0 оценок0% нашли этот документ полезным (0 голосов)
48 просмотров13 страниц
CAP 5. - Concurenta Comerciala Neloiala
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
CAP 5. - Concurenta Comerciala Neloiala
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
CAP 5. - Concurenta Comerciala Neloiala
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
Capitolul 5 Concurena comercial neloial CONINUT 5.1. Noiunea de concuren neloial i cadrul legal de reglementare (la nivel naional i comunitar) 5.2. Concurena neloial pe piaa intern 5.2.1. Formele de manifestare ale concurenei neloiale pe piaa intern 5.2.2. Rspunderea uridic pentru comiterea actelor de concuren neloial pe piaa intern 5.!. Concurena neloial pe piaa internaional 5.!.1. Cadrul economic i uridic 5.!.2. "umpingul la e#port i import 5.!.!. $u%veniile 5.!.&. Rspunderea uridic pentru dumping i su%venii 5.!.5. Regimul uridic al autorului de stat 'n conformitate cu dispo(iiile )egii nr. 1&!*1+++ modificat prin )egea nr.,-!*2--! OBIECTIVE: .arcurgerea acestui capitol va facilita 'nsuirea urmtoarelor noiuni/ concurena neloial pe piaa intern0 concurena neloial pe piaa internaional0 dumpingul la import i e#port0 aspecte relevante privitoare la formele autoarelor de stat. DREPTUL !I"UR#RILOR $$ Capitolul 5 Concurena comercial neloial 5%&% Noiunea 'e concuren neloial (i ca'rul le)al 'e re)lementare *la ni+el naional (i comunitar, )egea nr.11*11+1 privind com%aterea concurenei neloiale modificat definete concurena neloial ca fiind orice act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea industrial i de comercializare a produselor, de execuie a lucrrilor, precum i de efectuare a prestrilor de servicii. $unt sancionate asemenea acte sau fapte pornind de la faptul c aa cum se dispune 'n art. 1 coro%orat cu art.! din )egea nr.11*1++11 comercianii sunt obligai la desfurarea activitii lor comerciale cu bun credin i potrivit uzanelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale1 'n ca( contrar fiind atras rspunderea civil, contravenional ori penal1 dup ca(. 2ceeai lege aprecia( ca fiind contrare uzanelor comerciale cinstite acele fapte de utili(are 'n mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici precum/ nee#ecutarea unilateral a contractului0 folosirea unor proceduri neloiale sau a a%u(ului de 'ncredere0 incitarea la delicte i la ac3i(iionarea de secrete comerciale de ctre teri care aveau cunotin c atare ac3i(iii implic asemenea practici1 menite s aduc atingere po(iiei comercianilor concureni pe pia (art. 1 1 lit. a din )egea nr. 11*1++1 modificat). Secretul comercial este definit tot 'n aceeai lege 'n art. 1 1 lit. % ca fiind informaia ce1 'n totalitate sau 'n cone#area e#act a elementelor ei1 nu este 'n general cunoscut sau nu este uor accesi%il persoanelor din mediul care se ocup 'n mod o%inuit de acest gen de informaie i care capt o valoare comercial prin faptul c este secret1 iar deintorul a luat msuri re(ona%ile1 in4nd cont de circumstane pentru a o menine 'n regim de secret. 2nali(4nd aceste dispo(iii legale se poate conclu(iona c1 concurena neloial 'i face apariia 'ntr5un domeniu 'n care competiia este premis prin lege1 dar ea tre%uie manifestat cu miloace oneste. n cazul concurenei neloiale un act ce este permis de principiu este realizat prin exercitarea n mod abuziv a unui drept. Acest gen de competiie urmrete atragerea prin miloace neoneste a clientelei agentului comercial lezat. Conform art.1!5 alin.2 lit. a din Constituia Rom4niei1 statul rom4n are o%ligaia de a asigura protecia concurenei loiale. 6n doctrin concurena neloial a fost definit i ca fiind comiterea1 'n domenii desc3ise competiiei economice1 a unor fapte ce contravin legii i u(anelor cinstite ale activitii comerciale1 cu scopul atragerii clientelei unor comerciani rivali de pe piaa relevant1 produc4ndu5le preudicii materiale1 morale ori doar eventuale7 1, . 6n plan comunitar Convenia de 8niune de la .aris1 pentru protecia proprietii industriale1 din 2- martie 199! a sta%ilit prin art. 1- %is :1 c statele mem%re sunt obligate s asigure cetenilor uniunii o protecie efectiv mpotriva concurenei neloiale1 iar 'n art. 1- %is :21 c este act de concuren neloial orice act contrar practicilor cinstite 'n domeniul industrial 1, ;. Cp4n 5 !reptul concurenei comerciale. "oncurena neloial pe piaa intern i internaional1 <ditura )umina )e#1 =ucureti1 1++,1 p. 15 DREPTUL !I"UR#RILOR $- Capitolul 5 Concurena comercial neloial sau comercial. 6n art. 1 ea impune ca o%ligaie rilor ce fac parte 8.<.1 reprimarea concurenei neloiale i asigurarea proteciei efective a cetenilor asupra concurenei neloiale. 2ceast Convenie impune statelor mem%re s inter(ic prin acte materiale interne/ afirmaiile sau indicaiile a cror folosire1 'n e#erciiul comerului1 este capa%il s duc 'n eroare pu%licul cu privire la natura1 caracteristicile1 modul de fa%ricare1 capacitatea de 'ntre%uinare ori cantitatea mrfurilor0 afirmaiile false1 'n e#erciiul comerului1 menite s discredite(e 'ntreprinderea1 produsele ori activitatea industrial ori comercial a unu concurent0 orice fapt de natur s cree(e1 prin orice miloc1 confu(ie cu 'ntreprinderea1 produsele 1 ori activitatea industrial sau comercial a unui comerciant. .ractic1 statele mem%re au o%ligaia de a sanciona acele acte ce au ca efect eliminarea concurenei1 c4t i cele care distorsionea( concurena de la scopul ei licit. Rom4nia a ratificat aceast Convenie prin "ecretul nr.11>>*1+,9. 6n legislaia rom4n1 pentru a se 'ndeplini aceste cerine s5au adoptat numeroase prevederi menite s garante(e e#istena li%er a concurenei. 6n ultimii ani au fost adoptate )egea nr.11*1++1 pentru com%aterea concurenei neloiale i )egea nr.21*1++, privind concurena1 acestea pentru a se 'nltura i preveni a%u(urile i e#cesele de pe piaa mrfurilor i serviciilor. 2ceste dou legi speciale 'mpreun cu prevederile Codului de procedur civil i ale Codului de procedur penal formea( cadrul legal de reglementare a concurenei neloiale n plan intern. .entru formele specifice relaiilor comerciale internaionale cadrul legislativ privitor la concurena neloial este repre(entat de/ reglementrile adoptate 'n %a(a ?.2.@.@. (2cordul ?eneral pentru @arife i Comer)0 2cordurile europene referitoare la comerul i asocierile dintre statele Comunitilor <uropene. 6n materie de concuren neloial au aprut reglementri i 'n statele din Centrul i Aestul <uropei1 dintre care menionm/ 1. n Germania 5 o lege special pentru 'n%uirea concurenei neloiale a aprut 'nc din 1+9,1 iar 'n anul 1+-+ a intrat 'n vigoare o alt lege nou menit s com%at aceast concuren. 2. Frana i Italia 5 sancionea( concurena neloial pe plan civil1 av4nd ca fundament rspunderea delictual1 iar ca o completare a reglementrilor civile1 sunt aplicate prevederile legii penale i reglementri privitoare la proprietatea industrial0 DREPTUL !I"UR#RILOR $. Capitolul 5 Concurena comercial neloial 3. Anglia 5 nu are o lege special pentru com%aterea concurenei neloiale1 ci actele de aceast natur sunt sancionate potrivit legii penale sau a reglementrilor privind rspunderea pentru acte ilicite cunoscute su% numele #a$ of %orts. 4. n Ungaria 5 'n 1++- a fost 'nlocuit legea aplica%il 'n materie din 1+9&1 cu )egea nr. 9, din 5 decem%rie a anului menionat. 5. Bulgaria 5 a adoptat 'n 1++1 o lege privind protecia concurenei care cuprinde i dispo(iii referitoare la concurena neloial. 6. n Polonia & a fost adoptat o lege anti&trust av'nd ca model legea german. 5%/% Concurena neloial pe piaa intern 5%/%&% 0ormele 'e mani1e2tare ale concurenei neloiale pe piaa intern Formele de concuren neloial pot fi de natur contravenional i infracional aa cum se constat din dispo(iiile legale ale )egii nr. 11*1++1 privind com%aterea concurenei neloiale. 6n aceast lege1 'n articolele &1 i 5 sunt enumerate i definite acele fapte i acte considerate contravenii i infraciuni i totodat sunt prev(ute i sanciunile ce le sunt aplica%ile celor care le comit. <numerarea contraveniilor i infraciunilor din te#tele de lege menionate este limitativ. "in dispo(iiile )egii nr.11*1++1 'ns1 se poate conclu(iona c organele udiciare competente legal sesi(ate vor putea califica drept fapte ori acte de concuren neloial i alte comportamente dec4t cele prev(ute 'n art. & i 5 din lege1 dac acestea se dovedesc a fi contrare u(anelor cinstite. "ar1 acestor atitudini i comportamente le va putea fi aplicat 'ns rspunderea civil1 'n %a(a prevederilor cu caracter general ale art. 1 5 ! din )egea nr.11*1++1. Formele contraenionale 'e concuren neloial prev(ute 'n art. & din )egea nr. 11*1++1 (lit. a 5 3) sunt materiali(ate prin anumite acte i fapte care se pot comite de ctre salariai ori de ctre comercianii persoane fi(ice sau uridice prin repre(entanii legali ai lor1 'n e#ercitarea activitii lor pe o pia anume. n !octrin" 5 aceste fapte ce concuren neloial contravenionale i penale enumerate 'n )egea nr.11*1++1 au fost clasificate dup criterii precum frecvena lor i procedeele folosite 'n/ pu%licitate neonest0 confu(ia cu semnele distinctive ale comerciantului rival de pe piaa relevant0 denigrarea comerciantului rival0 de(organi(area 'ntreprinderii comerciantului rival prin atragerea de personal1 spiona etc. acapararea agresiv a clientelei unui comerciant rival. DREPTUL !I"UR#RILOR $3 Capitolul 5 Concurena comercial neloial In#raciunea !e concuren" neloial" poate fi reali(at 'n una din formele e#pres prev(ute 'n art. 5 alin.1 lit. a 5 g din )egea nr. 11*1++1 privind com%aterea concurenei neloiale. 5%/%/% R2pun'erea 4uri'ic pentru comiterea actelor 'e concuren neloial pe piaa intern .otrivit art. ! din )egea nr.11*1++11 nerespectarea o%ligaiei de a e#ercita activitatea comercial cu %un credin1 conform u(anelor cinstite i aa cum o cer respectarea intereselor consumatorilor i concurena loial. antrenea( fa de comerciani1 dup ca(1 rspunderea civil1 contravenional ori penal. A. $"%&un!erea contraenional" va fi antrenat fa de acei comerciani 5 persoane fi(ice sau uridice 5 care comit una sau mai multe fapte contravenionale dintre cele e#pres i limitativ prev(ute 'n art. & lit. a 5 3 din )egea nr. 11*1++1. 2ceti comerciani vor putea fi sancionai contravenional( 'n ca(urile prev(ute de lege) cu amen(i 'n cuantum ce poate varia de la 1.--- lei la 15.--- lei1 conform prevederilor art. & alin. 2 din )egea nr.11*1++1. "e altfel1 aa cum o prevede acest te#t de lege1 cuantumul amen(ilor contravenionale va fi actuali(at de guvernul Rom4niei funcie de rata inflaiei. $anciunea aplicat tre%uie s fie proporional cu gradul de pericol social al faptei comise1 av4ndu5se 'n vedere 'mpreurrile 'n care fapta s5a comis1 modul i miloacele de sv4rire a ei1 scopul urmrit1 urmarea produs i circumstanele personale ale contravenientului. Or)anele con2tatatoare ale contra+eniilor 2a cum se prevede 'n art. & al )egii nr.11*1++11 contraveniile se constat de personalul de control mputernicit n acest scop de (inisterul )inanelor *ublice1 din oficiu sau la sesi(area prii vtmate. 'u&rin%ul actului !e con%tatare Constatarea contraveniei se face printr5un proces ver%al care tre%uie s cuprins/ data i locul unde este 'nc3eiat1 numele1 prenumele1 calitatea i instituia din care face parte agentul constatator0 datele personale din actul de identitate1 ocupaia i locul de munc al contravenientului0 descrierea faptei contravenionale cu indicarea datei1 orei i locului 'n care a fost comis1 precum i artarea tuturor 'mpreurrilor de natur a servi la aprecierea gradului de pericol al faptei i la evaluarea eventualelor pagu%e produse0 indicarea prevederilor legale (actului normativ) prin care se sta%ilete i sancionea( contravenia0 posi%ilitatea ac3itrii 'n &9 de ore a umtate din minimul amen(ii prev(ute 'n actul normativ 5 dac acesta prevede o atare posi%ilitate0 termenul de e#ercitare a cii de atac i c pl4ngerea se depune la udectoria 'n a crei ra( teritorial s5a comis fapta ("eci(ia Consiliului Concurenei nr.+5!*2--,). .rin procesul ver%al de contravenie va fi aplicat i sanciunea (clar individuali(at) i despgu%irea1 dac este ca(ul. .rocesul ver%al de contravenie va fi lovit de nulitate dac nu va include una dintre meniunile/ DREPTUL !I"UR#RILOR -5 Capitolul 5 Concurena comercial neloial numele1 prenumele i calitatea agentului constatator0 numele i prenumele contravenientului (a denumirii i sediului persoanei uridice)0 fapta comis i data la care s5a comis0 semntura agentului constatator. OB!ERVIE: 2tunci c4nd aceeai persoan a sv4rit mai multe contravenii1 se va aplica amenda pentru fiecare dintre ele 'n parte1 prin acelai proces ver%al de contravenie1 iar suma amen(ilor aplicate nu va putea depi du%lul ma#imului prev(ut pentru fapta cea mai grav. C4nd la comiterea aceleiai contravenii au participat mai multe persoane1 sanciunea se va aplica fiecrui participant 'n parte .rocesul ver%al se va comunica imediat contravenientului. "ac el nu este de fa1 comunicarea va tre%ui fcut 'n termen de o lun de la data aplicrii sanciunii. "ac acest proces ver%al nu a fost atacat 'n termenul legal sta%ilit1are caracter de titlu e#ecutoriu. "ac procesul ver%al 'nc3eiat nu a fost comunicat 'n termenul legal1 atunci va opera prescripia e#ecutrii amen(ii. @otodat1 dac amenda nu va fi ac3itat 'ntr5o perioad de un an de la aplicare1 i5n acest ca( se va prescrie e#ecutarea amen(ii. .rocesul ver%al va putea fi atacat cu pl'ngere 'n termen de 15 (ile de la 'nm4nare sau comunicare. .l4ngerea va putea fi/ formulat de partea vtmat 5 doar 'n ceea ce privete despgu%irea0 formulat de cel cruia 'i aparin %unurile1 altul dec4t contravenientul 5 doar cu privire la msura confiscrii1 depus la udectoria 'n a crui ra( teritorial s5a comis contravenia1 aceasta av4nd competena de a o soluiona. 6mpotriva soluiei date la pl4ngerea formulat e#ist o singur cale de atac1 cu caracter e#traordinar1 i anume cea a recursului1 care poate fi e#ercitat 'n termen de 15 (ile de la comunicarea 3otr4rii. Bnstana competent a udeca recursul este tri%unalul 5 secia de contencios administrativ. E6ecutarea 2anciunii aplicate i a msurilor luate prin procesul ver%al de contravenie este de competena organului din care face parte agentul constatator atunci c4nd nu s5au e#ercitat ci de atac. DREPTUL !I"UR#RILOR -& Capitolul 5 Concurena comercial neloial "ac acestea s5au e#ercitat1 competena revine udectoriei care a soluionat pl4ngerea1 ca instan de e#ecutare. B. $"%&un!erea &enal" 6n ca(ul rspunderii pentru infraciunile de concuren neloial1 va fi antrenat rspunderea penal a autorilor1 conform art.5 alin. 1 din )egea nr.11*1++11 iar sanciunile penale ce se pot dispune vor fi/ 6nc3isoarea (de la , luni la 2 ani) sau amenda penal (de la 25-- lei la 5--- lei). Rspunderea penal este atras 'n ca(ul comiterii infraciunii de concuren neloial prin crearea de confu(ie cu numele ori semnele distinctive ale unui comerciant1 sau cu mrfurile pe care acesta le ofer1 urmare a folosirii unor meniuni false referitoare la %revetele de invenii1 originea sau caracteristicile lor1 numele comerciantului sau productorului 1 cu scopul de a induce 'n eroare ali comerciani sau clientela1 c4t i 'n ca(ul practicilor anti5concureniale. Bnstana competent pentru a trage la rspundere penal i a sanciona infraciunile de concuren neloial va respecta i va pune 'n aplicare prevederile Codului de procedur penal (privitoare la soluionarea aciunii penale i a celei civile alturate acesteia). @otodat se vor avea 'n vedere i dispo(iiile legii speciale cuprinse 'n art. , din )egea nr.11*1++1 conform crora persoana care sv'rete un act de concuren neloial va fi obligat s nceteze sau s nlture actul, s restituie documentele confideniale nsuite n mod ilicit de la deintorul lor legitim i, dup caz, s plteasc despgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaiei n vigoare1 art. +1 1- i 11 privitoare la rspunderea celor care au comis asemenea infraciuni1 i la aspectele asupra crora instana competent se va putea pronuna. Conform art. > alin.1 din aceeai lege1 competena de soluionare a aciunilor i(vor4te dintr5un act de concuren neloial1 revine tri%unalului locului sv4ririi faptei ori 'n ra(a teritorial a cruia se afl sediul p4r4tului sau inculpatului1 iar 'n lipsa unui sediu1 competena o va avea tri%unalul domiciliului p4r4tului sau inculpatului. 6n ca(ul comiterii de infraciuni de concuren neloial aciunea penal va fi pus 'n micare la pl4ngerea prii vtmate sau la sesi(area organelor competente (aa cum se prevede 'n art. 9 alin.1 din )egea nr.11*1++1) .otrivit art. 1! din )egea nr. 11*1++11 dispo(iiile legii speciale la care ne referim se completea( cu prevederile Codului de procedur penal sau de procedur civil1 dup ca(. 5%7% Concurena neloial pe piaa internaional 5%7%&% Ca'rul economic (i 4uri'ic Circulaia mrfurilor i serviciilor 'ntre diferite state au drept scop satisfacerea nevoilor consumatorilor din acestea1 in4nd cont de faptul c importul are ca o%iect %unuri ce lipsesc de pe piaa local1 iar prin export se valorific surplusul de mrfuri proprii dintr5un stat pentru a completa sectoarele cu pro%leme dincolo de graniele acestuia. DREPTUL !I"UR#RILOR -/ Capitolul 5 Concurena comercial neloial Cu scopul de a fi reali(ate profituri tot mai mari se recurge tot mai des la desfacerea 'n mod nemilocit a propriilor mrfuri pe piee strine1 'ntr5 o competiie dur cu productorii locali. 6n acest conte#t ( de concuren la nivel mondial) lupta neonest la care recurg agenii economici foarte puternici din alte state s5a constatat c nu poate fi oprit prin folosirea unor mecanisme de protecie pentru garantarea respectrii principiului li%erului sc3im%1 fiind necesare utili(area unor miloace noi de com%atere a tendinelor agresive1 ale competiiei e#terne. $5au creat astfel de miloace prin dispo(iii legale at4t la nivel internaional1 c4t i naional1 de fiecare stat 'n parte. .rintre practicile nepermise utili(ate 'n relaiile economice internaionale menionm/ denigrarea ori confu(ia cu un alt comerciant (persoan fi(ic sau uridic)0 de(organi(area altei 'ntreprinderi prin modaliti precum coruperea specialitilor cu e#perien cea mai vast ori spionaul economic. 8nele dintre practicile condamna%ile 'nt4lnite 'n sfera relaiilor internaionale (ce se pot 'nt4lni i pe piaa intern1 'ns mai rar) do%4ndesc anumite trsturi specifice determinate de relaiile comerciale dintre state. .rintre aceste practici condamna%ile se numr i dumpingul i subveniile de stat. 2cestea dou aduc pertur%ri 'n circuitul comercial interstatal. 6n Rom4nia1 concomitent cu desfiinarea i a ultimelor su%venii de stat atri%uite pentru unele produse de larg consum i cu li%erali(area preurilor locale1 s5au creat condiii favora%ile unui nivel competitiv produselor venite de peste 3otare. 6n aceste condiii s5a dovedit necesar protearea agenilor economici naionali1 pre'nt4mpinarea i oprirea concurenei neloiale la import1 prin introducerea unor reglementri 'n dreptul nostru intern. 6n plan internaional1 reglementrile internaionale sunt menite s garante(e stingerea practicilor neloiale 'n cadrul relaiilor economice internaionale. .rintre aceste reglementri cele mai importante sunt cele adoptate 'n %a(a 2cordului 1> ?.2.@.@. 5 acord multilateral 'nc3eiat la ?eneva 'n 1+&>1 asupra principiilor referitoare la tarifele vamale i politicile comerciale ale rilor semnatare. 5%7%/% Dumpin)ul la e6port (i import 6n cadrul operaiunilor de e#port i import efectuate 'n condiii neloiale1 cel mai des 'nt4lnit fenomen negativ este repre(entat de dumpingul de mrfuri i servicii. 6n literatura uridic de specialitate sunt utili(ate i definite mai multe 'nelesuri ale noiunii de dumping i anume/ 1. (um&ingul !e m"r#uri 5 privit ca o form e#trem a concurenei ce const 'n v4n(area de mrfuri la preuri cu mult mai mici dec4t preurile 1> la care am fcut referire 'n capitolul 2 al cursului nostru1 pag.&! 5&5 DREPTUL !I"UR#RILOR -7 Capitolul 5 Concurena comercial neloial pieei i c3iar su% nivelul costurilor de producie1 'n scopul ptrunderii pe pia1 acaparrii acesteia i a 'nlturrii concurenei. 6n sfera relaiilor internaionale dumpingul re(id 'n livrarea i 'n alte ri de mrfuri la un nivel inferior valorii normale1 respectiv cu mult su% preurile pieei i su% costurile de producie. "in politica de dumping la e#port diferena de pre re(ultat este compensat de multe ori prin o%inerea de prime de e#port i su%venii de la %ugetul de stat ori va fi recuperat ulterior1 dup 'nvingerea concurenei1 prin maorarea preurilor 19 . 2. (um&ingul !e %ericii Ci serviciile pot face o%iectul concurenei internaionale. "umpingul de servicii este tipul de dumping care este practicat 'n relaiile internaionale 'n sfera serviciilor. 2ceste relaii au luat o mare amploare 'n pre(ent 'ns1 cu toate acestea1 dumpingului de servicii nu 'i sunt destinate prevederi legale speciale nici interne1 nici internaionale. 3. (um&ingul alutar 5 repre(int o devalori(are 'n mod voit1 deli%erat1 a monedei naionale su% valoarea real a ei1 cu scopul de a ieftini e#porturile respectivului stat. )a ora actual acest tip de dumping a fost inter(is 'n mod e#pres prin dispo(iiile statutare ale Fondului Donetar Bnternaional. 4. (um&ingul %ocial $cderea preului produselor pentru e#port mai poate fi reali(at i ca efect al unor factori cum ar fi salarii mai reduse dec4t 'n ara de destinaie (import)1 impo(ite mai mici1 durata mai lung a orarului (ilnic sau sptm4nal de munc1 contri%uii mai mici pentru asigurri sociale1 preuri pentru produsele alimentare reduse prin su%venii de la %uget .a. 2ceti factori nu creea( prin aciunea lor adevratul dumping1 a crui trstur caracteristic re(ult din faptul c preul de e#port este mai mic dec4t preul pe care consumatorul tre%uie s5l plteasc pe piaa intern a rii care e#port. 5%7%7% !u8+eniile .rin subvenie1 potrivit "icionarului economic i financiar1 se 'nelege acea sum acordat cu titlu definitiv 'n favoarea unei persoane pu%lice sau private1 'n scopul atenurii sau compensrii unei c3eltuieli ori pentru 'ncuraarea unei anumite aciuni. 6n sens mai restr4ns acest termen se refer la transferurile efectuate de o colectivitate pu%lic 'n favoarea unor alte colectiviti pu%lice1 a unor instituii sociale1 ori a unor 'ntreprinderi 1+ . "octrina a statuat c subveniile sunt autoare pe care statul le acord 'ntreprinderilor1 'n forme diverse1 pentru a stimula prin aceasta producia sau e#portul 2- . .ractic su%veniile pot fi de dou tipuri/ su%venii la export i su%venii interne. 19 Dugur Bsrescu1 !umping 'n +!icionar uridic de comer exterior1 =ucureti1 1+9,1 p.1,! 5 1,& 1+ =ernard and Colli1 ,ocabular economic i financiar1 <ditura Eumanitas1 1++&1 pag. !,& 2- ;. Cp4n1 op. cit.1 <ditura )umina )e#1 =ucureti 1++,1 p.111 DREPTUL !I"UR#RILOR -9 Capitolul 5 Concurena comercial neloial -ubveniile pot conferi exportatorului posi%ilitatea de a vinde la preuri pe care fr aceste autoare nu le5ar fi putut practica. @otodat1 ele 'l pot determina pe posi%ilul importator din ara unde se acord su%venia s renune la importuri i s prefere produsele interne su%venionate. ;ricare dintre cele dou ca(uri sunt apreciate ca fiind practici de comer neloial i piedici netarifare 'n efectuarea comerului. .fectul produs de subvenii const 'n modificri aduse curentelor comerciale1 modificri ce nu s5ar fi produs fr acest autor. Bndiferent de forma 'n care sunt acordate1 su%veniile 'ncalc principiul nediscriminrii1 fundamental 'n sistemul ?.2.@.@. <le 'ncalc deontologia concurenei oneste determin4nd pe pia inegaliti 'ntre agenii economici concureni. -ubveniile la export produc discrepane 'n defavoarea produselor v4ndute fr su%venii pe piaa din strintate1 'ntruc4t acestea din urm sunt cert mai scumpe. -ubveniile interne1 care vin 'n %eneficiul doar a anumitor productori sau de care %eneficia( numai unele categorii de mrfuri1 cau(ea( inegaliti evidente 'ntre agenii economici1 funcie de primirea sau neprimirea de autoare %neti din partea statului ori altor autoriti pu%lice. 2cordul ?eneral pentru @arife i Comer (?.2.@.@.) definete su%veniile ca repre(ent4nd orice form de protecie a veniturilor sau de susinere a preurilor, care are ca efect direct sau indirect s creasc exporturile unui produs de pe teritoriul acelei pri contractante (art. FAB lit. 21 pct. 1 din ?.2.@.@.). Codul anti5su%venii al ?.2.@.@. 'n completare1 prevede care sunt su%iectele de drept de la care pot proveni aceste su%venii1 menion4nd c subveniile pot fi acordate de orice autoritate public sau orice organism public de pe teritoriul unui semnatar /...0, n limitele teritoriului lor (art. > din Cod). $e poate constata1 in4nd cont de efectele negative produse1 c at4t reglementrile ?.2.@.@.1 prevederile Comunitii <conomice <uropene1 c4t i legislaia noastr intern1 manifest o toleran mai mare fa de autoarele financiare acordate de stat cu caracter intern (at4t timp c4t au o sfer de aplicare general1 cum ar fi 'n special cele date productorilor piscicoli sau agricoli) 'n raport cu su%veniile acordate la e#port. .entru acestea din urm sunt reglementate msuri contra tuturor categoriilor acestora 'n scopul de a elimina posi%ilele discriminri 'ntre agenii economici. -copul direct al subveniilor 1 potrivit literaturii noastre uridice 1 const 'n e#pansiunea comerului e#terior prin creterea i diversificarea e#porturilor proprii. -copul indirect este oprirea sau discriminarea drastic a importului de produse asemntoare1 similare1 ce pot fi procurate 'n condiii mai favora%ile pentru consumatorii de pe piaa intern. 5%7%9% R2pun'erea 4uri'ic pentru 'umpin) (i 2u8+enii Faptele de concuren neloial ce se manifest fie su% forma dumpingului1 fie su% cea a su%veniilor afectea( prin efectele lor1 interesele DREPTUL !I"UR#RILOR -5 Capitolul 5 Concurena comercial neloial economiei naionale sau cele ale unor piee relevante din acea ar unde se reali(ea( comerciali(area1 'n afara raporturilor ce au loc nemilocit 'ntre prile operaiunii 'n cau(. "in acest motiv1 aceste fapte de concuren neloial intr 'n sfera rspunderii e#tracontractuale1 at4t 'n cadrul relaiilor economice interne1 c4t i 'n cel al raporturilor uridice de comer internaional i cooperare economic internaional ( cu un element de e#traneitate). Reprimarea faptelor de dumping i de su%venii la e#port parcurge 'n sistemul ?.2.@.@. preluat de prevederile C.<.<. i de legislaia rii noastre1 su% aspect procedural aceleai fa(e i anume/ 1. Prima #a)" are ca obiect furnizarea pl'ngerii de unul sau mai muli ageni economici le(ai i examinarea ei de organul competent su% aspectul admisi%ilitii ei. Pl*ngerea: tre%uie s fie expresia intereselor unei ramuri de producie lezate din ara de import i s dovedeasc interesele unei proporii maoritare din ramura de producie le(at din ara de import. Ca o condiie de form1 tre%uie formulat 'n scris. poate fi formulat de o 'ntreprindere ori de o grupare de mai multe 'ntreprinderi ce acionea( 'n nume propriu1 c4t i de peteni ce5i repre(int pe alii1 'n numele crora lucrea(. ;rganul competent din ara de import poate porni anc3eta i din oficiu. 6n cazul 1om'niei organul competent a lua msurile necesare de aprare 'mpotriva actelor de dumping i su%venii este "omisia pentru taxe antidumping, taxe compensatorii i msuri de salvgardare, ce funcionea( 'n cadrul Dinisterului Bndustriei i Comerului. 2. A !oua #a)" este cea a investigrii. 2cum sunt administrate pro%ele referitoare la condiiile responsa%ilitii e#portatorului strin suspectat de dumping ori a celui ce %eneficia( de su%venii. 3. A treia i ultima #a)" este constituit de soluionarea pl'ngerii. .l4ngerea poate primi una din urmtoarele soluii/ poate fi respins ca nefondat2 poate fi apreciat ca ntemeiat i atunci msurile adoptate pot fi diverse1 put4nd consta 'n/ nc3eierea unui angaament amiabil cu e#portatorul neloial0 aplicarea de sanciuni1 dac nu sunt 'ndeplinite condiiile necesare pentru 'nc3eierea unui angaament amia%il. 2stfel1 comisia va institui taxe anti&dumping ori compensatorii cu scopul de a repara preudiciul produs. $umele acestor ta#e vor deveni venituri la %ugetul pu%lic al statului 'n a crui economie s5au produs preudicii generate de faptele de concuren neloial. DREPTUL !I"UR#RILOR -$ Capitolul 5 Concurena comercial neloial Cele dou categorii de msuri sunt msuri de aprare 1 care au ca scop repararea preudiciului cauzat. .e l4ng acestea1 ara de import mai este ndreptit1 pentru a5i protea economia proprie1 s aplice msuri de salvgardare ce pot consta 'n/ restricii la import i 'n suprataxe vamale. Dsurile de salvgardare pot fi dispuse independent de e#istena unei su%venii ori a unui dumping1 'n ca(urile c4nd economia respectivei ri este invadat de mrfuri de pe ale piee. 5%7%5% Re)imul 4uri'ic al a4utorului 'e 2tat :n con1ormitate cu 'i2po;iiile Le)ii nr% &97<&333 mo'i1icat prin Le)ea nr%$57</557 Autorul de stat este definit 'n art. 21 alin. 1 din )egea nr.1&!*1++ ca repre(ent4nd orice msur de spriin acordat de stat sau de unitile administrativ 5 teritoriale1 indiferent de form1 care distorsionea( ori amenin s distorsione(e concurena prin favori(area anumitor 'ntreprinderi1 a produciei anumitor %unuri1 a prestrii anumitor servicii sau afectea( comerul pe care Rom4nia i statele mem%re ale 8niunii <uropene 'l practic1 fiind considerat incompati%il cu un mediu concurenial normal. Conform art. 2 din )egea nr. 1&!*1+++ sunt considerate admise1 doar pe %a(a avi(ului Consiliului Concurenei categoriile urmtoarelor autoare de stat/ cele cu caracter social 5 ce se acord consumatorilor individuali1 cu condiia ca acestea s fie date fr discriminare 'n ceea ce privete proveniena produselor0 cele ce au ca scop 'nlturarea efectelor produse de de(astre naturale ori de evenimente e#cepionale. 2utoarele de stat pot consta 'n/ 'ntr5un transfer de fonduri pu%lice ctre o anumit unitate economic0 'n renunarea la unele venituri viitoare 5 sigure ori numai posi%ile 5 care garantea( %eneficiarilor un folos de natur economic sau financiar pe care nu l5ar fi do%4ndit 'n lipsa autorului de stat. 2a cum se prevede 'n art. 2 alin.& din )egea nr. 1&!*1+++1 este necesar ca foloasele economice o%inute 'n condiiile primirii unui autor de stat1 s dea 'n fapt un autor real anumitor regiuni1 ageni economici1 produciei anumitor %unuri sau prestrii anumitor servicii. DREPTUL !I"UR#RILOR -- Capitolul 5 Concurena comercial neloial DREPTUL !I"UR#RILOR -.