Umorul Amintirilor din copilrie are ca surs, n primul rnd, comicul de
situaie, cci unele ntmplri sunt hazlii prin nsi natura lor. Astfel sunt momentul plecrii la Iai, ntmplarea de la rohatca Pcurari, nfiarea dezolant, aproape roteasc, a zmeilor lui mo !uca sau imainea dsclimii adunate la seminarul de la "ocola. #iferena dintre intenie i realitate, neconcordana dintre aparen i esen, nepotri$irea dintre situaii i rezol$area lor n mod neateptat sunt tot attea surse ale umorului care au ca urmare opoziiile ntre di$erse ntmplri, situaii i fapte. Astfel apar opoziiile dintre ndurile de clurie ale lui %ic i imposi&ilitatea comunicrii lor, tristeea celor hrzii surhiunului i &ucuria fetelor i a flcilor rmai n sat, dintre tul&urarea lui mo !uca i &ucuria din final a copiilor. #eose&it de semnificati$ este i imainea real a smroaelor de cai ai &trnului n e$ident discrepan cu prerea "marandei care $edea n ei doi cai ca doi zmei. "urs a umorului este i trecerea de la lucrurile serioase la lum, schim&area reistrului rememorrii, e$itnd totodat i cderea n urcioasa ntristare. Astfel, e$ocnd liric uni$ersul satului, pentru a nu cdea n melancolie, 'rean introduce o $or& de duh( ... i cte alte petreceri pline de $eselie nu se fceau pe la noi, de)i prea tot anul zi de sr&toare* +or&a unei &a&e( " dea #umnezeu tot anul s fie sr&tori i numai o zi de lucru, i atunci s fie praznic i nunt. ,*...- Umorul lui 'rean, realizat printr)o di$ersitate de procedee, are calitatea de a pune n e$iden draostea fa de oameni, el nu sancioneaz, nu d $erdicte morale, ci pri$ete cu nduin micile defecte omeneti.