1

IMPORTANTA LIPIDELOR IN ALIMENTATIE. LDL SI HDL

IMPORTANTA LIPIDELOR IN ALIMENTATIE

Lipidele confera rezistenta membranelor celulare, capacitanta electrica, permeabilitate
selectiva data de interactiunea cu substantele. Pe langa rolul structural (acela de a participa la
alcatuirea membranelor celulare) lipidele mai indeplinesc si un rol de rezerva energetica.
Lipidele poseda cea mai mare densitate calorica, in comparatie cu celelalte principii nutritive.
Jumatate din lipidele organismului se gasesc in tesutul subcutanat, restul fiind depozitat in jurul
sau in interiorul organelor interne. Deficienta acizilor grasi esentiali poate duce la tulburari grave
nu doar la om, si la animale.
Acizii grasi esentiali sunt acizii pe care organismul nu-i poate sintetiza, sau ii sintetizeaza in
cantitati mai mici decat necesare pentru nevoile cresterii si sustinerii unor procese fiziologice.
Acestia sunt necesari pentru transportul si metabolismul colesterolului. S-a constatat ca in
absenta grasimilor din alimentatie se acumuleaza in ficat o cantitate mare de colesterol,
trigliceride si fosfolipide. La adult apare foarte rar deficit de acizi grasi, deoarece in tesutul
adipos exista o rezerva foarte mare de acid linoleic. Lipidele mai au, pe langa functiile enumerate
anterior, si rolul de a asigura aportul de vitamine A, D, E si K.
Alimentatia omului modern a inregistrat modificari serioase in ceea ce priveste lipidele,
prin cresterea procentului de calorii provenite din lipide din pricina calitatilor gustative ale
produselor bogate in grasimi, cresterea consumului de produse rafinate lipidice de natura
vegetala (uleiuri) si animala (unt, branza, smantana), cresterea consumului de colesterol ca
urmare a cresterii consumului de grasimi animale.
Solubilitatea in alcool si eter si insolubilititatea in apa sunt caracteristicile care definesc
cel mai bine lipidele. Lipidele mai sunt denumite si corpi grasi sau substante organice grase
(grasimi). Lipidele au un continut energetic mare in raport cu greutatea lor.
Inca nu a fost stabilit cu exactitate necesarul de lipide in alimentatie. Este firesc ca in perioada de
crestere, perioada in care necesarul caloric este foarte crescut, si aportul caloric al lipidelor sa fie
crescut. La fel in cazul adultului, daca vorbim de o activitate fizica mai semnificativa, poate
creste procentul caloric al lipidelor.
Nu este bine ca lipidele sa lipseasca din alimentatia zilnica. O cantitate care sa asigure aportul de
acizi grasi esentiali si de vitamine liposolubile este necesara, deoarece organismul nu este capabil
sa sintetizeze singur o cantitate suficienta. Se apreciaza ca aportul de lipide la un adult este bine
sa fie in jur de 30% din aportul energetic total.



2

Tipuri de lipide

Lipidele alimentare pot fi de origine animala, vegetala sau mixte.
Lipidele de origine animala se gasesc in carne, lapte si derivate, unt, smantana, branzeturi,
untura, seu, peste, ulei de peste, ou. Lipidele de origine vegetala se gasesc in floarea soarelui,
soia, porumb, masline, nuci, alune, seminte de dovleac, cereale, legume, fructe. Lipidele mixte se
gasesc in diferite tipuri de margarina.
Sursele alimentare de lipide trebuie alese cu grija, astfel ca ele sa nu creasca excesiv valoarea
calorica, sa asigure un aport adecvat de acizi grasi polinesaturati, gasiti in margarine si grasimi
vegetale, sa asigure un aport adecvat de vitamine liposolubile, sa limiteze aportul de colesterol la
maxim 350 mg pe zi. Se poate foarte usor ajunge la exces, deoarece lipidele sunt principiile
nutritive care confera produselor alimentare o savoare placuta.
.

LDL, HDL
LDL -lipoproteinele de joasa densitate transporta 65% din totalul de colesterol sangvin; acest
complex determina depunerile de colesterol in interiorul vaselor. Acest tip de colesterol este asa-
numitul colesterol rau.
VLDL l-ipoproteinele de foarte joasa densitate , precursorul LDL, transporta aproximativ 15%
din totalul de colesterol sangvin, dar sunt necesare ficatului pentru a produce LDL.
HDL- lipoproteine de inalta densitate transporta in jur de 20% din totalul de colesterol sangvin.
Fiind compuse in principal din lecitina, lipoproteinele de inalta densitate sunt eroii cei buni care
distrug depozitele de colesterol de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului fara a
bloca arterele. Acest colesterol este asa-numitul colesterol bun.
In acest context, este important raportul dintre LDL (colesterol rau) si HDL (colesterol bun).
Nivelul total de colesterol sangvin nu trebuie sa depaseasca valoarea de 200 mg/dl. Daca aceasta
valoare creste, ar trebui sa luam masuri preventive inainte sa se ajunga la un nivel riscant de
colesterol (mai mare de 250 mg/dl). Mentinerea ratiei zilnice de grasimi ingerate sub valoarea de
20%, maximum 30% din totalul caloriilor este vitala pentru pastrarea nivelului de colesterol in
limite normale.
Colesterol Valoare
Colesterol total 190-200 mg/dl
LDL colesterol Mai mic de 115 mg/dl
HDL colesterol Mai mare de 40 mg/dl
3

In cazul bolnavilor de diabet, al cardiacilor, al persoanelor cu colesterolul crescut, ultimele
ghiduri europene recomanda chiar valori mai mici pentru colesterol, respectiv colesterol total
175 mg/dl, LDL colesterol 100 mg/dl.


Organismul produce singur colesterol

Organismul isi fabrica singur atat colesterol cat ii este necesar si nu are nevoie de nici un aport
alimentar de colesterol. Daca alimentele consumate contin o cantitate prea mare de grasimi, apar
depunerile de colesterol pe vasele de sange. Depunerile de colesterol de pe vasele sangvine
provoaca ingustarea arterelor. In final, se poate ajunge la ischemie, infarct miocardic si la AVC
(accident vascular cerebral) pe fond de colesterol ridicat.
Zilnic, absorbim aproximativ 0,5 grame de colesterol, ceea ce inseamna 20%-30% colesterol in
sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Din
moment ce organismul produce singur colesterol inseamna ca un nivel ridicat de colesterol este,
in mare masura, innascut. Acest nivel de colesterol creste prin supragreutate, lipsa miscarii si
prin diabet. Un om contine aproximativ 145 grame de cholesterol.
4

Colesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o grasime care
se intalneste in aproape toate alimentele de origine animala.
Nivelul ridicat de colesterol este responsabil pentru atacurile cardiovasculare, ateroscleroza,
litiaza biliara si o multime de alte boli, dar foarte putini sunt cei care cunosc faptul ca acest
colesterol are un rol esential in mentinerea sanatatii corpului. Tratatele de medicina ne spun
despre colesterol ca exista in fiecare celula a corpului, intra in alcatuirea membranelor care
protejeaza nervii. Acelasi colesterol contribuie la sinteza unor hormoni, cum ar fi testosteronul si
estrogenul. Pe de alta parte, un nivel ridicat de colesterol creste riscul de boala cardiovasculara,
insa nici un nivel foarte scazut de colesterol in sange nu este bun. Persoanele cu un nivel de
colesterol mult sub limita normala au probleme de concentrare, probleme cu memorarea
informatiilor.
Doar 25%-30% din colesterol ajunge in organism prin aport alimentar, restul este produs de
ficat (aproape 1.000 mg pe zi). Cantitatea totala de colesterol din organism este de aproximativ
145 grame.
Un nivel normal de colesterol in organism este esential pentru piele, unde este transformat in
vitamina D sub actiunea razelor ultraviolete. De asemenea, despre colesterol se stie ca
favorizeaza metabolizarea carbohidratilor si este necesar pentru sinteza hormonilor suprarenali
(cortizol) si a celor sexuali.