100%(1)100% нашли этот документ полезным (1 голос)
124 просмотров10 страниц
În aceeaşi perioadă, un ţăran basarabean se prezintă la direcţia "Aurorei", se dezbracă, îşi arată trupul brăzdat de răni sîngerînde şi povesteşte: „Sunt din Păpuşoi. Preşedintele cooperativei noastre ne-a furat 30 000 de lei. Tribunalul l-a obligat să ni-i restituie. A devenit primarul comunei! Ieri ne-a arestat, pe şase ţărani şi pe mine, şi ne-a pus sub escorta a şapte jandarmi. Trecînd printr-o pădure, jandarmii ne-au spus să mergem în şir, unul după altul. Eram legaţi fedeleş; ne-am dat seama că trebuia să fim omorîţi.
Asta urma să se şi întîmple. Au tras şi am căzut cu toţii.
Cei care mai gemeau au fost loviţi cu patul puştii-n cap.
Eu n-am gemut. Am strîns din dinţi. Jandarmii ne-au percheziţionat. Ne-au luat banii, ne-au mîncat bucatele pe care le aveam în traistă şi apoi au plecat, crezîndu-ne morţi. Am fost singurul care n-am murit. Am luat trenul şi am venit să vă cer să-mi faceţi dreptate."
La început, redactorii au fost neîncrezători, dar telegraful
i-a anunţat că cei şase asasinaţi mai erau unde îi lăsase supravieţuitorul. Au fost depistaţi şi jandarmii „bolşevici", şi primarul „comunist" — pe scurt, întregul şi cumplitul adevăr.
Bărbatul a fost plimbat şi arătat în tot Bucureştiul. Mare scandal mare; interpelări!
Rezultat: a fost cineva arestat? Cine? Ghiciţi!
Ei bine, singurul arestat a fost... basarabeanul care a supravieţuit masacrului.
Оригинальное название
Panait Istrati denunta atrocitatile care se comit in Romania
În aceeaşi perioadă, un ţăran basarabean se prezintă la direcţia "Aurorei", se dezbracă, îşi arată trupul brăzdat de răni sîngerînde şi povesteşte: „Sunt din Păpuşoi. Preşedintele cooperativei noastre ne-a furat 30 000 de lei. Tribunalul l-a obligat să ni-i restituie. A devenit primarul comunei! Ieri ne-a arestat, pe şase ţărani şi pe mine, şi ne-a pus sub escorta a şapte jandarmi. Trecînd printr-o pădure, jandarmii ne-au spus să mergem în şir, unul după altul. Eram legaţi fedeleş; ne-am dat seama că trebuia să fim omorîţi.
Asta urma să se şi întîmple. Au tras şi am căzut cu toţii.
Cei care mai gemeau au fost loviţi cu patul puştii-n cap.
Eu n-am gemut. Am strîns din dinţi. Jandarmii ne-au percheziţionat. Ne-au luat banii, ne-au mîncat bucatele pe care le aveam în traistă şi apoi au plecat, crezîndu-ne morţi. Am fost singurul care n-am murit. Am luat trenul şi am venit să vă cer să-mi faceţi dreptate."
La început, redactorii au fost neîncrezători, dar telegraful
i-a anunţat că cei şase asasinaţi mai erau unde îi lăsase supravieţuitorul. Au fost depistaţi şi jandarmii „bolşevici", şi primarul „comunist" — pe scurt, întregul şi cumplitul adevăr.
Bărbatul a fost plimbat şi arătat în tot Bucureştiul. Mare scandal mare; interpelări!
Rezultat: a fost cineva arestat? Cine? Ghiciţi!
Ei bine, singurul arestat a fost... basarabeanul care a supravieţuit masacrului.
În aceeaşi perioadă, un ţăran basarabean se prezintă la direcţia "Aurorei", se dezbracă, îşi arată trupul brăzdat de răni sîngerînde şi povesteşte: „Sunt din Păpuşoi. Preşedintele cooperativei noastre ne-a furat 30 000 de lei. Tribunalul l-a obligat să ni-i restituie. A devenit primarul comunei! Ieri ne-a arestat, pe şase ţărani şi pe mine, şi ne-a pus sub escorta a şapte jandarmi. Trecînd printr-o pădure, jandarmii ne-au spus să mergem în şir, unul după altul. Eram legaţi fedeleş; ne-am dat seama că trebuia să fim omorîţi.
Asta urma să se şi întîmple. Au tras şi am căzut cu toţii.
Cei care mai gemeau au fost loviţi cu patul puştii-n cap.
Eu n-am gemut. Am strîns din dinţi. Jandarmii ne-au percheziţionat. Ne-au luat banii, ne-au mîncat bucatele pe care le aveam în traistă şi apoi au plecat, crezîndu-ne morţi. Am fost singurul care n-am murit. Am luat trenul şi am venit să vă cer să-mi faceţi dreptate."
La început, redactorii au fost neîncrezători, dar telegraful
i-a anunţat că cei şase asasinaţi mai erau unde îi lăsase supravieţuitorul. Au fost depistaţi şi jandarmii „bolşevici", şi primarul „comunist" — pe scurt, întregul şi cumplitul adevăr.
Bărbatul a fost plimbat şi arătat în tot Bucureştiul. Mare scandal mare; interpelări!
Rezultat: a fost cineva arestat? Cine? Ghiciţi!
Ei bine, singurul arestat a fost... basarabeanul care a supravieţuit masacrului.
Vai de omul de suflet care citete presa romneasc! n cursul evenimentelor care se desfoar n aceast Ba sarabie condamnat la exterminare, ar putea el oare s mai doarm noaptea fr s fie urmrit de comarul ororilor de scrise? Niciodat n istoria omenirii n nici un moment i n nici un loc n-au fost comise asemenea crime. nsui Abdul-Hamid, faimosul sultan rou", s-ar cutremura de groaz. Iar aceste nelegiuiri se comit la porile Occidentului pe timp de pace. Autorii lor sunt ofieri ai armatei acoperii de guvern. Acum o lun, ntr-o scrisoare public, ndrzneam vor bind despre teroarea dezlnuit de guvernul Brtianu s fac o aluzie la nchisorile ce rsun de strigtele deinuilor nevinovai i de chinurile lor. De altfel, nu dezvluiam dect fapte banale la noi. ntreaga pres interesat mi-a srit n cap, m-a acoperit de injurii, declarnd c afirmaiile mele erau rodul imaginaiei mele de romancier scabros". Dar vai, peste puin vreme, un nou eveniment mi-a dat dreptate i a dovedit oamenilor de bun-credin c nu mi-am denigrat ara" n nici un fel, c nu am confundat ororile gu vernului cu naiunea care ptimea. Pur i simplu consta tam i nregistram fapte. 1Citind n Le Quotidien anunul achitrii locotenentului Morrescu, acuzat de restabilirea prin teroare a linitii" Basarabiei, Panait Istrati a trimis ziarului textul de fa. Le Quotidien l-a publicat sub titlul Panai t Istrati dnonce les atrocits qui se perptrent en Roumanie" n 13 i 14 decembrie (cf. Cahiers Panait Istrati, 10,1993, p. 82). Indit n romn, trad. Cristina Aninoiu (n. I.U.). 221 ntre banchet i ciomgeal Astzi vorbesc popoarelor civilizate despre suferina unei provincii chinuite i strig: Ajutor! n acest moment de opt zile ncoace se desfoar, sub privirile Consiliului de Rzboi de la Bucureti, unul dintre cele mai monstruoase procese, un proces pe care presa romneasc l numete pe drept cuvnt inimaginabil". Este procesul locotenentului Morrescu, unul dintre nu meroii cli ai Basarabiei, aceast Basarabie pacificat" fr-ncetare de la anexare ncoace. Cine este Morrescu? Este ofierul care, depind limitele cruzimii, i-a deter minat superiorii s-l aduc n faa justiiei militare, pe el i nc 21 de complici, subordonai care executau, sub ordi nele sale, ameninri cu moartea i molestri. Nu te bucura prea mult, cititorule, cci monstrul, singu rul responsabil de crimele comise, de nelegiuirile mrturi site, s-a prezentat n faa judectorilor ca acuzat n stare de libertate, n timp ce toi soldaii inculpai erau ntemniai! Aceasta este justiia militar romn! Ce i se reproeaz lui Morrescu? Trimis la frontiera Nistrului n perioada n care dezer torii ucrainieni ntorceau spatele Sovietelor barbare" i cu tau azil provizoriu n Basarabia civilizatului" Brtianu, locotenentul Morrescupe ct de patriot, pe att de descurc re a neles c era de datoria lui s se achite concomi tent de dou sarcini: s apere frontiera i s se mbogeasc. Veche practic pe timp de rzboi, locotenentul ordon s se trag n brcile cu refugiai. Familiile debarcate pe malul romnesc au fost mpucate pe loc. Asta se numete a-i face datoria". Restul era mai simplu i nu-l privea dect pe el: deposeda cadavrele de tot ce aveau pe ele bani, biju terii, blnuri , n schimbul crora Morrescu achiziiona cai ucrainieni. Din cadavre a fcut un cimitir pe Nistru". Nu fcea nici un proces-verbal i... nu se oprea. 222 1925 Vei spune c avea ordin s someze legal nainte de a tra ge. Da, dar Morrescu cunotea asasinatele oficiale din 1907, ale cror victime fuseser miile de rani romni revoltai, mpucai fr somaii legale; i atunci... Ce credei?", le striga soldailor ngrozii. Tragei, pen tru numele lui Dumnezeu! Eu respect legea, guvernul i pe Dumnezeu!" Nu inventez. Traduc din presa romneasc, pentru ca toat lumea s poat citi sau s se fac a citi. Iat textual (din Lupta i Aurora): n faa Consiliului defileaz fotii soldai, astzi redeve nii ciobani i rani. Ei povestesc firesc fragmente din epo peea Nistrului, fapte de nedescris: Acuzarea i Aprarea ascult, ngrozite, relatarea scenelor de execuie, ce par in ventate de fantezia unui romancier dornic de senzaii noi: execuii n mas, n grup i individuale. Dini spari cu pum nul, masacrarea copiilor, femeilor i btrnilor. S-au vzut sol dai plngnd i refuznd s trag n fiinele omeneti care cdeau n genunchi i cereau ndurare. n cele din urm au fost obligai s trag: Morrescu i biciuia i-i amenina cu moartea pe birou avea n permanen grenade. Am primit mai multe lovituri dect am fire de pr n cap!, declar un nefericit." Momente de groaz Scen descris de un ran: mama unui copil de trei ani tocmai fusese mpucat; executorului i se face mil de co pil i i-1 aduce lui Morrescu. nc nu l-ai mpucat?, strig acesta. Ce ru poate s fac, d-le locotenent? S-i ntlneasc mama! i soldatul trage. Putea s fac altfel, tiind c domnul lo cotenent, dac nu i s-ar fi supus, l-ar fi putut desfigura? Ali soldai relatau: 223 ntre banchet i ciomgeal Aveam ordin s-i mpucm pe toi cei aflai pe Nistru, chiar pe cei care se supuneau. ntr-o noapte am descoperit un grup de brbai, femei i copii. S-au aruncat la picioare le noastre. Am tras; mureau strignd: mam! tat! Soldatul Coroma povestea: ntr-o zi, pe cnd mpucam, mpreun cu ali ofieri, un grup de refugiai, unul dintre ei n-a fost dect rnit. Morres cu l-a omort, lovindu-l cu revolverul n tmpl, iar apoi s-a dus s cnte la ambal. Caporalul Zaharia, fost ef de pichet, declar c, dup ce l-a btut pn la snge, Morrescu l-a ntrebat de ce l-a btut. Cum cellalt rspunse c nu tie... Ca s iei not c n noaptea asta vor trece patru indi vizi": doi de pe malul sta i doi de pe malul cellalt. Trebuie s-i lsm s se apropie i s-i mpucm. Nu i-am mpucat dect pe cei de pe cellalt mal. Cei din partea malului nostru, avertizai, n-au venit. Alt dat mi se aduce la cunotin c, n timpul nopii, patru evrei trebuie s treac Nistrul. Am ordin s-i aduc la post. Respec tivii trec. i arestez. Morrescu a but cu ei toat noaptea, a cntat la balalaic i i-a pus s danseze n faa lui. n zori, toi patru au fost mpucai. Soldatul Bolohan declar: N-am omort dect o femeie, un copil i un brbat sub ame ninarea locotenentului. Soldatul A. Luxandrei, sub ameninarea mpucrii, a spus c a participat la asasinarea a doi brbai, dou femei, a unui copil i a soldatului romn Gheorghe. Ar fi putut adau g el s fie adui vii la post, dar eful nostru nu dorea prizonieri. ntrebat de preedintele Tribunalului, colonelul Iordches- cu, care erau motivele care l-au fcut pe Morrescu s-l trimi t n faa Consiliului de Rzboi, soldatul rspunse: Pentru c am refuzat s m supun; am refuzat s ucid oameni nevinovai. Crimele pe care le-am comis m urm resc i astzi. 224 1925 Dar iat un mpucat care n-a murit, martorul Zeidel Katz, negustor la Vrlejeni. Dei cetean linitit, ca evreu, este suspectat de bolevism i condamnat la moarte de Morrescu. Doi soldai l aresteaz. Katz reuete s evadeze. Este prins i Morrescu i pretinde 5000 de lei n schimbul eliberrii. Katz pltete. Dup cteva zile este rearestat: alt pretenie de rscumprare. Katz refuz. Morrescu l plmuiete. ntre timp, primarul comunei i un ran cer eliberarea lui Katz. Morrescu i ia mandolina din cui i cnt n faa lor: Azi am omort trei,/ Mine voi omor ase! n noaptea urmtoare, Katz primete patru gloane. Di mineaa, Morrescu d ochi cu rnitul i-i spune: Ce pcat c nu te-au omort!" ngrozitoarele isprvi ale monstrului Morrescu Mi-e imposibil s traduc coloanele lungi consacrate de pre sa romneasc acestui proces. Situaia delicat a Consiliului l oblig pe preedinte s suspende frecvent edinele. Dintre sutele de crime rezultate din declaraiile martorilor i ale soldailor, ancheta nu a reinut dect 33. Celelalte sfideaz imaginaia i nu pot fi reconstituite. Acuzatul Morrescu, brut mndr, dichisit, zmbitor i cinic, sosete la edin cu ntrziere, i recunoate crimele i rmne nepstor n faa revelrii ororilor sale. Se apr, invocnd teama de bolevism! Toate aceste familii de refugiai, cu femei, btrni i copii mici, sunt pentru el ageni bolevici. i toi sunt evrei". Sol daii declar c, de team s nu fie omori, au sfrit prin a crede c agenii erau evrei"! Din toate comunele nvecinate, soldaii aduceau la post steni, cruai i barcagii; pe de o parte, i torturau, ca s-i oblige s dezvluie traficul de contraband, pe de alta, i convingeau s fac contraband, oferindu-le 100 de ruble pe cap de refugiat"! Printre altele, declaraia lui Toader Bunghi, agricultor ba sarabean din Senatobca, este cutremurtoare i incredibil: 225 ntre banchet i ciomgeal Adus la post i reinut, a fost btut timp de trei sptmni sub acuzaia de comer cu refugiai. Martorul declar c nu a avut niciodat de-a face cu refugiaii, dar Morrescu i-a spus c va fi btut pn va mrturisi." Morrescu inventeaz torturi A fost efectiv torturat ziua de ofier, iar noaptea, de sub alternii acestuia. n cele din urm, vzndu-se n pericol de moarte, a mrturisit. Interogat de preedinte n legtur cu tipul de tortur n durat, martorul dezvluie o tortur necunoscut pn atunci: i puneau degetele ntre dou ipci de lemn pe care le strn- geau continuu. Durerea era att de mare, nct torturatul le ina, iar sngele i nea pe gur i pe nas. Dup fiecare lein urma o pauz, pentru ca apoi s se schimbe tipul de tortur. Era lovit peste picioare cu btele. Victima era atr- nat cu capul n jos i i se mpungeau alele cu baionetele. n beciul postului, unde se aflau celelalte victime, un agent de-al lui Morrescu le-a cerut 60 000 de lei pentru a fi pui n libertate." Martorul Luca Gheciov confirm cele spuse i adaug c, n aceeai perioad, el i fiul su n vrst de 16 ani au fost torturai n acelai mod i sub aceeai acuzaie i c Mor rescu le-a cerut 100 000 de lei pentru a fi pui n libertate. O declaraie care a stmit senzaie a fcut-o cruaul Chi- ric din Voroncan. Doi indivizi de-ai lui Morrescu i-au pro pus s transporte refugiaii" evrei, operaie pentru care ofierul se oferea s plteasc 100 de ruble" de cap pre dat. Refuznd, Chiric a fost arestat la fel i fiul su, prima rul comunei i ali rani. Toi au fost supui la torturi. Plngnd n faa Consiliului, btrnul povestete c a srutat minile clilor i a cerut ndurare n numele celor cinci copii ai si. Monstrul a rspuns: Mie nu mi-e fric de nimeni, nici de Dumnezeu! Eu sunt aici Dumnezeu, eu sunt totul!" Ziarul Aurora scrie: Unele depoziii fac s vi se ridice prul mciuc." 226 1925 Iat mrturia barcagiului David Fitoca: Avea n mn o declaraie scris, potrivit creia Morrescu i autoriza sub alternii s fac contraband ntre Senatobca i Voroncan i s aduc refugiaii la post. Martorul a adus el nsui un numr considerabil de refugiai. Toi au fost mpucai. Cea surile, bijuteriile, argintria, blnurile i hainele lor au fost luate de Morrescu, iar cadavrele, despuiate, au fost arun cate n Nistru. Comisarul regal (Acuzarea): Rog Consiliul s rein aceste fapte, pentru c susin i voi susine c li s-a ntins o curs refugiailor pentru a-i atrage pe teritoriul nostru. Mrturia drului N. Cobjila, medic la spitalul din Zlni- ceni, e edificatoare. Este un om de o remarcabil cinste profe sional i civic. Martorul declar c primea zilnic cadavre trimise de la post, printre ele aflndu-se o mulime de femei, btrni i copii. Cadavrele erau examinate; cauza morii era aceeai: execuia prin mpucare. Acuzarea: Martorul s ne spun dac Morrescu l anuna antici pat c vor sosi cadavrele i dac este adevrat c a fost o dat avertizat s rmn acas, urmnd s le ia n primi re dup o zi sau dou. Medicul: Este adevrat, Morrescu mi-a spus acest lucru, dar... dis cret." Amuzamentele monstrului Toi soldaii, acuzai sau martori, care au activat sub ordi nele lui Morrescu folosesc doi termeni a cror semnifica ie a fost stabilit de Consiliul de Rzboi: expresiile a achita" i a svri fapte". A achita" nsemna a-1 ucide pe individul trimis sub escort. Cnd eful striga soldailor care duceau pizonierul cuvntul achitat, nsemna c prizonierul trebuia mpucat pe traseu. A svri fapte" nsemna aproximativ acelai lucru. n fiecare diminea, Morrescu ntreba: Ei, ce-ai mai svrit?" 227 ntre banchet i ciomgeal i vai de cel care ntrzia prea mult s-i svreasc" fapta, vai de cei care trebuiau s achite" i nu achitau": erau b tui pn la snge i ameninai cu moartea. n schimb, orice crim era recompensat cu o permisie. Un soldat declar: Am stat un an i jumtate fr o zi de permisie. i atunci a trebuit s ucid i eu ca ceilali!" Nici amuzamentele nu lipseau la post. Victimele descriu orgiile i sadismul lui Morrescu. Martorul loim Landen a povestit cum ntr-o sear, nchis n beci laolalt cu ali trei nenorocii, a suferit cele mai odioase umiline: Ca om btrn ce eram, plngeam de ruine privind cum aceti tineri, de vrsta nepoilor mei, i bteau joc de bar ba mea alb; am fost obligat s cnt precum cocoii, s dansez i s-mi dau palme." Guvernul este complice n Romnia, monstruozitile nu mai impresioneaz pe nimeni. Anul trecut, dou fapte extraordinare ne-au permis s spe rm c regimul terorist intr n agonie. nti, faimoasa panama a paapoartelor". Generalul Vito- ianu, patriot", fratele ministrului Comunicaiilor, a creat o societate fictiv, numit Petrolul Naional, menit s cum pere la un pre de nimic terenurile ranilor. Friorul", dn- du-i o mn de ajutor, a fabricat paapoarte pentru a-i trimite pe nenorocii n Chile. (Reinei faptul c aceti nefericii erau chiar cei care tocmai se eliberaser de sub jugul maghiar! Nu se dorea dect pmntul lor.) Dar izbucnete scandalul. La Cherbourg, un transport de rani afl c cei care i-au precedat n drumul spre Chile mor de foame. Unii ncearc s se sinucid. Ziarele din ar miros afacerea i descoper c omenii de paie" ai generalului sunt hoi de cai, recidiviti. Un judector de instrucie face apel la patriot", l face s mrturiseasc i l aresteaz... Dar soldatul se trezete i, lund un revolver, trage asupra judectorului! 228 1925 Subsecretarul de stat Franasovici, direct interesat, i d demisia, dar ministrul, fratele escrocului, nu se urnete din scaun. Dl Brtianu, interpelat n legtur cu starea de sntate a Cabinetului, rspunde: Toat lumea este bine mersi!" Rezultat: linite. Al doilea fapt... n aceeai perioad, un ran basarabean se prezint la direcia Aurorei, se dezbrac, i arat trupul brzdat de rni sngernde i povestete: Sunt din Ppuoi. Preedintele cooperativei noastre ne-a furat 30 000 de lei. Tribunalul l-a obligat s ni-i restituie. A devenit primarul comu nei! Ieri ne-a arestat, pe ase rani i pe mine, i ne-a pus sub escorta a apte jandarmi. Trecnd printr-o pdure, jan darmii ne-au spus s mergem n ir, unul dup altul. Eram legai fedele; ne-am dat seama c trebuia s fim omori. Asta urma s se i ntmple. Au tras i am czut cu toii. Cei care mai gemeau au fost lovii cu patul putii-n cap. Eu n-am gemut. Am strns din dini. Jandarmii ne-au per cheziionat. Ne-au luat banii, ne-au mncat bucatele pe care le aveam n traist i apoi au plecat, crezndu-ne mori. Am fost singurul care n-am murit. Am luat trenul i am venit s v cer s-mi facei dreptate." La nceput, redactorii au fost nencreztori, dar telegraful i-a anunat c cei ase asasinai mai erau unde i lsase supra vieuitorul. Au fost depistai i jandarmii bolevici", i pri marul comunist" pe scurt, ntregul i cumplitul adevr. Brbatul a fost plimbat i artat n tot Bucuretiul. Mare scandal mare; interpelri! Rezultat: a fost cineva arestat? Cine? Ghicii! Ei bine, singurul arestat a fost... basarabeanul care a su pravieuit masacrului. Eu sunt stpnul!" O s-mi spunei c sunt romancier. Probabil. Pentru moment i aici nu sunt dect traductorul ziare lor romneti din vara trecut. Adaug un al treilea fapt, care urmeaz celor anterioare. E vorba despre deputatul opo 229 ntre banchet i ciomgeal ziiei, dl Pan Halippa, basarabeanul care a cunoscut bln- deea" arismului pentru atitudinea sa iredentist, ex-mi- nistru dup mplinirea propriului vis. Pan Halippa se afl n circumscripia sa electoral, i revede patria natal, dis cut cu concetenii i cu alegtorii si. Jandarmii dlui Brtianu l aresteaz. Sunt deputat", strig nefericitul. Mi se...", rspunse locotenentul, aici eu sunt stpn, iar tu, tu eti bolevic!" i ct ai clipi din ochi, deputatul a fost umplut de snge. Lsai-m s telegrafiez, s v dovedesc cine sunt!", ipa nefericitul. Ofierul l maltrateaz i mai i. n cele din urm sose te primarul, iar deputatul e lsat s telegrafieze regelui su. Rezultat: ofierul agresor a fost transferat... ntr-o sta iune balnear din judeul Constana n plin sezon estival. i dvs. zicei c sunt romancier? i v mai mirai c exis t un Tatar Bunar1n care 485 de oameni sunt judecai de un clu? Credei c n epoca noastr o naiune mai poate s dis pun de ea nsi sau, cel puin, s-i gseasc mntuirea n i prin ea nsi? C acest lucru s-ar putea ntmpla cum va n Romnia? Tot ce a avut Romnia ca element de avangard a fost ucis sau aruncat n temni. Stare de asediu. Fr pres. Drept de ntrunire numai n prezena comisarului. Se scrie i se discut numai ce poate fi controlat i aprobat de ctre gu vern. Opoziia? Trei sau patru grupri care contempl fe restrele palatului regal, de unde ateapt putere i avere. Iar jos de tot, o populaie n zdrene care se teme de exe cuii. Deasupra tuturor, o mn de guvernani i armata lor de partizani care dein ntreaga avere a rii. Srman Romnie!