INVESTETE N OAMENI!

Axa prioritar: 2. Corelarea nvrii pe tot par!"r#"l vieii !" piaa $"n!ii%
&o$eni"l $a'or (e intervenie 2.) Tran*iia (e la +!oal la viaa a!tiv%
Titl"l proie!t"l"i: Co$petene pentr" o pia a $"n!ii !o$petitiv n !ontext
e"ropean!%
I& proie!t ,-,./
Co( !ontra!t: 0OS&123/432.)3S3,-,./
5ene6i!iar: In#pe!torat"l !olar 7"(eean 0ra8ova
A!tivitatea A2. Crearea (e $ateriale #"port ne!e#are #ta9iilor (e pre9atire pra!ti!a
A 2.1 Dezvoltarea materialelor suport necesare stagiilor de lucru
A 2.2 Dezvoltarea instrumentelor de monitorizare si evaluarea a stagiilor de practica
Material (e nv:are
A. &ATE &E I&ENTI;ICA1E
2nitatea (e nv:$<nt A9ent e!ono$i!
=120 SCO>A1 ?CONSTANTIN CANTAC2@INO%
5AICOI S.C. ONIT IM0EA S1> 5AICOI
Coor(onator (e pra!ti!: 0etre A"relia Car$en
T"tori: CO7OCA12 IOAN A>EAAN&12
CO7OCA12 CONSTANTIN
Cla#a: a ABa
Nivel"l (e !ali6i!are: N-
&o$eni"l (e pre9tire: E!ono$i!
Mo("l"l: Te8ni!i Co$er!iale
Cali6i!area pro6e#ional: Te8ni!ian n a!tiviti
e!ono$i!e 0erioa(a: )-.4,.24))B4).4C.24))
5. CONDIN2T21I
1. AMENAJAREA SPATIULUI DE CONTACT CU CLIENTII SOCIETATII
O unitate comerciala este un loc de vnzare permanent n care clientii si efectueaza cumparaturile
indiferent de tipul si volumul lor, reprezentand spatiul de contact cu clientii.
n mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un punct
de vnzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate, posibilitati de
alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin este frecventat pentru el
nsusi.
Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magainul este unitatea operativa de
baza a comertului cu amanuntul adica acizitioneaza marfuri n cantitati mai mari de la diversi furnizori
(ntreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le revinde n cantitati mici direct
populatiei sau altor consumatori.
!rincipalul !ol al "againului este acela de vnzare a bunurilor de consum, constituind sursa de
aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.
Designul unui magazin trebuie sa creeze o ambianta care sa " i determine pe clienti sa intre n
magazin, sa"i atraga n a vizita toate raioanele e#istente, sa le da senzatia de confort n timpul efectuarii
cumparaturilor, sa"i stimuleze ntr"un mod subtil n demersul de acizitionare de produse, marindu"le
totodata si gradul de satisfactie.
$mbianta magazinului contribuie la imaginea de ansamblu si la pozitionarea ntr"o anumita
categorie, gasindu"se n concordanta cu celelalte elemente ale mercandisingului"mi#. De e#emplu, clientii
magazinelor cu articole de mbracaminte si ncaltaminte de lu# pentru femei se asteapta la o ambianta de
mare tinuta a unitatii " pardoseli mocetate, mobilier, corpuri de iluminat de cea mai buna calitate.
%atada "againului este partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie, piete sau alte
spatii destinate publicului.
%iind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sa capteze atentia trecatorilor,
Fondul Social European
POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale
2007-2013
INSPE!OR"!U# COLAR
JUDEEAN PRAHOVA
OIPOSDRU UNIUNE" EUROPE"N$ %U&ERNU# RO'"NIEI
'INIS!ERU# 'UNII( F"'I#IEI )I
PRO!E*IEI SOI"#E
"'POSDRU
sugerndu"le profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate. $spectul e#terior
al magazinului depinde n mare masura de modul n care se prezinta fatada, configuratia, materialele
folosite n construirea ei (caramida, ciment, piatra, marmura, metale), decoratiile, ornamentele.
&onfiguratii de baza ale fatadei pentru magazine'
" #atada $n linie d!eapta, paralela cu a#ul strazii, cu posibilitatea unor mici nise pentru intrare;
" #atada $n ung%i, creeaza un plus de atractivitate si interes, conducndu"i pe clienti direct n magazin;
" #atada tip a!cada, avnd la baza configuratia fatadei n linie dreapta dar cu cteva nise pentru intrari
si vitrine, ceea ce asigura cumparatorilor cteva arii de protectie n fata vitrinelor si creeaza o atmosfera
atractiva si rela#anta.
%atadele unitatilor comerciale sunt dotate cu vitrine, firme si alte elemente de informare si
publicitate comerciala. (a amplasarea si dimensionarea lor se va tine seama de solutia aritectonica a
fatadelor n asa fel nct efect de promovare sa fie ma#im.
&i!"a sau e"'le"a defineste numele si marca unitatii sau a comerciantului, actionnd ca element de
referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a clientilor. %irma magazinului foloseste la identificarea
comerciantului, a marfurilor pe care le vinde (firma $)& comercializeaza articole nealimentare de cerere
curenta " ziare, reviste, tutun, tigari, cosmetice, papetarie, jucarii) si uneori a vecinatatii cu alte locuri de
interes public (firma )*&*+ O)O+ indica pro#imitatea magazinului cu marea piata agroalimentara a
capitalei). %irma poate fi iluminata sau neiluminata si se amplaseaza de regula deasupra ferestrelor, n
pozitie centrala pentru a atrage atentia tuturor persoanelor aflate n trecere n zona.
(it!ina poate fi considerata o minie#pozitie reprezentativa a marfurilor care se gasesc permanent n
magazin, o posibilitate de a etala linii promotionale sau sezoniere, comunicnd natura, calitatea si preturile
marfurilor. ,itrinele au att rolul de a nfrumuseta cladirea magazinului ct si pe acela de a promova
)*na!ile. $ctionnd ca mijloc de atractie asupra trecatorilor vit!ina este importanta pentru a convinge
clientul sa intre n magazin prima data. ,itrinele se organizeaza pe ct posibil la fatada, n dimensiuni
mari, cu geamuri montate n tmplarie de metal sau material plastic.
P!incipalele ce!inte pent!u !ealia!ea )it!inelo!+
" stabilirea optimului de marfuri e#puse;
" iluminat de fond de intensitate adecvata;
" prezentare corespunzatoare a marfurilor diurna si nocturna;
" prezentare estetica;
" actualitatea e#punerii. $ceasta nseamna ca alcatuirea temei vitrinei, a etalarii si a elementelor
decorative trebuie sa fie potrivite cu anotimpul, cu moda, cu evenimentele la zi.
-ste cunoscut faptul ca multe sortimente de marfuri au un caracter sezonier. &ea mai puternica
scimbare n cererea de marfuri se petrece odata cu trecerea de la iarna la primavara si de la vara la
toamna.!entru decorarea vitrinelor n functie de cele patru anotimpuri se folosesc urmatoarele culori '
" primavara, culorile n nuante pastel ' verde, galben, albastru descis, portocaliu descis, roz, lila, bej;
" vara ' rosu, portocaliu, galben, maro;
" toamna ' violet, verde, albastru, cenusiu ;
" iarna ' alb, albastru, negru.
" amenajare moderna prin folosirea elementelor n miscare, a jocurilor de lumini si umbre, a
constrastului . complementaritatii culorilor, a manecinelor si a dispozitivelor de prezentare de calitate
superioara.
Acesul n "again trebuie proiectat astfel nct sa"i determine pe clientii sa intre. /umarul si
localizarea intrarilor sunt influentate de particularitatile aritectonice, marimea magazinului, sistemele de
securitate a magazinului, flu#urile clientilor.
&ele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singura intrare " iesire. *nele dintre ele au adesea si o
intrare prin spate (partea opusa fatadei) pentru aprovizionarea cu marfuri. 0arile magazine cu autoservire au
o intrare si o iesire, situate apropiat, pe aceeasi latura a cladirii, separate printr"o solutie constructiva.
0arile magazine localizate n constructii independente pot avea mai multe intrari, amplasate pe
doua sau pe toate laturile cladirii. *nitatile moderne sunt dotate cu usi rabatabile actionate prin celule
fotoelectrice care permit accesul liber al clientilor n magazin sau cu un sistem de acces circular,
compartimentat, actionat prin impingere de catre clienti.
Designul inte!io! al "againului
1ala de vnzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care sa stimuleze
activitatea ce se desfasoara n acest cadru. $cest aspect se obtine prin concordanta ntre asortimentul de
marfuri, mobilierul comercial, elemente aritectonico " decorative respectiv pereti interiori, tavane,
pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer conditionat, decoratiuni, colorit general, mijloace de
informare comerciala interioara.
A!"onia c!o"atica a salilor de vnzare depinde n primul rnd de principala nota coloristica oferit
de gama sortimentala, culorile mobilierului si a peretilor.
Pe!etii inte!io!i sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajnd zonele de vnzare de
cele care sprijina vnzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc). 1e folosesc peretii despartitori
mobili, care asigura o mare fle#ibilitate n e#ploatarea spatiilor, construiti din materiale usoare (lemn, carton
special, materiale plastice, metal, sticla) 1e utilizeaza divese solutii (colorare, decorare cu tapet,
acoperire cu alte materiale) pentru a produce efecte estetice atragatoare.
Pa!doseala este parte integranta a designului interior ai unui magazin si trebuie sa dovedeasca
functionalitate crescuta n ntretinere, mentinerea curateniei si protectia marfurilor si a ecipamentului
comercial. 1e va realiza o pardoseala rezistenta la traficul intens al clientilor, usor de curatat, uscat, fara
obstacole pentru clienti si personalul din magazin. $spectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea
pe care comerciantul doreste sa o promoveze pentru magazinul sau. 0agazinele alimentare, farmaciile au
pardoseala alba, lucioasa, perfect neteda, cu efecte de marmura care sa dea impresia de curatenie, n timp
ce un magazin de mobila va fi avea de preferat o podea specifica unei camere mobilate.
Pla#onul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vnzare, avnd n acelasi timp rolul de
a masca instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura a constructiei. naltimea
plafonului se va regla n functie de dimensiunea si tipul salii de vnzare. Un pla#on ,os poate crea o
atmosfera de intimitate n magazin nsa poate da si sentimentul lipsei de confort, de spatiu suprapopulat.
ncaperile mici cu plafoane joase sunt avantajoase pentru conditionarea temperaturii (costurile energiei pentru
ncalzire iarna si pentru aer conditionat vara). Un pla#on $nalt creeaza senzatia de ncaperi spatioase, dar
care pot fi apreciate de catre clienti ca fiind impersonale. (a acestea se adauga costurile mai mari de
conditionare a microclimatului.
Ilu"inatul magazinului este o necesitate practica " e#aminarea marfurilor de catre clienti si
punerea lor n valoare (efect promotional). 0etodologia iluminatului este considerata o arta care poate
aduce beneficii considerabile actului vnzarii.
Ilu"inatul natu!al este asigurat prin intermediul vitrinelor, fatadelor vitrate si ferestrelor. 0arimea
vitrinelor sau ferestrelor prin care patrunde lumina n salile magazinului trebuie sa fie ct mai mare
(minimum 2.3 din suprafata salilor respective).
Ilu"inatul a!ti#icial trebuie sa asigure o prezentare ct mai buna a marfurilor fara sa denatureze
aspectul, culoarea si calitatea acestora si sa consume ct mai putina energie electrica. 0odul de
realizare a instalatiilor de iluminat (becuri, corpuri, tuburi, lampi) se pune de acord cu flu#ul tenologic al
unitatii, cu elementele constructive ale acesteia pentru a crea o ambianta placuta si o functionalitate
perfecta.
1e utilizeaza de regula iluminatul fluorescent, incandescent (n mai mica masura) ct si iluminatul
rezultat prin combinarea celor doua sisteme.
Lu"ina incandescenta permite mai bine determinarea adevaratei culori a unui produs, motiv
pentru care este folosita pentru iluminatul general, de fond.
Lu"ina #luo!escenta- desi mai putin costisitoare produce efectul de irizare albastra care confera
culorilor o nuanta nenaturala. (u"ina de )apo!i "etalici este utilizata pentru iluminarea de efect.
4radul de iluminare influenteaza toate celelalte elemente ale designului magazinului. &ulorile
descise reflecta lumina, iar culorile ncise o absorb; n acelasi mod, suprafetele lucioase reflecta lumina,
cele mate nu. De aceea nu surprinde faptul ca multe magazine utilizeaza suprafete de culoare descisa si
foarte lucioase pentru pereti, plafon, pardoseala si alte dispozitive au#iliare. n mod special sunt utilizate
oglinzile pentru ca ele obtin efectul de mai multa lumina n spatiu. 5rebuie avut nsa grija ca suprafetele
foarte lucioase sa nu fie alunecoase, ceea ce nu ar fi confortabil nici pentru clienti, nici pentru personalul
magazinului. Oglinzile trebuie utilizate judicios pentru a nu crea confuzie si situatii penibile.
*n mijloc important de publicitate n marile magazine l constituie ani"atia sono!a, motiv pentru
care marile unitati comerciale snt dotate cu statii de transmisie " amplificare " difuzare. 5ransmiterea de
mesaje publicului predispune la cumparare. $ceasta poate mbraca forme variate' transmisii n direct sau
nregistrate, anunturi sau spoturi publicitare comple#e. (a acestea se adauga animatia muzicala
generala, special difuzata. 0uzica este considerata un decor acustic reconfortant si stimulator att pentru
clientela ct si pentru personalul de vnzare.
!rezentarea anunturilor publicitare prin statiile din marile va respecta urmatoarele recomandari'
" mesajul sa nu dureze mai mult de 26 " 78 secunde ;
" difuzarea mesajelor se va face la un interval de cel putin 78 minute;
" se vor transmite ma#imum doua mesaje diferite pentru acelasi produs;
" transmiterea mesajelor se va face ntr"o forma accesibila si placuta (tonalitate, volum, frecventa, debit)
St!uctu!a!ea sup!a#etei co"e!ciale
1uprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de vnzare si spatii n
cadrul carora au loc activitatile de sustinere a vnzarii propriu " zise. &a regula generala, se va repartiza ct
mai mult spatiu pentru vnzare. 1uprafata de vnzare variaza n functie de tipul si marimea magazinului; ntr"
un magazin universal de e#emplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 369 din suprafata totala n timp
ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii.
1uprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului, vecimea
cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri)
1. Sala de )*na!e, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor; (%ig. 2a, 2b)
.. Spatiul pent!u !ee!)a de "a!#u!i destinat pastrarii stocurilor; (%ig.7)
/. Spatii au0ilia!e- dupa caz, n functie de profilul magazinului'
" spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;
" spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor;
" spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii, reparatii bunuri de
folosinta ndelungata;
" sali pentru prezentari de moda;
" spatii pentru diverse alte activitati;
" spatii ane#e sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus si masa);
" birouri;
" spatii tenice " centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centrala telefonica, de radioficare,
televiziune cu circuit ncis, idrofor, statie de pompare"evacuare a apei uzate, ncaperi pentru trolii de lifturi,
dulapuri " tablouri electrice, spatii pentru presarea ambalajelor din rtie si carton;
" gene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape uzate,
cabluri electrice si telefonice;
" goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc.
.. &LU1URI DE CIRCULA2IE 3N UNITATE
&ircula:ia m;rfurilor prin comer:ul interior <i e#terior formeaz; componentele de baz; ale
circula:iei globale a m;rfurilor ca faz; a reproduc:iei sociale. n a<a fel, leg;tura dintre produc:ie <i
consum, n prisma rela:iilor reciproc avantajoase, se realizeaz; prin circula:ia de m;rfuri. Circulaia
mrfurilor reprezint; succesiunea m;rfurilor din sfera produc:iei n cea a consumului pe calea scimbului
de m;rfuri, prin intermediul banilor. n acest mediu, <i anume a rela:iilor marf;"bani"marf;, a ap;rut <i s"a
dezvoltat comer:ul ca sector median ntre produc;tor <i consumator.
0o*iia !o$er"l"i n !ir!"laia (e $r6"ri.'
Flux de bunuri ori servicii Flux de bunuri ori servicii

Flux monetar Flux monetar
Co"e!4ul 5acti)itatea co"e!cial67 reprezint; genul de activitate economic; desf;<urat; de
persoane fizice <i juridice, constnd n cump;rarea"vnzarea cu am;nuntul a m;rfurilor, fabricarea <i.sau
comercializarea produselor de alimenta:ie public;, organizarea consumului lor, prestarea de servicii
suplimentare la vnzarea m;rfurilor. &omer:ul este o sfer; de activitatea foarte atractiv; <i prestigioas;.
&u regret, n condi:iile actuale, fascina:ia comer:ului se suprim; prin mai multe aspecte' venituri mai mari
dect n alte domenii; dispensarea concuren:ei reale ntre produc;tori sau ntre unit;:ile de comer:;
incapacitatea de a men:ine rela:ii durabile ntre produc;tori <i comercian:i; dezvoltarea insuficient; a
comer:ului ca atare; lipsa culturii de ntreprinz;tor etc.
Furnizor Unitatea comercial Cumprtor
M6!#u!ile reprezint; bunurile economice acizi:ionate de c;tre agen:ii economici n scopul
revnz;rii n aceea<i stare, indiferent de forma de vnzare (cu am;nuntul sau cu ridicata). (a m;rfuri mai
sunt asimilate stocurile de materii prime, obiecte de inventar, mijloace fi#e <i alte active, care devin
disponibile <i sunt destinate vnz;rii sau revnz;rii n starea n care au intrat n patrimoniu (nu au suferit
prelucr;ri n cadrul ntreprinderii).
&ircula:ia m;rfurilor, prin fazele mediatoare de care dispune' aprovizionare, stocare <i vnzare,
poate fi constatat; o dat; cu crearea lotului comercial, adic; a stocului de m;rfuri propuse spre
comercializare.
.
n conformitate cu tipurile ntreprinderilor comerciale e#ist; v<n*ri !" ri(i!ata <i v<n*ri !"
a$n"nt"l. (a vnzarea m;rfurilor en 9ro# (cu ridicata) se atribuie vnzarea m;rfurilor n cantit;:i mari
care se furnizeaz; c;tre vnz;torii cu am;nuntul, precum <i vnzarea c;tre agen:ii economici <i institu:iile
publice, n baza facturilor fiscale sau de e#pedi:ie <i altor documente ce nso:esc m;rfurile (se presupune
faptul c; marfa ulterior se revinde). -liberarea m;rfurilor c;tre cump;r;tori se e#ecut; n baza
urm;toarelor documente de nso:ire' factura fiscal;, factura de e#pedi:ie, ane#ele la facturi, scrisoarea de
transport, contul factur;, certificatul de calitate etc.
n activitatea comercial; vnzarea cu ridicata se realizeaz; n dou; forme distincte'
2) (*na!ea cu !idicata de la depoit = se presupune livrarea m;rfurilor c;tre diferi:i
cump;r;tori din stocurile e#istente la depozitele unit;:ii de comer: cu ridicata. (%ig.2)
.7 (*na!ea cu !idicata $n t!anit = prevede organizarea circula:iei de m;rfuri de la depozitul
altor ntreprinderi c;tre diferi:i cump;r;tori prin contractarea anumitor sortimente de m;rfuri <i
transportarea acestora la depozitul cump;r;torului, pentru care unitatea de comer: cu ridicata ncaseaz;
o diferen:; de pre:.
;l"x"l !o$plex al !ir!"laiei $r6"rilor
Vnzri
Pli
n credit n numerar n numerar prin virament
depuneri

n cont
Pli
n numerar prin virament
Aprovizionare
Intrri de la
prelucrar
e
Returnri de
ctre
clieni
Plusuri la
inventarie
re
Majorarea
preurilor
la mrfuri
15O& D-
0>+%*+?
Vnzri
Predare la
prelucrare
Pierderi de
mrfuri
Lipsuri la
inventariere
Reducerea
preurilor la
mrfuri
&
l
u
0
u
l

d
e

$
n
t
!
a
!
e

a

"
6
!
#
u
!
i
l
o
!
F
l
u
x
u
l

d
e

i
e

i
r
e

a

m

r
f
u
r
i
l
o
r
!umprtori !asierie "anc
#toc de mrfuri Furnizori
/. &ACTORI DE MEDIU CARE IN&LUENTEA8A
TE9NOLO:IA COMERCIALA A SOCIETATII
?n directia perfectionarii tenologiei comerciale actioneaza un comple# de factori de mediu. $stfel
pe langa factorii de mediu intern care vizeaza elemente proprii oricare intreprinderi, mediul e#tern
constituit dintr"un comple# de submedii, cunoaste pe plan mondial scimbari spectaculoase, cu implicatii
directe, practice, asupra distributiei si a tenologiei comerciale.
%actorii e#terni influenteaza activitatea unei intreprinderi in doua moduri'
"direct (acizitionarea unor utilaje sau ecipamente cu anumite performante tenico"economice);
"indirect prin crearea cadrului economic, tenologic, social, politic, demografic.
&unoasterea tuturor factorilor faciliteaza intelegerea functionarii intreprinderii, rolului si a locului
acesteia in cadrul sistemului economiei nationale.
!rincipalii factori e#terni care au o influenta majora asupra intreprinderii sau asupra unor
componente ale acesteia sunt prezentati in figura de mai jos'
&acto!i de
"ediu
Co"ponente ale #acto!ilo!
&acto!i
econo"ici
"piata interna si internationala
"puterea de cumparare
"potentialul financiar al economiei
"ritmul de dezvoltare economica
"pargiile economico"financiare
"structura pe ramuri
"bursa de valori
" investitiile
" gradul de ocupare al fortei de munca
&acto!i
te%nici si
te%nologici
" nivelul tenic al utilajelor
" tenologiile
" licentele
" inventiile si inovatiile
" nivelul cercetarii
" reducerea poluarii
" capacitatea de inovare a laboratoarelor
&acto!ii de
"anage"en
t
" sistemul organizatoric al intreprinderii
" mecanismele de planificare si control
&acto!ii
politici
"politica interna si e#terna
"politica altor state
"politica organismelor internationale
"stabilitatea climatului politic
&acto!ii
socio;
cultu!ali
"structura sociala a populatiei
"invatamantul
"cultura
"ocrotirea sanatatii
"stiinta
" mentalitatea
&acto!ii
,u!idici
" (egi ale parlamentului
" Decrete prezidentiale
" @otarari guvernamentale
" Ordine ale ministrilor
" Decizii ale primarilor, prefectilor
&acto!ii
de"og!a#ici
"nr. populatie
"structura populatiei pe varste si se#e
"durata medie de viata
"populatia ocupata si activa
"natalitatea si mortalitatea
&acto!ii de
"ediu
natu!al
incon,u!ato!
"relief
"structura geologica
"resursele subsolului
"clima
"solul
"apele
"vegetatia
" fauna
&acto!ii econo"ici reprezinta ansamblul elementelor de natura economica din mediul e#tern
care actioneaza aupra procesului tenologic'
"piata interna si internationala
"puterea de cumparare a populatiei
"e#tinderea creditului de consum
"ritmul de dezvoltare economica a tarii
"pargiile economico"financiare
"progresele cantitative si calitative pe care le inregistreaza oferta de marfuri
!rincipala componenta economica a mediului e#tern o constituie piata interna si cea
internationala. ?n proiectarea si dezvoltarea sistemului de productie al intreprinderii punctul de pornire il
constituie studiul pietei, respectiv al nivelului structurii cererii de produse, al puterii de cumparare a
consumatorilor, al nivelului preturilor produselor similare, al concurentei. (uand in considerare aceste
elemente managementul intreprinderii stabileste preodusele ce urmeaza a fi fabricate,volumul
productiei,pietele de desfacere,canalele de distributie.
5ot in domeniul economic trebuie avute in vedere progresele cantitatice si calitative pe care le
inregistreaza oferta de marfuri.?n sensul cel mai larg,mediul economic vizeaza toate laturile activitatii
economice care se reflecta direct sau indirect in situatia pietei iar in mod deosebit cele care au implicatii
asupra procesului distributiei,evolutiei lor lasandu"si amprenta asupra fizionomiei sale.
&acto!ii te%nici si te%nologici carte alcatuiesc mediul e#tern al intreprinderii se refera la nivelul
tenic al utilajelor si instalatiilor, (%ig.A) tenologiile furnizate, licentele cumparate de intreprindere, nivelul
de dezvoltare a cercetarilor, etc. 0ediul tenologic al comerciantilor incorporeaza variantele imbunatatirii
in procesele tenice care maresc productivitatea si eficienta de ansamblu al ecipamentelor .
%actorii tenici si tenologici au o influenta decisiva asupra activitatii intreprinderii. /ivelul
tenologiei utilizate influenteaza nivelul productivitatii, al costurilor de productie, al productiei realizate,
calitatea produselor si serviciilor, obtinerea profitulul. ?nfluenta factorilor tenici si tenologici se amplica
datorita accelerarii ritmului de uzura morala a tenologiilor si produselor (indeosebi pentru produsele
informatice,diversificarii volumului de cunostinte stiintifico"tenice).
&omparatia dintre factorii interni si cei e#terni tenici si tenologici ai intreprinderii evidentiaza
capacitatea intreprinderii de a se adapta la mediul e#tern national si international. Decalajele tenice si
tenologice genereaza decalaje economice.
0ediul tenologic in care opereaza comerciantii este in prezent deosebit de dinamic, astfel ca de
investitiile si tenologiile moderne se va decide, printre altele, avantajul competitiv intre concurenti. $stfel,
dezvoltarile tenologice din ultimul timp au condus la o noua revolutie in tenologie, insotita de
dezvoltarea stiintei managementului, cu implicatii profunde asupra desfasurarii activitatii comerciale.
!oate mai important pentru adaptarea intreprinderii la mediul estern este modul de relationare cu
organizatiile e#terne, care pot fi e#plicate dupa cum urmeaza'
O!ganiatiile De#ini!e
Clientii 1unt reprezentati de ' consumatori, utilizatorii industriali, intreprinderile
comerciale, institutiile publice.
-i consuma bunuri (lucrari, servicii) produse de intreprindere.
&lientii reprezinta destinatarul eforturilor economice ale firmei.
&u!nio!ii -i reprezinta partenerii firmei de la care se aprovizioneaza cu resurse
materiale, servicii, forta de munca.
Concu!entii !ersoane fizice sau juridice care isi disputa aceleasi categorii de clienti
sau aceiasi furnizori sau intermediari.
-#ista concurenti directi (ofera un produs similar cu al firmei) si indirecti
(ofera un produs diferit, dar care se adreseaza acelorasi clienti si are
aceeasi utilizare = e#.' margarina in loc de unt).
Institutiile
'anca!e
Ofera surse de finantare societatii.
Societatile
de asigu!a!i
1unt institutii la care intreprinderea apeleaza pentru a"si proteja
cladirile, constructiile impotriva incendiilor, fenomenelor naturale,
e#ploziilor.
Mass;"edia 4rupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune
Ca"e!ele de
Co"e!t si
Indust!ie
1unt organizatii autonome neguvernamentale infiintate prin initiativa
comerciantilor pentru a le apara interesele fata de institutiile statului sau
organismele din strainatate.
Institutiile
statului
&amere de 0unca, &asele de $sigurari 1ociale, $dministratiile
%inanciare, !arlamentul, !resedentia, 4uvernul, 0inisterele,!rimarii,
!refecturi, autoritatea judecatoreasca, politia
<. DETERMINAREA PROPRIETATII PRODUSELOR
!roprietetile sunt insusiri sau atributii ale produselor care le dau o anumita utilitate in consum si au
menirea sa satisfaca o nevoie sau sa aduca un serviciu consumatorului.
&lasificarea produselor '
2"produse industriale
7"produse alimentare
1e ntelege prin p!odus indust!ial orice poate fi oferit pietei industriale spre atentie, acizitie,
folosinta sau consum si care poate satisface o cerinta, dorinta sau o nevoie.
P!odusele ali"enta!e poseda un ansamblu de proprietati senzoriale , specifice si variabile ca
numar si intensitate , ce contituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in decizia
de cumparare
Clasi#ica!ea p!op!ietatilo!'
2.Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii'
"p!op!ietati c!itice"determina otarator calitatea produselor si reprezinta cam 289 din numarul total al
proprietatilor;
"p!op!ietati i"po!tante"contribuie la un anumit nivel al calitatii produselor si reprezinta B89 din totalul
proprietatilor;
"p!op!ietati "ino!e"contribuie in mica masura la stabilirea calitatii produselor, reprezentand 689.
7.Dupa contributia pe care o au la serviciul pe care il indeplinesc in timpul utilizarii'
"p!op!ietati te%nico;#unctionale (componenta cimica, valoarea nutritiva a produselor, masa);
"p!op!ietati econo"ice (celtuieri de utilizare);
"p!op!ietati psi%oseno!iale (organoleptice si estetice);
"p!op!ietati ecologice;
"p!op!ietati e!gono"ice
A.Dupa modalitatea de apreciere si determinare a proprietatilor'
"p!op!ietati dete!"ina'ile di!ect (dimensiunile' masa,volumul)
"p!op!ietati dete!"ina'ile indi!ect (durabilitatea)
"p!op!ietati ap!eciate o!ganoleptic
B.Dupa natura si structura materialelor din care sunt confectionate marfurile'
a. p!op!ietati #iice
""0asaCcantitatea de materie continuta in produs. 1e foloseste la cercetarea calitatii prin analiza
proportiilor substantelor din produs si influenta lor asupra altor proprietati. ?n practica se utilizeaza'
"masa pe unitatea de lungime
"masa pe unitatea de suprafata
"masa pe unitatea de volum
"masa comerciala pentru produsele igroscopice
"masa specifica (densitetea)
""!orozitateaCraportul dintre volumul unui corp si volumul porilor. ?nversul notiunii este
compactitatea.
""@igroscopicitateaCproprietatea marfurilor de a face scimb de vapori de apa cu mediul
inconjurator.
""*miditateaCcontinutul total de apa al unui produs igroscopic.
""!ermeabilitateaCproprietatea marfurilor de a lasa sa treaca prin ele apa, vaporii si gazele.
""proprietati optice'
"culoareaCreprezinta o anumita banda a spectrului electromagnetic cu o lungime de
unda susceptibila de a stimula selectiv ociul.
"transparentaCinsusirile unui corp de a fi strabatut de razele luminoase.?nversul
transparentei este opacitatea.
"luciulCproprietatea optica de a reflecta lumina cu difuziune redusa.
""proprietati termice'
"indicele de refractie
"caldura specifica
"coeficientul de dilatare termica
"termoizolarea
b. p!op!ietati "ecanice " arata modul de comportare al marfurilor la actiunea unor forte e#terioare.
""rezistenta la tractiune, la rupere, la uzura, la incovoiere
""duritatea si durabilitatea
c. p!op!ietati c%i"ice " sunt influentate de compozitia cimica si stabilitatea la actiunea agentilor cimici
d. p!op!ietati psi%oseno!iale
""aroma, gustul, tuseul (pipaitul)
""proprietati estetice (forma, linie, desen, ornament, armonie, stil)
e. p!op!ietati te%nologice
""proprietati tenico"culinare (durata de fierbere, stabilitatea la fierbere, gustul dupa fierbere)
""plasticitatea
""capacitatea de acoperire, filare.
C. IMA=INI

;i9.)a
;i9.)E
0ro("#e pre9atite pentr" van*are
l 0ro("#e pre9atite pentr" van*are



;i9.2 ;i9.-
Vitrine pentr" pro("#e (e pani6i!atie Veri6i!area !alitatii pro("#elor
&. TEST &E EVA>2A1E
1. Inst!uc4iune+ Realizai corelaiile corespunztoare ntre elementele celor dou coloane
!xplicai urmtorii termeni"
Fata(a $a9a*in"l"i este partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie#
piete sau alte spatii destinate publicului
;ir$a #a" e$Ele$a defineste numele si marca unitatii sau a comerciantului# action$nd ca
element de referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a
clientilor
Vitrina poate fi considerata o miniexpozitie reprezentativa a marfurilor care
se gasesc permanent n magazin# o posibilitate de a etala linii
promotionale sau sezoniere
A!e#"l n $a9a*in trebuie proiectat astfel nc$t sa%i determine pe clientii sa intre
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect.
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea referitoare
la Amena'area spatiului de contact cu clientii societatii.
.. Inst!uc4iune+ Realizai corelaiile corespunztoare ntre elementele celor dou coloane
!recizati prin ce se concretizeaza urmatoarele categorii de factori e#terni'
;a!tori e!ono$i!i piata interna si internationala# puterea de cumparare#
potentialul financiar al economiei# ritmul de dezvoltare
economica# parg(iile economico%financiare# structura pe
ramuri# bursa de valori# investitiile
;a!tori te8ni!i #i te8nolo9i!i nivelul te(nic al utila'elor# te(nologiile# licentele inventiile si
inovatiile# nivelul cercetarii# reducerea poluarii# capacitatea de
inovare a laboratoarelor
;a!tori (e$o9ra6i!i nr. )opulatie# structura populatiei pe varste si sexe# durata
medie de viata# populatia ocupata si activa# natalitatea si
mortalitatea
;a!tori (e $e(i" nat"ral #i in!on'"rator Relief# structura geologica# resursele subsolului# clima# solul#
apele# vegetatia# fauna
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect.
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea referitoare
la Factorii de mediu care influenteaza te(nologia comerciala a societatii.
/. Inst!uc4iune+ Realizai corelaiile corespunztoare ntre elementele celor dou coloane
!xplicati urmatorii termeni referitori la proprietatile produselor"
*miditatea continutul total de apa al unui produs (igroscopic
)ermeabilitatea proprietatea marfurilor de a lasa sa treaca prin ele apa# vaporii
si gazele
transparenta insusirile unui corp de a fi strabatut de razele luminoase
luciul proprietatea optica de a reflecta lumina cu difuziune redusa
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect.
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea referitore la
Determinarea proprietatii produselor.
<. Inst!uc4iune+ Alege rspunsul corect dintre cele patru variante oferite"
Culorile alb# albastru si negru sunt folosite pentru amena'area vitrinei in anotimpul"
1 +arna
)rimavara
,ara
5oamna
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect.
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea
referitoare la Amena'area spatiului de contact cu clientii societatii.
=. Inst!uc4iune+ Alege rspunsul corect dintre cele patru variante oferite"
)opulatia ocupata si activa reprezinta un factor de influenta a activitatii societatii ce se incadreaza in categoria
factorilor"
1 demografici
economici
naturali
politici
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect.
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea
referitoare la Factorii de mediu care influenteaza te(nologia comerciala a societatii.
>. Inst!uc4iune+ Alege rspunsul corect dintre cele patru variante oferite"
Aroma# gustul# tuseul unui produs reprezinta proprietati"
1 psi(osenzoriale
c(imice
te(nologice
mecanice
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea
referitoare la Determinarea proprietatii produselor.
?. Inst!uc4iune+ Alege rspunsurile corecte"
-arfurile pot intra in patrimoniul unitatii prin"
1 aprovizionare
anzare
1 returnari de la clienti
lipsuri la inventariere
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi seciunea
referitoare la Fluxuri de circulatie in unitate.
@. Inst!uc4iune+ .tabile/te valoarea de adevr a enunului urmtor"
)rincipalul rol al $a9a*in"l"i este acela de v$nzare a bunurilor de consum# constituind sursa de aprovizionare#
deci de satisfacere a cererii populatiei.
1 Da
/u
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsul tau nu este corect. &e invit s parcurgi seciunea
referitoare la Amena'area spatiului de contact cu clientii societatii.
A. Inst!uc4iune+ .tabile/te valoarea de adevr a enunului urmtor"
0n conformitate cu tipurile ntreprinderilor comerciale exist v<n*ri !" ri(i!ata /i v<n*ri !" a$n"nt"l.
1 Da
/u
%eedbacD pozitiv Rspunsul tu este corect
%eedbacD constructiv Din pcate# rspunsurile tale nu sunt corecte. &e invit s parcurgi
seciunea referitoare la Fluxuri de circulatie in unitate.