LOGIC

Coninut minimal pentru bac

1. OBIECTUL DE STUDIU AL LOGICII
-n sens restrns logica studiaz din punct de vedere formal inferenele valide, fiind
teoria inferenelor deductive.
-n sens larg, logica studiaz i raionamentele inductive, definiiile, clasificarea sau
probleme legate de limbaj.
2. I!E"E#$ "A#IOA%ET$ A"GU%ETA"E
nelegem prin in&eren' operaia logic prin care sunt derivate dintr-una sau mai multe
propoziii date, numite premise, o nou propoziie numit concluzie.
"aionamentul este inferena care are cel puin dou premise (inferen mediat).
olosim termenul de ar(umentare
!
pentru o inlnuire de mai multe rationamente, sau
pentru un singur rationament.
"ermenul de ar(umentare are dou sensuri majore#
A. procesul prin care dovedim, demonstram ceva cu dovezi obiective (formule, teorii), asa
cum este cazul in stiinta (matematica, fizica etc) sau teoria )emon*tratiei
B. procesul prin care incercam sa determinam pe cineva sa accepte o idee (e$# in politica,
religie, art, etc.) sau arta con+in(erii$ a persuasiunii.

,. DE!II"EA
,.1. De&inirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect sau notiuni,
caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau notiuni.
De&initia consta in reconstituirea notiunii, astfel incat sa fie precizate e$tensiunea
(sfera) si intensiunea (continutul, intelesul ) acesteia.
--- %efiniia este rezultatul operaiei de definire.
1
"ermenul de ar(umentare este folosit cu acelai sens, de inferen sau raionament, dei n anumite situaii
nseamn a gsi premisele unei propoziii pe care o susinem. &ltfel spus, trebuie s (ne) susinem teza (concluzia),
gsindu-i temeiuri (premise, probe).
%in *tructura )e&initiei fac parte in mod obligatoriu #
!. )e&initul ( A ), numit si definiendum sau obiectul definitiei, adica ceea ce trebuie definit
(termen sau notiune ).
'. )e&initorul (B ), numit si definiens, adica ceea ce se utilizeaza pentru a preciza obiectul
definitiei (e$prima caracteristici definitotii)
(. relatia )e )e&inire$ notat cu ) . )&* + se citete ) este (identic) prin definiie*.
ormula definiiei # A )& B$ se citeste ,& este identic prin definiie cu -.*
.$. /atrulater ( A ) este prin definiie poligonul cu patru laturi ( B ).

,.2 "e(ulile in )e&inire
!) "e(ula a)ec+'rii )e&initorului /B0 la continutul )e&initului /A0. 0ntre & si - trebuie s
e$iste un raport de identitate. %aca nu e$ist, sunt posibile ( tipuri de definiii incorecte#
a) De&initie prea lar('$ c1nd - are e$tensiunea mai mare, este mai larg decat cea a lui &
(raport de ordonare, - este termen gen, iar & termen specie).

.$. otbalistul este prin definiie sportivul care practic un sport cu mingea.

&2fotbalist
-2 sportiv care practic un sport cu mingea.
(3fera lui - este mai ,larg* dec1t sfera lui &).
b) De&initie prea in(u*t', c1nd - are e$tensiunea mai mic, mai ngust, dec1t cea a lui &
(raport de ordonare, & este termen gen , - termen specie).
.$. 3portiv este prin definiie persoana care a c1tigat concursuri olimpice.
&2sportiv
-2persoana care a c1tigat mai multe concursuri olimpice.
(sfera lui - este )prea ngust* pt. &)
B
A
A
B
c ) De&initia prea lar(' *i prea in(u*t' 0ntre & si - e$ista un raport de incrucisare.
.$# 4urnalistul2df persoana care public la gazet
&2jurnalist
-2persoan care public la gazeta
5nii jurnalisti sunt oameni care public la gazeta, unii oameni care public la gazet sunt
jurnalisti, ntre & i - nu este un raport de identitate ci unul de ncruciare.
'. De&initia trebuie *a nu &ie circular'. &dica termenul definitor -, nu trebuie s conin n
alctuirea sa pe definit &, cum este cazul definiiilor#
&gricultura2activitatea agricultorului
-iologia2stiinta care studiaza procesele biologice
,. De&initia trebuie *a &ie a&irmati+'. &dica definitorul trebuie sa spuna cum este definitul
si nu cum nu este acesta, deoarece ar constitui o sursa de confuzii, cum este cazul
definitiilor#
6mul2df. fiinta care nu e*te nici inger nici diavol
&nalogia2df. argument care nu e*te nici deductiv nici inductiv.
E1cepii# c1nd definitul este un termen negativ, definiia in forma negativ este corect.
.$# nedrept2df caracterul a ceea ce nu este drept.
anonim2df. persoan a crei identitate nu este cunoscut.
2. De&initia trebuie *a &ie clara *i preci*a /inteli(ibila0. &dic sa nu fie e$primat in limbaj
obscur, ec7ivoc sau figurat si s nu se complice fr rost, cum este cazul definitiilor#
8eseria2df bratara de aur
9ainele2df cel mai bun prieten al omului.
B
A
( %efiniiile de mai sus au ca definitor figuri de stil, deci sunt incorecte.)
2. CLASI!ICA"EA 3I DI4I5IUEA
2.1 Cla*i&icarea este operatia logica prin care notiunile (obiectele) sunt ordonate si grupate,
dupa diferite criterii, in diferite clase ( din ce in ce mai generale).
Di+i6iunea este operatia logica prin care descompunem genul in speciile sale, clasele
mari n clasele mai mici care o compun. .ste operaia invers clasificrii.
.$. 9lasa ,formele de relief*se divide n# a) munti b) dealuri c) podiuri d) c1mpii . 9riteriu
utilizat# nlimea formelor de relief fat de nivelul mrii.
9lasificarea presupune trei elemente#
!. elementele cla*i&icarii adic notiunile ce vor fi supuse operatiei de clasificare si care
formeaza obiectul clasificrii.
'. cla*ele$ respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii.
(.criteriul cla*i&icarii adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea elementelor in
clase sau formarea genului din speciile sale.
.$# !..lementele clasificarii sunt# nr. pare i impare
'.9lasa obtinuta in urma clasificarii# numere naturale.
(.9riteriul sau fundamentul clasificarii# criteriul divizibilitii cu '.
.$plicatie# /e baza criteriului divizibilitii cu ', cele dou clase, a nr. pare i nr, impare au
fost clasificate ntr-o clas mai general, cea a numerelor ntregi.
6peraia invers clasificrii, )i+i6iunea$ presupune ca din clasa mai general a numerelor
ntregi, pe baza aceluiai criteriu, s obinem dou clase mai mici, a numerelor pare i impare.
2.2 "e(ulile cla*i&ic'rii
1. ntr-o clasificare trebuie s e$iste cele trei elemente ale clasificrii+ elementele care se
clasific, clasele obinute i criteriul clasificrii.
2. 9lasificarea trebuie s fie complet : toate obiectele din universul clasificrii trebuie s fie
repartizate n clasele formate+ clasificarea nu trebuie ,s lase rest*.
.roarea logic ce decurge din nerespectarea acestei reguli este eroarea cla*i&ic'rii incomplete. %e e$emplu, o
clasificare a vertebratelor care ar omite clasa psrilor ar fi incomplet.
,. /e fiecare treapt a clasificrii, ntre clasele obinute trebuie s e$iste numai raporturi )e
opo6iie (contrarietate sau contradicie). &ltfel spus, un element al clasificrii trebuie s
intre ntr-o clas i nu n dou.
2. /e aceeai treapt a clasificrii, fundamentul clasificrii trebuie s fie unic.
%in nerespectarea acestei reguli decurg urmtoarele erori#
(a) eroarea raportului )e 7ncruci8are ntre clase de acelai nivel : apare atunci c1nd ntre cel puin dou clase
e$ist un raport de ncruciare. %e e$emplu# o clasificare a locuitorilor unui 9u)e n ceteni rom:ni$ *tu)eni 8i
cet'eni *tr'ini ar comite aceast eroare.
(b) eroarea raportului )e or)onare ntre clase de acelai fel- apare atunci c1nd ntre cel puin dou clase pe
acelai nivel e$ist un raport de ordonare. %e e$emplu# o clasificare a vertebratelor n reptile, mamifere, feline i
psri ar comite aceast eroare ntruc1t clasa felinelor este subordonat clasei mamiferelor.
; &semnrile dintre obiectele aflate n aceeai clas trebuie s fie mai importante dec1t
deosebirile dintre ele (regula omogenitii). &ltfel spus, ceea ce caracterizeaz obiectele unei
clase trebuie s fie mai important dec1t ceea ce le difereniaz.
.$. ;u putem aeza n aceiai clas petii cu delfinii sau balenele, deoarece asemnrile sunt mai puin
importante dec1t deosebirile

;. TE"%EII
Un termen este un cuv1nt sau un grup de cuvinte prin care se e$prima o notiune, adic
intelesul termenului si care se refer la unul sau mai multe obiecte cu e$isten real sau ideal.
5n termen este o sintez ntre forma lingvistic (cuv1nt) i forma logic (noiune).
;.1 ITESIUE /CO#IUT0 8i E<TESIUE / S!E"0
- &nsamblul notelor caracteristice unei clase de obiecte constituie coninutul *au inten*iunea unui
termen. & e$plicita coninutul, inten*iunea unui termen presupune a rspunde la ntrebarea# <9e
nseamn termenul =>?,
.$# intensiunea, coninutul termenului =numr par? este )numr divizibil cu '*
- "otalitatea membrilor clasei de obiecte, grupai dup criteriul nsuirilor comune, formeaz *&era
*au e1ten*iunea acelui termen. & preciza sfera, e$tensiunea, unui noiuni presupune un rspuns la
ntrebarea# <@a ce se refer termenul =>
.$# e$tensiunea, sfera, termenului ,numr par* este )totalitatea numerelor divizibile cu '*
Aaportul dintre intensiune i e$tensiune este un raport )e +ariaie in+er*'.
9u c1t coninutul devine mai bogat, iar sensul termenului mai bine determinat, cu at1t se ngusteaz
sfera termenului (obiectele care corespund ntrutotul descrierii mai bogate n caliti sunt din ce n ce
mai puin numeroase) i invers.
.$# a) ! om : '(om) alb : (european : Brom1n : Cpitetean? . 9rete intensiunea, scade e$tensiunea
b) ! ptrat : ' romb- ( patrulater : B poligon?. 9rete e$tensiunea, scade intensiunea.

;.2 CLASI!ICA"EA TE"%EILO" /)up' inten*iune 8i e1ten*iune0
%in punct de vedere inten*ional termenii sunt#
a. "ermeni ab*oluti sau termeni relati+i#
5n termen este ab*olut numai daca se aplica obiectelor din e$tensiunea lor considerate
izolat (planeta,obiect,culuare,zapada ect.) 0n cazul in care termenul desemneaza o relatie ce
se stabileste intre doua sau mai multe obiecte, atunci termenul este relati+ (unc7iul meu,
mai mare decat, sot-sotie, sinonim, gen-specie, etc.)
b. "ermeni ab*tracti sau termeni concreti#
5n termen este ab*tract numai daca el desemneaza insusiri, proprietati sau relatii ca
elemente de sine statatoare, independente de obiectele carora le revin aceste insusiri
(frumusete, rautate, roseata, claritate etc. ) 0n masura in care termenul desemneaza obiecte,
insusiri sau proprietati caracteristice acestora, relatii intre obiecte, se considera ca este
concret (numar, om, generos, frumos, rosu etc.).
c. "ermeni po6iti+i sau termeni ne(ati+i #
5n termen este po6iti+ numai in masura in care indica prezenta anumitor insusiri (coerent,
prietenos, moral, moneda, presedinte, etc.).0n cazul in care se indica absenta unor
proprietati, termenul este ne(ati+ (incorect, orb, imoral, sc7iop etc.).
). "ermeni *impli sau compu*i
0n cadrul unui sistem de discurs, un termen este *implu numai dac detine rolul de notiune
primar (autoturism, manual, propozitie, punct etc.) , in baza acestor notiuni primare fiind
derivate alte notiuni, respectiv termeni compu*i (autoturism de teren, manual de logica,
propozitie cognitiv etc.)
!. %in punct de vedere e1ten*ional sau dup sfer termenii sunt#
a. "ermani +i6i sau ne+i6i#
5n termen este vid numai daca e$tensiunea sa nu contine niciun obiect. ". vizi pot fi# a)
lo(ic +i6i, cei care e$prim o contradicie logic, e$+ cel mai mare numar prim, patrat
rotund, infractor nevinovat etc. b) &actual +i6i$ care se refer la obiecte fr e$istent real
e1. - centaur, sirena, balaur cu sapte capete etc.
91nd termenul se refer la un obiect cu e$istent real este ne+i). .$. cal, caiet, sincer,
frumos etc.
b. "ermeni *in(ulari sau termeni (enerali#
5n termen este *in(ular numai daca el se refera ( este predicabil) doar la un singur obiect
(e$tensiunea termenului este construita dintr-un singur obiect# @iceul "eoretic 0.9
-ratianu ,8i7ai .minescu etc. ). %aca e$tensiunea termenului contine cel putin doua
obiecte, atunci termenul este (eneral (oras, carte,creion, padure etc. )
c. "ermeni colecti+i sau termeni )i*tributi+i# 5n termen este colecti+ numai daca
obiectele din e$tensiunea sa sunt colectii de obiecte ,asa incat proprietatile ce revin
colectie nu revin si fiecarui membru al colectiei (armata,padure,biblioteca etc. ) 0n masura
in care fiecare caracteristica din intensiunea termenului revine fiecarui obiect din
e$tensiunea ,termenul este )i*tributi+ (pom,mamifer,cana,placere etc .)
d. "ermeni +a(i sau preci*i#
5n termen este +a( numai dac nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca
face parte sau nu din e$tensiunea termenului (tanarul,frumos,bun etc. ). 0n cazul in care
e$ista posibilitatea deciziei pentru orice obiect,atunci termenul este preci*
(patrat,fotografie,perete etc. )
;., "aporturi lo(ice 7ntre termeni
0ntre termeni, din punct de vedere e$tensional, se pot preciza diferite tipuri de raporturi
logice, delimit1ndu-se dou categorii#
!. "aporturi )e concor)anta# doi termeni,& si -, sunt in raport de concordanta numai
daca e$tensiunile lor au cel putin un element in comun
a. Aaportul de identitate
& 2 om
- 2 animal capabil sa construiasca unelte
& 2 celibatar
- 2 barbat necasatorit
b. Aaport de ordonare
& 2 manual de logica
- 2 manual
& 2 pisica & 2 specie2termen subordonat
- 2 mamifer - 2 gen2termen supraordonat
c. Aaport incrutisare
& 2 elev
- 2 sportiv de performanta
& 2 roman
- 2 inginer
'. "aporturi )e opo6itie #doi termeni , & si -, sunt in raport de opozitie numai daca
e$tensiunile lor nu am nici un obiect in comun. &ceasta categorie de raporturi cuprinde #
a. Aaportul de contrarietate
& 2 &sia
- 2 &frica
& 2 campie
- 2 deal
A, B
A
B
B
A
B
A
b. Aaportul de contradicie
- & 2 om
- 2 non-om
( 0n afara unui univers de discurs)

& 2 legal
- 2 ilegal
& 2 numar par
- 2 numr impar

>. ?"O?O5I#IILE CATEGO"ICE
n logic operm, n principal cu propo6iii co(niti+e$ adic cu acele propoziii care au
valoare de adevr (pot fi adevrate sau false). /ropoziiile cognitive sunt singurele propoziii
care pot avea rolul de premise sau concluzie ntr-un argument+
?ropo6iia cate(oric' e1prim' un *in(ur raport 7ntre )oi termeni@ o proprietate
e1primat' )e termenul pre)icat lo(ic *e a&irm' *au nea(' )e*pre un obiect e1primat )e
termenul *ubiect lo(ic.
orma general a unei propoziii categorice este# S e*te ? (3 nu este /),
>.1 ST"UCTU"A ?"O?O5I#IILO" CATEGO"ICE
!. SA Subiectul lo(ic, obiectul g1ndirii, cel despre care se vorbeste.
'. ?A ?re)icatul lo(ic al propoziiei. : proprietatea atribuit sau negat subiectului.
A
A
B
(. Copula : adica verbul de legatura dintre subiectul logic si predicatul logic care poate fi
afirmativ sau negativ (de obicei prin verbul )a fii*).
B. Cuantorii : care sunt#
a. uni+er*ali prin intermediul carora se e$prima e$tensiunea subiectului in totalitatea sa-
.$# "oi, toate, niciunul, niciuna, oricare,--Niciun stejar nu este pom fructifer.
Sin(ulari prin care se e$prima unicitatea subiectului si tocmai din acest motiv sunt
inglobati in cuantori universali. .$# un,o, eu, acesta . -- ) Acest creion este albastru
b. ?articulari prin care se e$prima doar partial e$tensiunea subiectului.
.$ unii, unele.DUnii elevi sunt abseni
>.2 TI?U"I DE ?"O?O5I#II CATEGO"ICE
/ropozitiile categorice se impart dupa urmatoarele criterii#
&. 9&;"0"&". : desemneaz nr. obiectelor din e$tensiunea subiectului.
1. Uni+er*ale : e$tensiunea subiectului este luata in totalitatea sa. (toi, toate, niciunul,
niciuna, oricare, un,o, eu, acesta. )
2. ?articulare : insemnand ca e$tensiunea subiectului a fost luata doar partial (unii, unele).
B. CALITATE B . /roprietatea de a afirma sau nega relaia dintre 3 i / se numete
calitatea propoziiilor categorice.
A&irmati+e. 3 este /
e(ati+e. 3 nu este /
%in combinarea criteriului calitii cu cel al cantitii rezult patru tipuri de propoziii
categorice
Tipul propoziiei Simbol Formulare standard
universal afirmativ: SaP Toi S sunt P
universal negativ: SeP Nici un S nu este P
particular
afirmativ: SiP Unii S sunt P
particular negativ: SoP Unii S nu sunt P
>., "A?O"TU"I LOGICE CT"E ?"O?O5I#II CATEGO"ICE
ntre cele patru tipuri de propoziii e$ist patru tipuri de raporturi redate prin diagrama
numit ptratul lui -oet7ius.

a. "aport )e contra)ictie + ntre 3a/-3o/ i 3e/-3i/
%ou propozitii categorice se afla in raport de contradictie daca nu pot fi nici adevarate si
nici false in acelasi timp si sub acelasi raport.
3a/ (!) : 3o/(E)
3o/(!) : 3o/(E)
3a/(E) : 3a/(!)
3o/(E) : 3a/(!)
3a/ este contradictoria lui 3o/, i invers. 3e/ este contradictoria lui 3i/ i invers.
b. "aport )e contrarietate@ intre 3a/-3e/
%oua propozitii categorice care se afl in raport de contrarietate nu pot fi mpreun
adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport
3a/(!) : 3e/(E)
3e/(!) - 3a/(E)
3a/(E) :3e/(>)
3e/(E) :3e/(>)
3a/ este contrara lui 3e/, iar 3e/ este contrara lui 3a/

c. "aport )e *ubcontrarietate$ ntre 3i/ -3o/
%oua propozitii categorice se afla in raport de subcontrarietate daca nu pot fi false
mpreun dar pot si adevarate in acelasi timp si sub acelasi raport.
3i/ (E) : 3o/ (!)
3o/ (E) : 3i/ (!)
3i/ (!) : 3o/ (>)
3o/ (!)- 3i/ (>)
3i/ este subcontrara lui 3o/, iar 3o/ subcontrara lui 3i/
d. "aport )e *ubalternare ntre Sa?A Si? i Se?ASo?
0n acest caz universala poarta denumirea de supraaltern, iar particulara, denumirea de
subaltern.
3a/(!) : 3i/(!)
3i/(E) : 3a/(>)
3i/(!) : 3a/(>)
3i/(!) : 3a/(>)

D. TI?U"I DE I!E"E#E
0nferena este operaia logic prin care derivm o propoziie (concluzie) din alte propoziii (premise).
I. n funcie de (ra)ul )e (eneralitate al conclu6ei 7n raport cu premi*ele distingem dou mari
categorii de inferene+
!. 0nferene )e)ucti+e n cadrul crora concluzia are cel mult acelai grad de generalitate ca al
premiselor din care a fost obinut.
'. 0nferene in)ucti+e caracterizate prin#
a) 9oncluzia este mai general dec1t oricare din premise
b) 9oncluzia rezult cu probabilitate c7iar dac premisele sunt adevrate
00. 0nferenele )e)ucti+e, n funcie de numrul premiselor, pot fi#
!. 0nferene deductive ime)iate-au o singur premis din care se obine direct, imediat, o
singur concluzie ( e$# conversiunea, obversiunea)
'. 0nferene deductive me)iate- au cel puin dou premise din care se obine concluzia
(e$+ silogismul).
E I!E"E#E DEDUCTI4E I%EDIATE
Con+er*iunea 8i ob+er*iunea
E.1 LEGEA DIST"IBUI"II TE"%EILO"
9orectitudinea acestor inferene depinde de respectarea unei singure legi logice numit le(ea
)i*tribuirii termenilor.
iciun termen nu poate &i )i*tribuit 7n conclu6ia
unei in&erene )ac' nu e )i*tribuit 8i 7n premi*e.
9e nseamn c un termen este distribuit> 5n termen este )i*tribuit ntr-o anumit
propoziie categoric dac propoziia se refer la toate obiectele din e$tensiunea sa (toi, oricare,
niciunul)+ n caz contrar, atunci c1nd ne referim doar la unele obiecte din e$tensiunea lui,
termenul se consider ne)i*tribuit (unii, unele, o parte).
%istribuirea termenului care ndeplinete funcia de subiect este indicat de cuantorul
propoziiei# n propoziiile universale, subiectul este considerat n ntregimea e$tensiunii sale
(toii S sau nici un S) fiind, prin urmare, distribuit, iar n particulare, el este nedistribuit (unii S).
n ceea ce privete termenul cu funcie de predicat, distribuirea nu este indicat de cuantor,
ci de calitatea propoziiei# predicatul este distribuit n propoziiile negative i nedistribuit n cele
afirmative.
&adar, termenul cu rol de *ubiect e*te )i*tribuit 7n uni+er*ale, iar termenul cu rol de
pre)icat e*te )i*tribuit 7n propo6iiile ne(ati+e.
;ot1nd cu F termenul distribuit i cu - termenul nedistribuit vom obine urmtoarea
situaie#
S P
Sap + -
SeP + +
SiP - -
SoP - +
E.2 CO4E"SIUEA
SA? Fc ?AS
con+erten)a con+er*a
Con+er*iunea este inferena prin care se sc7imb funciile termenilor unei propoziii
categorice, prin trecerea de la premis la concluzie.
.$.# %ac Unii studeni sunt poei, atunci Unii poei sunt studeni.
Sa?AAAc ?iS
Con+er*iuni +ali)e@
1. Sa?AAAc.a. ?iS (conversiune prin accident)
2. Se? AAAc ?eS
,. Se? AAAc.a So? (conversiune prin accident)
2. Si? AAAc. Si?
?reci6'riG
a0 3o/ nu se convertete valid deoarece ncalc legea distribuirii termenilor.
A H A H
So?AAAc ?oS
"ermenul 3 din concluzie apare distribuit dar nu a fost distribuit i n premis.
b0 3a/ nu se convertete valid deoarece ncalc legea distribuirii termenilor.
F - F -
Sa?AAAc ?aS
"ermenul / din concluzie apare distribuit, dar nu a fost distribuit i n premis.
c0 n cazul conversiunilor simple, relaia dintre premis i concluzie este una
de ecivalen. &ceasta nseamn c premi*a 8i conclu6ia au aceea8i +aloare )e a)e+'r / prin
reconvertirea conversei se revine la propoziia iniial, cazul conversiunii simple a lui 3e/ i
3i/).
n cazul conversiunii prin accident, relaia dintre premis i concluzie nu mai e*te una
)e ecIi+alen'.
-%ac premisa (convertenda) este adevrat, atunci i concluzia (conversa) este
adevrat ( n baza raportului de subalternare dintre &-0, .-6).
3a/2a-----c. /i32a 3e/2a----c. /o32a
- %ac premisa este fals, concluzia poate fi adevrat sau fals.
3a/2&-----c. /i32J 3e/2&AAAAc. /o32J

.$# %in falsitatea prop. 3a/# "oi elevii sunt persoane contiincioase, obinem adevrul
conversei /i3# 5nele persoane contiincioase sunt elevi.
E.,. OB4E"SIUEA
SA?AAA SnonA?
ob+erten)' ob+er*'
Ob+er*iunea este inferena imediat prin care, dintr-o propoziie dat : numit
obvertend, este derivat o alt propoziie : obversa, de aceeai cantitate, dar de calitate opus
fa de propoziia iniial, av1nd acelai subiect logic, iar ca predicat contradictoriul predicatului
din propoziia iniial.
.$. %ac !oate mamiferele sunt vertebrate, atunci Nici un mamifer nu este nevertebrat.
Ob+er*iunile +ali)e ale propo6iiilor cate(oriceG
1. Sa?AAAo. Se non?
2. Se?AAAo. Sa non?
,. Si?AAAo. So non ?
2. So?AAAo. Si non?

?remi*a /ob+erten)a0 8i conclu6ia /ob+er*a0 *unt ecIi+alente lo(ic$ a)ic' au aceia8i
+aloare )e a)e+'r.

K. SILOGIS%UL
9.1 Silogismul si structura lui
Silogismul categoric este tipul fundamental de
inferen deductiv mediat alctuit din numai trei
propoziii categorice, din care doua sunt premise, iar a treia
este concluzie.
STRUCTURA S!"#S$U!U
%n alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite &termenii
silogismului'.
(entru a descoperi funciile acestor noiuni, analiza pornete de la
concluzie.
1. Subiectul concluziei, sim)olic S, numit 'termen minor', este prezent
*i +n a doua premis, motiv pentru care aceasta se numeste premis minor..
2. Predicatul concluziei, sim)olic P, numit 'termen ma,or', reapare in
prima premis, numit premis ma,or.
termenul minor si ma,or mai sunt numiti 'termeni e-tremi.
3. Termenul mediu. redat sim)olic prin litera 'M', apare e-clusiv la nivelul
premiselor.
/-emplu 0
Toi adolescenii 1 M) sunt melomani. 1P)
Andrei 1 S) este adolescent. 1M)
Andrei 1S) este meloman. 1P)
1$odul silogistic aaa21, Bar)ara3
n e-emplul nostru, M=adolescent apare ca su)iect logic al premisei ma,ore si
ca predicat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta sus, red
structura logic a silogismului analizat, iar reprezentarea gra4c alaturata ei,
construit dupa metoda /uler, red e-plicit raportul dintre termenii acestui
silogism.

9.2 !"#$! S! M%&#$! S!'%"!ST!()
%n funcie de poziia celor trei termeni ai silogismului in premise, deose)im
patru sc5eme de inferen fundamentale, numite *guri silogistice+
6intre aceste patru 4guri silogistice, prima a fost numita 4gura perfect, pentru
urmatoarele motive7
2 este 4gura silogistic in care pot 4 demonstrate, su) forma de concluzie,
oricare dintre cele patru tipuri de propoziii categorice 1A,/,,"30
2 numai in aceast 4gur silogistic, termenul mediu $, este gen pentru
termenul minor S, si specie pentru termenul ma,or P.
Prin precizarea tipurilor de propozi,ii care apar -n premise i -n
concluzie i num.rul *gurii slogistice, ob,inem modurile silogistice.
/-. a3. eio/2 red 0ormula unui mod silogistic. Cifra 2 arat numrul 4gurii
silogistice, iar literele, +n ordine, tipul premiselor *i concluziei. $ai ,os reprezentm
sc1ema silogistic., sc1ema de in0eren,. sau structura 1premisele *i
concluzia3 acestui mod 7

)3. formula aii / 3 corespunde unui mod silogistic de 4gura a treia, redat
e-plicit de sc5ema de inferent de mai ,os 0
/-ist, in total, 223 de moduri silogistice. dar dintre acestea doar 24 sunt
logic2corecte 1valide3 2 c8te 3 in 4ecare 4gura silogistic. /ste util reinerea
celor 9 moduri silogistice valide din 4gura 1, pentru a construi premisele unei
propoziii cu rol de concluzie 7 aaa-1, aai-1, eae-1, eao-1, aii-1, eio-1; Celelalte
moduri silogistice valide sunt :
9.3 Metoda diagramelor 5enn de probare a
6alidit.,ii silogismelor.
(entru aplicarea acestei metode de veri4care a validitii silogimelor, tre)uie
parcurse urmtoarele etape 0
1. aducerea silogismului e-primat +n lim)a, natural, la forma de exprimare
standard, precizarea schemei de inferent si a modului care ii
corespunde 0
/-emplu,
PeM :iciun om nu este zeu.
MaS Toi zeii sunt 4ine perfecte
SeP :icio 4in perfect nu este om. 1modul eae/4)
2. se construieste o diagram alcatuit din trei cercuri intersectate, 4ecare
cerc reprezent8nd unul din cei trei termeni ai silogismului. (e aceasta diagram,
sunt reprezentate gra4c ;enn doar premisele. $odul silogistic corespunztor
este valid dac si numai dac prin reprezentarea gra4c a premiselor a rezultat
automat reprezentarea gra*c. a concluziei.
Conform diagramei de mai sus, care este un e-emplu de aplicare a metodei
diagramelor ;enn in cazul silogismului dat, reiese ca din simpla reprezentare a
premiselor acestui silogism nu a rezultat reprezentarea gra4ca a concluziei sale7
4ind o propozitie de forma SeP, concluziei ii corespunde, dupa metoda ;enn,
5asurarea totala a portiunii de intersectie a cercurilor S si (. (rin urmare, diagrama
dovedeste ca silogismul dat nu este valid 1ii corespunde o sc5ema de inferenta
nevalida, respectiv un mod nevalid de 4gura a patra3.
at si un e-emplu de mod silogistic valid. <ie modul aii/1, cruia ii corespunde
sc5ema de inferent de mai sus, alturi de care apare diagrama rezultat prin
aplicarea metodei ;enn. 6in aceast diagram se o)serv c, reprezentand e-clusiv
premisele modului dat, a rezultat automat reprezentarea concluziei sale7 concluzia
este o propozitie de forma SiP careia, dup metoda ;enn, ii corespunde un x plasat
in portiunea de intersectie dintre S si (.
Pentru a nu intampina di*cultati in aplicarea metodei diagramelor
5enn, se 6a tine
seama de urm.toarele precizari7
1a3 (entru realizarea reprezentarii gra4ce a unei premise, se iau in consideratie
numai cercurile care corespund notiunilor prezente in structura acelei premise
1ignorm prezena celui de2al treilea cerc +n cadrul 4ecrei reprezentri30
1)3 6aca una din premise este o propozitie particular, aplicarea metodei ;enn
incepe o)ligatoriu prin reprezentarea gra4c a premisei universale0
1c3 6ac am)ele premise sunt universale, iar concluzia este o particular, dup
ce a fost realizat reprezentarea gra4c a am)elor premise si inainte de a incerca
s citim concluzia in por,iunea de intersec,ie a celor trei termeni r.mas.
ne1aurat. se inscrie o)ligatoriu un x pentru a arta c sfera de coinciden a
celor trei termeni nu este vid.
Corespunztor sc5emei de inferent alturat ei, diagrama de mai sus este un
e-emplu de utilizare a acestei precizari, in cazul modului aai/3.
d) )7ist. si situatii c8nd reprezentarea gra*c. a premiselor are ca
rezultat 1asurarea complet. a intersectiei dintre M si P. 9ntr/un ast0el de
caz, x se inscrie in por,iunea r.mas. ne1aurat. din intersec,ia lui M cu S,
ar.t8nd ast0el c., in orice caz, s0era de coinciden,. dintre M si S este
ne6id..
ie modul eao/4. 6up reprezentarea premiselor universale, concluzia 4ind o
particular, tre)uie s +nscriem un 7 +n zona de intersecie a celor trei cercuri.
6eoarece este 5a*urat, +nscriem semnul 7 +n zona li)er dintre S *i $. Concluzia,
So(, are acum o reprezentare corect ;enn, deci modul este valid.
6iagrama de mai sus, corespunzatoare sc5emei de inferent alturat ei, arat
cum a fost aplicat metoda ;enn intr2o astfel de situatie.
1:. &emonstra,ia i combaterea
&emonstratia este procesul logic ;rationamentul sau lan,ul de
rationamente) prin care o propozitie dat. este conc1is. numai din
propozi,ii ade6.rate.
(ombaterea este procesul in6ers demonstra,iei prin care o
propozitie este respins. ca 0als..
Structura demonstratiei<
1. teza de demonstrat 21demonstradum3 este o propozitie concret
pe care o propunem si pe care urmeaz s o argumentm 1demonstrm,
dovedim3
2. 0undamentul demonstratiei21principia demonstrandi3 este un
asam)lu de premise din care urmeaz s conc5idem teza 1premisele sunt
numite si argumente3
3. procesul de demonstratie2 1forma logica a rationamentului care
leag fundamentul de tez3 este rationamentul sau sirul de rationamente
prin care se deduce teza din premise.
6iferena esential intre demonstratie si raionamentele deductive este
faptul c in demonstratie stim c premisele sunt adevrate si conform
conditiei esentiale a validittii, dac premisele sunt adevarate, atunci
concluzia este adevrat.
Sc1ema de in0eren,. a demonstratiei este<
P;ade6.rat.)
=;ade6.rat.)

11. T!P#$! &) >$"#M)?T>$) !?&#(T!5>
!ogica inductiv se ocupa cu studiul rationamentelor de la particular la
general, adica se ocupa cu studiul argumentelor )azate pe generalizare.%ntr2
un argument inductiv concluzia este mai general dec8t premisele din care a
fost o)tinut.
(orcul mistret este omnivor.
Ursul este omnivore.
"mul este omnivore.
(orcul mistret,ursul si omul sunt 1unele3 mamifere.
Toate mamiferele sunt omnivore.
6in acest e-emplu poate 4 o)servate proprietetile argumentelor
inductive7
1.(aracterul ampli*cator al concluziei in raport cu premisele
din care a 0ost obtinuta.1in timp ce 4ecare premise vor)este despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a 4 omnivore,concluzia este mai
generala decat 4ecate dintre premisele din care a fost o)tinuta,a4tmand ca
toate maniferele sunt omnivore3
2.(aracterul probabil al concluziei in raport cu premisele din
care a 0ost obtinuta. 1c5iar daca premisele sunt adevarate nu putem 4
siguri de adevarul concluziei, adica premisele nu constituie un temei
su=cient pentru concluzie, concluzia rmanand totusi pro)a)ila3
(rincipalele tipuri de argumente inductive sunt7inductia
complete,inductia incomplete,inductia prin simpla
enumerare,inductia stiinti*ca.
!nductia complete este, in fond o argumentare deductiv care
presupune ca7
1./-ista o clasa de o)iecte al carei numar de elemente nu este mare.
>.<iecare o)iect?element al clasei poate sa 4e e-aminat individual.
@.<iecare o)iect?element al clase are o anumita proprietate.
A.Se conc5ide ca intreaga clasa de o)iecte are respective proprietate.

/&A".& a 00-a
Subiecte )in +ariante )e bac re6ol+ateG
Subiectul 1.
3e dau urmtoarele propoziii#
!. 5nele visuri nu devin realitate.
'. ;icio emisiune de tiri nu este neinteresant.
(. 5nii elevi din clasa a =00-a sunt viitori studeni.
B. "oate prjiturile sunt gustoase.
CerineG
&. /recizai formula propoziiei '.
-. 9onstruii, at1t n limbaj formal, c1t i n limbaj natural, subalterna propoziiei B i
contradictoria propoziiei (.
9. &plicai e$plicit operaiile de conversiune i obversiune, pentru a deriva conversa i obversa
corecte ale fiecreia dintre propoziiile ' i (, at1t n limbaj formal, c1t i n limbaj natural.
%. .$plicai succint de ce propoziia ! nu se convertete corect.
.. Aeprezentai prin metoda diagramelor .uler propoziia categoric B. B puncte
"e6ol+are.
3tabilii formula corespunztoare fiecrei propoziii
! 3o/, '. 3e/ (. 3i/ B. 3a/
&. 3e/
-. :prop. B este 3a/, deci subalterna ei este 3i/
3i/ + 5nele prjituri sunt gustoase
-prop. ( este 3i/, deci contradictoria ei este 3e/.
3e/ , ;iciun elev din clasa a =00a nu este viitor student.
9. ?rop. 2 este 3e/. 3e/ prin conversiune este /e3, + ;icio emisiune neintersant nu este
emisiune de tiri.
3e/ prin obversiune este 3a non-/+ "oate emisiunile de tiri sunt interesante.
?rop. , este 3i/, prin conversiune devine /i3+ 5nii viitori studeni sunt elevi n clasa a
=00-a.
3i/ prin obversiune devine 3o non-/+ 5nii elevii din clasa a =00-a nu sunt non-
viitori studeni.
%.
.. /rop. ! este 3o/.
G F - F
3o/ conversiune /o3 . 3e ncalc legea distribuirii termenilor, termenul 3 apare
distribuit n concluzie, dar nu este distribuit n premis.
Subiectul 2.
3e dau urmtoarele propoziii#
!. "oi trandifirii roii sunt plcui privirii.
'. /uine metode didactice sunt inovative.
(. ;iciun coleg de camer nu-mi este prieten.
B. Aelativ puine fotografii nu sunt prelucrate pe calculator.
&. /recizai formula propoziiei '.
-. 9onstruii, at1t n limbaj formal c1t i n limbaj natural, contrara propoziiei ! i contradictoria
propoziiei (.
9. &plicai e$plicit operaiile de conversiune i obversiune, pentru a deriva conversa i obversa
corecte ale fiecreia dintre propoziiile ! i ', at1t n limbaj formal, c1t i n limbaj natural.
%. .$plicai succint de ce propoziia B nu se convertete corect.
.. Aeprezentai prin metoda diagramelor .uler propoziia categoric (.
&. 3i/
-. /rop. ! este 3a/, deci contrara este 3e/, ;iciun trandafir rou nu este plcut privirii.
/rop. ( este 3e/ deci contradictoria este 3i/, 5nii colegi de camera mi sunt prieteni.
9. /rop ! este 3a/,deci conversa este /i3, 5nele obiecte placate privirii sunt trandafiri
roii. 6bversa este 3e non-/, ;iciun trandafir rou nu este neplcut privirii.
/rop. ' este 3i/. 9onversa este /i3, 5nele activiti innovative sunt metode didactice.
6bversa lui 3i/ este 3o non-/, 5nele metode didactice nu sunt non-inovative.
%. /rop B este 3o/. G F - F
3o/ conversiune /o3 . 3e ncalc legea distribuirii termenilor, termenul 3 apare
distribuit n concluzie dar nu este distribuit n premis.