ETICA IN ARHITECTURA

Etica in arhitectura este un lucru dificil de definit. Intrebarea, regasita in curs, cum
exprima asteptarile societatii? ma conduce catre o a doua intrebare :sunt asteptarile societatii
valide in conformitate cu nevoile acesteia, sau sunt deformate de marketingul agresiv al
capitalismului?. Din aceste doua intrebari pot trage concluzia ca arhitectura, pentru a se mentine
pe o linie de plutire atat etica cat si productiva in sens comercial, trebuie sa isi negocieze un loc
intre educarea publicului si comercialism.
Arhitectura contemporana , dupa cum ati mentionat are intr-adevar o dimensiune etica si
una comerciala, dar acest fapt nu o separa de celelalte arte in totalitate. In toate instantele ei
poate fi comparata cu alte forme artistice, incepand de la arta ca mestesug sau decoratiune, ce
corespunde arhitecturii lipsite de originalitate(o arhitectura bazata pe cunoasterea unor norme
tehnice si estetice validate in timp, ce poate fi descrisa drept corecta, si prin urmare refacuta
constant, pana la cea mai importanta dimensiune a artei contemporane, aceea de catalizator a
emotiilor umane confruntate cu anumite realitati social-politice,avand ca scop constientizarea lor
de catre publicul larg, si indemnul la rezolvarea unor conflicte.
Arhitectul ca profesionist are nevoie de latura comerciala a meseriei sale pentru a isi
indeplini niste nevoi umane, si prin urmare pentru a ajunge la un stadiu anume de confort
material si psihic. Aceasta latura se regaseste si in arta, iar realitatile sociale ale vremii pot duce
la sacrificiul eticii in favoarea indeplinirii materiale sau invers. Unul dintre exemplele relevante
pentru aceasta comparatie este cel al Marinei Naprushkina, activista politica din Belarus,
absolventa a scolii de arte Glebow din Minsk. Si-a sacrificat posibilitatea de a se intoarce in tara
nativa datorita miscarilor de activism din cadrul proiectului Office for Anti-Propaganda.
Pentru a echilibra aceasta exemplificare, voi mentiona grupul ADPSR(Architects,
Designers, Planners for Social Responsability) din Statele Unite ale Americii, care promoveaza
pacea,protectia mediului, arhitectura ecologica, justitia sociala, si dezvoltarea unor comunitati
sanatoase. Una din campaniile actuale pe care le conduc este Prison Alternatives Initiative, un
program ce critica si incearca sa aduca o alternativa inchisorilor ce contin in design-ul lor spatii
destinate torturii(cum ar fi camerele de izolare pe termen lung),impingand spre proiectare ce
incurajeaza reabilitarea. Aceasta initiativa este defapt o temptativa de a ii convinge pe arhitecti sa
nu primeasca proiecte ce degradeaza statutul uman si sa isi orienteze talentul spre spatii ce
imbogatesc societatea si promoveaza drepturile umane in general. Aceasta perspectiva utopica
apare ca o alternativa a societatii panoptice in care traim.
Design-ul inchisorilor vizeaza doar o latura a societatii, dar reflexia unor principii etice
gresite este regasita in majoritatea activitatilor arhitecturale, fie ca e vorba de o inflamare a
spatiului construit la nivel global, nerespectarea unor principii ecologice sau fondurile alocate
pentru constructii megalomane in detrimentul locuintelor sociale.








Tirziu Ioana 55A