1.

Colectarea si prepararea probelor de sita

Colectarea probelor de sita si prepararea lor este un proces important in activitatea de mud-logging,
corectitudinea efectuarii lui influentind intocmirea coloanei litologice precum si detectarea zonelor de
interes in timpul forajului.
In functie de modul de colectare avem doua tipuri de proba:
- probe globale- pentru colectarea lor se aseaza o tabla sau un recipient la marginea sitei unde
debitul de detritus este cit mai redus, astfel incit proba sa fie cit mai reprezentativa.
Colectarea probei de pe tabla respective se face prin metoda sfertuirii sau injumatatirii in
functie de cantitatea de proba adunata
- Probe spot- se colecteaza proba direct de pe sita vibratoare, de pe banda unde proba nu
stationeaza la marginea sitei
Intervalele de colectare si numarul de probe globale pe interval sint de regula impuse de beneficiar.
Obisnuit rata de probare este de:
- probe globale x1m sau !m in steril in functie de rata de penetratie
- probe globale x "m sau cit se poate de des in zona de interes
Pentru obtinerea informatiilor cit mai detaliate despre litologie este bine ca probele globale sa fie
completate de probe spot ori de cite ori este suspectata o sc#imbare de litologie.
Proba globala colectata se prepara pentru analizele ulterioare dupa urmatoarea sc#ita:











Proba bruta se introduce din sita $1, se omogenizeaza si se portioneaza astfel:
1. Probe pentru analiza la microscop- din proba omogenizata se ia o cantitate mica de proba care
se pune separat pe o tavita, fiind spalata si trecuta ulterior prin site. Proba de pe ultima sita
se aseaza cit mai uniform pe o farfurie lasindu-se citeva minute la uscat inainte de a fi analizata la
microscop.
O%&: a nu se clati proba excesiv pentru a nu se dizolva argila
'. Probe nespalate (un)as#ed samples*- din proba bruta se ia o cantitate de cca. ! g de proba care
se introduce in punga de plastic, si apoi intr-un saculet de pinza. +iecare saculet va fi etic#etat de
preferinta cu mar,erul astfel:
- numele clientulului
- numele sondei
- adincimea probei si unitatea de masura (metru sau feet*
O%&: pentru intervalele unde din anumite motive (pierderi de circulatie, site defecte etc* nu avem
probe de sita, se va lasa saculetul etic#etat adaugindu-se mentiunea -.ipsa proba/.
Probele astfel etic#etate se vor depozita in ordine in cutii, mentionindu-se pe cutie urmatoarele:
- numele clientului
- numarul cutiei
- numarul setului
- numele sondei
- tipul probei
- intervalul de probare
- adresa
". Probe geoc#imice (geoc#emical samples*- din proba bruta se ia cca. 0! g proba care se
introduce in cani de metal de cca. 1 litru (cca. 1 din cutie trebuie sa fie cu proba*. &e umple cutia
cu apa si se adauga '-2 picaturi de bactericid functie de solutia folosita. &e pune capacul, se agita
cana pentru omogenizare si se depoziteaza in cutii de lemn cu capacul in partea de jos. Canile si
cutiile se vor etic#eta la fel ca probele nespalate.
3. Probe spalate si uscate ()as#ed and dried samples*- proba ramasa pe sita $1 se va spala iar
detritusul acumulat pe sita $' se va pune intr-o tavita fiind apoi clatit in mai multe ape. Proba
astfel pregatita se va introduce la cuptor (1! grade* pina la uscarea completa. 4aca pe sita $1
ramine detritus cu forma asc#ioasa se poate spune ca avem daramatura. 4upa uscare se ia cca. 1
g proba si se introduce in pungi mici cu fermoar etic#etate ca mai sus.
!. Proba nespalata si uscata (un)as#ed and dried samples*- proba bruta se introduce in saculeti de
pinza si se usuca in aer intr-un loc special acoperit (se solicita mai rar de catre beneficiar*
2. Proba spalata si uscata se mai pastreaza pentru:
a. calcimetrie
b. fluoroscop
O%&56789I5: Pentru fluidele pe baza de petrol avem doua metode de spalare:
- spalarea cu detergent- proba de sita se clateste in solutie de apa cu 1 : detergent
- spalarea cu bicarbonat de soda- proba de sita se clateste cu solutie de bicarbonat de sodium
(! g bicarbonat de sodium la 1 litru de apa* si apoi cu solutie de apa cu 1 : detergent



2. Descrierea litologica a probelor de sita

4escrierea litologica a probelor de sita se realizeaza cu ajutorul microscopului binocular. Prin examinarea
probelor de sita la microscopul binocular se determina urmatoarele caracteristici a formatiunilor traversate
in timpul procesului de foraj:
- tipul rocii traversate
- estimarea procentuala a diferitelor tipuri de roci din proba de sita
- culoarea
- textura
- porozitatea
OBS: este important ca intensitatea luminii si unitatea de marire (de regula x1* sa fie constante pentru
obisnuirea oc#iului si intrarea mudloggerului intr-o rutina.
Pentru estimarea procentuala a diferitelor tipuri litologice dintr-o proba de sita se poate lua ca model
figura. 1.
+igura 1: 5stimarea procentuala a probei de sita
O%&: daca tipul de roca apare in proba de sita intr-un procent ;!: ea se va descrie in caietul de litologie
ca -urme/ sau -rare/ (-traces/ sau -rare/*.

In mudlogging descrierea litologica a unui tip de roca cuprinde:
1. Numele rocii
'. Culoare- culoarea aparenta a rocii deriva de la culoarea constituientilor (granule, ciment,
matrice*, mediul de depozitare, diageneza, eroziune.
3. Duritate / fisibilitate
8tit duritatea agregatelor minerale (duritatea rocii* cit si fisibilitatea ei ne indica gradul de diageneza a
rocii.
4uritatea este un parametru fizic subiectiv bazat pe forta necesara (aplicata perpendicular* pentru a
sparge agregatul de minerale utilizind acul de proba.
+isibilitatea este o caracteristica ce se intilneste doar la -s#ale/ si se datoreaza laminelor fine de
minerale argiloase precum si a laminelor de silt care au un paralelism puternic.



O corelare intre duritatea mineralelor (scara <o#=s* si duritatea agregatelor de minerale este redata in
tabelul de mai jos.
<ineral
standard
4uritatea dupa
scara <o#=s
4uritatea agregatelor minerale
9alc 1 >econsolidat: granulele cad la distanta in conditii unui mediu uscat
?ips ' +riabila: roca se sfarima usor la aplicarea unei forte
Calcit " &oft: agregatele minerale nu au forma si nu opun rezistenta
+luorit 3 Plastic: agregatele sint usor de modelat
8patit ! +irm: agregatele au forma si structura, se penetreaza usor
Ortoclaz 2 Casant (brittle*: agregatele se sfarma la aplicarea unei forte
Cuart 0 4uritate medie: granulele din agregat se pot detasa cu un ac
9opaz @ 4ur: granulele nu se pot detasa cu acul
Corindon A +oarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule
4iamant 1 +oarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule

3. Caracteristici maore (valabila numai pentru argile*- sint o functie a continutului de carbonat,
silt, nisip, mica din argile.
!. "e#tura
!.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite*
- dimensiunea granulelor
- forma granulelor- este importanta pentru determinarea modului si a distantei de transport,
porozitatii si permeabilitatii. Caracteristicile descrise la acest punct sint urmatoarele:
gradul de rotunjire- se refera la forma muc#iilor si colturilor unei granule
gradul de sfericitate- se refera la raportul latime-lungime pentru o granula
- gradul de sortare- oglindeste capacitatea de transport, separare si depunere a granulelor in
functie de dimensiunea, forma si greutatea lor specifica. In general daca ! : din granule au
aceeasi dimensiune atunci putem spune ca sortarea este buna.
!.b.- rocile carbonatice
- natura granulelor
- dimensiunea granulelor
$. Ciment / %atrice
- Cimentul: ocupa spatiile intergranulare ale rocilor, formindu-se prin procesul de precipitare
c#imica a silicei, carbonatilor sau a altor solutii minerale. Cimentul poate fi primar (depus
odata cu fractiunea detritica* si secundar (rezultat in urma proceselor diagenetice*
- <atricea: se datoreaza proceselor mecanice, este de natura detritica fiind formata din
fractiuni granulometrice inferioare componentilor de baza. Prin tasare si compactizare
matricea devine liant. 4iferenta dintre matrice si ciment este dificil de observat pe proba de
sita. In general cind contactul intergranular nu are loc putem spune ca materialul care umple
spatial dintre granule este matrice (tinind cont si de natura materialului*.
2.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite*
- grad de cimentare- este complementar duritatii
- tipul cimentului
2.b. rocile carbonatice
- grad de cimentare
&. %inerale accesorii / 'osile
@. (stimarea poro)itatii *i)uale- este exprimata in termini calitativi fiind o functie de textura,
duritate si gradul de cimentare.
+. Indicatii de ,idrocarburi
- Indicatii vizuale (pete de petrol*
- fluorescenta directa (distributie, intensitate, culoare*
- fluorescenta indirecta prin intermediul solventului (rata, intensitate, culoare*




4eoarece zacamintele de #idrocarburi sint cantonate in special in rocile sedimentare, vom descrie mai
detaliat aceste roci
I. -OCI C./S"IC(
6oci constituite din fragmente si granule minerale rezultate in urma proceselor de dezagregare mecanica a
unor roci preexistente. . 4upa natura materialului de origine rocile clastice sint reprezentate prin depozite
epiclastice (de origine terigena* si depozite piroclastice (de origine vulcanica*.


/. -OCI (0IC./S"IC(

&int alcatuite din fragmente si granule de natura minerala si petrografica eterogena, acumulate pe cale
mecanica, prezentindu-se sub forma neconsolidata si consolidata.
In functie de dimensiunea granulelor (scara Bent)ort#* pentru rocile epiclastice avem urmatoarea
clasificare:
9ip roca
4enumire particulelor 4imensiunea particulelor (mm*
epiclastica .imita inf. .imita sup.
6udite
(rudites*

%locuri (boulder*
'!2 mm -
%olovanisuri (cobble*
23 mm '!2 mm
Pietrisuri (pebble*
3 mm 23 mm
?ranule (granule*
' mm 3 mm
8renite
(arenites*
+oarte grosier (verC coarse*
1 mm ' mm
?rosier (coarse*
.! mm 1 mm
<ediu (medium*
.'! mm .! mm
+ine (fine*
.1'! mm .'! mm
+oarte fin (verC fine*
.2" mm .1'! mm
&iltite D .utite
( lutites D argillites*
&ilt (silt*
.' mm .2" mm
8rgila (claC D mud*
- .' m

/1. -1DI"(2/-(NI"(2SI."I"(

1. 9ipul rocii
Consolidate >econsolidate
9ip roca
Conglomerat Pietris

6E4I95
%recia Pietris
9illite 9ill
?resie >isip
865>I95
&iltit &ilt
&I.9I95

CON3.O%(-/": roca detritica consolidata prin intermediul unei matrici sau a unui ciment,
format din particule rotunjite cu dimensiuni F 'mm
Petrografic compus din:
- constituienti alogeni (minerale provenite din rocile sursa*: litoclaste diferite ca natura
petrografica (magmatica, metamorfica si sedimentara* si granule minerale (cuart, calcedonie,
feldspati, calcite, minerale grele* si rar bioclaste
- constituienti autigeni (precipita din solutii prin procese c#imice si bioc#imice*: cuart, calcit,
calcedonie, opal, limonit care apar in cadrul cimentului
B-(CI/: roca detritica consolidata prin intermediul unui liant (matrice aleuro-pelitica* si
constituita din elemente colturoase nerulate, cu dimensiunea F 'mm.
Petrografic compusa din:
- constituienti alogeni: fragmente litice de natura variabila
- constituienti autigeni: apar foarte rar (calcit si limonit*
"I..I"(: amestec #aotic de blocuri cu material pelitic ce joaca rol de liant. 6ocile apar
associate cu formatiunile continentale fluvio-glaciare.

Petrografic compuse din:
- constituienti alogeni: litoclaste de diferte tipuri petrografice (eruptive, metamorfice,
sedimentare*
4upa raportul cantitativ litoclaste - liant conglomeratele si breciile se clasifica astfel:
- orto: predomina litoclastele
- para: predomina liantul
3-(SI( SI NISI0
Compozitie petrografica:
- constituienti alogeni: cuart, feldspati, litoclaste, mice, minerale grele, bioclaste
- constituienti autigeni: glauconit, oxizi de +e, calcite, siderit, dolomit, an#idrit, pirita
9inind cont de cei trei constituienti petrografici principali care intra in alcatuirea arenitelor avem
urmatoarea diagrama ternara (figura ' *:

8stfel avem:
9ip arenit consolidat 9ip arenit neconsolidat Componenti
?resie cuartitica >isip cuartitic GFA:H .I+;1:
?resie cuarto-feldspatica >isip cuarto-feldspatic GJ0!-A:H +I.J1-'!:H +F.
?resie cuarto-litica >isip cuarto-litic GJ0!-A:H +I.J1-'!:H .F+
?resii arcoziene >isip feldspatic G;0!:H +I.F'!:H +F.
?resii litice >isip litic G;0!:H +I.F'!:H .F+

SI."I" SI SI."
Compozitie petrografica:
- constituienti alogeni: cuart, feldspati, mice, minerale argiloase,bioclaste
- constituienti autigeni: calcite, minerale argiloase, oxizi de 8l
'. Culoarea
Culoarile sint variabile (cenusiu, roscat, maronie etc* si se datoreaza constituientilor mineralogici si
liantului.
". 4uritate
- neconsolidat: apar ca si granule (fragmente* individuale
- friabil: roca se sfarma la aplicarea unei presiunii (forte perpendiculare* usoare. ?ranulele se
detaseaza usor cu acul de proba
- duritate medie: roca se sparge in fragmente la aplicarea unei presiuni iar granulele se pot
detasa cu acul de proba
- dur: granulele sint dificil de detasat. 5ste nevoie de o presiune mare pentru sfarmarea rocii
intre granule
- foarte dur: granulele nu se pot detasa iar la aplicarea unei presiuni mari roca se va sparge
prin granule


3. 9extura
a. +unctie de dimensiunea particulelor avem:
4enumire particulelor 4imensiunea particulelor (mm*
.imita inf. .imita sup.
%locuri (boulder*
'!2 mm -
%olovanisuri (cobble*
23 mm '!2 mm
Pietrisuri (pebble*
3 mm 23 mm
?ranule (granule*
' mm 3 mm
+oarte grosier (verC coarse*
1 mm ' mm
?rosier (coarse*
.! mm 1 mm
<ediu (medium*
.'! mm .! mm
+ine (fine*
.1'! mm .'! mm
+oarte fin (verC fine*
.2" mm .1'! mm
&ilt (silt*
.' mm .2" mm

b. ?radul de rotunjire
- angular- granula are forma cu muc#ii si colturi. Poate fi prezenta o usoara uzura a muc#iilor
si a colturilor
- subangular- fata granulei este neatinsa, dar muc#iile si colturile sint rotunjite
- subrotunjit- muc#iile si colturile s-au redus la curbe usoare iar aria fetei originale este
redusa.
- rotunjit- fata originala este complet distrusa aparind o fata plata. <uc#iile si colturile
originale s-au transformat in curbe largi
- foarte rotunjit- muc#iile, colturile si fata originala nu mai exista. 9oata suprafata granulei
consta in curbe largi iar fata plata este absenta.
+igura ": ?radul de rotunjire a granulelor
c. ?radul de sfericitate
- foarte elongat
- elongat
- subelongat
- subsferic
- sferic
- foarte sferic











Observatie: .a &I.9I9 gradul de rotunjire, sfericitate si sortare este dificil de estimat datorita dimensiunilor
foarte mici ale granulelor.
!. Ciment D <atrice
!.a. ?radul de cimentare
- necimentata- nu este prezent liantul de cimentare
- slab cimentat- prezent liantul de cimentare
- moderat cimentat cimentul umple majoritatea
spatiului poros
- bine cimentat
- cuartitic- se observa cu oc#iul liber
- matrice
!.b.9ipul de ciment D matrice

-1DI"(: este caracteristica matricea argilo-siltica.
8stfel avem:
- conglomerate: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica (dupa calcimetrie* si rar ciment
ce poate fi calcitic, silicios, limonitic sau #ematitic
- brecii: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica
- tillite: matrice argilo-siltica constituite din particole fine de cuart, feldspati, clorite, mice,
carbonati si minerale argiloase.
/-(NI"(
Cimentul poate fi:
- silicios- este asociat in special cu gresiile cuartitice formindu-se cristale secundare peste granulele de
cuart existente . Opalul, calcedonia si c#ert-ul sint alte forme de ciment cuartitic
- calcitic- apare ca si cristale sau agregate
- dolomitic- apare ca si cristale sau agregate
- an#idritic- este asociat mai ales cu cimentul dolomitic, silicios rar calcitic
- piritic (cristale mici*
- sideritic
- #ematitic
<atricea: cele mai comune materiale care intra in constitutia matricii sint argila si siltul. 8stfel putem avea:
- matrice argiloasa
- matrice siltica
- matrice argilo-siltica
- matrice argilo-carbonatica
SI."I"(
Cimentul poate fi:
- silicios
- calcitic
<atricea poate fi:
- matrice argiloasa
- matrice argilo-carbonatica
2. <inerale accesorii D +osile
2.a. <inerale accesorii
Pe linga mineralele primare si cimentul care constituie roca mai apar si minerale accesorii. 8cestea de
regula sint:
- biotit
- c#ert
- feldspati
- glauconit
- lignit
- muscovit
- olivine
- pirita
- calcopirita
- siderit
In functie de procentul din proba de sita a mineralelor accesorii avem urmatoarea clasificare a mineralelor
accesorii:
- urme: minerale accesorii; 1:
- rare: minerale accesorii intre1-!:
- minore: minerale accesorii intre !-1:
- moderate: minerale accesorii intre 1-1!:
- abundente: minerale accesorii intre 1!-':
2.b. +osile
In proba de site se pot intilni resturi de macrofosile precum si microfosile.
In functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
- urme: fosile ; 1:
- moderate: fosile intre 1-'! :
- abundente: fosile F '!:
Cele mai comune fosile intilnite sint: alge, brac#iopode, briozoare, corali, crinoide, foraminifere,
gasteropode, ostracode.
1. Porozitatea vizuala
Porozitate vizuala este de tip intergranulara.
O estimare procentuala a porozitatii este redata in tabelul urmator:
Porozitatea (:* 9ermen
4escriere
-! Porozitate vizuala neglijabila
4uritate mare, granulatie fina-mare, granule angulare, subsferice, sortare
slaba, bine cimentata
!-1 Porozitate vizuala slaba
1-1! Porozitate vizuala medie

1!-' Porozitate vizuala buna

'-'! Porozitate vizuala foarte buna
?ranulatie mare, granule foarte rotunjite, sferice, sortare foarte buna,
neconsolidata sau friabila, neconsolidata sau slab cimentata


11. Indicatii de #idrocarburi
7ezi capitolul " - 8naliza probelor de sita la fluoroscop/.

5xemplu: ''-'"m: ?65&I5 cuarto-litica, cenusie, friabila, grosiera la foarte grosiera, rotunjite,
sferice, bine sortata, slab cimentata, ciment carbonatic, glauconit, litoclaste, porozitate vizuala
intergranulara buna, fara indicatii de #idrocarburi. 8bundent: fosile.

(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
CO>?.O<5689I%65CI5:
- viteza de avansare poate sa scada usor in functie de gradul de compactare si de tipul matricii
- sapa torsioneaza (bate la masa*,
- in proba de sita apare un amalgam de constituienti litologici.
?65&I5:
- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile, functie de gradul de
cimentare si de tipul de ciment
- cimentul carbonatic se determina prin reactia cu KCl 1:.
- la forajul in gresie cuartitica viteza de avansare scade foarte mult iar sapa torsioneaza.
&I.9I95:
- sint dificil de diferentiat fata de o gresie foarte fina
- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile,functie de gradul de
cimentare si tipul de ciment.

/2. .1"I"(
6oci pelitice formate predominant din minerale argiloase (peste 2:* cu dimensiuni sub .'mm.
Petrografic sint compuse din:
- constituienti autigeni reprezentati prin silicati de 8l si <g #idratati (caolinit, illit, nacrit,
montmorillonit, #alloCsit, di,it*, silice, calcite, clorit, glauconit
- constituienti alogeni reprezentati prin granule de cuart, feldspati, mice, minerale grele si
bioclaste
1. 9ipul rocii
4 argila
4 s,ale
4 marna
4iferenta majora intre argila si s#ale este fisibilitatea, astfel argila apare structural ca o masa compusa din
minerale argiloase iar -s#ale/ este compus din lamine fine de minerale argiloase, silt, mica ce au un
paralelism puternic.
'. Culoare
8rgilele prezinta culori variabile functie de mineralele ce intra in compozitia lor:
- alba- datorita alumosilicatilor #idratati (a nu se confunda cu -roc,-flours/*
- galbena- datorita compusilor de +e
- bruna- datorita oxizilor de +e (limonit*
- rosie- datorita oxizilor de +e (#ematit*
- verde- datorita cloritului sau glauconitului
- cenusie- posibil datorita grafitului
- negru- datorita materialului bituminos
Culoarea argilelor mai poate indica si mediul de formare a lor:
- rosu si maroniu- mediu oxidant
- gri si verde- mediu reducator
- maroniu negricios- materie organica, posibila roca sursa
- neagra- mediu anaerobic






". Caracteristici majore
8rgila functie de continutul carbonat (dupa calcimetrie* se imparte in:
- argila: carbonat ;1o:
- argila calcaroasa: carbonat 1-"!:
- marna: carbonat: "!-2!:
- calcar argilos: carbonat 2!-A:
- calcar: FA:
+unctie de continutul in nisip (siltit* avem:
- argila: nisipIsiltit;1:
- argila siltica: nisipIsiltit 1-!:
- nisip argilos: nisipIsiltit !-A:
- nisip: nisipFA:
<ai putem avea argila micafera, fosilifera, glauconitica.
3. 4uritate D +isibilitate
?radele de duritate pentru sedimentele argiloase sint urmatoarele:
- soft: nu are forma sau rezistenta iar materialul tinde sa curga
- plastic: se modeleaza usor si se pastreaza sub diferite forme. 5ste dificil de spalat si se
prinde de acul de proba
-duritate medie (firm*: materialul este definit ca forma si structura. Proba se sparge la
penetrarea cu acul (penetrarea cu acul se face relativ usor*
- casant- se comporta ca si la spargerea unei bucati de carbune
- dura: are forma cu muc#ii angulare, spargerea cu acul se realizeaza cu dificultate
In functie de gradul de duritate, forma si fisibilitatea sedimentelor argiloase separam alte citeva
caracteristici:
- amorfa: caracteristica valabila pentru argilele soft si plastice cind mineralele argiloase apar
ca o masa globulara
- microbloc: caracteristica valabila pentru argilele de duritate medie si dure, cind la penetrarea
cu acul agregatul argilos se desparte in microblocuri
- fisibile: valabila la s#all-uri
!. 9extura- pentru sedimentele argiloase textura se refera la caracteristicile suprafatei agregatului
argilos (luciu*.
O%&: 8ceasta caracteristica este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure,
argilele soft si plastice fiind amorfe.
In functie de reflexia luminii din suprafata agregatului avem:
- luciu pamintos (eartC*
- luciu catifelat (sil,C*
- luciu cerat ()axC*
- luciu rasinos (resinous*
2. 8ccesorii D +osile
<ineralele accesori cele mai frecvente care apar in depozitele argiloase pot fi:
- mica
- glauconit
- pirita
- silt
4e asemenea in depozitele argiloase pot aparea fosile.
<ineralele accesorii si fosilele se vor descrie si ca procent pe proba de sita.
5xemplu:''-'!m: 86?I.8 cenusie, calcaroasa, duritate medie, microbloc, textura catifelat, mica, silt.
8bundent: fosile

(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare este mai mica decit in gresii
- daca argila este plastica proba de sita este dificil de spalat, iar prin spalare excesiva se poate
pierde o cantitate de argila.



B. -OCI 0I-OC./S"IC(
6ocile piroclastice reprezinta produse ale activitatii vulcanice explozive, depuse prin actiune gravitationala
in diverse medii de sedimentare.
Petrografic sint constituite din particule de sticla vulcanica (constituient principal*, silt, litoclaste
1. 9ipul rocii
9E+
'. Culoare
- alb
-cenusiu desc#is
- maroniu
-verde desc#is etc.
". 4uritate- casant
3. 9extura- apare microcristalin
-spartura concoidala
!. <inerale accesorii
- silt
- litoclaste

5xemplu:''!-'"m: 9E+ cenusiu-verzui, casant, spartura concoidala, silt.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare este mai mica decit in gresii dar mai mare decit in argila
- nu reactioneaza cu KCl 1:, sau poate reactiona slab la inceput functie de impuritati
- structura sticloasa (vitroasa*.

II. -OCI D( 0-(CI0I"/"I( C5I%IC/

/. -OCI C/-BON/"IC(
6oci sedimentare poligene constituite din minerale carbonatice in proportie de peste !: (calcite, aragonit,
dolomit, siderit, an,erit, magnezit* si subordonat alte minerale alogene (cuart, minerale argiloase etc.* si
autigene (feldspati, fosfati, oxizi*.
1. 9ipul rocii
+unctie de continutul in calciu si magneziu rocile carbonatice se impart in:
- calcar CaCO"
- dolomit (Ca,<g*(CO"*'
Intre aceste doua tipuri principale de roci carbonatice exista urmatoarea serie de tranzitie:
- calcar: CaCO"FA:H (Ca,<g*(CO"*';1:
- calcar dolomitic: !-A: CaCO"H 1-!: (Ca,<g*(CO"*
- dolomit calcitic: 1-!: CaCO"H !-A: (Ca,<g*(CO"*
- dolomit: CaCO";1:H (Ca,<g*(CO"*'FA:
4eterminarea procentuala a carbonatului de Ca si <g se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
+unctie de continutul in componenti siliciosi calcarul se imparte in:
- calcar: CaCO"FA:H componenti siliciosi;1:
- calcar grezos: CaCO"J!-A:H componenti siliciosiJ1-!:
- gresie calcaroasa: CaCO"J1-!:H componenti siliciosiJ!-A:
- gresie: CaCO";1:H componenti siliciosiFA:
+unctie de continutul in argila calcarul se imparte in:
- calcar: carbonat FAo:
- calcar argilos: carbonat 2!-A:
- marna: carbonat: "!-2!:
- argila calcaroasa: carbonat 1-"!:
- argila: carbonat;1:
4eterminarea procentuala a carbonatului de Ca si <g se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
6ocile carbonatice sint compuse din doua faze:
- matricea (ortoc#eme* sau fluidul calcaros- compusa din particule carbonatice sub
.'mm. Initial matricea a fost un material fluid care ulterior s-a intarit prin compactare
(eliminarea apei interstitiale* si posibil recristalizare.
- ?ranule sau alte elemente care pot fi:
- particule clastice- fragmente organice sau anorganice
- cristale- sint produsul recristalizarii (calcit rar aragonit si dolomit*
<arimea, procentul, aspectul si originea granulelor sau elementelor ce intra in constitutia rocilor
carbonatice caracterizeaza aceste roci precum si faciesul de formare. 8stfel avem:
- peletele: corpusculi calcarosi fara nucleu genetic, de forma sferica sau ovoidala (uzual de
.1mm diametru*, omogene, criptocristaline, formate prin procesul de acretionare
- oolite si pisolite: corpusculi calcarosi sferici sau ovoidali cu un nucleu genetic (coc#ilie,
cuart etc* si un cortex calcaros. Oolitele au diametru sub 1mm iar pisolitele au
diametruF1mm
- intraclaste: corpusculi calcarosi proveniti din dezagregarea calcarelor preexistente si
ramasi in cadrul aceluiasi bazin de sedimentare
- bioclaste- orice element de origine biologica, vegetala sau animala
- extraclaste sau litoclaste calcaroase- corpusculi calcarosi formati inafara bazinului de
sedimentare, fiind transportati si redepozitati

Observatie: peletele, oolitele si pisolitele, intraclastele si bioclastele se depoziteaza in acelasi bazin de
sedimentare unde se si formeaza.
In industria petrolului cea mai utilizata clasificare a rocilor carbonatice este clasificarea -4un#am/. In
functie de gradul de diageneza si mediul de depunere, dupa 4un#am rocile carbonatice se clasifica astfel:
- %udstone- fluid carbonatic FA:H granule sau alte elemente;1:. In timpul depunerii
apa a fost calma.
- 6ac7estone- compus in principal din fuid carbonatic, dar cu peste 1: granule
- 0ac7estone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonaticF1:
ocupind spatial poros dintre granule. In timpul depunerii apa a fost agitata, suportul
granular fiind foarte poros, permitidu-i fluidului carbonatic sa invadeze spatial
intergranular.
- 3rainstone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonatic fiind sub
1:. In acest caz porii pot fi umpluti cu calcite sau dolomit
- Boundstone- 1 : elemente granulare, constituientii originali fiind legati impreuna in
timpul depozitarii (recifi*
- Cristalin- textura originala este in intregime ascunsa datorita recristalizarii. &e disting
fetele de cristale. In acest caz marimea cristalelor devine un parametru important.









+igura 2: Clasificarea rocile carbonatice modificata dupa 4un#am,1A2
O alta clasificare mai rar utilizata in industria petrolului (se utilizeaza in 6omania* este clasificarea lui
+ol,, care are la baza dimensiunea cristalelor si proportia de aloc#eme, micrit si sparit din rocile
carbonatice.
8loc#eme- corpusculi calcarosi formati autigen in cadrul bazinului de sedimentare
<atricea se clasifica in: - micrit: microcristalin cu dimensiunea cristalelor sub .1 mm
- sparit- dimensiunea cristalelorF.1 mm
1. Clasa sparite- roci carbonatice constituite din aloc#eme prinse intr-o matrice sparitica. &-au
format in medii de plaja unde valurile au spalat fluidul carbonatic.
'. Clasa micrite- roci carbonatice constituite din aloc#eme prinse intr-o matrice micritica. &-au
format in medii cu energie mica, fluidul calcaros nefiind spalat.
". 6oci microcristaline- roci carbonatice constituite dintr-o matrice micritica care are aloc#eme sub
1:. &-au format in medii unde apa era putin adinca.
3. %iolit#e: sint structuri organice (recifi si bio#erme*.
In functie de principalele aloc#eme ce sint prinse in matrice avem:
Principalele aloc#eme 9ipul rocii

Cimentata cu sparit Cimentata cu micrit
%ioclaste (sc#elete* biosparit biomicrit
Oolite oosparit oomicrit
Pelete pelsparit pelmicrit
Intraclaste intrasparit intramicrit
6oci carbonatice
formate insituu
biolit#e dismicrite

'. Culoarea
6ocile carbonatice au diferite culori functie de prezenta materialului detritic (alb, maroniu, gri, transparent,
translucent*
". 4uritatea
?radele de duritate pentru rocile carbonatice sin urmatoarele:
- soft
- friabil
- casant
- duritate medie
- dur
3. 9extura
3.1. 4imensiunea cristalelor
<egacristalin
' mm -
Cristale foarte grosiere
1 mm ' mm
Cristale grosiere
.! mm 1 mm
Cristale medii
.'! mm .! mm
Cristale fine
.1'! mm .'! mm
Cristale foarte fine
.2" mm .1'! mm
<icrocristalin
.3 mm .2" mm
Criptocristalin
- .3mm

3.'. 9extura (suparafata* rocii
- cerata
- sidefata
- sticloasa
- pamintoasa
- za#aroasa
- amorfa
- -vuggC/
- stilolitica
- cretoasa
!. <inerale accesorii D fosile
!.1. <inerale aceesorii
- calcit
- silice
- dolomit
- glauconit
- mica
- pirita
- an#idrit
- gips
!.'. +osile (se intilnesc in special in calcare si mai putin in dolomite*
- alge
- briozoare
- ec#inoderme
- foraminifere
- moluste
- oolite
- fosile
<ineralele accesorii si fosilele se descriu si ca procent pe proba de sita (vezi rocile epiclastice*




2. Porozitatea vizuala
Porozitate depozitele carbonatice poate fi:
- primara: formata in timpul depozitarii rocii (porozitatea intercristalina, intergranulara,
cretoasa*
- secundara: ia nastere secundar in timpul formarii rocii. Cele mai comune tipuri de
porozitati secundare sint: fracturile, fisurile, vacuolara (vuggC*
Principalele tipuri de porozitate intilnita in calcare sint:
- porozitatea cretoasa: porii sint prea mici pentru a fi observati la microscop dar aceasta
porozitate se deduce din textura rocii. Porozitatea este ridicata dar permeabilitatea este
sub 1 md
- porozitatea intergranulara: spatiul liber dintre elementele constructive ale rocii (fosile,
particule*
- porozitatea intercristalina: ia nastere din glourile interstitiale dintre cristalele individuale
si granule si din aranjarea in cadrul rocii. 8cest tip de porozitate tinde sa devina
discontinua din cauza umplerii golurilor cu ciment sau cu material fin
- porozitatea vacuolara: ia nastere prin dezalcanizarea fosilelor din rocile carbonatice
(fosilele sint mai solubile decit roca* sau prin alte mecanisme secundare .
- porozitatea vacuolara (vuggC*: rezulta din dezalcanizarea rocilor carbonatice de catre
solutii sau ape de circulatie formindu-se astfel caneluri si spatii mari in roci.
- porozitatea de fractura: este rezultatul miscarilor terestre
- porozitatea recifalaH este prezenta in structurile de recifi fosili algali si corali
- porozitate oolitica
.a rindul lor tiprile de porozitate enumerate mai sus sint estimate procentual astfel:
Porozitatea (:* 9ermen
-! Porozitate vizuala neglijabila
!-1 Porozitate vizuala slaba
1-1! Porozitate vizuala medie
1!-' Porozitate vizuala buna
'-'! Porozitate vizuala foarte buna

0. Indicatii de #idrocarburi
7ezi capitolul " - 8naliza probelor de sita la fluoroscop/.

5xemplu: - clasificarea 4un#am: <E4&9O>5 calcaro-dolomitic, cenusiu desc#is, duritate medie, amorf,
pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de #idrocarburi.
- clasificarea +ol,: C8.C86 4O.O<I9IC microcristalin, cenusiu desc#is, duritate medie,
amorf, pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de #idrocarburi.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
7iteza de avansare este o functie de gradul de compactare a rocii carbonatice
9estul cu solutie de acid clor#idric- 1:
- calcar: proba reactioneaza instantaneu si violent. Proba pluteste pe acid, fiind complet
dizolvata in citeva minute, acidul raminind spumos.
- calcar dolomitic: proba reactioneaza imediat dar reactia este moderata si continua. Proba
nu va pluti in acid.
- dolomit calcitic: reactia este inceata la inceput, dar se accelereaza dupa citeva minute.
- dolomit: reactia este foarte inceata si ezitanta. 8cidul trebuie incalzit ca reactia sa
continuie. 4upa dizolvarea dolomitului acidul va ramine laptos.
"estul cu /li)arin -ed S:
- proba va fi curatata si uscata inainte de test
- imersam proba de carbonat in KCl- 1:, iar apoi o introducem in apa distilata
- adaugam doa picaturi de 8lizarin 6ed & si asteptam 3! s pentru a avea loc reactia
- spalam in exces cu apa distilata si lasam proba la uscat
- examinam proba la microscop: calcitul va avea pete roz iar dolomitul isi va pastra
culoarea intacta

8B. -OCI SI.ICIO/S(

&int roci sedimentare formate predominant din silice amorfa criptocristalina si D sau cuart. 8pare sub forma
de strate sau ca mase neregulate cu caracter accidental in masa altor roci.
Principalele roci silicolitice sint urmatoarele:
- DI/"O%I"(: roci stratiforme care au in constitutie peste !: frusture de diatomee
prinse intr-o masa de opal. &int de culoare alb, alb-galbuie. &int friabile si aspre la pipait,
cu textura omogena. 8u porozitatea ridicata si sint usoare.
- -/DIO./-I"(: roci stratiforme formate predominant (F!:* sau exclusiv din
tesuturi de radiolari, prinse printr-un liant diferit din punct de vedere mineralogic.
Culoarea poate fi rosie, bruna, verde, neagra. &int dure, compacte cu spartura concoidala.
- 9/S01-I: roci formate in urma diagenezei si epigenezei radiolaritelor. Culoarea este
variabila (rosie, bruna, galbena*. &int dure, stratiforme, compacte cu spartura concoidala.
Contin impuritati argiloase, oxizi de +e si granule detritice.
- C5(-": roca silicioasa compacta, microcristalina, compusa din microorganisme sau
granule de silice precipitata (opal, calcedonie*. %ioclastele relicte sint substituite partial
sau total prin cuart. 8pare ca noduli sau strate in depozite calcaroase si argiloase. 5ste
opac iar culoarea este functie de mediul de depozitare. C#erturile diatomitice si
radiolaritice au culoare neagra sau cenusiu inc#is (datorita impuritatilor de argila* iar
c#erturile spiculiforme au culoare cenusie cu tente maronii sau verzi. &int foarte dure, cu
spartura neregulata sau concoidala, luciu de ceara. %ucatile proaspat sparte au muc#ii
ascutite.
- SI.(:: sint roci silicioase accidentale care apar in depozite carbonatice si se pot detasa
de roca. Culoarea poate fi alba, bruna si neagra in spartura. &int constituite din calcedonie
criptocristalina sau opal sub forme de mase neregulate. 8par in special in crete.
- %(NI.I"(: sint roci silicioase ce apar accidental in rocile argiloase. 8u in compozitia
lor un continut ridicat de substante organice (bitumene* si silice microstratificata (opal
brun galbui*. Pot contine incluziuni de calcite sau granule alogene de cuart si minerale
argiloase. &int foarte dure cu spartura concoidala sau neregulata.
5xemplu: '1'3-'1'!m: CK569, rosu, foarte dur, microcristalin, spartura concoidala.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare scade foarte mult
- sapa va fi uzata in diametru
- la site debitul de detritus va fi foarte mic
- nu reactioneaza cu KCl- 1:
- zgirie sticla

C. -OCI (;/0O-I"IC(

&int roci formate in urma evapoarii apelor in bazine lagunare si precipitarea sarurilor din solutii. &arurile
cele mai putin solubile sint depozitate primele.&ecventa de precipitare pentru rocile evaporitice este
urmatoarea:
8n#idrit
?ips scade gradul de solubilitate
Kalit
&ilvina
Carnalit

C.1. 3I0S1. SI /N5ID-I"1.
8par de obicei ca si depozite masive sau ca materiale de umplere a fisurilor si golurilor. 6ar pot sa
apara ca si cristale eu#edrale in fisuri si goluri.
1. 9ipul rocii
3I0S <CaSO=>#252O4 are structura fibroasa si poate fi de trei tipuri:
- gips primar- roci microcristaline alb-cenusii cu structura laminata. Pe linga gips mai pot
apare minerale argiloase, minerale carbonatate si rar bioclaste.
- ?ips primar resedimentat- apare interstratificat intre stratele de gips primar. 8re un
continut ridicat de material argilos si mai poate contine cuart, glauconit, etc.
- ?ipsuri secundare- au aspect za#aroid si culoare alba, fiind constituit din granule mari de
gips. Poate contine si incluziuni de an#idrit si minerale carbonatice.
/N5ID-I" CaSO=4 are structura fibroasa, paralela si radiala, roca care apare ca o masa compacta,
za#aroida, amorfa
'. 9ransparenta si Culoare
8n#idritul si gipsul poate fi :
- transparent
- translucent
- opac
?IP& 8>KI46I9
8lba, cenusiu desc#is la inc#is, rosie,
galbena, maronie
8lba, cenusiu desc#is, rosie
". 4uritate
?IP&: soft- se poate zgiria si cu ung#ia
8>KI46I9: este relativ dur c#iar casant. 8vem urmatoarele grade de duritate pentru an#idrit:
- duritate mica
- casant
- duritate medie
- dur
3. 9extura
3.1. 4imensiunea cristalelor
Cristale foarte grosiere
1 mm ' mm
Cristale grosiere
.! mm 1 mm
Cristale medii
.'! mm .! mm
Cristale fine
.1'! mm .'! mm
Cristale foarte fine
.2" mm .1'! mm
&ilt
.' mm .2" mm
8morf (cretos*
;.' mm

3.'. .uciu
?IP&: pamintos, subvitros, sidefat
8>KI46I9: sidefat, subvitros
!. 8ccesorii si incluziuni:
- an#idrit
- argila
- materiale carbonatice
- dolomit
- glauconit
- gips
- pirita
- sare
2. Porozitate
?IP&: fara porozitate
8>KI46I9: porozitate secundara datorita fracturilor
0. Indicatii de #idrocarburi
?IP&: fara indicatii de #idrocarburi
8>KI46I9: pot sa apara indicatii de #idrocarburi in fractura. Pentru fluorescenta vezi capitolul " -8naliza
probelor de sita la fluoroscop/

5xemplu: '1'0-'1"3m: 8>KI46I9 transparent, alb, casant, cristale fine, luciu subvitros, fara porozitate,
fara indicatii de #idrocarburi.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare scade foarte mult
- la site debitul de detritus va fi mic
- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat
- nu se dizolva in KCl- 1:, totusi reactioneaza foarte slab la inceput functie de impuritati
- gipsul devine alb daca se tine sub flacara
"estul cu solutie de BaCl2:
- punem citeva bucati de proba intr-o sticluta mica
- umplem partial sticluta cu solutie de KCl-1:
- aducem continutul la fierbere
- eliminam acidul din sticluta si lasam proba sa se raceasca
- adaugam 1 picaturi solutie %aCl', prezenta sulfatilor fiind indicata de un precipitat alb
"estul cu solutie de 5Cl:
- uscam proba si o sfarmam (sa fie ca o pudra*
- punem pudra pe o sticla de ceas, adaugam KCl si o incalzim usor
- pudra se va dizolva usor iar prin racire gipsul si an#idritul vor precipita in cristale
aciculare pe marginea sticlei de ceas

C.2. 5/.I"(
In aceasta categorie intra:
5/.I" <NaCl>: este identificat prin cristalele cubice, luciu si gust. Culoarea in general este alba, dar sarea
poate avea si alte culori functie de impuritati.
SI.;IN/ <?Cl> apar in general cu sarea dar se
diferentiaza de ea prin gustul
C/-N/.I" <?%gCl3#$52O> astringent, culoare (portocalie* si solubilitate
(mai mare
decit a sarii*.
5xemplu: '1'0-'1"3m: K8.I9 transparent, alb, cristale cubice.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare creste foarte mult
- creste concentartia in saruri a fluidului
- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat
- se dizolva in apa, procentul fiind subevaluat din cauza spalarii
- temperature influenteaza punctul de saturatie a solutiilor sarate, punctual de saturatie
creste odata cu cresterea temperaturii in sonda. In acest caz din fluidul suprasaturat sarea
poate recristaliza la suprafata datorita scaderii temperaturii, aparind -sare falsa/ in proba
de sita
- se poate testa prin gustare
- scade fondul de gaz

III. -OCI O-3/NIC(
/. S5/.( N(3-1
8ceste roci contin frecvent materie organica sub forma de ,erogen sau bitum. 8ceste sedimente sint
importante deoarece ele ar putea fi rocile sursa pentru #idrocarburi. 4escrirea lor se realizeaza dupa
modelul argilelor, dar se va efectua si o analiza la fluoroscop (vezi capitolul " - 8naliza probelor de
sita la fluoroscop/*.
B. C/-B1NII
5lementul cel mai important in compozitia acestor roci este carbonul, a carui variatie si continut determina
tipul de carbune. Ceilalti componenti care intra in alcatuirea carbunilor sint oxigenul, #idrogenul si azotul.
1. "1-B/- apare ca o masa fibroasa de resturi si plante. <aterialul vegetal este recunoscut cu
usurinta. Culoarea este de obicei bruna spre galbena, devenind mai intunecata spre baza
depozitelor datorita cresterii gradului de compactare. &e formeaza in zonele unde aportul
bacteriilor este minim si pot aparea acumulari constante de material in perioade lungi de timp.
'. .I3NI"- apare ca un material intunecat, brun spre negru, moale spre casant (1-'.! scara <o#=s*
depinzind de gradul de compactare a materialului., 5ste mai compact decit turba, dar cu material
vegetal ce poate fi inca recunoscut. In aer lignitul se usuca si se sfarma usor.
". C/-B1N(.( S1B4BI"1%INOS- este un tip de tranzitie intre lignit si carbunele bituminous.
4ifera de lignit prin culoare (este mai negricios*, structurile vegetale distingindu-se greu iar de
carbunele bituminous difera prin alterarea rapida si sfarmarea in conditiile unui mediu uscat.
3. C/-B1N(.( BI"1%INOS- este de culoare negru intens, casant, cu stratificatie evidenta si
spartura concoidala. <urdaresc miinile.
!. /N"-/CI"1.: este de culoare negru intens, casant, spartura concoidala, luciu stralucitor, fara
stratificatie evidenta. >u murdareste miinile
5xemplu: '1'0-'1"3m: C86%E>5 %I9E<I>O& negru, casant, spartura concoidala.
(lemente autatoare pentru diferentierea litologica:
- stratele de carbuni se sapa cu viteza mare
- penetrarea stratelor de carbune este asociata in general cu o crestere a continutului in gaz
metan
- prin incalzire carbunii ard emanind un miros specific


















































3. (*aluarea indicatiilor de ,idrocarburi

9estarea sondelor se bazeaza partial pe indicatiile pozitive de #idrocarburi din proba de sita si de la
cromatograf.

3.1. INDIC/"II.( D( 0("-O.
Pentru evaluarea indicatiilor de petrol din probele se sita este necesara o examinare vizuala, precum si o
examinare la microscop si fluoroscop a fluidului, probei nespalate si probei spalate, si a granulelor
individuale.
4escrierea indicatiilor de petrol include urmatoarele caracteristici:
- cantitatea de petrol liber din fluidul de foraj
- miros
- pete vizibile (culoare, distributie*
- fluorescenta directa (culoare, intensitate, distributie sau procent*
- fluorescenta indirecta (tip, culoare, intensitate*
- fluorescenta reziduala
3.1.1. Cantitatea de petrol din fluid
Cind observam aparitia petrolului in fluidul de foraj sau suspectam prezenta lui, expunem o proba de fluid
la lumina E.7. 7om descrie:
- procentul (vezi figura 0*
- fluorescenta (culoare si intensitatea culorii*
Introducem apoi proba intr-o sticla si agitam sticla. .a desc#iderea sticlei verificam mirosul.
4aca sintem nesiguri de prezenta petrolului, adaugam apa distilata la proba de fluid, pentru separarea
petrolului de fluid.
3.1.2. %irosul ,idrocarburilor
In functie de intensitatea mirosului avem trei grade de descriere:
- miros usor: indica prezenta condensatului
- miros puternic
- miros foarte puternic: este caracteristic pentru petrol de densitate mica
O%&: zonele de gaz nu au miros
3.1.3. 1rme de petrol
Orce pata din proba de sita care nu este superficiala exceptind petrolul din rezervoarele de fractura impune
verificarea ei la fluoroscop. Ermele de petrol din proba de sita sau carote sint o functie de permeabilitate.
&e vor descrie urmatoarele caracteristici:
1. Procent pe proba de sita- vezi figura 0.
+igura 0: 5stimarea procentului de #idrocarburi

'. Culoare
Culoarea urmelor de petrol este o functie de densitatea petrolului (culoare desc#isa denota o densitate
mare*. +unctie de culoarea petelor avem:
- fara urme vizibile de petrol
- urme maroniu-inc#is
- urme maronii creste densitatea petrolului
- urme maroniu-desc#is
- rezidu negru asfaltic: petrol rezidual
- condensat: alb la incolor
". 4istributie
- fara urme vizibile de petrol (no visible oil stain*
- patata (spottC oil stain*
- vargata (strea,C oil stain*
- pestrita (patc#C oil stain*
- uniforma (uniform oil stain*
3.1.=. 'luorescenta
+luorescenta este un test foarte sensibil pentru evidentierea prezenta #idrocarburilor in fluid, proba de sita
si carota. Kidrocarburile in special cele aromate sint stimulate de bogata energie a E.7. emitind lumini sub
forma de spectru. Cu cit petrolul este mai matur cu atit spectru este mai pronuntat. 5ste necesar ca testul de
fluorescenta sa fie efectuat rapid deoarece volatilele se evapora, fluorescenta scazind in intensitate. 4e
obicei fluorescenta apare in jurul granulelor constituiente.
a. 'luorescena directa- este fluorescenta rezultata pe proba netratata cu solventi organici
+luorescenta directa poate fi datorata si mineralelor sau a contaminantilor din fluid.
In tabelul de mai jos avem raspunsul diferitelor materiale la lumina E.7.
<aterial +luorescenta directa +luorescenta indirecta
Petrol brut da da
-4ead Oil/ sau bitum nu da
<inerale da nu
6aspunsul diferitelor roci prin expunerea la lumina E.7. este redata in tabelul urmator (fluorescenta
directa*:
9ipul rocii Culoarea fluorescentei
4olomit ?albenH maroniu galbui
Calcar (in general* <aro la galben
Calcit Portocaliu la auriu
Creta violet
&#ale ?alben la maro cafea
+osile ?alben desc#is
<arna, argila calcaroasa ?alben cenusiu la gri maroniu
8n#idrit Cenusiu albastrui la gri
Pirita 7iolet la galben maroniu
Petrolurile rafinate sau motorina dau o culoare alba-albastruie prin expunerea la lumina E.7.
+luorescenta directa se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:
1. Procent pe proba de sita (vezi figura 0*
'. Culoare
Petrolul brut expus la lumina E.7. are urmatoarele culori:
a. maroniu
b. oranj
c. galben
d. auriu
e. alb
f. alb-albastrui




6elatia intre densitatea petrolului si culoarea fluorescentei si culoarea petelor de petrol este redata in tabelul
de mai jos.
4ensitate (grade 8PI* Culoarea fluo Culoarea petelor
'-1 +ara fluo la maro inc#is negru
1-1@ <aro-oranj <aro
1@-"! 8uriu- galben <aro desc#is
"!-3! 8lbastrui desc#is-alb <aro cenusiu
F3! 8lb L fara culoare 9ransparent

". Intensitatea culorii poate fi:
a. &laba (faint*
b. pal (pale*
c. moderata (dull*
d. puternica (brig#t*
3. 4istributia fluorescentei pe proba de sita poate fi:
a. fara urme de petrol la fluoroscop (no visible oil fluorescence*
b. fluorescenta patata (spottC oil fluorescence*
c. fluorescenta vargata (streac,C oil fluorescence*
d. fluorescenta pestrita (patc#C oil fluorescence*
e. fluorescenta uniforma (uniform oil fluorescence*
+luorescenta -pinpoint/ este asociata cu granulele individuale indicind prezenta condensatului sau a
gazului
O serie de probe avind fluorescenta uniforma dar prezentind o scadere in intensitatea culorii este un
indicator pentru:
- tranzitia de la petrol la apa
- variatie de porozitate D permeabilitate in aceeasi formatiune
b. 'luorescenta indirecta4 fluorescenta care apare dupa tratarea probei cu solventi organici, datorita
extragerii petrolului de catre solvent.
9estul pentru fluorescenta directa: o cantitate mica de detritus din proba spalata se aseaza pe o sticla de
ceas si introdusa la lampa E7.
O%&: daca proba are fluorescenta directa dar nu are fluorescenta indirecta, adaugam peste solvent KCl-
1:. 4aca proba nu are nici dupa tratare cu KCl fluorescenta indirecta atunci fluorescenta directa se poate
datora permeabilitatii foarte mici a rocii sau mineralelor.
1. 9ipuri de fluorescenta indirecta
+luorescenta indirecta este de mai multe tipuri:
- fluorescenta instantanee (flas# cut*- fluorescenta este instantanee dupa tratarea probei cu
solvent si expunerea ei la lumina E7
- fluorescenta de curgere (streaming cut*-introducem proba la lumina E7 si observam
fluorescenta materialului care paraseste spatial poros (curge* sub actiunea solventului.
- fluorescenta dupa sfarmare (crus# cut*- fluorescenta indirecta obtinuta dupa sfarmarea
probei, tratarea si expunerea ei la lumina E.7.
7iteza de reactie la adaugarea solventului este functie de densitatea petrolului. Pentru petrol de densitate
mare fluorescenta indirecta este instantanee, viteza scazind odata cu densitatea petrolului.
Caracteristicile descrise la fluorescenta indirecta sint:
1. Culoare (la fel ca si la fluorescenta directa*
'. Intensitatea culorii (la fel ca si la fluorescenta directa*
c. 'luorescenta re)iduala- fluorescenta care dupa tratarea probei cu solvent si evaporarea solventului.
9estul pentru fluorescenta reziduala: lasam proba tratata cu solvent in atmosfera timp de '-" min pentru
evaporarea solventului. Pe farfuria va ramine in reziduu petrolier avind culoarea petrolului initial in lumina
naturala. 4e asemenea va apare un inel fluorescent in jurul probei. &e va descrie culoarea rezidului
petrolifer si culoarea inelului fluorescent

3.1!. -eactia petrolului cu acid
5ste un test foarte sensibil pentru verificarea prezentei petrolului in proba de sita, in special in zonele
carbonatice. 9estul nu este valabil cind se utilizeaza fluide pe baza de petrol.
8plicam peste citeva fragmente de roca solutie de KCl-1 :. Prezenta petrolului este indicata de marimea
mare a bulelor in timp ce acidul reactioneaza cu carbonatul sau cu matricea carbonatica a rocii. Cresterea in
marime a bulelor este efectul cresterii suprafetei de tensiune datorata prezentei petrolului. Cind petrolul este
prezent in cantitate mare bulele tind sa devina iridiscente.

3.1.$. @6ettabilitAB
8lunecarea apei pe fragmentele de detritus precum si tendinta de plutire a detritusului in apa este o
indicatie a prezentei petrolului.

3.2. INDIC/"II.( D( 5ID-OC/-B1-I 3/CO/S(
Indicatiile de gaz din timpul forajului sint urmarite si inregistrate -on-line/ prin intermediul sistemului
degazor-cromatograf. Indicatiile sint de ordin calitativ si nu cantitativ, fiind influenntate de urmatorii
parametrii:
- volumul de gaz D volum de roca (porozitatea si saturatia in gaz a rocii*
- permeabilitatea rocii
- viteza de avansare
- densitatea si viscozitatea fluidului
- presiunea de formatie
- eficenta degazorului
- eficenta cromatografului
- variatii de debit
Componentii analizati de cromatograf sint urmatorii:
- C1- metan
- C'- etan
- C"- propan
- n3, iC3- nano si izo butan
- n3, iC! nano si izo pentan
O%&56789II:
1. concentratia in gaz a fluidului inregistrata prin intermediul cromatografului reprezinta concentratia in
gaz-aer a fluidului si nu concentratia in gaz-noroi. Concentratia in gaz-aer a fluidului este influenntata in
special de eficenta degazorului. Pentru a transformarea concentratiei de gaz-aer in concentratie de gaz-
noroi avem nevoie de analiza fluidului la 7<& (7acuum <ud &tell*.
'. in conditii de adincime (presiune si tempertura ridicata* doar metanul si etanul sint in stare gazoasa
celelalte componente fiind sub forma lic#ida. In timpul circulatiei pe masura urcarii fluidului spre
suprafata faza lic#ida se va transforma in faza gazoasa datorita scaderii presiunii si temperaturii. 4e
asemenea gazele vor expanda pe masura apropierii lor de suprafata.
8bilitatea geologului de a interpreta curbele de gaz inregistrate in timpul procesului de foraj necesita o
intelegere a tipurilor de gaze ca ocurenta si legatura lor cu presiunile de formatie, porozitatea formatiunii,
capacitatea de curgere a formatiunii (,#*, caracteristicile reologice a fluidului de foraj si parametrii de foraj.
8vem urmatoarele tipuri de gaz:
;aloarea @)eroB de ga) <"rue )ero gas>: este valoarea inregistrata la cromatograf cind degazorul este in
aer. In acest caz inainte de reluarea forajului (nu avem circulatie*, cind sapa este in coloana, sau in timpul
carotajului geofizic la cromatograf trebuie sa avem valoarea zero de gaz.
'ondul @)eroB de ga) <Bac7ground )ero gas>: valoarea de gaz inregistrata la cromatograf in timpul
circulatiei, in sonda fiind un fluid omogen cu o densitate suficenta pentru a asigura contrapresiunea pe strat.
+ondul -zero/ de gaz trebuie restabilit periodic datorita sc#imbarii in diametru a gaurii de sonda sau
sc#imbarii compozitiei fluidului. Orice abatere de la acest fond de gaz in timpul circulatiei se poate datora
gazului recirculat sau contaminarii fluidului.
'ondul de ga) <Bac7ground gas>: este gazul inregistrat in timpul forajului la o litologie constanta, valoare
care se va reprezenta si in -.it#olog/. 5ste datorat gazului eliberat in fluid din volumul de roca dislocuit de
sapa, cantitativ fiind o functie de diametrul sapei, viteza de avansare, porozitatea formatiunii, saturatia in
gaz a rocii.
3a) de formatie <3as s,oDs / 'ormation gas>: orice deviatie (cantitate sau compozitie* a gazului de la
gazul de fond stabilit, si necesita interpretarea cauzelor. 5ste datorat gazului eliberat in fluid din volumul de
roca dislocuit de sapa combinat cu gazul care curge din formatie, cantitativ fiind o functie de diametrul
sapei, viteza de avansare, densitatea fluidului, presiunea de formatie, capacitatea de curgere a stratului,
porozitatea si saturatia in gaze.
?azul de formatie se va nota in raport si in -.it#olog/ cu valoarea maxima de ?9 (gaz total* doar daca
valorile de gaz depasesc de cinci ori fondul anterior.
3a) de cone#iune <Connection gases>: este gazul care apare la pornirea circulatiei dupa punerea bucatii
datorita conditiilor de subec#ilibru create in momentul opririi circulatiei (5C4-densitatea ec#ivalenta la
circulatie* sau datorita pistonarii la manevrarea garniturii. 5ste un indicator pentru stratele suprapresurizate.
?azul de conexiune va fi notat in raport, iar pentru un pea, mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in
-.it#olog/ cu valoarea maxima de ?9.
3a) de mars <"rip gases>: este gazul care apare dupa mars sau dupa o stationare mai lunga ()iper trip
gas* datorita pistonarii sau subec#ilibrului #idrostatic creat in urma opririi circulatiei. ?azul de mars va fi
notat in raport, iar pentru un pea, mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in -.it#olog/ cu valoarea
maxima de ?9. 4aca avem mai multe marsuri consecutive la aceeasi adincime in -.it#olog/ se va trece
valoarea maxima a gazului de mars.
3a)ul de de*iatie <Sur*eA gas>: apare la reluarea circulatiei dupa efectuarea deviatiei prin prajini. &e
poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul
stationarii. (5C4*. ?azul de deviatie va fi notat in raport, iar pentru un pea, mai mare de cinci ori fondul va
fi notat si in -.it#olog/ cu valoarea maxima de ?9
3a)ul de la oprirea pompelor <0ump off gas>: apare la reluarea circulatiei dupa o intrerupere de
circulatie datorita unor defectiuni te#nice. &e poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si
contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul stationarii. (5C4*. ?azul de la oprirea pompelor va fi notat in
raport, iar pentru un pea, mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in -.it#olog/ cu valoarea maxima de
?9.
?azul de conexiune, de mars, de deviatie si gazul de la oprirea pompelor sint gaze care -curg/ in gaura de
sonda din stratul poros permeabila, cantitativ depinzind de capacitatea de curgere a formatiunii (,#* ,
densitatea fluidului si presiunea de formatie.
3a) recirculat <-ecAcled gas>: daca instalatia de foraj nu este dotata cu degazor sau daca nu s-a circulat
suficent pentru degajarea gazului de formatie din fluid gazul va fi pompat inapoi in gaura de sonda si dupa
un ciclu (circuit complet* va reapare la suprafata. ?azul recirculat nu va fi mai mare decit originalul iar
compozitia gazului reciclat va avea o proportie mai mare de componente grele, componetele usoare fiind
mai usor eliberate in atmosfera. ?azul recirculat nu se va lua in considerare la intocmirea diagramei tip
-.it#olog/.
3a) de contaminare <Contamination gas>: adaugarea de motorina sau de titei in fluidul de foraj conduce
la aparitia gazului de contaminare. 4e asemenea degradarea aditivilor organici din fluid (lignosulfat, soltex,
lignit* conduce la cresterea cantitatii de metan. Contaminarea fluidului se observa prin cresterea
nejustificata a fondului de gaze, fond care va persista si dupa oprirea pompelor. 4eoarece acest tip de gaz
persista pe un interval mai mare de timp afectindu-ne fondul de gaz, se va nota in raport si pe -.it#olog/
adincimea la care a aparut si posibila sursa a lui.
@?ellA cutB ga) <?ellA cut gas>: o indicatie falsa de gaz apare in momentul introducerii in sistemul de
fluid a unei cantitati de aer (aerul aflat in tija la punerea bucatii sau aerul din prajini la efectuarea marsului*
care poate creea o conditie de subec#ilibru la talpa si de asemenea -taie/ fluidul de foraj (fluidul este aerat,
spumat* modificind astfel volumul de noroi degazat. 8cest tip de gaz apare dupa un circuit complet si este
foarte usor de confundat cu gazul de conexiune sau de mars (care apar dupa -lag-time/*.
O evaluarea calitativa a fluidului din rezervor pe baza indicatiilor de la cromatograf se poate realiza prin
compararea concentratiilor relative a componentilor gazosi inregistrati (analiza ratiilor*.











%etoda Ba7er 5ug,es IN"(E
Combina trei ratii care plotate impreuna sugereaza caracterul fluidului din porii rocii.
1. 5Adrocarbon 6etness -atio <6,>4 umiditatea ,idrocarburilor
B# creste odata cu cresterea densitatii gazului si petrolului.

B#J((C'IC"IC3IC!*D (C1IC'IC"IC3IC!**x1

6, <F> 'luidul posibil
; .! ?az uscat neproductiv
.!-10.! Posibil gaz (creste densitatea cu cresterea B#*
10.!-3 Posibil titei (creste densitatea cu cresterea B#*
F 3 Petrol rezidual

2. 5Adrocarbon Balance <B,>4 balanta de ,idrocarburi
%# scade odata cu cresterea densitatii fluidului.

%#J(C1IC'*D(C"IC3IC!*

6, <F> si B, 'luidul posibil
%#F1 Mona preponderenta cu gaz
B#J.!-10.!H %#FB# ?az sau condensat
B#J.!-10.!H %#;B# ?azDtitei sau gazDcondensat
B#J10.!- 3H %#;B# &e poate face diferenta intre petroluri de densitati diferite
B#F3H %#;B# 9itei rezidual

3. 5Adrocarbon C,aracter -atio <C,>4 caracterul ,idrocarburii
8cest parametru este utilizat cind gazul uscat (metan* este in exces intirziind B# si %#. 4aca metanul nu
este in exces C# poate fi folosit ca o verificare pentru indicarea potentialului de gaz, titei si condensat.

C#J(C3IC!*DC"

- C#;.!: indica un potential de gaz, verificam daca interpretarea %# functie de B# este
corecta
- C#F.!: indica un potential de gazDpetrol usor sau condensat


Interpretare: se realizeaza plotarea ratiilor functie de adincime si urmata de analiza vizuala a pozitiei celor
trei curbe.
- Pas $1: analiza pozitiei curbei B# determinind astfel tipul posibil de fluid
- Pas $': comparam pozitia relativa a curbei %# fata de curba B# confirmind caracterul
fluidului
- Pas $": analizam curba de C# pentru verificare
6ezultatul obtinut din analiza trebuie corelat cu litologia, gazul total si fluorescenta.
In figura @ este reprezentata relatia dintre curbe pentru diferite tipuri de #idrocarburi.
+igura @: 6elatia dintre curbe pentru diferite tipuri de #idrocarburi
/4 ga) uscat foarte usor: metanul este predominant, etanul fiind in proportie foarte mica. 8paritia
etanului se remarca printr-o crestere usoara a curbei B#, curba %# nemodificindu-se. 7aloarea mare a %#
(%#F1* indica gazul uscat. 8bsenta #idrocarburilor grele conduc la fondul foarte mic al curbei C#
B4 ga) de densitate medie: curba de B# nu depaseste 10.! sugerind un potential de gaz iar curba de %#
este sub 1 indicind prezenta gazelor umede.C#;,! indica doar prezenta gazului
C4 capac de ga) sau petrol de densitate mica: scaderea valorilor de %# indica contributia gazelor
greleDtitei usor, iar faptul ca B#;10.! indica gazul. Curba de C# F.! sugerind ca gazul este asociat cu
petrolDcondensat.
D4 ori)ont de carbune: prezenta orizonturilor carbunoase este indicata prin cresterea concentratiei de
metan si etan. In acest caz B#F10.! sugerind petrolul, dar faptul ca C#;.! si %#F1 confirma ca nu este
vorba de petrol ci de contaminarea gazului datorita carbunelui. Corelarea cu litologia este foarte utila
(4 petrol de densitate medie: separarea dintre curbele de B# si %# indica densitatea petrolului. B#
trebuie sa fie intre 10.! si 3. C#F.!.
'4 petrol residual: curba de B#F3, %#;B#, fluidul fiind adesea asociat cu asfalt si #idrocarburi
reziduale
=. (*aluarea continutului in carbonat

5valuarea procentuala a continutului de carbonat din roci se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
0rincipiul de functionare este urmatorul:
- reactia dintre carbonat si KCl are loc cu degajare de CO', presiunea dezvoltata in urma
reactiei c#imice fiind masurata cu ajutorul traductorului de presiune
- interfata de calcimetru (interfata pentru semnal analogic* ac#izitioneaza semnalele
primite de la traductorul de presiune si le prelucreaza


0repararea calcimetrului:
- masuram ! ml apa distilata si o introducem in pa#arul de calcimetru
- masuram ! ml KCl concentartie 10.!: (o fiola* si o adaugam usor peste apa distilata
895>9I5: se adauga acidul peste apa si nu apa peste acid
- lansam usor suportul de proba
- infiletam incet capacul calcimetrului astfel incit proba sa nu intre in contact cu acidul
(fectuarea calcimetriei:
- apasam butonul -?O/ din panoul de calcimetru (figura 1*
- cind ajungem la secunde agitam pa#arul de calcimetru pentru inceperea reactiei
- timpul de reactie trebuie sa fie de 1! min sau pina la stabilizarea curbei de carbonat
- dupa stabilizarea curbei oprim inregistrarea calcimetriei prin intermediul butonului
-&top/, interpretam diagrama de calcimetrie si o salvam in baza de date (fisier creat
special pentru calcimetrii*
- stergem calcimetria din panou prin intermediul butonului -Clear ?rap#/
- desfacem pa#arul de calcimetru utilizind manusile de plastic si oc#elarii de protectie si il
spalam bine
O%&: deoarece reactia este exoterma este indicat ca acidul si apa distilata sa fie pastrate in frigider pentru a
nu avea variatii de presiune.
+igura 1: Panoul pentru calcimetru































Calibrarea calcimetrului
Calibrarea calcimetrului se efectuiaza inainte de inceperea fiecarei sonde, verificindu-se ulterior.
- uscam la 1! grade pudra de CaCO"
- cintarim 1 gram pudra
- pornim panoul calcimetru si cu pa#arul desc#is ajustam punctul de -/ introducind in
casuta -.o)er Concentration/ cifra si tasta 5>956
- efectuam calcimetria urmind procedeul de mai sus
- dupa stabilizarea curbei introducem in casuta -Epper concentration/ cifra 1 si tasta
5>956 pentru ajustarea punctului doi de calibrare
- salvam calibrarea prin apasarea butonului -&ave t#is calibration/ si apoi o salvam si in
baza de date





Interpretarea diagramei de calcimetrie
1. Calcar pur: reactia dintre acid si calcar pur va fi reprezentata pe diagrama printr-o linie aproape
verticala de la : la 1:, reactia realizind-se rapid (figura 11*.
timp
+igura 11: 4iagrama pentru calcit pur
+orma curbei depinde finetea granulelor din proba si prezenta petrolului rezidual astfel:
- daca proba este pudra linia va fi verticala si proba nu contine petrol residual
- linia usor inclinata indica granulatia -grosiera/ (intre .2"mm si .1'!mm* a probei sau
prezenta petrolului rezidual
2. -oca calcaroasa <!G41GGF CaCO3>: procentul de CaCO" va fi reprezentat pe diagrama printr-o linie
aproape verticala de la : la peste !: functie de continutul in CaCO" al rocii, reactia realizindu-se rapid
(figura 1'*.
timp +igura 1': 4iagrama pentru roca calcaroasa
4iferenta de pina la 1: CaCO" este reprezentata prin rezidurile necarbonatice din roca (argila, cuart,
materie organica, etc*.
3. influennta ,idrocarburilor: prezenta #idrocarburilor (petrol din porii rocii sau petrol residual* tinde sa
in#ibe reactia dintre acid si CaCO", astfel ca pe diagrama continutul de CaCO" va fi reprezenta printr-o
linie inclinata datorita incetinirii reactiei (figura 1"*.
timp
+igura 1": 4iagrama pentru roca
calcaroasaIinfluennta #idrocarburilor
=. Dolomit pur: reactia acidului cu dolomitul pur porneste imediat dar foarte incet fiind reprezentata pe
diagrama printr-o linie curba care creste pe masura consumarii reactiei (figura 13*.
timp +igura 13: 4iagrama pentru
dolomit pur
Pentru un dolomit pur (1: dolomit* curba va iesi din scala deoarece calibrarea calcimetrului este
efectuata pe calcit, care are densitate mai mica decit a dolomitului ('.01 ,gDcdm pentru calcit si '.@!
,gDcdm pentru dolomit*. In acest caz valoarea de dolomit citita din diagrama va fi corectata cu o constanta
care reiese din raportul concentratiilor calcitDdolomit (aducerea procentului de dolomit la 1:*.
!. Dolomit <!G41GGF dolomit>: roca este un dolomit impur dar care va avea aceeasi reactie ca si dolomitul
pur diferind doar procentul de dolomit care este in functie de impuritati din roca (figura 1!*
timp +igura 1!: 4iagrama pentru roca dolomitica

6eactia cu acidul va incepe imediat sau vor fi necesare citeva minute pina la producerea de CO'.
$. Dolomit calcitic <1G4!GF CaCO3H !G4+GF <CaI%g><CO3>>: curba rezultata pe diagrama in urma
reactiei va avea doua componente (figura 12*
timp +igura
12: 4iagrama pentru dolomit-calcitic
- primul component care intra in reactie va fi calcitul, care va apare reprezentat printr-o linie specifica
calcitului
- al doilea component ce intra in reactie dupa consumarea calcitului va fi dolomitul
4aca trecerea de la calcit la dolomit este dificil de remarcat vom considera timpul de reactie a calcitului cu
KCl de " secunde dupa care intra dolomitul in reactie
&. Calcar dolomitic <!G4+GF CaCO3H 1G4!GF <CaI%g><CO3>>4 vezi figura 10
timp +igura 10: 4iagrama
pentru calcar dolomitic
















!. Determinarea densitatii argilelor

&int mai multe metode pentru determinarea densitatii argilelor, si functie de preferintele clientului cele mai
utilizate sint:
- <ud %alance PCcnometrC
- <icrosol
- ?as 4isplacement PCcnometer
- 7ariable-4ensitC Column
In acest manual vom trata metoda -<ud %alance PCcnometrC/
0repararea probei
- prelevam din proba de sita o cantitate de argila necesara pentru a umple cupa balantei
- spalam proba pentru analiza cu atentie indepartind daramatura
- lasam proba sa se usuce in aer (a nu se usca proba la cuptor*
%asurarea densitatii aparente
- ne asiguram ca pa#arul balantei este curat si uscat
- umplem cupa cu argila pina cind balanta ajunge la ec#ilibru pentru 1 gDccm sau @."!
ppg (1 gDccm sau @."! ppg pentru cupaIargilaIcapacul cupei*
- indepartam capacul, umplem cupa cu apa distilata, fixam capacul inapoi la cupa si
masuram densitatea (d'*
Calculul densitatii argilelor
Pentru sistemul metric avem:

dSJ1/<24d2>

d&- densitatea argilei (gDccm*
d'- densitatea aparenta a argilei cu apa (gDccm*
Pentru sistemul 8PI avem:

dSJK.3!/<1$.&4d2>

d&- densitatea argilei (ppg*
d'- densitatea aparenta a argilei cu apa (ppg*























$. 0repararea solutiilor analitice

/"(N"I(: adaugati acidul peste apa si nu apa peste acid

Solutie de 5Cl4 1GF
A ml apa distilataI1 ml KCl 10.!:

Clorura de bariu
21 g %aCl' dizolvat in 1 ml apa distilata

Solutie /li)arin -esd S
1 g 8lizarin 6ed & dizolvat in AA@ ml apa distilataI' ml KCl 10.!:

Solutie de 0,enolp,t,aleina
1 g P#enolp#t#alein pudra diluat in ! ml alcool etilic sau metilic

Solutie salina suprasaturata
"2g sare dizolvate in 1 ml apa





































&. 0rele*areaI descrierea si ambalarea probelor de carota

Prelevarea probelor de carota are ca scop obtinerea de noi informatii referitoare la rocile traversate in
procesul de foraj, in special informatii despre rocile colectoare. Principalele informatii obtinuate din analiza
probelor de carota sint:
- tipul litologic a formatiunii traversate si constituienti mineralogici
- virsta formatiunii
- structura sedimentara
- inclinarea stratelor
- porozitatea rocii
- permeabilitatea rocii
- continutul in fluide si natura fluidelor
In functie de modul de prelevare a probelor de carota avem:
- carota conventionala: proba de carota se extrage in timpul procesului de foraj
- probe laterale de carota (side)all cores*: probele de carota se extrag din peretii gaurii de
sonda dupa terminarea forajului si efectuarea carotajului geofizic
1. Carote con*entionale
4atorita costului ridicat al operatiei de carotaj carotele se extrag din topul zonelor poros-permeabile, posibil
cu #idrocarburi in scopul determinarii proprietatilor fizice (porozitate si permeabilitate* si continutului in
fluide a rocilor colectoare, si mai rar se extrag carote pentru diferentierea lito-startigrafica a formatiunilor.
%eneficiarul in functie de informatiile pe care le detine inainte de inceperea forajlui (informatii din
investigarea seismica sau din sondele vecine* va stabili numarul de carote si intervalele orientative de
carotaj pentru sonda respectiva, care vor fi trecute in -Programul ?eologo-9e#nic/.
In timpul saparii sondei -punctul de carota/ (adincimea de extragere a carotei* este stabilit de catre
geologul aflat la sonda din partea beneficiarului (Bellsite ?eologCst* pe baza informatiilor oferite de
geologii ce deservesc cabina <.E precum si o eventuala corelare cu sondele vecine. In lipsa geologului
din partea beneficiarului punctul de carota va fi stabilit de catre datalogger.
Stabilirea punctului de carota
- intrarea intr-un potential rezervor se remarca printr-o scadere brusca a 6OP- -drilling-
brea,/, parametrii de foraj fiind constanti
- foram 'm maxim "m in formatiunea poros-permeabila si oprim forajul, pastrind
circulatia pornita in vederea aducerii probei de detritus si a posibilelor gaze din fluid la zi
- prelevam probe de sita din fiecare metru
- urmarim indicatiile de la cromatograf
- corelam daca este posibil cu o sonda vecina
- daca proba de sita este preponderent constituita din roci cu caracteristici de rezervor si
avem indicatii la cromatograf (gaz de formatie* se ia decizia de extragere a carotei
0rocesul de carota
- inainte de a incepe procesul de carotaj, se circula bine cu carotiera deasupra talpii in
vederea curatirii si omogenizarii fluidului de foraj
- se verifica adincimea in momentul lasarii carotierii pe tapa pentru a nu avea daramatura
- in vederea reducerii pierderii probei de carota se caroteaza cu apasare redusa
- se vor preleva probe de sita din fiecare metru pe tot parcursul operatiei de carotaj
- se vor monitoriza atent parametrii de foraj pentru prevenirea eventualelor dificultati
- cind se atinge adincimea finala de carotaj se -rupe/ carota si se extrage carotiera la zi
O%&56789I5
- deoarece capul de carotiera taie rocile traversate, cantitatea de proba care va veni la sita
va fi mica iar rata de penetratie este de regula mai mare decit in foraj
- de regula cind tubul carotier este plin cu proba rata de penetratie va descreste rapid
-ecuperarea si marcarea carotei
.a recuperarea carotei din tubul carotier trebuie sa asiste in podul sondei geologul din partea beneficiarului
impreuna cu ec#ipa mudlogging.
- se vor pregati in podul sondei cutiile de carota (1m lungime* care vor avea inscriptionate
pe ele adincimea si numarul cutiei
- proba de carota recuperata din tubul carotier va fi asezata in ordine (baza-top* in cutiile
de carota si va fi transporta in cabina <.E (figura 1@*.
+igura 1@: 6ecuperarea probei si asezarea ei in cutii
- daca sint portiuni de carota foarte sfarmate acestea se vor introduce intr-o punga de
plastic, iar punga se va aseza in cutie la adincimea corespunzatoare
- se masoara lungimea carotei recuperate, calculindu-se recuperajul carotei dupa formula:

%carota recuperata=(lungimea segmentelor recuperate/lungimea intervalului carotat)x100

O%&: daca carota recuperata nu este egala cu intervalul carotat, se considera portiunea lipsa la baza (talpa*
carotei.
- se curata carota de fluidul de foraj cu o laveta uscata (a nu se spala cu apa*
- se inscriptioneaza pe carota adincimea din metru in metru cu un permanent mar,er
incepind de la top la baza
- se indica orientarea bucatilor de carota prin sageti orientate baza-top si prin trasarea a
doua linii paralele, rosie la stinga si neagra la dreapta, trasate de la top la baza (figura 1A*
+igura 1A: <arcarea carotei
(#aminarea probei de carota
O minima analiza a carotei la cabina <.E include:
1. (#aminarea macroscopica a carotei
- determinarea tipurilor litologice majore si a grosimii lor
- determinarea inclinarii stratelor-se realizeaza cu raportorul
- descrierea eventualelor structuri sedimentare
- descrierea eventualelor fracturi
- descrierea eventualelor pete de petrol
- estimarea #idrocarburilor gazoase prin introducerea unui fragment mic de carota in apa
si observarea bulelor de gaz
- estimarea vizuala a permeabilitatii:
excelenta: carota este slab consolidata, sfarmindu-se in timpul recuperarii din tubul carotier
foarte buna: fluidul din carota va iesi sub forma de bule dind o impresie de efervescenta
buna: dupa curatarea fluidului de pe suprafata carotei, suprafata nu se va usca, fluidul indepartat fiind
inlocuit de fluid din interiorul carotei
moderata: carota se va usca dupa curatarea fluidului, dar dupa o perioada de timp va fi uda din nou
regionala: fluidul de foraj de pe suprafata carotei se va usca in aer fara stergere
- se va intocmi croc#iul (vezi anexa 1*
2. (#aminarea microscopica a carotei
Pentru examinarea microscopica a carotei se vor preleva fragmente din fiecare tip litologic, descriindu-se
urmatoarele caracteristici:
- tipul rocii
- culoare
- duritate
- textura vezi capitolul ' -4escrierea
litologica
- cimentDmatrice a probelor de sita*
- minerale accesoriiDfosile
- porozitate
3. (*aluarea indicatiilor de ,idrocarburi- vezi capitolul " -5valuarea indicatiilor de #idrocarburi/
=. /nali)a la calcimetru: se vor analiza la calcimetru doar probele de argila sau carbonat.
Descrierea carotei si intocmirea BCore4.ogB4ului
4escrierea probei de carota se va face pentru fiecare tip litologic (vezi anexa '*. 4aca este posibil se va
intocmi pe linga croc#iu si un -Core-log/ (vezi anexa "*. 4e asemenea in -.it#olog/ se va trece simbolul
pentru carota in dreptul adincimii respective.
Impac,etarea si etic,etarea probelor de carota
4upa analiza insituu a probei de carota aceasta va fi impac#etata in folie de aluminiu, folie de plastic, sau
va fi parafinata. Cutiile de carota vor fi etic#etate pe exterior astfel:
- numarul cutiei
- adresa
In interior cutiile vor avea inscriptionat pe capete adincimea de prelevare a probei. 4e asemenea se va
introduce in cutie o etic#eta infoliata in plastic care sa contina urmatoarele date:
adincimea de prelevare a probei la capetele cutiei
- numele companiei
- numele sondei
- numarul carotei
- numarul cutiei de carota
- adincimea probei
- locatia sondei
In prima cutie se va introduce descrierea carotei efectuata la sonda, croc#iul si -Core-.og/.









4escrierea carotei
Croc#iu
Core-.og


Oil Co. +8.CO> OI.N?8& E.O.
Bell: ' %I.C8
Core $1H %ox $1
Int: 1!-1!1
.ocation: %ilca
&uceava


Proba de carota astfel impac#etata va fi trimisa la adresa data de beneficiar si ulterior distribuita catre
laboaratoarele de probe fizice si micropaleontologice.
4aca beneficiarul doreste selectarea probelor pentru laborator de catre ec#ipa mudlogging, atunci se vor
parcurge urmatorii pasi:
- selectam cite o proba (consistenta* din fiecare tip litologic
- proba se va impac#eta in folie si se va etic#eta astfel:









- in -4escrierea carotei mecanice/ se va trece intervalul de unde a fost prelevata proba,
numarul probei si destinatia (vezi anexa '*.
- restul carotei se va impac#eta si etic#eta ca mai sus mentionindu-se pe etic#eta
-4epozit/
O%&: probele de argila se trimit la laboratorul de micropaleontologe iar probele de gresie la cel de probe
fizice.
&onda: >ume $'
Carota $1
Interval carotat: 13'-1!1
Proba $1
Interval proba: 13'-13'.!
<icropaleontologie
Cluj


2. 0robe laterale de carota
Probele laterale de carota sint dictate de geologul din partea beneficiarului dupa finalizarea forajului si
efectuarea carotajului geofizic. In functie de informatiile oferite de geofizica cu cablu corelata cu probele
de sita se vor stabili punctele de extragere a probelor. 4e regula probele se vor preleva din roci slab
consolidate.
0rocesul de carota
- se lanseaza prin intermediul cablului ansamblu electroda ?6-pusca
- se fixeaza pusca la adincimea dorita prin corelarea ?6 inregistrat cu ?6 efectuat la
repriza finala de carotaj geofizic
- prin detonarea incarcaturii si o forma cilindrica goala va penetra formatiunea prinzind in
interior un cilindru mic de roca
- dupa detonarea tuturor incarcaturilor ansamblu electroda ?6-pusca se va extrage la
suprafata, recuperindu-se probele (figura '*

+igura ': Procesul de prelevare a probelor laterale
8vantajele probelor laterale
- cost redus
- pe proba prelevata se pot face analize pentru determinare litologica, indicatii de
#idrocarburi, porozitate
4ezavantajele probelor laterale
- prin detonare se poate fractura formatiunea
- volumul mic de roca recuperat nu este reprezentativ pentru rezervor
- nu se poate determina saturatia rocii, volumul de roca recuperat fiind invadat cu filtrat
(#aminarea probelor
In functie cerintele beneficiarului probele prelevate vor fi impac#etate si trimise la laborator nefiind
analizate la sonda (frecvent* sau vor fi analizate la sonda (la microscopic, fluoroscop, calcimetru*
intocmindu-se un raport (vezi anexa 3*. 4e asemenea in -.it#olog/ se va indica prin simbolul aferent
adincimile de prelevare a probelor. 4upa analiza probele vor fi etic#etate si impac#etate.











































K. /bre*ieri

I. -OCI C./S"IC(
/. -OCI (0IC./S"IC(
/1. -1DI"(2/-(NI"(2SI."I"(
1. "ipul rocii
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
Conglomerat CO>?. Conglomerate CO>?.
%recia %65CI8 %recia %65CI8
Pietris PI596I& Pebble P5%%.5
9illit 9I..I9 9illite 9I..
?resie ?65& &andstone &4&9
>isip >&P &and &4
&iltit &.9&9 &iltstone &.9&9
&ilt &.9 &ilt &.9

In functie de tipul gresiei a*em:
9ipul gresie &imbol &andstone tCpe &Cmbol
?resie cuartitica ?65& P Guartzoze sandstone G9M& &4&9
?resie cuarto-feldspatica ?65& P-f Guartzo-+eldspat#ic +5.4 &4&9
?resie cuarto-litica ?65& P-l Guartzo-lit#ical G9M&-.I9K &4&9
?resii arcoziene ?65& f 86OOM5 86O
?resii litice ?65& l .it#ical sandstone .I9K &4&9

2. Culoare
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
9ransparent 968>&P 9ransparent 968>&P
9ranslucent 968>&. 9ranslucent 968>&.
8lb 8.% Bit# BK
?alben ?8.%5> Qello) Q5.
>egru >5?6E %lac, %.O
<aro <86O %ro)n %6>
6osu 6O&E 6ed 654
8lb laptos 8.% .8P9O& <il,C <OQ

3. Duritate
7arianta romana 5nglis#
4uritate &imbol Kardness &Cmbol
>econsolidat >5CO>& .oose .&5
+riabil +6I +riable +6I
4uritate medie 4E6 <54 <oderatelC #ard < K4
4ur 4E6 Kard K4
+oarte 4ur + 4E6 7erC #ard 7 K4








=. "e#tura
=.1. Dimensiunea granulelor
4imensiunea 7arianta romana 5nglis#
?ranulelor (mm* 4enumire &imbol ?rain &Cmbol
F'!2 %locuri %.OC %oulder %OE.456
23-'!2 %olovanisuri %O.O78>I& Cobble CO%%.5
3-23 Pietrisuri PI596I& Pebble P5%%.5
'-3 ?ranule ?68>E.5 ?ranule ?68>E.5
1-' +oarte grosier + ?6O&I56 7erC coarse 7C
.!-1 ?rosier ?6O&I56 Coarse C
.'!-.! <ediu <54 <edium <
.1'!-.'! +in +I> +ine +
.2"-.1'! +oarte fin + +I> 7erC fine 7+
.'-.2" &ilt &.9 &ilt &.9
=.2. 3radul de rotunire
7arianta romana 5nglis#
?rad rotunjire &imbol 6oundness &Cmbol
8ngular 8>? 8ngular 8>?
&ubangular &E%8>? &ubangular &E%8>?
&ubrotunjit &E%6O9 &ubrounded &E%6>4
6otunjit 6O9 6ounded 6>4
+oarte rotunjit + %I>5 6O9 Bell rounded B 6>4
=.3. 3radul de sfericitate
7arianta romana 5nglis#
?rad sfericitate &imbol &p#ericitC &Cmbol
5longat 5.? 5longated 5.?
&ubelongat &E%5.? &ubelongated &E%5.?
&ubsferic &E%&+ &ubsp#erical &E%&PK
&feric &+ &p#erical &PK
=.=. 3radul de sortare
7arianta romana 5nglis#
?rad de sortare &imbol &orting &Cmbol
+oarte slab sortat + &.8% &69 7erC poorlC sorted 7P &69
&lab sortat &.8% &69 PoorlC sorted P &69
<oderat sortat <O4 &69 <oderatelC sorted < &69
%ine sortat %I>5 &69 Bell sorted B &69
+oarte bine sortat + %I>5 &69 7erC )ell sorted 7B &69

!. Ciment/%atrice
!.1. 3rad de cimentare
7arianta romana 5nglis#
?rad de cimentare &imbol Cementation &Cmbol
>ecimentat >5C<9 Enconsoidated E>CO>&
&lab cimentat &.8% C<9 PoorlC cemented P C<9
<oderat cimentat <O4 C<9 <oderatelC cemented < C<9
%ine cimentat %I>5 C<9 Bell cemented B C<9
Cuartitic G Guartzitic G9MC
<atrice <896IC5 <atrix <896IR






!.2. "ipul de ciment/matrice
7arianta romana 5nglis#
9ip cimentDmatrice &imbol Cement tCpe &Cmbol
CI<5>9

C5<5>9

8n#idritic 8>K C<9 8n#Cdritic 8>KQ
Calcaros C8.C C<9 Calcareous C8.C
4olomitic 4O.O< C<9 4olomitic 4O.
?ipsifer ?IP& C<9 ?Cpsiferous ?QP
Piritic PI6I9IC C<9 PCritic PQ6
&ilicios G C<9 &iliceous &I.
<896IC5

<896IR

8rgiloasa 86? 8rgillaceous C.Q
&iltica &.9 &iltC &.9Q
8rgilo-siltica &.9-86? &iltC-claC matrix &.9Q-C.Q
8rgilo-carbonatica 86?-C86%


$. %inerale accesorii/fosile
7arianta romana 5nglis#
<ineraleDfosile &imbol 8ccessories &Cmbol
%iotit %IO9 %iotite %IO9
C#ert CK9 C#ert CK9
+eldspat +5.4 +eldspar +5.4
?lauconit ?.8E ?lauconite ?.8E
.ignit .I? .ignite .I?
<uscovit <E&C <uscovite <E&C
Olivina O.7> Olivine O.7>
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&iderit &I4 &iderite &I4
&#ale &K &#ale &K
.itoclaste .ito .it#oclaste .I9KO
+osile +O& +ossils +O&
+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
+unctie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
<oderate (1-'!:* <O45689 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (F'!:* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
O%&: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.







&. 0oro)itatea
7arianta romana 5nglis#
Porozitate &imbol PorositC &Cmbol
Porozitate intergranulara neglijabila +868 PO6 I>956?68> >one >
Porozitate intergranulara slaba PO6 I>956?68> &.8%8 Poor intergranular porositC P I>956?68> PO6
Porozitate intergranulara medie PO6 I>956?68> <54 +air intergranular porositC +6 I>956?68> PO6
Porozitate intergranulara buna PO6 I>956?68> %E>8 ?ood intergranular porositC ? I>956?68> PO6
Porozitate intergranulara foarte buna PO6 I>956?68> 5RC5. 5xcellent intergranular por 5RC I>956?68> PO6

K. Indicatii de petrol
K.1. Cantitatea de petrol liber in fluid
&e descrie procentul de perol liber din fluid, culoarea fluorescentei si intensitatea ei (vezi fluorescenta
directa*

K.2. %irosul ,idrocarburilor
7arianta romana 5nglis#
<iros #idrocarburi &imbol KCdrocarbur odor &Cmbol
<iros usor <I6O& E&O6 Poor-fair #Cd odor P6 +6 KQ4 O4
<iros puternic <I6O& PE956>IC ?ood #Cd odor ?4 KQ4 O4
<iros foarte puternic <I6O& +O8695 PE956>IC 7erC good #Cd odor 7 ?4 KQ4 O4



K.3.1rme de petrol
7arianta romana 5nglis#
Erme de petrol &imbol Oil stain &Cmbol
CE.O865

CO.O6

+ara urme vizibile de petrol +868 E6<5 P596O. >o visible oil stain > 7&%. O &9>
Erme maroniu inc#is E6<5 <86O I>CKI& 4ar, bro)n oil stain 4O %6> O &9>
Erme maronii E6<5 <86O <edium bro)n oil stain < %6> O &9>
Erme maroniu desc#is E6<5 <86O 45&CKI& .ig#t bro)n oil stain .9 %6> O &9>
6eziduu negru asfaltic 65MI4EE >5?6E 8&+ %lac, asp#altic residue %.O 8&PK 65&4
4I&96I%E9I5

45?655 O+ OI. &98I>

+ara urme vizibile de petrol +868 E6<5 P596O. >o visible oil stain > 7&%. O &9>
Patata 4I&96I%E9I5 P89898 &pottC oil stain &P O &9>
7argata 4I&96I%E9I5 786?898 &trea,C oil stain &96 O &9>
Pestrita 4I&96I%E9I5 P5&96I98 Pat,C oil stain P9CK O &9>
Eniforma 4I&96I%E9I5 E>I+O6<8 Eniform oil stain E>I O &9>

K.=. 'luorescenta directa
7arianta romana 5nglis#
+luorescenta directa &imbol 4irect fluorescence &Cmbol
CE.O865

CO.O6

+ara fluorescenta +868 +.O6 >o visible oil fluo > 7&%. O +.O6
<aro +.O6 <86O %ro)n fluo %6> +.O6
Oranj +.O6 O68>S Orange fluo O6>? +.O6
?alben +.O6 ?8.%5> Qello) fluo Q. +.O6
8uriu +.O6 8E6I5 ?old fluo ?.4 +.O6
8lbastru +.O6 8.%8&96E %lue fluo %. +.O6
8lb +.O6 8.%8 B#ite fluo B# +.O6
I>95>&I9895

I>95>&I9Q

Pal P8. Pale Pa

4ull 4E..
Intens I>95>& %rigt %6I
4I&96I%E9I5

45?655 O+ +.EO

+ara fluorescenta vizibila +868 E6<5 .8 +.O6 >o visible oil fluorescence > 7&%. O +.O6
Patata 4I&96I%E9I5 P89898 &pottC oil fluorescence &P O +.O6
7argata 4I&96I%E9I5 786?898 &trea,C oil fluorescence &96 O +.O6
Pestrita 4I&96I%E9I5 P5&96I98 Pat,C oil fluorescence P9CK O +.O6
Eniforma 4I&96I%E9I5 E>I+O6<8 Eniform oil fluorescence E>I O +.O6

K.!. 'luorescenta indirecta
7arianta romana 5nglis#
+luorescenta indirecta &imbol Cut fluorescence &Cmbol
9IP

9QP5

Instantanee +.O6 I>4 I>&98>9 +las# cut +.8&K CE9
4e curgere +.O6 I>4 45 CE6?565 &treaming cut &9658<I>? CE9
>ormala +.O6 I>4 Cut CE9
Prin sfarmare +.O6 I>4 45 &+86<865 Crus# cut C6E&K CE9
CE.O865

CO.O6

+ara fluorescenta indirecta +868 +.O6 I>4 >o visible cut fluo > 7&%. CE9 +.O6
<aro +.O6 I>4 <86O %ro)n cut fluo %6> CE9 +.O6
Oranj +.O6 I>4 O68>S Orange cut fluo O6>? CE9 +.O6
8uriu +.O6 8E6I5 ?old fluo ?.4 +.O6
?alben +.O6 I>4 ?8.%5> Qello) cut fluo Q5. CE9 +.O6
8lbastru +.O6 I>4 8.%8&96E %lue cut fluo %. CE9 +.O6
8lb +.O6 8.%8 B#ite fluo B# +.O6
I>95>&I9895

I>95>&I9Q

Pal P8. Pale Pa

4ull 4E..
Intens I>95>& %rigt %6?K

K.$. 'luorescenta re)iduala
Culoarea rezidului in lumina naturala
7arianta romana 5nglis#
Culoarea reziduu &imbol 6esidual color &Cmbol
<aroniu inc#is E6<5 <86O I>CKI& 4ar, bro)n oil stain 4O %6> O &9>
<aroniu E6<5 <86O <edium bro)n oil stain < %6> O &9>
<aroniu desc#is E6<5 <86O 45&CKI& .ig#t bro)n oil stain .9 %6> O &9>

K.&. 'luorescenta inelului re)idual
7arianta romana 5nglis#
+luorescenta inelului &imbol 6esidual ring fluo &Cmbol
CE.O865

CO.O6

+ara fluorescenta residuala +868 +.O6 65MI4E8.8 >o residual fluo > 65&I4 +.EO
<aro +.O6 65MI4E8.8 <86O %ro)n residul fluo %6> 65&I4 +.O6
Oranj +.O6 65MI4E8.8 O68>S Orange residual fluo O6>? 65&I4 +.O6
?alben +.O6 65MI4E8.8 ?8.%5> Qello) residual fluo Q5. 65&I4 +.O6
8uriu +.O6 65MI4E8.8 8E6I5 ?old residual fluo ?.4 65&I4 +.O6
I>95>&I9895

I>95>&I9Q

Pal P8. Pale Pa

4ull 4E..
Intens I>95>& %rigt %6?K

5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3m: ?65& P-l, transp, necons, m-grosier, subrot, subsf, bine srt, necmt, glau, lito, por intergran
buna, !: petrol liber in fluid cu flor galben pal, miros puternic, !: urme maro-desc#is, distributie
pestrita, flor galben intens, galben flor ind instant, reziduu maro-desc#is, flor reziduala galben intens. 6ar
pCr si abundent: fos
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: G9M&-.I9K &4&9, transp, lse, m to c, subrnd, subsp#, ) srt, uncons, glau, lit#o, g intergran
por, !: free o in mud )Dpa Cel flor, gd #Cd od, !: lt brn o stn, ptc# o stn, bri Cel flor, Cel flas# cut, Cel bri
flor resdid, lt-brn vis resid. 6are pCr and abundant: fos








/2. .1"I"(
1. "ipul rocii
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
8rgila 86? ClaCstone C.Q&9
&#ale &K &#ale &K
<arna <6> <arl <6.

2. Culoare
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
>egru >egru %lac, %.O
8lbastru 8.%8&96E %lue %.
<aro <86O %ro)n %6>
?ri ?6I ?raC ?Q
7erde 75645 ?reen ?>
Oranj O68>S Orange O6>?
6osu 6O&E 6ed 654
8lb 8.% B#ite BK
?alben ?8.%5> Qello) Q5.
4esc#is 45&CKI& .ig#t .9
Inc#is I>CKI& 4ar, 4O

3. Caracteristici maore
7arianta romana 5nglis#
Caracteristici &imbol C#aracteristics &Cmbol
Calcaroasa C8.C Calcareous C8.C
&iltica &I.9IC8 &iltC &.9Q
<icafera <IC8 <icaceous <IC8
?lauconitica ?.8EC ?lauconitic ?.8EC
+osilifera +O&I.+568 +ossliferous +O&&

=. Duritate / fisibilitate
7arianta romana 5nglis#
Duritate Simbol 5ardness SAmbol
&oft &+9 &oft &+9
Plastica P.8& Plastic P.8&
4uritate medie 4E6 <54 +irm +6<
Casanta C8&8>9 %rittle %6I9
4ura 4E6 Kard K4
'isibilitate

'issibilitA

8morf 8<O6+ 8morp#ous 8<O6PK
<icrobloc <IC-%.C <icro-bloc,C <IC-%.OQ
+isibila +I& +issile +I&

!. "e#tura <luciu>
7arianta romana 5nglis#
"e#tura Simbol "e#ture SAmbol
Pamintosa 95R9 P8<I>9O8&8 5artC 69KQ
Catifelata 95R9 C89I+5.898 &il,C &.OQ
Cerata 95R9 C56898 BaxC BRQ
6asinosa 95R9 68&I>O8&8 6esinous 6&>
O%&: 9extura este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure, argilele soft
sau plastice fiind amorfe.
2. /ccesorii / 'osile
7arianta romana 5nglis#
<ineraleDfosile &imbol 8ccessories &Cmbol
<ica <IC8 <ica <IC8
?lauconit ?.8E ?lauconite ?.8E
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&ilt &.9 &ilt &.9
>isip >&P &and &4
+osile +O& +ossils +O&
+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
+unctie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
<oderate (1-'!:* <O45689 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (F'!:* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
O%&: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.
5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3m: 86? gri-desc#is, calc, plas, amorf, mica, slt. 6ar: fos.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: C.Q&9 lt-gC, calc, plas, amorp#, )xC, mica, slt. 6are: fos.
B. -OCI 0I-OC./S"IC(
1. "ipul rocii
9uf-9E+ D 9uff- 9E++
2. Culoare
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
?ri ?6I ?raC ?Q
7erde 75645 ?reen ?>
8lb 8.% B#ite BK
<aroniu <86O %ro)n %6>
4esc#is 45&CKI& .ig#t .9
Inc#is I>CKI& 4ar, 4O
3. Duritate
Casant- C8&8>9 D %rittle- %6I9
=. "e#tura
<ircocristalin- <IC6OC6I&9 D <icrocrCstaline- <IC R.
&partura concoidala- &P869 CO>C
!. %inerale accesorii
&ilt- &.9 D &ilt- &.9
.itoclaste- .I9O D .it#oclaste- .I9KO
5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3: 9E+ gri desc#is, casant, microcrist, spart conc, slt.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: 9E++ lt-gC, brit, mic xl, slt.

II. -OCI D( 0-(CI0I"/"I( C5I%IC/
a. -OCI C/-BON/"IC(
1. "ipul rocii
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
Calcar C8.C .imestone .&9
4olomit 4O. 4olostone 4O.&9

In functie de tipul calcarului sau a dolomitului a*em:
9ipul calcar &imbol .imestone tCpe &Cmbol
Calcar dolomitic C8.C 4O. 4olomitic limestone 4O. .&9
Calcar grezos C8.C ?65& &and limestone &4 .&9
Calcar argilos C8.C 86? 8rgillaceous limestone 86? .&9
9ipul dolomit &imbol 4olostone tCpe &Cmbol
4olomit calcitic 4O. C8.C Calcitic dolostone C8.C 4O.&9

In functie de clasificarea carbonatilor folosita <Dun,am sau 'ol7> a*em:
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
4upa +ol,

8fter 4un#am

&parit &P86I9 <udstone <E4&9
<icrit <IC6I9 Bac,estone BO&9
<icrocristalin <IC6OC6I&9 Pac,stone PO&9
%iolite %IO.I9 ?rainstone ?6&9

%oundstone %4&9

CrCstalline Carbonate R.> C86%

2. Culoare
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
?ri ?6I ?raC ?Q
8lb 8.% B#ite BK
<aroniu <86O %ro)n %6>
>egru >5?6E %lac, %.O
4esc#is 45&CKI& .ig#t .9
Inc#is I>CKI& 4ar, 4O
9ransparent 968>&P 9ransparent 968>&P
9ranslucent 96>&. 9ranslucent 96>&.

3. Duritate / fisibilitate
7arianta romana 5nglis#
&oft &+9 &oft &+9
+riabil +6I +riable +6I
4uritate medie 4E6 <54 +irm +6<
Casanta C8&8>9 %rittle %6I9
4ur 4E6 Kard K4








=. "e#tura
=.1. Dimensiunea cristalelor
4imensiunea 7arianta romana 5nglis#
cristalelor (mm* 4enumire &imbol CrCstall &Cmbol
F' <egacristalin <5?8C6I&9 <egacrCstalline <5?8 R.
1-' Cristale foarte grosiere C6I&9 + ?6O&I56 7erC coarse crCst 7C R.
.!-1 Cristale grosiere C6I&9 ?6O&I56 Coarse crCstalline C R.
.'!-.! Cristale medii C6I&9 <54 <edium crCst < R.
.1'!-.'! Cristale fine C6I&9 +I> +ine crCstalline + R.
.2"-.1'! Cristale foarte fine C6I&9 + +I> 7erC fine crCst 7+ R.
.3-.2" <icrocristalin <IC6OC6I&9 <icrocrCstalline <IC R.
;.3 Criptocristalin C6IP9OC6I&9 CrCptocrCstalline C6P R.
=.2. Suprafata rocii
7arianta romana 5nglis#
"e#tura Simbol "e#ture SAmbol
Pamintosa 95R9 P8<I>9O8&8 5artC 69KQ
Cerata 95R9 C56898 BaxC BRQ
7itroasa 95R9 7I96 7itreous 7I9
Ma#aroasa 95R9 M8K86 &ucrosic &EC
Cretoasa 95R9 C659 C#al,C CKO
&idefata 95R9 &I45+ >acreous >8C
7acuolara 95R9 7E??Q 7uggC 7E?
&tilolitica 95R9 &9I.O.I9 &tClolitic &9Q.
8morfa 8<O6+ 8morp#ous 8<O6PK

!. %inerale accesorii / fosile
7arianta romana 5nglis#
<inerale accesorii &imbol 8ccessories &Cmbol
<ica <IC8 <ica <IC8
?lauconit ?.8E ?lauconite ?.8E
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&ilt &.9 &ilt &.9
Calcit C8.C Calcite C8.C
4olomit 4O.O< 4olomite 4O.
8n#idrit 8>KI 8n#Cdrite 8>KQ
?ips ?IP ?Cpsum ?QP
&ilice &I. &iliceous &I.
+osile &imbol +ossils &Cmbol
8lge 8.?5 8lgae 8.C
%riozoare %6IOMO865 %rCozoa %6Q
5c#inoderme 5CKI>O4 5c#inoderms 5CK
+oraminifere +O68< +oraminifera +O68<
<oluste <O.E&C8 <ollusca <O..
Oolite OO.I9 Oolites OO.
+osile +O& +ossils +O&&
+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
+unctie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
<oderate (1-'!:* <O45689 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (F'!:* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9
O%&: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.
$. 0oro)itatea *i)uala
$.1. "ipuri de poro)itate
7arianta romana 5nglis#
9ip porozitate &imbol PorositC tCpe &Cmbol
Cretoasa PO6 C6598 C#al,C CKO PO6
Intergranulara PO6 I>956?68> Intergranular I>956?68> PO6
Intercristalina PO6 I>956C6I&9 IntercrCstalline I>9 R. PO6
7acuolara si 7uggC PO6 7E??Q 7uggC 7E? PO6
4e fractura PO6 45 +68C9 +racture +68C PO6

$.2. (stimarea procentuala a tipurilor de poro)itate
7arianta romana 5nglis#
Porozitate &imbol PorositC &Cmbol
Porozitate neglijabila +868 PO6 >one > PO6
Porozitate slaba &.8%8 Poor porositC P
Porozitate medie <54 +air porositC +6
Porozitate buna %E>8 ?ood porositC ?
Porozitate foarte buna 5RC5. 5xcellent por 5RC

&. Indicatii de petrol
;e)i @-1DI"(2/-(NI"(2SI."I"(B
5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3m: C8.C 4O. (dupa calcimetrie*, micrit, gri desc#is, casant, microcrist, text cerata, slt, fara
por intercrist. 6ar pCr, fos.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: <E4&9, 4O. .&9 (bC calcimetrC*, lt-gC, brit, mic xl, )xC, slt, n int xl por. 6are pCr, foss.

b. -OCI SI.ICIO/S(

1. "ipul rocii
C#ert- CK569 D C#ert- CK9
2. Culoare4 *e)i @-1DI"(2/-(NI"(2SI."I"(B
3. Duritate
+oarte dur- + 4E6 D 7erC #ard- 7 K4
=. "e#tura
<ircocristalin- <IC6OC6I&9 D <icrocrCstaline- <IC R.
!. %inerale accesorii4 *e)i @-1DI"(2/-(NI"(2SI."I"(B
5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3: CK569 maro, f dur, microcrist.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: CK9 brn, v #d, mic xl.









c. -OCI (;/0O-I"IC(
C.1. 3I0S 2 /N5ID-I"
1. "ipul rocii
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
?ips ?IP& ?Cpsum ?QP
8n#idrit 8>KI46I9 8n#Cdrite 8>KQ

2. Culoare si transparenta
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
8lb 8.% Bit# BK
?ri ?6I ?reC ?Q
9ransparenta &imbol 9ransparencC &Cmbol
9ransparent 968>&P 9ransparent 968>&P
9ranslucent 968>&. 9ranslucent 968>&.
Opac OP8C OP8GE5 OP

3. Duritate
3I0S: &oft- &+9 D &oft- &+9
/N5ID-I":
7arianta romana 5nglis#
Duritate Simbol 5ardness SAmbol
4uritate mica 4E6 <IC8 PoorlC #ard P K4
4uritate medie 4E6 <54 <oderatelC #ard < K4
Casant C8&8>9 %rittle %6I9
4ur 4E6 Kard K4

=. "e#tura4 Dimensiunea cristalelor sau granulelor
4imensiunea 7arianta romana 5nglis#
?ranulelor (mm* 4enumire &imbol ?rain &Cmbol
1-' +oarte grosier + ?6O&I56 7erC coarse 7C
.!-1 ?rosier ?6O&I56 Coarse C
.'!-.! <ediu <54 <edium <
.1'!-.'! +in +I> +ine +
.2"-.1'! +oarte fin + +I> 7erC fine 7+
.'-.2" &ilt &.9 &ilt &.9
; .' 8morf (cretos* 8<O6+ C#al,C-8morp#ous 8<O6

!. /ccesorii si inclu)iuni:
7arianta romana 5nglis#
<inerale &imbol 8ccessories &Cmbol
8n#idrit 8>KQ 8n#Cdrite 8>KQ
8rgila 86? ClaC C.Q
<aterial carbonatic C86% <89 Carbonaceous mat. C86% <86
4olomit 4O.O< 4olomite 4O.
?lauconit ?.8E ?lauconite ?.8E
?ips ?IP& ?Cpsum ?QP
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&are &865 &alt &8




+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9

$. 0oro)itate
?IP&: +ara porozitate- +868 PO6 D >one porositC- > PO6
8>KI46I9: Porozitate secundara de fractura- PO6 &5C 45 +68C9 D +ractures-secondarC porositC-
+68C &5C PO6

&. Indicatii de petrol
?IP&: fara indicatii de petrol
8>KI46I9: posibil indicatii de petrol in fractura- vezi -6E4I95I865>I95I&I.9I95/
5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3: 8>KI46I9 opac alb, casant, amorf, pCr, fara por.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: 8>KQ op, )#, brit, amor, pCr, n por.

C.2. 5/.I"(
1. "ipul rocii
7arianta romana 5nglis#
9ipul rocii &imbol 6oc, tCpe &Cmbol
&are &865 &alt &8.9
&ilvina &I.7I>8 &ilvite &I.7I95

2. Culoare si transparenta
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
8lb 8.% Bit# BK
?ri ?6I ?reC ?Q
Oranj O68>S Orange O6>?
9ransparenta &imbol 9ransparencC &Cmbol
9ransparent 968>&P 9ransparent 968>&P
9ranslucent 968>&. 9ranslucent 968>&.
Opac OP8C OP8GE5 OP

3. /ccesorii si inclu)iuni:
7arianta romana 5nglis#
<inerale &imbol 8ccessories &Cmbol
8n#idrit 8>KQ 8n#Cdrite 8>KQ
8rgila 86? ClaC C.Q
?lauconit ?.8E ?lauconite ?.8E
?ips ?IP& ?Cpsum ?QP
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&are &865 &alt &8





+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9

5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3: &865 opac, alb, arg, pCr.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: &8 op, )#, pCr, clC.

III. -OCI O-3/NIC(
C/-B1NI
1. "ipul rocii
Carbune4 C/-B1N( / Coal4 CO/.
2. Culoare
7arianta romana 5nglis#
Culoare &imbol Color &Cmbol
>egru >5?6E %lac, %.O
<aro <86O %ro)n %6>
Inc#is I>CKI& 4ar, 4O
4esc#is 45&CKI& .ig#t .9
3. Duritate
7arianta romana 5nglis#
Duritate Simbol 5ardness SAmbol
4uritate mica 4E6 <IC8 PoorlC #ard P K4
Casant C8&8>9 %rittle %6I9

=. /ccesorii si inclu)iuni:
7arianta romana 5nglis#
<inerale &imbol 8ccessories &Cmbol
Pirita PQ6 PCrite PQ6
&ilt &I.9 &ilt &I.9
8rgila 86? ClaC C.Q
+unctie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
7arianta romana 5nglis#
Procent &imbol Percentage &Cmbol
Erme (;1:* E6<5 9race 968C5
6are (1-!:* 686 6are 6865
<inore (!-1:* <I>O65 <inor <I>O6
<oderate (1-1!:* <O4 <oderatelC abund. < 8%E>48>9
8bundente (1!-':* 8%E>45>9 8bundant 8%E>48>9

5xemplu de descriere- varianta romana:
1@-1@3: C86%E>5 maro inc#is, casant, pCr, posibil lignit.
5xemplu de descriere- varianta engleza:
1@-1@3: CO8. d, brn, brit, pCr, possible lignite.




/N(:(



/ne#a 14 Croc,iu carota mecanica


/ne#a 24 Descrierea carotei mecanice





/ne#a 34 CO-(4.O3