0 оценок0% нашли этот документ полезным (0 голосов)
107 просмотров3 страницы
O ştiam, de altfel, în clipa plecării de pe pămînturi depărtate. Ştiam că aici fuseseră pălmuiţi, bătuţi, nu numai bieţii muncitori, aşa cum am fost eu unul pînă acum un an, ori cum sunt astăzi pe alt ogor; ştiam că au fost atacaţi nu numai ziarişti, dar că au fost loviţi pînă şi oameni din fruntea partidelor, oameni de stat ca dnii Pan Halippa, drul Lupu, Dobrescu — ca să nu mai vorbesc de atîţia alţii care s-ar mulţumi poate şi cu bătaia cotidiană, numai să fie scoşi din întunericul beciurilor.
Ştiam şi faptul, şi mai grav, al impunităţii tuturor acelora care au bătut şi bat.
Оригинальное название
Perspectivele mele in Romania. Intre banchet si ciomageala - Panait Istrati (1925)
O ştiam, de altfel, în clipa plecării de pe pămînturi depărtate. Ştiam că aici fuseseră pălmuiţi, bătuţi, nu numai bieţii muncitori, aşa cum am fost eu unul pînă acum un an, ori cum sunt astăzi pe alt ogor; ştiam că au fost atacaţi nu numai ziarişti, dar că au fost loviţi pînă şi oameni din fruntea partidelor, oameni de stat ca dnii Pan Halippa, drul Lupu, Dobrescu — ca să nu mai vorbesc de atîţia alţii care s-ar mulţumi poate şi cu bătaia cotidiană, numai să fie scoşi din întunericul beciurilor.
Ştiam şi faptul, şi mai grav, al impunităţii tuturor acelora care au bătut şi bat.
O ştiam, de altfel, în clipa plecării de pe pămînturi depărtate. Ştiam că aici fuseseră pălmuiţi, bătuţi, nu numai bieţii muncitori, aşa cum am fost eu unul pînă acum un an, ori cum sunt astăzi pe alt ogor; ştiam că au fost atacaţi nu numai ziarişti, dar că au fost loviţi pînă şi oameni din fruntea partidelor, oameni de stat ca dnii Pan Halippa, drul Lupu, Dobrescu — ca să nu mai vorbesc de atîţia alţii care s-ar mulţumi poate şi cu bătaia cotidiană, numai să fie scoşi din întunericul beciurilor.
Ştiam şi faptul, şi mai grav, al impunităţii tuturor acelora care au bătut şi bat.
NTRE BANCHET I CIOMGEAL1 Iubite D[omnu]le Nichifor Crainic, n inimosul d-tale articol din Cuvntul de ieri2spuneai: Scriitorii romni au fa de Panait Istrati o datorie: aceea de a-l primi frete i srbtorete." mi vei ngdui s spun c ai cerut prea mult? Eu a fi mai recunosctor confrailor i d-tale dac ai binevoi s v adu cei aminte de o alt datorie, de una mult mai grabnic: aceea de a face s am permisiunea i libertatea de a m plimba i eu pe jos prin Bucureti. A vrea i eu, ca tot ceteanul panic care n-a fcut nici un ru personal cuiva, s revd oraul n care am trit ani de-a rndul, n care am avut bucurii i am i ptimit. Nu mai tiu cum o fi Cimigiul cel plin de rbdri prji te i de mucuri de igri; nici Grdina Sfntu Gheorghe, pe ale crei bnci ateptam, pe zile cu soare, ivirea unui stpn care s aib nevoie de brae; nici strada Sfinilor, de unde porneam, pe zpad pn la genunchi, ca s duc servitori pe la curi boiereti; nici calea Vcretilor, pe unde beam ceai cu oameni care vorbeau mult, din prea mult inim... Nu mai tiu cum sunt astzi toate aceste locuri pe unde lupul, care e viaa, a mncat deseori oaia care eram eu acum 20 douzeci! de ani. i a vrea s le revd. i nu pot. Nu pot, fiindc, dei de zece zile n Bucureti, am fost n tiinat chiar de la sosire c dreptul acesta sfnt de a-mi re vedea pmntul de unde am ieit nu-1 mai am. O tiam, de altfel, n clipa plecrii de pe pmnturi depr tate. tiam c aici fuseser plmuii, btui, nu numai bieii muncitori, aa cum am fost eu unul pn acum un an, ori 1Datat Bucureti, 4 septembrie 1925, scrisoarea a aprut n Facla, 7 sept. (n. LU.) 23 septembrie. Cuvntul, cotidian bucuretean fondat de Titus Ena- covici, colabora cu Nichifor Crainic i Pamfil eicaru (n. red.). 202 1925 cum sunt astzi pe alt ogor; tiam c au fost atacai nu numai ziariti, dar c au fost lovii pn i oameni din fruntea parti delor, oameni de stat ca dnii Pan Halippa1, drul Lupu2, Dobrescu3 ca s nu mai vorbesc de atia alii care s-ar mulumi poate i cu btaia cotidian, numai s fie scoi din ntunericul beciurilor. tiam i faptul, i mai grav, al impunitii tuturor ace lora care au btut i bat. Cunoteam toate acestea. i totui... mi ziceam c nu se poate s nu mai fi rmas o pojghi de ruine pe obrajii oamenilor care stpnesc acest pmnt; i nu ruine fa de mine, ci fa de oamenii acestei Frane, fa de care avem atta nevoie i ai crei fruntai mi urau la plecare o bun sosire, duioase amintiri din timpul ederii n ara mum i o bun ntoarcere pe pmntul strin n care sunt pe cale de a sdi o grdin romneasc". mi ziceam, dar m-am nelat. i dovad c m-am nelat e ntiinarea oficial pe care mi-o face azi Sigurana General, printr-un director al ei, c trebuie s nu ies pe strad dac nu vreau s fiu mi-e ruine s scriu cuvntul , s fiu... btut.4 Da, dac nu vreau s fiu btut", s stau acas. M ntreb ns dac mi-e ngduit s stau i acas. i dac nu? Atunci? S plec? Dar mi-e ngduit cel puin s plec? i s plec cu capul i mdularele zdravene? i dac nu, atunci? Atunci, mi trimite vorb prefectul Poliiei Capitalei, a- tunci i dm doi ageni ca s te nsoeasc. 1Pantelimon Halippa (1883-1979), publicist i om politic romn din Basarabia: ca preedinte al Sfatului rii (1918), a hotrt unirea Basa rabiei cu Romnia; dup 1919, n repetate rnduri ministru (n. red.). 2Nicolae Lupu (1876-1946), medic i om politic romn: preedin tele Partidului rnesc (1924-1926) n. red. 3Demetru I. Dobrescu (1869-1948), avocat i om politic romn: mem bru al Partidului Naional-rnesc; membru fondator al seciilor ro mne ale Ligii Drepurilor Omului i Ligii Contra Teroarei (n. red.). 4Dosarul Siguranei Generale relev c Panait Istrati era suspec tat de a fi trimisul comunitilor francezi, cu misiunea de a stabili le gturi cu micarea comunist din Romnia (n. A.O.). 203 ntre banchet i ciomgeal Mulumesc de cinste, dar o ntrebare: S m nsoeasc cu ce scop? Ca s fiu aprat? Ori ca s fiu recunoscut de btui? S zicem c e pentru ca s fiu aprat. Ei bine, dac e aa, nu! Nu primesc cadoul, cci aa cum am tiut eu s m apr toat viaa, chiar n mpria lui Abdul-Hamid, cea fr de lege, voi ti eu s m descurc i singur din iele n care singur m-am ncurcat. Pe lng asta, mai cred c acela care a fost altdat n soit de doi ageni ce-1 conduceau n beciurile poliiei, nu se va simi prea bine ntre aceti doi prieteni, nvrtindu-le azi bastonaul sub nas. n schimb nu m adresez hamalilor" de la Brila , i rog pe scriitorii romni, care pot s se plimbe prin Bu cureti i crora nu le par un om prea ru, s binevoiasc a-mi asigura i mie o plimbare n ara mea. Iar dup ce voi prsi Romnia, s-i aduc cu toii aminte c datoria lor, pe viitor, nu e de a[-i] srbtori" pe oamenii de cinste care vin de afar, ci de a-i pzi de cini, cci ara noastr e as tzi un sat att de populat cu cini, nct nici cu o mie de ciomege nu te mai poi plimba linitit.