Universitatea de Vest Timi oara, Facultatea de sociologie si psihologie, specializarea psihologie,

masteratul de Psihologie Clinica si Consiliere Psihologica

Portofoliu de practic
- Studiu de caz
Coordonator: Masterand:
Asist. univ. odica Pantelie otaru aluca Maria
Timi oara, 2014
!
Cuprins
!. aport de psihodiagnostic si evaluare clinica""""""""""""""""".. #
$. Anamneza ca metoda de evaluare psihologica""""""""""""""""". %
#. &i'liogra(ie""""""""""""""""""""""""""""""")
*. Ane+e - ,nstrumentele (olosite:"""""""""""""""""""""""..!-
&ec. /epression ,nventor0 1&/,2"""""""""""""""""""..!-
,nterviul Clinic 3tructurat pentru Tul'ur4rile de pe A+a , a /3M-,V 13C,/ 5 ,2 5
Modulul A 16pisoade A(ective2 - 1ata at in (isierul 3C,/.rar2
$
C7P8,9:T ; Colegiul Psihologilor din om<nia =i ,nternational ,nstitute (or the Advanced 3tudies o( Ps0chotherap0 and Applied Mental :ealth
RAPORT ! PS"#O"A$%OST"C S" !&A'(AR! C'"%"CA
") "nforma*ii despre Client+
>ume client:
C:
V<rsta 1data na terii2: 3e+: 6tnie:
$? ani 1$@.-A.!)AA2 masculin rom<n
/ata raportului: >umele e+aminatorului:
$%.-%.$-!* otaru aluca
"") O,iecti-ul Psi.odia/nosticului 0i !-alurii+
B Psihodiagnosticul =i 6valuarea are ca scop identi(icarea st4rilor psihologice de s4n4tate =iCsau
'oal4 =i a mecanismelor psihologice de etiopatogenez4.
""") escrierea Succint a Componentelor Psi.olo/ice
Nivel Subiectiv/Emoional (inclusiv Satisfacia/Calitatea vieii)
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
ispozi ia afecti- 3odulul A 4episoade afecti-e5 din SC" 1 "
epresia 6ec7 epression "n-entor8 46"5
Nivel Cognitiv
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplic
Nivel comportamental
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplic
#
Nivel psihofziologic
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplic
Nivel de personalitate i ecanisme !efensive/"daptare
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplic
Nivel de relaionare interpersonal# (inclusiv$ de cuplu$ familie$
grup etc%)
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
"storicul cuplului Anamneza
"storicul acti-it ilor se9uale Anamneza
"&) Concluzii 4Sumarizarea informa iilor :n termeni psi.olo/ici5+
Dn urma Psihodiagnosticului =i 6valu4rii (ormul4m urm4toarele concluzii psihologice:
Pacientul C:, $? de ani, a (ost diagnosticat 1de medicul psihiatru2 cu episod depresiv maEor trecut,
pe durata a # luni 1(e' 5 apr $-!*2 si cu (o'ie sociala a c4rei e(ecte se mani(esta de la $! de ani p<n4
in prezent. C: sus ine ca (o'ia sociala se mani(estata doar in situa iile noi c<nd e FnconEurat de
mul i oameni, la petreceri, c<nd tre'uie sa mearg4 Fntr-o c4l4torie sau la o nunta in alt ora . /intre
simptomele depresiei 1m4surate cu 3C,/2 le-a mani(estat pe toate mai pu in idea ia suicidal4. Ga
,nventarul de /epresie a lui &ec. 1&/,2 a o' inut un scor de !A puncte, !) (iind limita superioara
care indica prezenta depresiei. /in aceste doua instrumente pot concluziona prezenta trecuta a
episodului depresiv si urmele a(ective l4sate de acesta.
/in anamnez4 rezulta rela ia super protectiva a mamei, care il suna de #-* ori pe zi. /e asemenea
am investigat istoricul cuplului si istoricul se+ualit4 ii, tot din anamnez4. /e unde a rezultat cauza
care a determinat episodul depresiv maEor trecut, si anume, desp4r irea din ultima rela ie de iu'ire.
*
/e atunci interesul lui C: pentru se+ a sc4zut, sus in<nd ca Hacum m4 vad cu o (ata, (acem se+ cam
o data pe s4pt4m<na si at<t.I 3atis(acJia se+ual4, de asemenea, a sc4zut.
C: este momentan su' tratament antidepresiv 1Ciprole+2 si antian+iolitic 1Fontin2 si (ace edin e de
psihoterapie o data la doua s4pt4m<ni.
&) Recomandri 4"mplica ii ale Concluziilor pentru O,iecti-ul Psi.odia/nosticului 0i
!-alurii5+
Dn urma concluziilor Psihodiagnosticului =i 6valu4rii (ormul4m urm4toarele recomand4ri
asociate o'iectivului psihodiagnosticului =i evalu4rii, cu relevanJ4 pentru situa ia pentru care se (ace
evaluarea:
3e recomanda urmarea tratamentului medicamentos recomandat de medicul psihiatru si urmarea in
continuare a edin elor de psihoterapie pana la atingerea o'iectivului terapeutic.
ecomand evalu4ri periodice 1o data la #-* luni pe toata durata tratamentului medicamentos2 a
indicatorului depresiei pentru monitorizarea involutiei acesteia.
?
Anamneza ca metoda de e-aluare psi.olo/ica
3u'iectul, C:, adult in v<rst4 de $? de ani a (ost e+aminat singur, (4r4 apar in4tori.
Anamneza familial
- Tatl: ,n v<rsta de ?A de ani, cu starea s4n4t4Jii 'una. 7cupaJia: electricean. Calitatea relaJiei
cu pacientul: pe o scara de la !1(oare sla'a2 la !- 1(oarte apropiati2, nivelul este $. C: nu
comunica cu tatal sau decat (oarte putin.
- 3ama: ,n v<rsta de ?% de ani, cu starea s4n4t4Jii ami precara decat tata, are dia'et zaharat
de tip ,, si au aparut si complecatiile a(erente 1la ochi, inima, rinichi, cu tensiunea2,.
ocupaJia: invatatoare. Calitatea relaJiei cu pacientul: pe o scara de la !1(oare sla'a2 la !-
1(oarte apropiati2, nivelul este %. elatia cu mama lui este una de tip dependenta in care
mama il suna de #-* ori pe zi si in ciuda e(orturilor lui, nu reusteste sa Htaie cordonul
om'ilical dintre eiI.
- ;ra*ii: Un (rate, 3:, in varsta de #! de ani, casatorit, este tata a unui 'aietael. Gucreaza ca si
director de vanzari. Calitatea relaJiei cu pacientul: pe o scara de la !1(oare sla'a2 la !-
1(oarte apropiati2, nivelul este @. C: nu este (oarte apropiat de (ratele lui si nici nu-si dorste
ca relatia sa (ie mai aproiata.
- Pozi*ia social a familiei 5 atmos(era in casa de tipul usilor ichise, (iecare isi vede de trea'a
lui.
- Afec*iuni mintale :n familie 5 >u au (ost prezente tul'ur4ri psihice, tul'ur4ri de
personalitate, epilepsie sau alcoolism. elaJiile dintre p4rinJi sunt 'une, (ar4 certuri (recvente. >u au
(ost separ4ri, divorJ sau rec4s4toriri. ivalitatea dintre (raJi a aparut de cele mai multe ori, (ratele cel
mare a (ost (avorizat de c4tre p4rinJi.
3ituatia material ale copil4riei pacientului a (ost modesta. Gocuiau la sat, parintii lucrau ca
electrician si respectiv invatatoare.
atele personale
Sarcin 0i na0teri: C: a (ost un cpil droit. ,nsa nasterea lui a (ost urmat4 de o relaJie
insu(icient4 Fntre mam4 =i copil. C: a avut * .g la nastere si a (ost e(ectuata o nastere prin
cezariana. /upa nastere relatia dintre mama si copil a (ost minimala, aveu contact doar in
%
momentele de alaptare. Acest lucru s-a intamplat in toata prima luna de viata a lui C:, timp in care
mama lui a (ost internata in spital cu complicatii si stari (e'rile in urma nasterii.
Primele faze ale dez-oltrii: Pacientul simte ca a (ost desp4rJit de mama sa in primii * ani
din viata cand a locuit la 'unica, desi se intalnea cu mama in (iecare zi cand aceasta se intorcea de
la munca. 6l spune ca KParintii nu erau active in viata mea in copilarie. amaneam cu (ratele mai
mare care ma 'atea si nu ma lua cu el, si cu veriosara mea mai mica. Apoi am mai crescut si ma
Eucam a(ara.I
Starea snt*ii :n copilrie: (oarte 'una, doar 'olile copilariei.
<Pro,leme ner-oase= :n copilrie: timiditate, Fnro=irea (eJei.
>colarizare: v<rsta Fnceperii =i termin4rii (iec4rei =coli a (ost normala: de la @ la !!ani
scoala primara, unde a avut rezultate medii, de la !! la !* ani scoala generala cu rezultate mediiL de
la !* la !A ani liceul 6lectrtehnic cu rezultate (oarte 'une 1printer primii !- din clasa2, de la !) la $#
ani (acultatea de Mecanica terminate cu rezultate (oarte 'uune, iar apoi masteratul de inginerie
mecanica avansata de la $# la $? ani c<nd interesul pentru scoala a scazut. /in clasa a $-a si pana in
clasa a *-a, mama i-a (ost invatatoare si imi povesteste ca il 'atea in (iecare zi la scoala in clasa,
K>u am (ost deloc (avorizat. M-a tot 'atea pentru scala pana in clasa a @-a, motiv pentru care am
urat scoala.I
,n perioada liceului, in clasa a !$-a, a avut o interventie chirurgicala 1varicocel stang2 motiv
pentru care i-a scazut stima de sine si increderea in ceea ce priveste relatiile cu se+ul opus, s-a retras
din cercul de prieteni si a inceput sa se uite la seriale si sa citeasca carti de psihologie.
A practicat sport doar in perioada (acultatii, mergea la sala, apoi a practicat .ic. 'o+ing de la
$$ la $? ani. elaJii cu pro(esorii au (ost tot timpul 'une Kpentru ca invatam 'ine si eram
respectuosI =i relatiile cu colegii Kau (ost 'une, mai ales in (acultate c<nd stateam in caminI.
KPro'lemeleI din liceu au continuat si la (acultate. Frica de a comunica cu persoanele de se+
opus s-a trans(ormat in (o'ie sociala. /e (iecare data c<nd tre'uia sa mearg4 la o petrecere, intr-o
calatorie sau la o intalnire cu o (ata, se Fng4l'enea la (ata, i se Fntorcea stomacul si de multe ori
vomita.
"storicul ocupa*ional:
Primul si singurul loc de munca a (ost si inca este pe postul de inginer proiectant de la
varsta de $# ani pana la $% ani. Activitatea pe care o des(asoara consta in proiectarea, pe calculator,
a unor utilaEe industriale din industria tutunului. 3treseul la locul de munca nu este mare dar
motivatia este scazuta din cauza salarului mic. Motiv pentru care si-a dat demisia si peste doua
saptamani se muta la un alt loc de munca in alt oras, mai apropae de casa parinteasca.
3ituaJia (inanciar4 actual4 nu este nici 'una nici rea, nu ii ieste su(icienta incat sa acopere
singur toate cheltuilile si in aceasta situatie il aEuta parintii. 3atis(acJia Fn munc4, la actualul loc de
@
munca este de nivelul % pe scara de la !1(oare sla'a2 la !- 1(oarte ridicata2. elaJiile cu colegii sunt
(oarte 'une, Hradem si glumim mult la lucruI, relatia cu superiorii este 'una.
Ser-iciul militar 0i participarea la rz,oi+ nu este cazul.
"storicul cuplului: C: nu este intr-o relatie in momentul de (ata, HAm o tipa cu care ma
vad, eu nu o consider relatieI.
"storicul acti-it*ii se9uale: Pacientul are o atitudine pozitiva (aJ4 de se+ cu e+perienJe doar
heterose+uale. Practicile se+uale actuale nu ies din s(era normalitatii, iar contracepJia (olosita este
prezervativul.
Primele lucruri legate de se+ nu le-a auzit de la parinti, ci din conversatiile cercului de
prieteni. Foloseste tehnici se+uale clasice =i se mastur'eaza, in medie, o data pe saptamana,
Hdepinde de starea emotionala, daca sunt trist, atunci nu am che(I. 3atis(actia vietii se+uale este de
@,? pe o scara de la ! 1(oarte sla'a2 la !- 1(oarte satis(acatoare2. Apare si dorinJa pacientului de a
avea copii, Himi doresc o (aile, copii, gemeni, tripletiI.
Pro,leme medicale anterioare: C: a su(erit o interventie cirugicala la testicul, varicocel
stang.
Afec*iuni psi.ice anterioare: C: este diagnosticat cu episod depresiv maEor trecut 1in
perioada (e'. 5 apr. $-!*2 si (o'ie sociala 1cu (luctuatii de intensitate de la $! de ani pana in
prezent2. Momentan este su' tratament medicamentos 1antidepresive si calmante2 si psihoterapeutic.
Condi*ii de -ia* actuale: Pacientul locuieste singur intr-un apartament cu $ camere in
Timisoara, insa peste doua saptamani se va muta la Arad cu locul de munca unde va locui tot singur
intr-un apartament. 3ituaJia (inanciar4 a lui C: este medie, prime te suport (inanciar din partea
p4rin ilor pentru a acoperi cheltuielile tratamentului. Acesre aspecte din viaJa lui pot reprezenta
(actori de stres.
Rela*ii: cu prietenii puJine 1ma+im ? prieteni apropiati2 cu care relatia este mai degra'a
super(iciala. Prietenii lui nu stiu de toate pro'lemele medicale, psihologice si psihiopatologice pe
care le are si prin care trece in momentul de (ata.
;olosirea timpului li,er: ,l petrece in mare parte singur, in casa, se uita la seriale sau citeste
despre psihologie, dezvoltare personala sau despre tamplarie.
ispozi*ia predominant: ,n momentul de (ata se considera sta'il emotional. Mai rar apar
momente de an+ietate, FngriEorare si tristete. ,n general predomina un platou dspozitional 1nivelul
?2, cu usoare oscilatii, intre nivelele * si %, pe o scara de la ! 1dispozitie (oarte proasta2 la !-
1dispozitie (oarte 'una2.
Caracterul este predominant rezervat Himi vad de trea'a meaI.
A
Atitudini 0i norme: C: se considera o persoana morala. Atitudinea lui (aJ4 de s4n4tate a
scazut in ultima perioada, la (el ca =i atitudinea (aJ4 de propriul corp, H>u mai am griEa de mine cum
aveam inainte cu sport si alimentatie sanatoasa, acum nu prea manancI
O,iceiurile legate de mancare m<ncare nu sunt echili'rate. HAlcool nu consum din cauza
tratamentului antidepresiv decat (oarte (oarte rar, nu (umez si nu iau medicamente, doar cele
prescrise de madicul psihiatru.I
6i,lio/rafie
!. 9roth-Marnat, 9. 1$--#2. Handbook of psychological assessment, *th 6dition. Mohn Nile0 O
3ons, >eP 8or..
$. Colegiul Psihologilor din om<nia, ,nternational ,nstitute (or the Advanced 3tudies o(
Ps0chotherap0 and Applied Mental :ealth, 1nd2, Raport de psihodiagnostic si evaluare
clinica. 9asit la adresa: http:CCPPP.copsi.roCinde+.phpQ
optionRcomScontentOviePRarticleOidR%A*:anunt-psihologie-clinica-raport-de-
psihodiagnostic-si-evaluare-clinica-sisau-psihoeducationalaOcatidR#%:anunturi-
in(ormariO,temidR$----$ la $% iunie, $-!*.
)
Ane9e 4instrumente folosite5
BDI - II
Nume: _________CH__________ Statut marital: necasatorit___ Vrst: _25 Sex: _m___
Ocupa ie: _ inginer proiectant__ Educa ie: studii masterale__________________________
Instruc iuni: Urmtorul cestionar cuprinde 2! de grupuri de a"irma ii# V rugm s citi i cu aten ie "iecare
grup de a"irma ii i s alege i acea afirma ie care descrie cel mai $ine "elul %n care &'a i sim it n ultimele
dou sptmni, inclusiv astzi. (ncercui i numrul din dreptul a"irma iei alese# )ac sim iti c &i se
potri&esc mai multe a"irma ii dintr'un grup* %ncercui i numrul cel mai mare din grupul respecti&# +&e i gri, s
nu alege i mai mult de o singur a"irma ie din "iecare grup* inclusi& din grupul !- . /0odi"icri ale somnului1
i din grupul !2 . /0odi"icri ale po"tei de mncare1#
1. Triste e
0. Nu m simt trist3#
1. 0 simt trist3 %n cea mai mare parte a
timpului# x
2. Sunt trist3 tot timpul#
3. Sunt att de trist3 sau ne"ericit3 c nu
mai suport#
2. Pesimism
0. Nu sunt descura,at3 %n ceea ce pri&e te
&iitorul meu x
1. Sunt mai descura,at3 dect %nainte %n
ceea ce pri&e te &iitorul meu#
2. Nu m a tept ca %n &iitor lucrurile s
mearg $ine pentru mine#
3. Viitorul meu este "r speran i
lucrurile &or merge din ru %n mai ru#
3. E ecuri trecute
0. Nu m simt un3o ratat3# x
1. +m a&ut mai multe e ecuri dect ar "i
ca4ul#
2. Uitndu'm %n trecutul meu &d
numeroase e ecuri#
3. Simt c am e uat total ca om#
4. Pierderea plcerii
0. 5ucrurile care %mi plac %mi aduc la "el de
mult $ucurie ca altdat#
1. 5ucrurile pe care le "ac nu m mai
mul umesc la "el de mult ca %nainte#
2. 5ucrurile care %mi plceau altdat %mi
aduc acum "oarte pu in $ucurie# x
3. 5ucrurile care %mi plceau altdat nu
%mi mai aduc nici o $ucurie#
5. entimente de !in"! ie
0. Nu m simt &ino&at3 %n mod deose$it x
1. 0 simt &ino&at3 pentru multe dintre
lucrurile pe care le'am "cut sau ar "i
tre$uit s le "ac#
2. 0 simt &ino&at3 de ce&a %n cea mai
mare parte a timpului#
3. 0 simt &ino&at3 de ce&a tot timpul#
#. entimentul de a $i pedepsit
0. Nu simt c ceea ce mi se %ntmpl ar "i o
pedeaps#
1. Ceea ce mi se %ntmpl ar putea "i o
pedeaps# x
2. 0 a tept s "iu pedepsit3#
3. Simt c sunt pedepsit3#
%. &emul umire $a de pr"pria pers"an
0. 6rerea mea %n legtur cu propria
persoan nu s'a scim$at#
1. 0i'am pierdut %ncrederea %n mine# x
2. Sunt de4amgit3 de mine#
3. Nu %mi mai place de mine#
'. (ut"critic
0. Nu m critic sau %n&ino& esc mai mult
dect de o$icei# x
1. 0 critic mai mult dect de o$icei#
2. 0 critic pentru toate de"ectele i
gre elile mele#
3. 0 %n&ino& esc pentru toate relele care
se %ntmpl#
). *+nduri sau d"rin e suicidare:
0. Nu m gndesc s %mi iau &ia a# x
1. 0 gndesc s %mi pun capt 4ilelor* dar
nu a "ace a a ce&a#
2. 7nten ione4 s'mi pun capt 4ilelor#
3. 0i'a lua &ia a dac a a&ea oca4ia#
10. Pl+ns
0. Nu plng mai mult dect de o$icei#
1. 6lng mai mult dect de o$icei# x
2. 6lng pentru orice lucru mrunt#
3. (mi &ine s plng* dar nu mai pot plnge#
_-__u,t"tal pa-ina 1 c"ntinuare pe !ers"

!-
11. (-ita ie
0. Nu sunt mai agitat3 sau %ncordat3
dect de o$icei#
1. Sunt mai agitat3 sau %ncordat3 dect
de o$icei# x
2. Sunt att de agitat3 sau %ncordat3*
%nct nu pot sta lini tit3#
3. Sunt att de agitat3 sau %ncordat3*
%nct tre$uie s m mi c sau s "ac
ce&a tot timpul#
12. Pierderea interesului
0. Nu mi'am pierdut interesul "a de
oameni sau acti&it i#
1. 0i'a sc4ut interesul "a de oameni
sau acti&it i#
2. 0i'am pierdut mare parte din interesul
"a de oameni sau acti&it i# x
3. +proape nimic nu %mi mai tre4e te
interesul#
13. Indeci.ie
0. 7au deci4iile la "el de u or ca altdat#
1. 0i'e mai greu s iau deci4ii dect de
o$icei# x
2. 0i'e mult mai greu s iau deci4ii dect
de o$icei#
3. 0i'e greu s iau orice deci4ie#
14. /ipsa !al"rii pers"nale
0. Nu cred c sunt o persoan lipsit de
&aloare# x
1. Nu m consider la "el de &aloros3oas i
util3 ca de o$icei#
2. Cred c sunt mai pu in &aloros3oas
dect al i oameni#
3. Cred c sunt complet lipsit3 de &aloare#
15. /ipsa ener-iei
0. +m la "el de mult energie ca altdat#
1. +m mai pu in energie dect de o$icei#
x
2. Nu prea am energie s "ac mare lucru#
3. Nu mai am energie pentru nimic#
1#. 0"di$icri ale s"mnului
0. )orm la "el ca altdat#
1.a. )orm ce&a mai mult dect de o$icei#
1.,. )orm ce&a mai pu in dect de o$icei#
2.a. )orm mult mai mult dect de o$icei# x
2.,. )orm mai pu in dect de o$icei#
3.a. )orm cea mai mare parte a 4ilei#
3.,. 0 tre4esc cu !'2 ore mai repede
dect ar "i ca4ul i nu mai pot readormi#
1%. Irita,ilitate
0. Nu sunt mai irita$il3 dect de o$icei# x
1. Sunt mai irita$il3 dect de o$icei#
2. Sunt mult mai irita$il3 dect de o$icei#
3. Sun irita$il tot timpul#
1'. 0"di$icri ale p"$tei de m+ncare
0. Nu am o$ser&at nici o scim$are %n
po"ta mea de mncare#
1.a. +m mai pu in po"t de mncare dect
de o$icei#
1.,. +m mai mult po"t de mncare dect
de o$icei#
2.a. +m mult mai pu in po"t de mncare
dect de o$icei# x
2.,. +m mult mai mult po"t de mncare
dect de o$icei#
3.a. Nu am deloc po"t de mncare#
3.,. 8n,esc dup mncare tot timpul#
1). Di$icult i de c"ncentrare
0. 0 concentre4 la "el de $ine ca altdat#
1. Nu m pot concentra la "el de $ine ca de
o$icei# x
2. 0i'e greu s m concentre4 la orice timp
mai %ndelungat#
3. Nu m pot concentra la nimic#
20. 1,"seal i $ati-a,ilitate
0. Nu m simt mai o$osit3 dect de o$icei#
1. O$osesc mai repede dect de o$icei# x
2. Sunt prea o$osit3 pentru a "ace multe
dintre lucrurile pe care le "ceam %nainte#
3. Sunt prea o$osit3 pentru a "ace
ma,oritatea lucrurilor pe care le "ceam
%nainte#
21. Pierderea interesului pentru sex
0. Nu am sesi4at &reo modi"icare recent
%n interesul meu pentru sex#
1. Sexul m interesea4 mai pu in dect de
o$icei# x
2. Sexul m interesea4 mult mai pu in
acum#
3. Sexul nu m mai interesea4 deloc#
212222u,t"tal pa-ina 2
2#222u,t"tal pa-ina 1
221'22314 T1T(/
!!