METODELE DE INVATAMANT

1. Delimitari conceptuale
Metoda provine din limba greaca de la cuvantul methodos ( odos - cale, drum si metha catre,
spre) si semnifica modalitatea, calea prin intermediul careia pot fi dobandite diverse tipuri de
achizitii, fie ca este vorba de asimilarea de cunostinte si informatii, de formarea unor deprinderi,
convingeri, sentimente etc. Cerghit face distictie intre * metoda si procedeu, in sensul ca
procedeul reprezinta tehnici mai limitate de actiune sau, altfel spus, componente particulare in
cadrul metodei, prin urmare relatia dintre ele este biunivoca, nu de parte-intreg, in sensul ca, in
anumite contexte, metoda se poate converti in procedeu, iar in altele un procedeu poate deveni
metoda. * metoda si metodologie didactica, autorul definind metodologia ,,o teorie si o practica a
metodelor utilizate in procesul de invatamant", ceea ce inseamna ca ea vizeaza aspecte multiple
ale metodelor ( functiile metodelor, clasificarea lor, modalitatile de utilizare, etc).
2. Functiile metodelor de invatamant
Toti specialistii in curriculum, considera ca principalele functii ale metodelor de invatamant sunt:
acestora sunt: 1). Functia cognitiva, deorece metoda de instruire reprezinta o cale, o modalitate,
un mijloc prin care elevii dobandesc cunostinte si informatii care largesc sfera lor de cunoastere,
deci la un progres de natura cognitiva. 2). Functia formativ- educativa , deoarece prin utilizarea
metodelor se educa diversele procese si activitati psihice care intra in Structura Sistemului Psihic
Uman ( SPU) si se formeaza deprinderi, capacitati, atitudini, convingeri,, toate cu rol in
dezvoltarea personalitatii elevilor. 3). Functia instrumentala, deoarece, metodele sunt tehnici de
lucru, instrumente care sprijina atingerea obiectivelor educationale atat de catre profesor cat si de
catre elevi.Fara aceste instrumente nu ar fi posibila nici predarea ca activitate a profesorului, nici
invatarea ca activitate a elevilor. De aici, nevoia selectarii metodelor in functie de natura
obiectivele educationale, de particularitatile si caracteristicile acestora. 4) Functia normativa, de
optimizare a actiunii, determinata de faptul ca metoda indica cum trebuie sa se procedeze, care
sunt regulile care trebuie respectate si cum trebuie sa se ierarhizeze operatiunile in cadrul unui
demers complicat. De exemplu, in cazul demonstratiei, una din regulile care asigura utilizarea ei
eficienta este ca toti elevii sa vada demonstratia si sa auda explicatiile, altfel; sau cand se
foloseste ca metoda studiul de caz, ca sa aiba eficienta, trebuie respectate anumite cerinte pentru
cazul utilizat si trebuie respectate anumite etape si faze in analizarea lui. 5) Functia
motivationala deriva din faptul ca , prin modul in care sunt selectate si utilizate, metodele pot
spori atractivitatea continuturilor si implicit motivatia elevilor pentru invatarea lor. Aceasta
functie este demonstrata de cazurile in care, desi elevii nu simt atractie pentru o anumita
disciplina, ajung sa fie interesati datorita metodelor folosite de profesor. Metodele utilizate pot
motiva sau dimpotriva demotiva elevii in ceea ce priveste continutul unor discipline scolare.