ANALIZATORUL VIZUAL

Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.
Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu in orientarea spatiala in mentinerea
ec!ili"rului si in activitatile specific umane.
Oc!iul este alc#tuit din$
glob ocular
anexe ale globului ocular
Anexele %lo"ului ocular se &mpart &n$
Anexe de protecie$ %ene spr'ncene pleoape %lande lacrimale con(unctiv# ocular
Anexe de micare: ) mu*c!i +, drep-i *i . o"lici/ cu rol &n mi*c#rile de lateralitate *i
rota-ie ale %lo"ului ocular
Analizatorul vizual este alc#tuit din$
receptor situat la nivelul %lo"ului ocular
se%ment de conducere reprezentat de calea optic# senzorial# *i
se%ment central reprezentat de ariile optice senzoriale.
a) Segmentul receptor este inclus in %lo"ul ocular. 0lo"ul ocular este constituit
din$ invelisuri aparatul optic si receptorul .
Invelisurile globului ocular:
1 Tunica fi"roasa sclerotica este o formatiune con(unctiva al"a la exterior cu rol
protector. 2e ea se insera musculatura extrinseca a %lo"ului ocular. 2rezinta anterior
corneea transparenta iar posterior este stra"atuta de nervul optic.
1 Tunica vasculara coroida este pi%mentata si vascularizata. Are functii trofice si
confera interiorului %lo"ului ocular calitatea de camera o"scura. 3in ea se constituie in
partea anterioara irisul si corpul ciliar +musculatura intrinseca neteda a %lo"ului ocular/
cu fi"re circulare si radiare.
1 Tunica nervoasa retina cuprinde celulele fotoreceptoare.
Aparatul optic cuprinde medii transparente$
1 Corneea transparenta este nevascularizata "o%at inervata prin terminatii nervoase
li"ere.
1 Umoarea apoasa din camera anterioara este un lic!id transparent secretat permanent
de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos.
1 Cristalinul este o lentila "iconvexa transparenta invelita intr4o capsula 1 cristaloida.
5ste situat in spatele irisului si le%at de corpul ciliar prin li%amentul suspensor. Nu este
vascularizat si nici inervat.
1 Corpul vitros este un %el transparent. 5l umple cavitatea posterioara a %lo"ului
ocular intre cristalin si retina.
Receptorul este retina, constituita din zece straturi celulare. 6tratul profund format
din celule pi%mentare are functii de protectie si meta"olice asi%urand sinteza
pi%mentilor fotosensi"ili. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensi"ile cu conuri si
"astonase.
Celulele cu conuri, aproximativ 7 milioane 8 retina predomina in pata %al"ena +maculata
lutea/ si constituie in exclusivitatefovea centralis, zona cu acuitate vizuala
maxima. 2i%mentul fotosensi"il este iodospina. Celulele cu conuri au rol important in
vederea diurna in perceptarea culorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase, aproximativ 130 milioane retina, sunt mai numeroase la
peri!erie, mai putine in pata galbena si lipsesc din !ovea centralis. "igmentul
!otosensibil al acestora este rodopsina. #elulele cu bastonase asigura vederea la
lumina slaba, vederea nocturna.$a nivelul stratului neuronilor bipolari si al
stratului neuronilor multipolari din retina se mani!esta procesul de convergenta.
b) Segmentul de conducere.
Primul neuron este reprezentat de celulele "ipolare din retina. 3endritele acestora sunt
conectate cu celulele fotoreceptoare.
Al doilea neuron &l constituie celulele multipolare retiniene. Axonii lor formeaz# nervii
optici. 9i"rele acestora se &ncruci*eaz# par-ial &n c!iasma optic#apoi continu# su" numele
de tracturi optice p'n# la corpii %enicula-i laterali metatalamici
Al treilea neuron este localizat &n corpii %enicula-i laterali metatalamici
3in corpii %enicula-i se desprind colaterale spre:
nucleii nervilor cranieni III,IV,VI
mduva cervico-dorsal
coliculii cvadrigemeni superiori
Acestea constituie c#ile reflexelor optice de orientare +reflexul oculocefalo%ir/ adaptare
+reflexul pupilar fotomotor/ si acomodare.
c) Segmentul central este localizat in lo"ii occipitali ai emisferelor cere"rale de o parte
si de alta a scizurii calcarine unde se afla aria optica primara. In (urul acesteia
exista zona de asociatie vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in
orientare si recunoastere si asi%ura memoria vizuala.
%i&iologia anali&atorului vi&ual
Analizatorul vizual permite recunoasterea formei culorii luminozitatii miscarii
o"iectelorsi aprecierea distantelor. In corelatie cu analizatorii acustic vesti"ular si
:inestezic realizeaza orientarea in spatiu si mentinerea ec!ili"rului.
2roiectarea ima%inii pe retina se datoreaza aparatului optic care prin procese de refractie
adaptare la intensitatea luminii si acomodare la distanta asi%ura focalizarea razelor de
lumina la ., mm inapoia cristalinului pe directia axului optic pe pata %al"ena. Ima%inea
formata este reala mai mica si rasturnata .
2rocesul vederii este descris in mai multe faze care in realitate se
desfasoara concomitent.
1. Re!lexul de convergenta consta in miscarea concomitenta a celor doi oc!i avand ca
urmare modificarea pozitiei axelor optice si reperarea corecta a o"iectelor in
spatiu indiferent de distanta pana la o"iect si de pozitia acestuia.
Campurile vizuale ale celor doi oc!i se suprapun partial. Zona
de suprapunere formeaza campul de vedere "inoculara.
2rin analiza corticala si diferentierea impulsurilor din campurile de vedere monoculara si
"inoculara la care se adau%aimpulsurile proprioceptive de la musc!ii extrinseci in timpul
reflexelor de conver%enta se asi%ura aprecierea distantelor fata de o"iecte.
9iecare oc!i vede o"iectul su" un un%!i diferit %enerand vederea stereoscopica in relief.
'. Adaptarea la intensitatea luminii se realizeaza prin doua cate%orii de procese$ reactia
pupilara si
adaptarea fotoc!imica.
a)Reactia pupilara. Irisul re%leaza reflex +prin variatia diametrului pupilar/ cantitatea de
lumina proiectata pe retina. 6timulul este lumina receptorul este retina caile aferente
sunt somatice iar caile eferente sunt ve%etative simpatice si parasimpatice.
b)Adaptarea !otoc(imica. La proiectarea luminii pe retina pi%mentii fotosensi"ili scad
cantitativ fiind descompusi in cantitate direct proportionala cu intensitatea acesteia. La
trecerea de la lumina la intuneric adaptarea dureaza ;<1,< de minute timp in care se
resintetizeaza pi%mentii si scade pra%ul de excita"ilitate a celulelor fotoreceptoare.
La intuneric creste cantitatea de pi%menti depozitata ceea ce are ca urmare scaderea
pra%ului de excita"ilitate a celulelor receptoare. 3eci adaptarea la trecerea de la intuneric
la lumina se petrece mai rapid +maxim ;1, min./.
3. Acomodarea la distanta este realizata reflex prin actiunea musc!ilor circulari si
radiari ai corpului ciliar care maresc sau micsoreaza convexitatea fetei anterioare a
cristalinului. Aceste procese duc la modificarea un%!iurilor de refractie a razelor
luminoase. Atunci cand musc!iul ciliar circular este relaxat li%amentul suspensor
tensionat de musc!ii radiari mentine cristalinul aplatizat realizandu4se adaptarea pentru
vederea la distanta. La contractia musc!ilor circulari determinata de parasimpatic
li%amentul suspensor se relaxeaza cristalinul se "om"eaza favorizand vederea o"iectelor
apropiate.
). Stimularea retinei consta in excitarea receptorilor retinieni de catre radiatiile
luminoase.
a/ Lumina stra"ate celulele retiniene pana la stratul pi%mentar si este a"sor"ita de
pi%mentii fotosensi"ili din celulele cu "astonase si conuri. Celulele receptoare sunt
stimulate de radiatii cuprinse intre ;=< si 7)< nm.
"/ 6cindarea pi%mentilor fotosensi"ili su" influenta luminii in retinol si opsina +derivat al
vitaminei A/ cu eli"erare de ener%ie.
Aceste procese determina cresterea permea"ilitatii mem"ranei celulelor receptoare pentru
sodiu si aparitia potentialului de receptor.
c/ Transformarea potentialului de receptor in potential de actiune care este condus su"
forma de influx nervos modulat de catre celulele "ipolare.
d/ Refacerea pi%mentilor proces de sinteza in care un rol important il detine vitamina A.
2entru a provoca excitatia razele luminoase tre"uie sa posede o ener%ie suficienta si
sa actioneze un timp suficient deindelun%at.
3efecte ale vederii
6pre deose"ire de oc!iul normal +emetrop/ la oc!ii cu deficiente +ametropi/ formarea
ima%inii nu se poate realiza pe pata %al"ena.
Oc!iul normal +emetrop/ are distana focal
+dintre cristalin si retina/ de >7mm *i diametrul antero-posterior de .,mm.
Ametropia se datoreaza mai multor factori $
a/ ?odificarea lun%imii axei oc!iului sau variatia indicelui de refractie$
*iopia
- 5ste afec-iunea celor care nu v#d "ine o"iectele &ndep#rtate
- 6e datoreaz# formei prea alun%ite a %lo"ului ocular sau puterii prea mari de refrac-ie a
cristalinului +cur"ura exa%erat# a cristalinului/.
- Ima%inea o"iectului privit se formeaz# &naintea retinei.
- Corectarea se face cu oc!elari cu lentile "iconcave +diver%ente/.
+ipermetropia
- 5ste afec-iunea opus# miopiei
- Indivizii nu v#d clar o"iectele apropiate
- 6e datoreaz# fie antero4posterior mai scurt fie convexit#-ii sc#zute a cristalinului
- Ima%inea o"iectului privit se formeaz# &n spatele retinei
- Corectarea se face cu oc!elari cu lentile "iconvexe +conver%ente/
"/ 3eformari ale corneei si 8 sau ale cristalinului. Afectiunea poarta numele
de Astigmatism este afec-iunea celor la care cristalinul nu are suprafa-a perfect sferic#
- Razele luminoase nu sunt focalizate &ntr4un sin%ur punct *i de aceea ima%inile retiniene
sunt neclare
- Corectarea se face cu oc!elari cu lentile cilindrice
- c/ 6caderea elasticitatii cristalinului si a contractilitatii musc!ilor ciliari care reduc
limitele de acomodare. Afectiunea se numeste presbitism si este caracteristica persoanelor
varstnice.
- d/ A"senta partiala sau totala a pi%mentilor fotosensi"ili din celulele cu conuri determina
pertur"ari in perceperea culorilor +daltonismul/.
Acomodarea
5ste necesar# &n cazul o"iectelor situate la distan-e mai mici de )m
6e realizeaz# prin$
modificarea cur"urii cristalinului
prin corectarea axelor oculare prin contrac-ia musculaturii extrinseci a %lo"ului ocular
@n procesul de acomodare exist# . puncte de reper$
4 punctum remotum +distan-a maxim# la care un o"iect poate v#zut clar f#r#
acomodare A )m/
4 punctum proximum +situat aproape de oc!i la care capacitatea de acomodare este
dep#*it#/.
Baza fotoc!imic# a vederii
Razele luminoase p#trund &n oc!i prin sistemul dioptric str#"at retina de la nivelul
neuronilor multipolari *i a(un% la nivelul celulelor fotoreceptoare. Aici determin#
descompunerea pi%men-ilor fotosensi"ili +rodopsina *i iodopsina/ %enereaz#
impuls nervos a(un%e la nivel cortical unde apare senza-ia de culoare.
Am"ele tipuri de vedere A monocromatic# *i colorat# A implic# acela*i tip de pi%ment A
retinenul +se sintetizeaz# &n prezen-a vitaminei A/
Retinenul se com"in# cu proteine$ 4 scotopsin# &n "astona*e
4 fotopsin# &n conuri
C'nd lumina a(un%e la nivelul celulelor fotoreceptoare determin# ruperea le%#turii
c!imice dintre retinen *i proteina asociat# %ener'nd un poten-ial de ac-iune.
Rodopsina 4 este responsa"il# pentru vederea scotopic# &n lumin# difuz# c'nd nu se
distin% culorile detaliile *i conturul o"iectelor
4 sensi"ilizeaz# "astona*ele pentru radia-iile al"astre
4 refacerea ei are loc &n prezen-a vitaminei A
4 lipsa vit. A determin# hemeralopia (orbul ginilor!
,odopsina - este responsa"il# pentru vederea fotopic# diurn# colorat#
4 exist# trei tipuri de conuri care con-in ; tipuri de pi%men-i
sensi"ili la$ 4 al"astru +,,Cnm/
4 verde +C;<nm/
4 ro*u +C7<nm/