferite calitati pe care le incumba.+eci si acesta este supus transformarilor. ;oarte
modificate ca stare sunt persoanele participante( mai ales daca sunt la prima lor manifestare de
acest gen. ,n%ingerea pudoarei si alaturarea la alte mii de persoane de)bracate total( nu se
poate face fara anumite %ibratii emotionale. *lte transformari %i)ibile sunt cele legate de
aspectul ansamblului spatial teritorial in care se consuma aceste productii. Peisa-ul urban ( cel
marin( montan( sau specific 8#rii 8oarte( se modifica %i)ibil prin pre)enta pu)deriei de
trupuri umane.
9unicA reali)ea)a ade%arate compo)itii plastice prin utili)area trupurilor. *stfel uneori
sunt dispuse amestecat si am putea spune informal ca in instalatia din figura 1. *lteori sunt
ordonate ritmic dupa anumite directii cum sunt cele din figurile 2 si 3( uneori importante sunt
trupurile ca in figura 3 alteori trupurile impreuna cu fundalul figura 4./neori persona-ele au
o atitudine statica figura 5( alteori dinamica figura I./neori sunt dispuse compact si uniform
figura J( alteori di%ersificat figura K

;igura 1 ;igura 2

;igura 3 ;igura 4

;igura 5 ;igura I

;igura J ;igura K
+ar un lucru de%ine e$trem de important de obser%at. Participantii ce fac figuratie la
aceste spectacole sunt intotdeauna de rasa alba sau sunt foarte rar mulatre. 'ste aceasta o
forma de rasism & 'ste %orba de o diferenta de cultura interrasiala& 'ste %orba de concepte
strict te0nice in sens estetic & 1u are importanta la urma urmei. ,mportanta este conclu)ia ca
atata %reme cat e$ista diferente rasiale( sociale ( politice( religioase sau de cultura intre
oameni( %or e$ista frictiuni mai mult sau mai putin dure in procesul de mondiali)are.
Comunismul nu a reusit sa ni%ele)e aceste diferente nici macar la ni%el de state mici( a%and la
indemana puternice instrumente dictatoriale si de manipulare a maselor. ,n ce masura anumite
organi)atii interesate de mondiali)are spera sa aiba succes& Si cu ce mi-loace& Si cu ce pret &
'ste ilu)oriu sa credem ca e$ista o forma de cultura esperando la ni%el planetar 'ste
ade%arat ca ea tinde sa e$iste la ni%el occidental.
2amenii mor de milenii pentru credintele lor. +e multe ori deposedati de %alori(
pier)andu-si rudele( libertatea sau c0iar %iata. 1u adera cu totii la libertatile e$cesi%e
anulatoare de traditie si stabilitate. Si arta se afla in aceiasi situatie. ,ntotdeauna %or e$ista si
artisti nonconformisti ce nu se %or alinia nicicum la tendintele de moda nascute natural sau
artificial( cu sau fara interese politice economice sau militare.