Вы находитесь на странице: 1из 104

„Cu pãrinþii la ºcoalã“

Preadolescenþa
ºi Adolescenþa
Ghid pentru pãrinþi
Autoare:
Domnica Petrovai
Adina Botiº
Diana Tudose
Sorina Constandache

Expertizã ºi coordonarea activitãþii


de scriere a ghidului:
Domnica Petrovai

Coordonare Proiect:
Georgeta Pãunescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi /
Organizaþia Salvaþi Copiii România. - Bucureºti :
Speed Promotion, 2008
ISBN 978-973-8942-66-0

343.541:3-053.2
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
CUPRINS

Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”?

PARTEA I DISCIPLINAREA COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSÃ ÎNTRE 12-18 ANI

Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi ºi (pre)adolescenþã


Despre provocarea biologicã
Despre provocarea psihologicã
Ce pot face pãrinþii

Capitolul 2 Despre limite ºi consecinþe


Cum stabilim limitele
Cum utilizãm consecinþele

Capitolul 3 Pe scurt despre micile „provocãri” 3


în relaþia adolescent – pãrinte.
Cum sã le faci faþã?

PARTEA II PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE


DE DISCIPLINARE POZITIVÃ
ªedinþa 1 Introducere
ªedinþa 2 Cum sprijinim dezvoltarea copilului?
ªedinþa 3 Ce sunt comportamentele problematice
ªedinþa 4 Monitorizarea comportamentelor problematice
ªedinþa 5 Cum identificãm cauzele comportamentelor problematice
ªedinþa 6 Managementul comportamentelor problematice
ªedinþa 7 Dezvoltare de abilitãþi – rezolvarea de probleme
ªedinþa 8 Planificarea pentru situaþii cu grad ridicat de risc
ªedinþa 9 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – I
ªedinþa 10 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – II
Încheierea programului
Introducere Au pãrinþii nevoie de o
„ºcoalã a pãrinþilor”?
Rolul de pãrinte implicã foarte multe cunoºtinþe ºi abilitãþi
necesare zi de zi. Problema este cã aceste cunoºtinþe ºi abilitãþi nu
sunt înãscute sau nu apar atunci când devii pãrinte. Fiecare dintre noi
învãþãm sã fim pãrinþi de la cei din jurul nostru, de la pãrinþii noºtrii,
din informaþiile pe care le auzim sau le citim. Uneori însã ceea ce
învãþãm interacþionând cu ceilalþi nu este suficient pentru a fi
pãrintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta ºi pentru a
creºte sãnãtos fizic ºi mental. De multe ori, pãrinþii au întrebãri la care
nu au rãspunsuri sau observã comportamente ale copilului lor la care
nu ºtiu cum sã reacþioneze. Acest ghid este construit pentru a oferi
un sprijin pãrinþilor care îºi doresc sã ºtie mai multe despre ceea ce
ar putea sã facã pentru sãnãtatea ºi starea de bine a copilului lor.

n Cum a fost construit acest ghid?


Ghidul a apãrut la iniþiativa organizaþiei non-guvernamentale
Salvaþi Copiii – România ºi a autoarelor, care au dorit sã ofere
tuturor celor care lucreazã cu pãrinþii sau chiar direct pãrinþilor, o
4 resursã cu cele mai relevante informaþii testate ºi validate ºtiinþific
despre disciplinarea copilului ºi despre parenting. Experienþa
autoarelor în consultanþa psihologicã ºi educaþionalã oferitã pãrinþilor
a stat la baza acestui ghid care sintetizeazã informaþiile esenþiale de
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

care are nevoie un pãrinte pentru a-ºi construi o relaþie sãnãtoasã ºi


funcþionalã cu copilul sãu.
Numeroase studii ºtiinþifice au identificat acele cunoºtinþe ºi
abilitãþi ale pãrinþilor ºi adulþilor din viaþa copilului care sunt necesare
ºi esenþiale pentru ca, copilul sã se poatã dezvolta sãnãtos, atât fizic
cât ºi emoþional ºi social. Ghidul de faþã vã oferã o sintezã a acelor
cunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor, esenþiale pentru optimizarea
dezvoltãrii cognitive, sociale ºi emoþionale a copiilor ºi pentru
facilitarea unor relaþii sãnãtoase ºi funcþionale între pãrinþi ºi copii.

n Cui se adreseazã ghidul?


Ghidul se adreseazã tuturor celor care îºi propun sã ofere un
sprijin pãrinþilor care doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitãþile,
cunoºtinþele ºi comportamentele de disciplinare ºi educare a
copilului lor, educatori, profesori, psihologi, medici.
n Cum este structurat ghidul?

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Ghidul este structurat pe câteva capitole care descriu principiile
disciplinãrii copiilului, cele mai frecvente probleme care pot apãrea ºi
un program de training al pãrinþilor structurat pe 10 sesiuni. Aceste
sesiuni sunt orientative, ele pot fi adaptate în funcþie de nevoile ºi
de prioritãþile pãrinþilor.

n De ce un training al pãrinþilor?
Atât pãrinþii cât ºi educatorii/ profesorii reprezintã o sursã ºi un
context de învãþare esenþial pentru copil. Comportamentele copiilor
se învaþã în contextele de interacþiune cu alþi copii, cu pãrinþii ºi cu
profesorii. Pentru a sprijini copiii în a învãþa atitudini ºi comporta-
mente funcþionale cu scopul menþinerii sãnãtãþii emoþionale ºi
sociale a acestora, este necesarã implicarea tuturor celor care
interacþioneazã cu copilul – pãrinþi, profesori, colegi, media.

Copilul învaþã comportamentele din interacþiunea cu cei din jurul sãu. În con-
secinþã, schimbarea unui comportament al copilului implicã în fapt ºi schimbarea
comportamentelor celor din mediul sãu – pãrinþi, profesori, colegi, prieteni.

n Care sunt modalitãþile de încurajare


de cãtre profesioniºti a implicãrii pãrinþilor
în educaþia copiilor?
Pentru ca pãrinþilor sã le fie încurajat comportamentul de
implicare în programele educaþionale ale ºcolii este necesar ca
aceºtia sã perceapã beneficiile acestor întâlniri în ºcoalã ºi sã se
simtã confortabil emoþional când interacþioneazã cu profesorii. Dacã
pãrintele este „chemat” la ºcoalã doar atunci când copilul are
probleme de indisciplinã, atunci pãrintele va asocia ºcoala cu ceva
negativ, ameninþãtor la adresa rolului lui de pãrinte. Similar, dacã
pãrintele este criticat, judecat, apostrofat în ºcoalã, atunci va avea
tendinþa de evitare a ºcoli deoarece îi creazã un discomfort
emoþional care nu îl ajutã sã rezolve problema de comportament a
copilului. Atât pãrintele cât ºi profesorul au nevoie de sprijin pentru
a învãþa cum sã recþioneze atunci când apare un comportament
problematic al copilului ºi cum poate fi ajutat copilul sã îºi modifice
acel comportament, prin modificarea propriului comportament.
Contactul constant al învãþãtorilor ºi profesorilor cu pãrinþii este
unul din mijloacele prin care poate fi încurajat comportamentul de
implicare al pãrinþilor. Modalitãþile prin care pot fi realizate aceste
contacte sunt:
a) întâlniri individuale cu pãrinþii, planificate la intervale mici de
timp (ex. lunar sau sãptãmânal), pentru a le oferi acestora
informaþii despre progresele pe care le-a fãcut copilul lor (NU
se recomandã punerea accentului pe probleme sau pe ceea
ce Nu ºtie sau NU poate copilul);
b) întâlniri de grup cu pãrinþii care au ca ºi obiectiv prezentarea
ºi discutarea unor teme de interes pentru toþi pãrinþii – de
exemplu, metode de disciplinare a copiilor sau cum valorizãm
timpul liber al copilului etc.;
c) accesul pãrinþilor la informaþiile despre ºcoalã printr-un ziar
electronic al ºcolii prin care pãrinþii aflã lunar detalii legate de
activitãþile ºi programele extracurriculare ale ºcolii; acest proiect
poate fi realizat de cãtre elevi sau consiliul elevilor;
d) primirea de cãtre pãrinþi a unui raport scris cu progresele
copiilor la sfârºitul fiecãrui an ºcolar, cu accent pe aspectele
pozitive ºi pe acele abilitãþi ºi comportamente pe care pãrinþii
sã le încurajeze la rândul lor.
e) participarea pãrinþilor la diverse evenimente organizate de
ºcoalã, festivitãþi, campanii de strândere de fonduri.
6 f) susþinerea de cãtre ºcoalã a organizãrii unor asociaþii profe-
sori-pãrinþi sau a unor asociaþii de pãrinþi care sã organizeze
evenimente care sã susþinã implicare pãrinþilor în viaþa ºcolarã
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

a copilului lor.

n Cum putem organiza sesiunile/workshop-urile


educaþionale cu pãrinþii?
Sesiunile cu pãrinþii pot fi punctuale, de tipul întâlnirilor cu o
anumitã tematicã.
Exemplu: un eveniment organizat pentru pãrinþii copiilor din clasa a IX a la
începutul ºcolii, în care consilierul ºcolii sau câþiva profesori prezintã
cãteva probleme frecvente ale adolescenþilor la debutul liceului
precum ºi recomandãri de gestionare a acestor probleme.

A doua modalitate de organizare se referã la sesiunile structurate


cu un anumit numãr de ºedinþe, organizate de consilierul ºcoar
împreunã cu un profesor.
Exemplu: un program de training al pãrinþilor în disciplinare pozitivã, cu un
numãr de 8-10 ºedinþe Manualul de faþã vã oferã alternative de
conþinuturi ºi activitãþi pe care le puteþi utiliza în cadrul acestor
sesiuni de training cu pãrinþii.
n Cum îi motivãm pe pãrinþi sã participe la

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


aceste workshop-uri/sesiuni educaþionale?
Cum îi anunþãm?
Pentru a participa la aceste întâlniri, este nevoie ca pãrinþi sã
perceapã beneficiile directe ale sesiunilor, cum ar fi de exemplu,
faptul cã vor învãþa cum sã îºi rezolve dificultãþile pe care le au în
gestionarea anumitor compor tamente ale copiilor (ex. reacþii
agresive ale copiilor) sau faptul cã vor învãþa cum sã optimizeze
dezvoltarea cognitivã, socialã sau emoþionalã a copilului.

Pãrinþii au propriile lor întrebãri ºi temeri despre cum sã îºi educe


copilul: de ce copilul lor are un comportament ºi nu altul, cum sã
recþioneze ca pãrinte în anumite situaþii sau cum sã îi ofere copilului
un mediu cât mai sãnãtos în care sã se dezvolte. Oferirea unui cadru
în care pãrinþii pot gãsi rãspuns la aceste întrebãri este un beneficiu
imediat al participãrii într-un asrfel de program.

n De ce pãrinþii nu participã la aceste întâlniri?


Care pot fi temerile sau îngrijorãrile pãrinþilor
în legãturã cu aceste întâlniri? 7
Motivele pentru care pãrinþii nu vor participa de la început la
aceste întâlniri pot fi multiple:
n fiind un proiect nou, pãrinþi nu au experienþa unor întâlniri în
care ei „învaþã” cum sã fie pãrinþi ºi ar putea sã respingã
ideea pentru cã nu îºi dau seama încã cum i-ar putea ajuta
aceste întâlniri;
n unii pãrinþi au experienþe negative cu ºcoala ºi asociazã acest
program cu respectivele experienþe; ei pot sã aibã convingerea
cã „o sã fie la fel de rãu pentru mine, mã voi simþi umilit ºi
neputincios”;
n unii pãrinþi se pot simþi jenaþi sau ruºinaþi vinã ºi sã vorbeascã
depre dificultãþile lor, gândindu-se cã un pãrinte trebuie sã ºtie
întotdeauna ce sã facã ºi sã fie „perfect”; cea mai frecventã
convingere este cã „nu sunt un pãrinte bun dacã nu ºtiu sã mã
descurc cu copilul meu!”;
n unii pãrinþi pot avea convingeri de tipul „nimeni nu îmi poate
spune cum sã îmi cresc copilul!”, „nu am nevoie de sfaturi!”.
Cum putem sã modificãm aceste temeri
sau convingeri?
Unele dintre ele pot fi modificate invitând pãrinþi la ºcoalã sau în
cadrul organizaþiei unde se oferã aceste servicii pentru pãrinþi,
pentru o prezentare a programului. Altele pot fi modificate prin
prezentarea beneficiilor pe care le-ar putea transmite pãrinþii care au
participat deja la întâlniri. Pentru unii pãrinþi va fi suficientã doar
lectura unor materiale informative transmise de ºcoalã.
Aceste sesiuni NU sunt pentru toþi pãrinþii. Cu siguranþã sunt
pãrinþi care au nevoie de un alt tip de sprijin, uneori mai intensiv. De
exemplu, pentru un pãrinte cu un copil cu ADHD (hiperactivitate cu
deficit de atenþie) acest program nu este util; în acest caz este
necesar un program specializat.

n Cine poate participa la aceste întâlniri?


Cine beneficiazã de pe urma acestor întâlniri?
Programul se adreseazã tuturor pãrinþilor care doresc sã susþinã
dezvoltarea copilului sau ai cãror copii au dificultãþi emoþionale ºi
comportamentale minore. Acest program nu este suficient pentru
pãrinþii ai cãror copii au dificultãþi comportamentale ºi emoþionale
8 moderate; ei au nevoie de un program mai specializat pe care îl
poate oferi consilierul sau psihologul educaþional specializat în
psihologia copilului ºi adolescentului. De asemenea, pãrinþii ai cãror
copii au probleme clinice emoþionale (ex. anxietate, depresie) sau
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

comportamentale (ex. agresivitate, ADHD) au nevoie de spijin de


specialitate oferit de psihiatru, medicul de familie ºi psihologul
clinician.

Comportamentul copilului se schimbã dacã pãrinþii


participã la aceste workshop-uri?
Schimbarea atitudinilor ºi modului de reacþie a pãrinþilor
reprezintã un factor de schimbare a comportamentelor copiilor. Este
necesar ca ºi copiii sã participe la rândul lor în programe de
dezvoltare a abilitãþilor sociale ºi emoþionale într-un cadru organizat;
ca profesorii sã aplice instrumente de management comportamental
la clasã astfel încât copilul sã aibã acel context de învãþare care sã
îl facã funcþional ºi sãnãtos din punct de vedere emoþional ºi social.
n Cum structurãm training-ul cu pãrinþii?

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Ce tematicã alegem?
Ce informaþii oferim pãrinþilor?
Numãrul de întâlniri cu pãrinþii este variabil în funcþie de nevoile
acestora. Este recomandat ca un program sã aibã un numãr de cel
puþin 6-8 sesiuni pentru a putea parcurge tematica de bazã.
Tematica de bazã în training-ului pãrinþilor poate fi gãsitã în acest
manual; sunt identificate de asemenea, cele mai frecvente nevoi de
training ale pãrinþilor:
n disciplinarea ºi metode de gestionare/ modificare a comporta-
mentelor problematice;
n elemente de psihologia dezvoltãrii;
n abilitãþile sociale ºi emoþionale ale copiilor; managementul
furiei sau a altor emoþii negative intense;

n Cum putem construi un context de învãþare


sãnãtos pentru achiziþionarea de noi
comportamente?
Ce este disciplinarea?
9
Disciplinarea este un proces de învãþare a comportamentelor.
Copii se nasc cu potenþialul de învãþare de noi comportamente însã
au nevoie de un context structurat pentru a învãþa care sunt cele
potrivite sau adecvate într-o situaþie sau alta. Modul în care adultul
reacþioneazã într-un anumit context (de exemplu, felul în care se
comportã când este furios sau supãrat), reprezintã pentru copil un
context de învãþare involuntarã.

Comportamentele pãrinþilor ºi educatorilor sunt principala sursã de învãþare


comportamentalã a copiilor. Reacþiile noastre ca adulþi, emoþionale ºi
comportamentele sunt modele de învãþare pentru copil!

Pentru a sigura însã o învãþare sãnãtoasã, este nevoie sã ne


propunem voluntar sã asigurãm copilului un context de învãþare
adecvat. Implicarea pãrinþilor ºi educatorilor scade riscul învãþãrii
neadecvate a comportamentelor noi. De exemplu, dacã un copil
observã un adult care reacþioneazã cînd este furios prin agresiune
verbalã sau fizicã, va învãþa cã acesta este modul firesc de reacþie
intr-o astfel de situaþie. În consecinþã, copilul învaþã o modalitate
neadecvatã de gestionare a unei emoþii negative.
Comportamentul copilului este astfel o reflecþie a ceea ce a
învãþat pânã în acel moment ºi ne oferã o imagine a abilitãþilor pe
care le are ºi a celor care încã au nevoie de un context de învãþare.
Una dintre erorile cele mai frecvente în relaþia cu copilul, este modul
în care noi, ca adulþi, pãrinþi sau educatori, interpretãm comporta-
mentul copiilor. Semnificaþia pe care o dãm comportamentului
copilului, determinã modul în care ne raportãm la o anumitã situaþie,
felul în care reaþionãm – emoþiile pe care le simþim (ex. suntem
furioºi, enervaþi sau triºti) precum ºi comportamentele pe care le
avem (ex. plângem sau ridicãm tonul etc.).

Semnificaþiile pe care le atribuim unui comportament ºi modul în care


percepem ºi interpretãm contextul în care apare comportamentul copilului
determinã tipul de reacþie emoþionalã ºi comportamentalã pe care îl avem
într-un context anume.

10
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
PARTEA I

DISCIPLINAREA COPIILOR
CU VÂRSTA CUPRINSÃ
ÎNTRE 12-18 ANI
Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi
ºi (pre)adolescenþã
În acest capitol:
Ø Despre provocãrile cu care se confruntã orice adolescent;
Ø Ce ar trebui sã ºtii despre schimbãrile fizice prin care trece copilul tãu?
Ø Cum gândesc ºi simt adolescenþii?
Ø Influenþa grupului de prieteni asupra copilului tãu;
Ø De ce sunt inevitabile micile “confruntãri” în familie?
Ø De ce are nevoie de tine – pãrintele lui/ei – acum mai mult ca niciodatã?

Adolescenþa este vârsta schimbãrilor rapide ºi dramatice. Aceste


schimbãri se vãd în felul în care adolescenþii se comportã, îºi exprimã
sentimentele ºi emoþiile sau interacþioneazã cu membrii familiei.
Este important ca pãrinþii sã îºi adapteze modalitatea în care se
relaþioneazã cu copilul la nevoile în schimbare ale acestuia. În
mãsura în care vor ºti mai multe despre schimbãrile prin care trec
adolescenþii, vor putea sã-i înþeleagã ºi sã le facã faþã mai bine.

12 La intrarea în adolescenþã, orice copil se confruntã cu douã mari


provocãri:
Ø Biologicã (este vorba despre schimbãrile fizice);
Ø Psiho-socialã (se schimbã felul în care gândeºte, simte,
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

interacþioneazã cu ceilalþi);

n Despre provocarea biologicã


Cu excepþia primului an de viata, în nicio altã etapã de viaþã nu
se petrec schimbãri atât de rapide ºi semnificative în corpul uman ca
în adolescenþã. Primele semne de schimbare în aspectul fizic diferã
de la copil la copil ºi pot apãrea la vârste diferite. Aceste schimbãri
sunt ceea ce numim “pubertate” ºi pot debuta chiar de la 8-9 ani; în
mod obiºnuit însã, ele apar între 11 ºi 15 ani.

De obicei, fetele încep sã creascã mai repede, uneori chiar cu 18


luni înaintea bãieþilor. În medie, ele pot lua pânã la 17 kg în greutate
ºi se pot înãlþa chiar cu 20-24 de cm.

Bãieþii iau în greutate pânã la 19 kg ºi cresc în medie cam 25 de


cm pe durata pubertãþii. Aceste schimbãri se petrec de obicei brusc,
rapid, motiv pentru care sunt numite “pusee de creºtere”.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Din nefericire pentru adolescenþi, schimbãrile sunt rareori
uniforme, armonioase, predictibile. De cele mai multe ori, procesul
nu este deloc plãcut. Întâi cresc extremitãþile corpului: braþele ºi
picioarele se lungesc ºi ating dimensiuni de adult cu mult înainte ca
trunchiul sã se dezvolte, astfel încât adolescenþii par disproporþionaþi
ºi dizarmonici.

Nici faþa nu pare sã iasã din acest tipar dizarmonic al schimbãrii:


nasul ºi urechile cresc înaintea capului.

De asemenea apar diferenþe între partea stângã ºi dreaptã a


corpului, care nu se dezvoltã în acelaºi ritm; de pildã, urechea poate
fi mai mare decât cea dreaptã; acelaºi lucru se poate observa la
nivelul palmelor, labelor picioarelor, sânilor sau testicolelor.
Toate aceste schimbãri la nivelul corpului îi fac pe adolescenþi
nesiguri; dat fiind accentul pus pe imaginea fizicã, nu este
surprinzãtor faptul cã acum adolescenþii devin foarte preocupaþi de
felul în care aratã.

Ritmul inegal de creºtere nu afecteazã doar aspectul fizic al


adolescentului ci ºi capacitatea sa de efort fizic. Inima ºi plãmânii
adolescentului îºi mãresc dimensiunile ºi capacitatea odatã cu
trunchiul iar acesta rãmâne în urma membrelor. Astfel, în timp ce
membrele lungi îi dau adolescentului un aspect atletic ºi îl fac sã 13
parã capabil de efort fizic susþinut, în realitate el nu are energie pe
mãsura aspectului fizic. Adolescenþii nu sunt leneºi, ci doar au o mai
mare nevoie de odihnã decât adulþii.
Transformarea fizicã nu se referã doar la aspectele vizibile. De
pildã, creºte producþia de hormoni asociatã dezvoltãrii sexuale. Nivelul
de testosteron din organismul puberilor va fi de 15 ori mai mare decât
înainte, în timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivel
de 8 ori mai mare. Aceste schimbãri hormonale afecteazã diferit
dezvoltarea adolescenþilor. Glandele de la nivelul epidermei devin
active iar consecinþele sunt: piele cu aspect gras, transpiraþie
abundentã, acnee, un miros specific al corpului. Schimbãrile
hormonale asociate dezvoltãrii sexuale genereazã modificãri la nivelul
formei corpului, dezvoltarea completã a organelor sexuale, apariþia
pãrului pubian precum ºi schimbarea tonului vocii, în cazul bãieþilor.
Fetele au prima menstrã iar bãieþii experimenteazã prima ejaculare.

Se afirmã adeseori cã hormonii „sunt de vinã” pentru schimbãrile


din comportamentul adolescenþilor. Este adevarat cã schimbãrile
hormonale se resimt la nivelul emoþiilor care devin mai intense ºi
imprevizibile. În realitate însã, transformarea este mult mai
complexã, iar factorii care influenþeazã comportamentul adolescenþilor
sunt multiplii.
Mai multe despre transformãrile sexuale care apar acum

Caracteristica Care sunt comporta- Câteva recomandãri


vârstei mentele specifice? pentru pãrinþi:

Între 13 – 18 ani, Ø La bãieþi apare Ø Oferiþi informaþii despre


adolescentul îºi ejacularea; contracepþie ºi BTS!
dezvoltã Ø Se menþin comporta- Ø Discutaþi cu copilul
cunoºtinþele despre mentele de despre diferenþe dintre
sex, sexualitate, autoexplorare ºi fete ºi bãieþi!
educaþie sexualã, autostimulare; Ø Discutaþi despre relaþiile
contracepþie, boli Ø Apare interesul pentru de cuplu ºi relaþiile
cu transmitere întâlnirile romantice; interpersonale în general!
sexualã Ø Se intensificã Ø Stabiliþi reguli precise
preocuparea pentru legate de întâlnirile în
pãstrarea intimitãþii; mediul extern al casei!
Ø Apar primele contacte
sexuale;
Ø Creºte preocuparea
pentru aspectul fizic ºi
sex-appeal;
Ø Intervin visele ºi
14 fanteziile sexuale;

n Despre provocarea psihologicã


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

(aspecte cognitive, sociale, emoþionale)


Orice pãrinte ar putea sã afirme cã gândirea adolescentului sãu
este sofisticatã, complexã. Gândirea adolescentului este raþionala,
logicã; sunt critici ºi pun la îndoialã orice; întrevãd noi posibilitãþi în
orice situaþie ºi nu sunt dispuºi sã accepte lucrurile aºa cum sunt
sau doar pentru cã un adult afirmã cã nu pot fi schimbate. Sunt de
asemnea interesaþi de aspectul moral al realitãþii, motiv pentru care
de multe ori îºi asumã cauze politice ºi sociale.

Cu toate acestea, în ciuda dezvoltãrii ample a structurilor gândirii,


adolescenþii pot face presupuneri ºi supoziþii incorecte.
De pildã, adesea fac greºeala de a supraestima influenþa pe care
ar putea sã o aibã asupra mersului firesc al lucrurilor din jurul lor. În
consecinþã, tind sã ia totul personal ºi sã se învinovãþeascã inutil
atunci când lucrurile nu merg conform planurilor lor.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
De asemenea, adolescenþii cad adesea în capcana „citirii
gândurilor”. Gesturi ºi comportamente inocente din partea celorlalþi
pot fi interpretate ca ºi criticã personalã, dat fiind faptul cã
adolescenþii trag pripit concluzii când vine vorba de ceea ce gândesc
ºi simt ceilalþi.

Mai multe despre felul în care funcþioneazã mintea copilului


la aceastã vârstã
Caracteristica Cum observ nivelul de Câteva recomandãri
vârstei dezvoltare cognitiva? pentru pãrinþi:

Între 12 – 18 ani Ø Adolescentul abordeazã Ø Încurajaþi adolescentul


apare: sarcinile sistematic; sã discute subiecte
§ gândirea Ø Adolescentul apeleazã variate, sã gândeascã
abstractã; la abordãri ipotetico- independent ºi sã
§ raþionamentele deductive (construieºte formuleze idei proprii, sã
ipotetico- ipoteze, deduce mental le testeze ºi sã gene-
deductive; diferite rezultate, reze soluþii multiple.
§ testarea gãseºte soluþii variate); Utilizaþi întrebãri de
ipotezelor; Ø Utilizeazã raþionamente tipul: Cum crezi cã am
§ multidimensio- deductive de tipul dacã- putea sã...? Ce crezi cã
nalitatea; atunci; se întâmplã dacã....?; 15
§ relativitatea; Ø Îºi pot imagina situaþii
pe care nu le-au
experimentat: Cum ar fi
dacã aº deveni milionar;
Cum ar arãta lumea
dupã un rãzboi nuclear;
Ø Combinã ideile în mod
logic;

Ø Abordeazã noþiuni pur Ø Încep sã utilizeze ºi sã


ipotetice ºi abstracte; gândeascã despre
concepte ce sunt greu
de vãzut/ atins/ simþit
(credinþã, încredere,
spirit, adevãr).

Pe de altã parte, un adolescent acceptã cu dificultate cã cineva


din jur, mai ales un pãrinte, poate sã înþeleagã sentimentele noi ºi
intense pe care le experimenteazã.
Unii adolescenþii au convingerea cã sunt invincibili ºi cã nimic rãu
nu li se poate întâmpla. De aceea, ei iºi asumã foarte des riscuri.
Deºi de cele mai multe ori cunosc consecinþele comportamentelor
de risc pe care le fac, vor presupune cã nimic rãu nu li se poate
întâmpla.

Adeseori iau decizii bune. Uneori îºi surprind pãrinþii prin


raþionamente corecte ºi comportamente mature. Focusul lor este
însã mai degrabã pe ceea ce se întâmplã imediat, în prezent, decât
pe consecinþele pe termen lung ale unei acþiuni.
Sã luãm fumatul, de pildã: un adolescent este mult mai
impresionat de posibilitatea de a pãrea cool acum în faþa prietenilor,
decât de aceea a îmbolnãvirii de cancer în 20 de ani.
Comportamentul lor s-ar schimba mai degrabã sub impactul unor
consecinþe negative imediate ºi semnificative pentru ei, precum
îngãlbenirea dinþilor, ten cu aspect obosit ºi îmbãtrânit (în cazul
fetelor) sau bani insuficienþi pentru CD-ul sau tricoul favorit.

Adolescenþii au nevoie de pãrinþii lor pentru a învãþa corect ce


înseamnã independenþa, asumarea responsabilitãþii ºi încrederea.
Chiar ºi discuþiile în contradictoriu într-o situaþie de familie îi învaþã
pe tineri cum sã se exprime, cum sã se afirme într-un mediu sigur,
înainte de a face aceleaºi lucruri în prezenþa altora, în contexte
16 sociale diverse, mai mult sau mai puþin securizante.

În consecinþã, pãrinþii se pot aºtepta la mai multe discuþii în


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

contradictoriu ºi situaþii conflictuale odatã ce copilul a pãºit pragul


adolescenþei. Învãþarea tehnicii de a oferi feedback negativ copilului
în aceste contexte, dã pãrintelui un instrument util de gestionare a
situaþiilor cu potenþial conflictual crescut.

Cum se oferã feedback negativ copilului


Pentru situaþiile în care nu sunteþi de acord cu comportamentul
copiilor, mesajele voastre ca pãrinþi trebuie sã se centreze exclusiv
pe comportament ºi nu pe persoanã. Orice etichetare (ex. „eºti
surd? nu auzi?”) atacã persoana copilului ºi îl rãneºte.
Maniera în care adultul îºi exprimã nemulþumirea faþã de copil va
fi preluatã de acesta prin imitaþie ºi se va manifesta în interacþiunile
cu ceilalþi copii.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Pentru a transmite un mesaj corect, respectaþi urmãtorii paºi:

1. Mã simt.... (descrierea modului în care vã simþiþi);


2. Atunci când.... (descrierea comportamentului copilului);
3. Pentru cã... (descrieþi modul în care vã afecteazã comportamentul
copilului);
4. Mi-ar plãcea sã... (oferiþi alternative de comportament);
5. Îþi mulþumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului
copilului).

Exemplu: Paul, mã deranjeazã faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig.


Mi-ar plãcea sã-mi rãspunzi deoarece eu voi rãguºi ºi nu voi mai
putea vorbi.
Îþi mulþumesc!

Dar când vorbim de prea multe conflicte ºi când ar trebui un pãrinte


sã fie îngrijorat? Sunt douã întrebãri cu rãspunsuri dificil de gãsit.

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil sã vã confruntaþi cu o medie


de 3-4 situaþii conflictuale pe sãptãmânã. Vârsta cea mai provocatoare, cu
cel mai crescut potenþial conflictual este 13 ani; abia dupã ce adolescentul
17
împlineºte 16 ani, a fost înregistratã o scãdere a ratei situaþiilor familiale
conflictuale.

Cu toate acestea, dacã copilul ajuns la vârsta adolescenþei,


resimte puternic consecinþele acestor situaþii (este trist sau furios în
cea mai mare parte a timpului) sau dacã pãrinþii se confruntã cu
probleme grave precum depresie, consum de droguri, violenþa, chiul
sau chiar abandon ºcolar, comportamente sexuale cu grad de risc/
neadecvate, se recomandã ajutorul de specialitate.

Mai multe despre cum funcþioneazã adolescenþii


în societate
Abilitãþile sociale sunt cele care permit copilului sã se integreze
în mediul în care trãieºte – grupul de la ºcoalã, grupul de prieteni,
familie. A avea abilitãþi sociale înseamnã a fi eficient în interacþiunile
cu ceilalþi astfel încât sã atingi scopul stabilit.
Studiile indicã faptul cã:
n Acei copii care au dezvoltate abilitãþile sociale se vor adapta
mai bine la mediul ºcolar ºi vor avea rezultate mai bune.
n Copiii cu abilitãþi sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se
comportã agresiv – fizic sau verbal, copiii care au dificultãþi în
a se integra într-un grup de persoane noi) au o probabilitate
mai mare de a fi respinºi de ceilalþi ºi de a dezvolta probleme
de comportament; astfel, copiii care sunt izolaþi de grup au un
risc crescut pentru abandon ºcolar, delicvenþã juvenilã,
probleme emoþionale (anxietate, depresie).

Prin urmare, a ºti sã-þi faci prieteni ºi sã interacþionezi cu ei în


mod adecvat influenþeazã sãnãtatea emoþionalã a persoanei. Lipsa
abilitãþilor sociale îi face pe unii copii sã fie þinta ironiilor din partea
altor colegi deoarece copii mai agresivi observã cã aceºtia nu au
modalitãþi de a se apãra. Ei au mai multe probleme de adaptare la
ºcoalã ºi sunt predispuºi spre delicvenþã juvenilã ºi consum de
substanþe.

Conform datelor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii:


§ 67% dintre adolescenþii cu vârsta mai micã de 15 ani au consumat alcool
în cantitãþi mari de cel puþin douã ori;
18 § Între 16-19 ani un adolescent îºi injecteazã pentru prima oarã droguri;
§ 70% dintre adolescenþi au fumat înainte de 15 ani;
§ 4% dintre adolescenþii cu vârste cuprinse între 12-17 ani fac depresie,
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

asociatã cu riscul de suicid (a treia cauzã a decesului în adolescenþã).

În concluzie, dezvoltarea abilitãþilor sociale reduce factorii de risc


asociaþi cu performanþele ºcolare scãzute, asumarea comportamen-
telor de risc ºi asigurã sãnãtatea emoþionalã a persoanei.

Abilitãþile sociale de bazã sunt:


n iniþierea ºi menþinerea unei relaþii;
n integrarea într-un grup.

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltarea


abilitãþilor sociale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþei si
adolescenþei.
Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Principii de dezvoltare a abilitãþilor sociale

1. Oferiþi copilului sprijinul necesar pentru învãþarea abilitãþilor sociale.


2. Ghidaþi verbal comportamentul copilului, în anumite situaþii sociale ºi oferiþi
timp copilului sã exerseze pânã la achiziþionarea abilitãþii respective.
3. Copilul are nevoie de ghidarea adultului pentru a învãþa cum sã iniþieze o
conversaþie, cum sã formuleze o cerere, cum sã respecte regulile de
funcþionare în societate.
4. Întãriþi permanent ºi constant comprtamentele dezirabile ale copilului.
5. Oferiþi copilului un model de comportament pe care sã-l poatã observa ºi
apoi imita.
6. Pãstraþi în permanenþã contact vizual cu copilul atunci când discutaþi cu el
cerându-i ºi lui sã facã acest lucru.
7. Ignoraþi comportamentele problematice ale copiilor care au funcþia de a
atrage atenþia; acordaþi atenþie comportamentelor pozitive.
8. Dezvoltarea cognitivã ºi socialã a copilului este direct influenþatã de
calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferiþi-i copilului dvs. zilnic momente
în care sã se simtã iubit ºi apreciat.

Abilitãþi sociale specifice vârstei 12 – 18/19 ani: 19


n Iniþiazã ºi menþine o conversaþie;
n Ascultã activ;
n Împarte obiecte ºi împãrtãºeºte experienþe cu prietenii;
n Rezolvã conflicte în mod eficient;
n Respectã regulile aferente unei situaþii;

Cum observ prezenþa acestor comportamente?


n Prezintã interes crescut pentru prieteni;
n Are un numãr mare de prieteni (mai ales adolescenþii cu
abilitãþi sociale bine dezvoltate);
n Simte nevoia sã petreacã o perioadã mare de timp cu prietenii;
n La 12-14 ani apar grupurile de prieteni (mai ales de acelaºi sex);
n La 14-17 ani apare identitatea de grup (ei sunt mândri ºi se
definesc în termenii gãºtilor din care fac parte).
n Stabileºte contactul vizual cu persoana cu care vorbeºte; îºi
îndreaptã corpul spre ea;
n Pune întrebãri atunci când i se povesteºte ceva;
n Zâmbeºte; dã din cap în semn de aprobare/ dezaprobare;
n Când are nevoie de ceva, formuleazã în mod adecvat o cerere
(îmi dai ºi mie te rog);
n Poate sã împartã materiale comune;
n Face schimb de obiecte personale;
n Foloseºte strategii de rezolvare a conflictelor: negocierea,
compormisul;
n Rãspunde cu umor dacã i se pun porecle sau îi spune celuilalt
ca îl supãra ºi îl roagã sã înceteze;
n Face atribuiri non-agresive dacã cineva îl rãneºte;
n ªtie sã negocieze ºi sã facã compromisuri într-o situaþie.
n Are un comportament adecvat în absenþa adultului;

Atenþie! Adolescenþii care nu ºi-au dezvoltat pânã acum abilitãþi de iniþiere ºi


menþinere a unei relaþii se confruntã cu sentimente de singuratate
ºi izolare;
Adolescentul se comparã mereu cu ceilalþi ºi evitã sã parã diferit de
cei din grupul sãu de prieteni, pentru a nu fi considerat ciudat sau
nepopular de cãtre prietenii sãi.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:


Ø Sã nu fii surprins dacã vei observa cã în acestã perioadã
influenþa grupului de egali tinde sã creascã spre deosebire de
autoritatea ta ca pãrinte, care tinde sã scadã.
Ø Oferã-i copilului cât mai multe oportunitãþi de exersare a
abilitãþilor sociale: încurajeazã-l sã iasã cu prietenii, sã iºi
20
aducã prietenii acasã, sã iºi facã noi prieteni!
În situaþia în care copilul tãu evitã interacþiunea cu ceilalþi:
Ø Încurajeazã-l sã îºi stabilescã o relaþie de prietenie cu cel puþin
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

un copil. Adolescentul trebuie sã înveþe ºi sã experimenteze


care sunt comportamentele ce definesc o relaþie de prietenie,
sã-ºi creeze oportunitãþi de exersare a acestor comportamente
(vizite, sãrbãtorirea unor zile speciale cu invitarea colegilor).
Sprijinã fiecare implicare a copilului într-o astfel de situaþie.
În condiþiile în care copilul nu ºi-a format aceastã abilitate,
prezintã-i comportamentele aºteptate, defalcate pe secvenþã
specifice.
Exemplu: Ce înseamnã sã fii un bun ascultator?
n Sã priveºti în ochi persoana care îþi vorbeºte;
n Sã taci atunci când acea persoanã vorbeºte; pentru a conºtien-
tiza mai bine consecinþele negative ale comportamentului de
a vorbi peste o altã persoanã, adolescentul poate fi întrerupt
de câteva ori ºi apoi întrebat cum se simte.
n Uneori, deºi copiii ºi-au dezvoltat abilitãþi de ascultare activã,
ignorã ceea ce spune adultul. În aceastã situaþie este
important sã-i vorbiþi copilului doar când sunteþi sigur de
atenþia lui. Dacã-i vorbiþi deºi el nu este atent, copilul învaþã
cã este în regulã sã nu vã asculte.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Ø Comportamentul de schimb de obiecte personale trebuie
tolerat ºi încurajat deoarece este un semn de încredere care
duce la închegarea prieteniilor;
Ø Conflictele cu adulþii apar datoritã faptului cã adesea adoles-
cenþii considerã cã pãrinþii se leagã de toate amãnuntele
(curãþenia în camerã, imbrãcãmintea, coafura etc);
Ø Este important pe cât posibil sa eviþi discutarea problemelor
mai sensibile când tu sau adolescentul sunteþi într-o dispoziþie
proastã. Adolescentul va învãþa astfel de la pãrinte sã evite sã-
ºi rezolve problemele importante când nu se simte prea bine.
Exemplu: Acum suntem amândoi tensionaþi. Hai mai bine sã ne liniºtim ºi
discutãm dupã aceea.

Ø Dacã a avut loc un conflict între adolescent ºi o altã persoanã,


încearcã sa înþelegi modul în care s-a simþit, a gândit, s-a
compor tat copilul în acea situaþie. În acest sens se
recomandã sã foloseºti întrebãri deschise care faciliteazã
comunicarea.
Exemplu: Ai putea sã-mi spui mai multe despre asta?

În plus se recomandã evitarea urmãtoarelor situaþii:


- întrebãri de tipul: „ce ai facut?”; 21
- judecata sau morala: „nu e bine ce ai facut”;
- acuzarea: „aºa faci tu de fiecare datã”;
- etichetarea: „eºti neserios”;
- oferirea de sfaturi dacã nu sunt cerute.

Ø Atunci când greºeºte, învaþã-l sã vadã greºeala ca pe o


oportunitate de învãþare ºi nu ca pe o catastofa. Rolul tãu este
de a-l sprijini ºi ajuta ºi nu de a-l critica ºi acuza.
Ø Adolescentul este sensibil la orice regulã care i se impune.
Din dorinþa de a arãta cã el este o persoanã care are pãreri
diferite de ale celorlalþi va fi mai predispus sa încalce regulile
stabilite.
Ø Regulile funcþioneazã foarte bine dacã pãrinþii au o relaþie
bunã cu copilul.

Respectaþi „regulile pentru alegerea regulilor” ºi stabiliþi conse-


cinþe clare pentru încãlcarea acestora (detalii despre cum sã faceþi
aceste lucruri gãsiþi în capitolele urmãtoare).
Mai multe despre emoþiile adolescentului
Emoþia este o trãire a unei persoane faþã de un eveniment
important pentru aceasta ºi apare ca urmare a modului în care este
interpretat acel eveniment.
Abilitãþile emoþionale înseamnã a înþelege, a exprima ºi a regla
emoþiile.
Dezvoltarea abilitãþilor emoþionale ale copiilor este importantã din
urmãtoarele motive:
n ajutã la formarea ºi menþinerea relaþiilor cu ceilalþi.
n ajutã copiii sã se adapteze la ºcoalã.
n previne apariþia problemelor emoþionale ºi de comportament.

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltarea


abilitãþilor emoþionale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþei
ºi adolescenþei.
Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:

Principii de dezvoltare a abilitãþilor emoþionale


1. Utilizaþi mesajele formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor
pãreri, emoþii, dorinþe (ex.:în loc de „m-ai supãrat” puteþi spune „mã supãra
faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig”).
22 2. Oferiþi copilului posibilitatea de a alege între douã sau mai multe
alternative; aceasta este o foarte bunã metodã de a-l învãþa pe copil sã ia
singur decizii.
3. Oferiþi copiilor contexte în care sã ia singuri decizii.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

4. Rezolvaþi probleme împreunã cu copilul, fiþi atent la ceea ce simte ºi


gândeºte copilul, la reacþiile dvs. emoþionale; notaþi împreunã cu copilul
alternative de soluþionare.
5. Aplicaþi cu consecvenþã regulile ºi consecinþele unui comportament.
6. Încurajaþi copilul sã analizeze critic o situaþie ºi sã anticipeze consecinþele
propriilor sale comportamente.
7. Ignoraþi aspectele minore pentru înlãturarea conflictelor.
8. Informaþi-vã ºi amintiþi-vã de propria adolescenþã.
9. Vorbiþi deschis cu adolescentul ºi evitaþi sfaturile, cicãleala, critica ºi morala.
10. Întãriþi permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului; el are
nevoie sã-ºi dezvolte încrederea în sine ºi în propriile competenþe ºi abilitãþi.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãri
pentru preadolescenþi!

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 11-14 ani:


n Exprimã verbal emoþii
n Oscileazã între diferite stãri emoþionale
n Sunt în cãutarea unei identitãþi personale
n Cred cã au sentimente unice, speciale, ce nu pot fi înþelese de
niciun adult
n Înþeleg emoþiile unei alte persoane
n Au capacitatea de analizare a propriului comportament
n Au capacitatea de analizare a modului în care gîndesc
n Folosesc diverse strategii de reglare emoþionalã: rezolvarea de
probleme sau luarea deciziilor; explorarea alternativelor;
strategii emoþionale de evitare; solicitarea ajutorului focalizat
pe emoþii sau pe rezolvarea de probleme; distanþarea de
sursa se stres (strategie mentalã prin care copilul identificã
argumentele raþionale care îl vor face sã se distanþeze
emoþional de situaþie);
n Folosesc strategii cognitive: raþionalizarea, minimizarea,
centrarea pe consecinþe;

Cum observ prezenþa acestor comportamenete? 23

n Exprimã emoþii folosind etichetele lingvistice;


n Descrie comportamentele asociate unei emoþii (ce fac sau ce
transformãri au loc în corpul lor atunci când trãiesc o anumitã
emoþie);
n Trece cu uºurinþã de la bucurie la tristeþe ºi invers;
n Încearcã diferite roluri (se îmbracã excentic), trece prin perioade
de confuzie;
n Afirmã adesea „ nu poþi tu sã înþelegi!”;
n Are capacitatea de a se pune în locul altora (manifestã
empatie);
n κi pune întrebãri de tipul: „ce am fãcut, de ce am fãcut, este
bine aºa cum am fãcut?”
n κi pune întrebãri de tipul: „este bine dacã gândesc aºa depre
prietenul meu?; dacã greºesc?”
n Poate sã priveasca o situaþie supãrãtoare dintr-un alt punct de
vedere sau evitã sã se gândeascã la situaþie, o ignorã;
n Se gândeºte la lucrurile care trebuiesc fãcute pentru a rezolva
problema;
n Încearcã sã rezolve problema vorbind cu alþii;
n Reformuleazã situaþia supãrãtoare în termeni favorabili (ex.
vulpea ºi strugurii);
n Se angajeazã în activitãþi domestice (curãþenie, aspirat), se
implicã în activitãþi fizice (alergat, plimbat cu bicicleta etc.) sau
care îi fac plãcere (ascultã muzicã, se întâlneºte cu prietenii etc.);
n Neutralizeazã emoþia negativã prin evaluarea cognitivã a
situaþiei dintr-o altã perspectivã (aduce argumente logice
pentru neutralizarea emoþiei);
n Poate sã anticipeze ce se va întâmpla dacã va reacþiona/ se
va comporta într-un anume fel;

Câteva recomandãri pentru pãrinþi


Ø Învaþã-l ºi încurajeazã-l sã utilizeze „limbajul responsabilitãþii”,
prin formularea de mesaje la persoana I:
Exemplu: Mã supãra când faci acel lucru, când foloseºti acele cuvinte etc.

Ø Informeazã-te ºi aminteºte-þi de propria pubertate; aceastã


tendinþã rezultã din conºtientizarea nevoii puberului de
identitate personalã; copilul îþi va acorda mai puþinã atenþie
deoarece începe sã îºi caute ºi alte modele;
Ø Foloseºte ascultarea reflexivã: „observ cã eºti supãrat...”;
pune accent pe ascultarea copilului ºi nu pe sfaturi, criticã sau
moralã;

24 Ø Este bine sã te aºtepti la numeroase schimbãri de dispoziþie


ºi sã fii pregãtit pentru numeroasele conflicte care vor apãrea
pe mãsura ce puberii îºi dezvoltã personalitatea. Adulþii care
ºtiu la ce sã se aºtepte vor trece mai uºor peste ele.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Ø Oferã-i cãldurã, susþinere ºi independenþã; ignorã aspectele


minore deoarece sunt trecãtoare (ex. stilul vestimentar
excentric, pãrul prea lung, talia pantalonilor prea joasã etc.) ºi
concentrezã-te asupra a ceea ce este cu adevarat important.
Ø Respectã-i intimitatea;
Ø Comunicarea ta cu el/ ea se va baza pe ascultare reflexivã ºi
pe limbajul responsabilitãþii. De evitat: critica, morala,
sfaturile, etichetarea;
Exemplu: Mã supãrã cã nu rãspunzi atunci cînd te strig.

Ø Sprijinã-l în recunoaºterea emoþiilor celorlalþi:


- prin încurajarea de a încerca sã înþeleagã ceea ce simte un
alt copil;
- ajutându-l sã înþeleagã cã toate emoþiile sunt valide ºi
acceptabile ºi sã distingã între emoþii ºi modul lor de
exprimare;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Ø Încurajeaza copilul sã analizeze cât mai critic comportamentul;
Exerciþii: - alegeþi o situaþie cu care s-a confruntat copilul;
- identificaþi modul în care s-a comportat copilul;
- analizaþi consecinþele reacþiilor/ comportamentelor lui;
- gãsiþi împreunã soluþii alternative la reacþii sau comporta-
mente neadecvate;
Ø Susþine copilul pentru a analiza situaþia din mai multe perspective;
Ø Implicã copilul în toate deciziile care îl privesc pe el; aceastã
atitudine îi semnaleazã copilului cã adulþii sunt interesaþi de
pãrerea lui ºi îl trateazã ca pe un adult în devenire;
Ø Implicã copilul în procesul de explorare a alternativelor:
- ascultarea reflexivã: “eºti supãrat... mi se pare cã te
deranjeazã...;
- folosirea brainstorming-ului pentru a identifica soluþii la
probleme (care ar fi alternativele acestei probleme?);
- asistarea copilului în alegerea soluþiei optime (care dintre
soluþii crezi cã ar fi cea mai bunã?);
- discutarea posibilelor rezultate în cazul alegerii uneia dintre
ele (ce crezi ca s-ar întâmpla dacã faci aºa cum ai spus?);
- identificarea avantajelor ºi dezavantajelor opþiunilor alese;
Notã: 25
n Oferirea de sfaturi scade posibilitatea copilului de a rezolva
singur probleme ºi conduce la dependenþa copilului de
pãrerile adultului.
n Morala, critica, etichetarea blocheazã comunicarea pãrinte-
copil ºi conduce la intensificarea conflictelor.

Ø Accentuaþi aspectele pozitive;


Exemplu: Ai luat notã mai micã decât te aºteptai la lucrare dar uite câte lucruri
ai ºtiut sã faci bine;
Notã:
n Copiii preiau modelul de reglare emoþionalã al pãrinþilor.

Ø Încurajeazã copilul sã discute despre situaþiile dificile. Poþi


începe chiar tu, spunând cu voce tare ceea ce gandeºti într-o
situaþie dificilã, astfel încât copilul sã audã ºi sa gândescã la fel;
Exemplu: Sunteþi blocat în trafic, pe bulevard; în loc sã vã înfuriaþi ºi sã claxonaþi
fãrã niciun rezultat, verbalizaþi ceea ce simþiþi, exprimându-vã îngrijo-
rarea dar ºi faptul cã “nu e nici o tragedie”, veþi ajunge oricum la
destinaþie atunci când se va putea.
Este foarte important ca adolescentul sã realizeze exerciþii de
vizualizare, anticipare a reacþiilor comportamentale în diverse situaþii
(ex. cum se va comporta în situaþia în care primeºte o notã
nemeritatã);

Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãri


pentru adolescenþi!

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 14-19 ani:


n Exprimã sentimente de nemulþumire legate de încercarea
pãrinþilor de a se amesteca în viaþa lor;
n Exprimã sentimente de tristeþe legate de pierderea
psihologicã a pãrinþilor;
n Exprimã sentimente de teamã ºi atracþie fatã de sexul opus;
n Sentimentul de singurãtate poate deveni frecvent ºi acut;
acest sentiment este experimentat cu precãdere de cãtre
adolescenþii cu slabe abilitãþi de comunicare.
Notã:
n În cazul acestora, existã pe termen lung, riscul apariþiei
depresiei ºi anxietãþii sociale.
26 n Cãtre finalul perioadei de vârstã, manifestã o mai mare
stabilitate emoþionalã ºi conturarea unei identitãþi;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Cum observ prezenþa acestor comportamente?


n Exprimã o acutã nevoie de intimitate;
n Se distanþeazã de pãrinþi ºi devine tot mai interesat de grupul
de prieteni;
n Ascunde adeseori afecþiunea faþã de un alt bãiat/ fatã;
n Dovedeºte o mai mare încredere în forþele proprii, îºi fixeazã
scopuri pe care le urmãreºte consecvent;
n Apare preocuparea pentru relaþii stabile.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:


Ø Respectã nevoia de intimitate a copilului. Asta nu înseamnã
sã nu-l mai supraveghezi; este important sã verifici dacã
merge la ºcoalã, ce cãrþi citeºte, ce muzicã ascultã, care îi
sunt prietenii.
Ø Este important sã accepþi cã distanþarea emoþionalã faþã de tine,
ca pãrinte este un proces normal în dezvoltarea copilului tãu.
Ø Împãrtãºeºte-i copilului amintiri din propria ta adolescenþã
(acest lucru are darul de a-i liniºti doarece constatã cã ºi
adulþii au trecut prin asta);
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Ø Comunicarea cu adolescentul este foarte importantã. Fii
deschis ºi pregãtit sã discuþi despre orice subiect care îl
intereseazã:
- vorbeºte cu adolescenþii despre sex înainte ca aceºtia sã
se gândeascã sã facã sex;
- discutã cu ei despre dragoste, prietenie, relaþii;
- explicã-le care sunt consecinþele începerii activitãþii
sexuale de la vârste fragede;
- încurajeazã-i sã punã întrebãri;
Ø De evitat:
- Critica : „tu eºti singurul vinovat, este numai vina ta!”
- Etichetarea: „eºti un nesimþit...”;
- Oferirea de sfaturi: „dacã aº fi în locul tãu aº face asta...”,
„cred cã ar trebui sã faci....”;
- A da ordine: „fã-þi temele imediat!”, „apucã-te de curãþenie!”;
- Ameninþãrile: „dacã nu faci cum spun eu, atunci...”;
- Moralizarea: „ar trebui sã... trebuie sã iþi ceri scuze”; „cum
ai putut sã faci un asemenea lucru!”;
- Sarcasmul, ridiculizarea ºi presiunile, pentru cã sunt o
formã de nerespectare a drepturilor personale;
- Mesajele responsabilitãþii comunicate pe un ton nervos
pentru cã devin mesaje negative;
Ø Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite:
- mesaje descriptive (care descriu comportamentul, emoþia 27
ºi consecinþa), în locul mesajelor evaluative;
Exemplu: „Când nu îmi dai posibilitatea sã spun ce cred, devin furios” în loc
de „Vorbeºti prea mult”;
- mesaje orientate spre problemã, care sã ajute copilul sã
identifice alternativele problemei, ºi nu orientate spre
contol, spre oferirea de sfaturi ºi soluþii;
- exprimarea spontanã a opiniilor fãrã a încerca sã se
impunã punctul personal de vedere;
- comunicarea empaticã; îndiferenþa în comunicare îi
transmite copilului mesajul cã nu este valoros ºi cã nu
meritã sã i se acorde atenþie;
- comunicarea de pe poziþii de egalitate ºi respect, nu de
superioritate;
- limbajul responsabilitãþii, atât pentru comunicarea senti-
mentelor pozitive cât ºi a situaþiilor care ne deranjeazã;
- comunicarea emoþiilor fãrã a învinovãþi copilul;
Exemplu: În loc de “uite ce am pãþit din cauza ta”, folosim: „m-a deranjat
foarte tare cã…”;
Ø Ajutã adolescentul sã îºi stabileascã scopuri pentru viitor ºi
discutã cu el modul de atingere a scopurilor stabilite;
n Ce pot face pãrinþii?
Vestea bunã este cã atât tu cât ºi copilul tãu veþi supravieþui
acestei etape de dezvoltare. În ciuda conflictelor frecvente,
perioadelor de confuzie, îndoialã, îngrijorare, stres accentuat, cele
mai multe dintre familiile cu copii adolescenþi rãmân intacte în urma
acestor provocãri.

Mai jos sunt prezentate câteva idei despre cum ar putea fi


valorificate informaþiile din capitolul anterior.

Ø Gândeºte-te la cum a decurs viaþa cu copilul tãu în ultimele


douã sãptãmâni. Ai observat vreuna dintre schimbãrile fizice
descrise mai sus? Ce crede ºi cum se simte copilul tãu în
raport cu aceste schimbãri? Ce ai putea sã îi spui astfel încât
sã îl/o ajuþi sã se simtã mai bine?

Ø Cu prima ocazie când eºti în conflict cu copilul tãu, întreabã-te:


„De fapt, despre ce este vorba acum?” Cearta asta chiar are
legaturã cu tema de casã sau cu nevoia de independenþã a
adolescentului ºi cu dorinþa lui de a avea mai mult control
asupra programului sãu? Încearcã sã te pui puþin în situaþia
lui/ei ºi vei constata cã nu te vei mai simþi contestat/ atacat
28 ca pãrinte ºi vei putea sã reacþionezi adecvat ºi sã gãseºti
soluþii pentru situaþii care apar inevitabil.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Ø Dacã ceea ce faci acum nu funcþioneazã, gãseºte alte moda-


litãþi de a face faþã problemelor ºi conflictelor. Informaþiile pe
care le vei gasi în acest manual ar putea sã iþi foloseascã ºi
sã iþi ofere noi alternative de abordare a relaþiei cu adoles-
centul/a tãu/ta.

Ø A creºte un adolescent nu este usor. Nu ezita sã ceri sfaturi


ºi sã cauþi suport. Uneori e util sã vorbeºti cu alþi pãrinþi. Dacã
sprijinul oferit de familie ºi prieteni nu este suficient alãturã-te
unui grup pentru pãrinþi sau cere sfatul unui profesionist. A fi
doar îngrijorat fãrã a face nimic nu rezolvã situaþia!
Capitolul 2 Despre limite ºi consecinþe

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


În acest capitol:
Ø Cum sã stabilim limite;
Ø Cum stabilim regulile astfel încât sã funcþioneze;
Ø Dublarea regulilor de consecinþe;
Ø Cum devin consecinþele eficiente;

Stabilirea limitelor ºi utilizarea consecinþelor sunt douã strategii


pe care pãrinþii le pot folosi pentru a influenþa comportamentul
copiilor. Adolescenþii cãrora pãrinþii le-au fixat limite de comporta-
ment ºi s-au confruntat cu consecinþe ce au decurs din asumarea
anumitor comportamente, îºi dezvoltã abilitãþi de autocontrol ºi au
raþionamente solide.

n Cum stabilim limitele?


Limitele îi direcþioneazã pe copii ºi îi ajutã sã atingã obiectivele pe
care pãrinþii le-au propus pentru dezvoltarea lor. Dacã ne dorim ca
adolescenþii sã evolueze cãtre adulþi disciplinaþi, responsabili ºi
atenþi, trebuie sã le oferim ocazia sã facã anumite alegeri ºi sã se 29
confrunte cu anumite limite.
Pentru a putea stabili limite, pãrinþilor trebuie sã le fie foarte clar
ce aºteaptã de la copii lor ºi care dintre comportamentele acestora
sunt acceptabile. Stabilirea limitelor funcþioneazã cel mai bine în
contextul unei bune relaþii pãrinte – copil.
Dacã relaþia dintre pãrinte ºi copil este una pozitivã, cresc ºansele
ca acesta sã accepte valorile ºi convingerile propuse de adult ºi sã
înteleagã motivele pentru care i se limiteazã comportamentul.

Este mai dificil sã influenþãm un adolescent în permanenþã


criticat, corectat ºi admonestat. În aceste condiþii, copilul nu va dori
sã coopereze cu pãrintele în rezolvarea problemelor, ba mai mult, va
alege sã i se opunã.
Stabilirea limitelor este îngreunatã ºi de faptul cã adolescenþii
sunt în contact cu prietenii lor care se pot bucura de mai multã
„libertate”.
Exemplu: Andrei are 15 ani iar colegul lui de bancã ºi în acelaºi timp prietenul
lui are voie sã stea afarã oricât de târziu doreºte, vorbeºte la telefon
cât vrea, foloseºte internetul fãrã restricþie, pierde nopþi întregi „pe
messenger”, fumeazã ºi vizioneazã filme interzise minorilor.
Ce crede Andrei despre pãrinþii sãi: „sunt de modã veche”.
Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru trasarea limitelor.

„Regulile casei“
Un bun început pentru a stabili limite este setul de „reguli ale
casei”; un copil obiºnuit cu regulile casei va manifesta frecvent ºi
relativ uºor comportamente care sã satisfacã ºi asteptãrile celui mai
exigent pãrinte.

O regulã bunã precizeazã cu claritate comportamentul aºteptat.


Ar fi util sã scrieþi regulile ºi sã le afiºaþi într-un loc accesibil
fiecãrui membru al familei (de ex. uºa frigiderului).
Regulile casei sunt utile din douã puncte de vedere.
În primul rând, ele exprimã aºteptãrile pe care le ai în ceea ce
priveºte anumite comportamente specifice ale copilului tãu.
Exemplu: De pildã, dacã fiica ta adolescentã obiºnuieºte sã întârzie mult dupã
programul de ºcoalã poþi sã emiþi o regulã conform cãreia „Fiecare
dintre copii va veni zilnic direct acasã dupa orele de ºcoalã!”.

Regulile casei sunt utile de asemenea pentru cã îl învaþã pe copil


comportamente adecvate.
Exemplu: De pildã, dacã vrei sã-þi înveþi copilul sã fie respectuos în relaþie cu
ceilalþi, regulile pot preciza comportamente de felul: „Batem la uºã
30 înainte de a intra în camerã”; „Cerem permisiunea înainte de a ne
ridica de la masã”; „vorbim politicos atunci când ne adresãm celorlalþi”;

Veþi gãsi mai jos câteva recomandãri astfel încât regula sã fie
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

eficientã.

Stabiliþi un numãr limitat de reguli (5-7 reguli)


Prea multe reguli înseamnã control sporit asupra vieþii copilului
tãu adolescent. Regulile eficiente reglementeazã doar acele situaþii
cu grad de risc pentru sãnãtatea ºi siguranþa copilului ºi familiei tale
sau acelea în care sentimentele ºi drepturile altor persoane ar putea
fi grav afectate.
Pentru restul situaþiilor, deciziile pot fi luate de adolescenþi. Este
important ca adolescentului sã i se ofere oportunitatea de a reuºi în
abordarea diverselor provocãri cu care se confruntã. Sprijiniþi-i atunci
când încearcã sã aibã un comportament responsabil, matur ºi
independent.

Implicaþi copilul!
Toþi copiii se bazeazã pe pãrinþii lor pentru stabilirea limitelor ºi a
regulilor, însã adolescenþii cu precãdere vor dori sã aibã un cuvânt de
spus în formularea lor. Este important sã ascultaþi ºi punctul de
vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar ºi la
stabilirea consecinþelor ce decurg din nerespectarea unei reguli.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
E posibil ca uneori sã nu reuºiþi sã ajungeþi la un acord total
asupra regulilor, ceea ce nu înseamnã cã acestea nu vor fi stabilite.
Ca pãrinte, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela
comportamentul copilului tãu. Atunci când nu ajungeþi la un acord, îi
poþi spune copilului, cã deºi nu este cea mai corectã sau mai bunã
dintre reguli, este singura la care te poþi gândi în momentul acela.

Stabiliþi reguli corecte ºi clare


O regulã este corectã când reglementeazã în egalã mãsurã
comportamentul fiecãrui membru al familiei.
Exemplu: De pildã, regula „Întotdeauna baþi la uºã înainte de a intra în camera
pãrinþilor” este nedreaptã deoarece se aplicã doar copiilor. Regula
corectã ar fi formulatã astfel: „Ciocãnim la uºã înainte de a intra în
camera oricãruia dintre membrii familiei noastre”.

În acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tãu adolescent,


ci sunt „regulile casei”. Comportamentul tãu ca pãrinte va fi corect
atunci când chiar tu vei fi primul care respectã regula.

Atunci când regulile sunt specifice ºi uºor de înþeles, cresc ºi


sansele de a fi respectate.
Exemplu: Regula „Andrei nu va veni acasã târziu” nu ajutã prea mult deoarece 31
nu precizeazã când anume ar trebui sã vinã Andrei acasã; ba mai
mult, „târziu” poate sã însemne multe lucruri.
Pe de altã parte, regula „Andrei trebuie sã fie acasã înainte de
miezul nopþii în zilele de vineri ºi sâmbãtã” este clarã, nu genereazã
confuzie ºi nu lasã loc de discuþii.

Regula de mai sus este clarã pentru ca îi spune copilul ce sã


facã, nu ce sã nu facã. Ori de câte ori formulaþi o regulã nouã,
întrebaþi-vã: „Ce vreau sã se schimbe în comportamentul copilului
meu? Ce ar trebui sã facã altfel/ mai bine?”. Este bine ca regula sã
fie scurtã, formulatã în cuvinte simple, pentru a fi uºor de reþinut.

Despre modificarea regulilor


Regulile casei se schimbã de-a lungul timpului, pe mãsura ce
copiii cresc ºi devin mai responsabili. Atunci când o regulã este
automat respectatã de toþi membrii familiei, ea trebuie eliminata de
pe lista cu reguli scrise ºi afiºate în casã. Aceasta nu înseamnã cã
nu mai este valabilã, ci doar cã nu mai este necesarã afiºarea ei.
Regulile se schimbã de asemenea în funcþie de situaþiile noi care apar.
Exemplu: De pildã, vei stabili reguli noi atunci când fiica ta va începe sã aibã
întâlniri cu prieteni de-ai ei în timpul liber.
Deºi regulile se schimbã, nevoia de a avea reguli rãmâne
aceeaºi. Chiar ºi când copiii din familie au devenit tineri adulþi,
regulile sunt utile pentru cã astfel ne asigurãm cã fiecare membru al
familiei înþelege cã are responsabilitãþi în casã.

n Cum utilizãm consecinþele?


Este posibil ca prezenþa regulilor sã rezolve problemele care apar
în familie. Acestea chiar pot sã disparã atunci când fiecare membru
al familiei ºtie exact ce se aºteaptã de la el.
Cu toate acestea, consecinþele sunt necesare pentru acele situaþii
în care regulile sunt încãlcate. Multe dintre consecinþele utilizate de
pãrinþi când copiii erau mici (de exemplu „time out” = excluderea) nu
sunt adecvate vârstei de care vorbim acum. Pe mãsura ce copiii
cresc, pãrinþii trebuie sã se gândeascã la consecinþe adecvate etapei
de dezvoltare în care se aflã copilul acum.
Mai jos sunt descrise douã propuneri de consecinþe pe care
pãrinþii le pot utiliza în situaþii de încãlcare a regulilor.

Ø Retragerea sprijinului în anumite activitãþi


Ce presupune? Sã nu faci o activitate pe care în mod obiºnuit ai
face-o în favoarea copilului. Comportamentul se menþine pânã când
32 adolescentul face ceea ce se aºteaptã de la el. Acest tip de
consecinþã funcþioneazã optim dacã este relaþionatã direct cu
comportamentul neecooperant al adolescentului.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: De pildã, pãrintele va refuza sã spele hainele copilului pânã când


acest va învãþa sã le punã pe cele murdare în coºul de rufe, nu sã
le lase împrãºtiate prin camerã.
„Mihai, regula spune cã fiecare dintre noi îºi pune hainele murdare
în coºul de rufe. Nu voi mai spãla niciuna din hainele tale pânã când
nu le vei pune în coº dupã ce s-au murdãrit”.

Ø Eliminarea privilegiilor
Presupune eliminarea unei activitãþi sau a unui obiect pe care
adolescentul îl valorizeazã. Hrana, adãpostul ºi iubirea vor fi întot-
deauna oferite necondiþionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoile
primare, de securitate ºi iubire) nu vor face niciodatã obiectul
negocierilor.
Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucurã, pentru
cã pãrintele plãteºte factura (el înceteazã sã fie un privilegiu atunci
când copilul plãteºte singur factura, situaþie în care nu-i va fi luat).
Banii de buzunar reprezintã un alt privilegiu ce poate fi înlãturat.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
În ce condiþii funcþioneazã consecinþele?
Blândeþe mai degrabã decât severitate
Sunt excluse pedepsele fizice, þipetele ºi tonul ameninþãtor. Se
recomandã folosirea unui ton blând mai degrabã decât sever,
diminuându-se astfel riscul resentimentelor.
Termenele scurte sunt mai bune decât cele lungi
Consecinþele pe termen scurt sunt mai eficiente decât cele pe termen
lung; atât pãrinþilor le este mai uºor sã fie consecvenþi atunci când aplicã
consecinþe pe termen scurt, cât ºi copiilor sã le îndeplineascã.
Consecinþele pe termen lung cresc riscul apariþiei resentimentelor în
relaþia pãrinte – copil. Se recomandã consecinþe care acoperã câteva ore
– maxim o zi, în funcþie de comportamentul problematic.
Consecvenþa!
Consecvenþa este foar te impor tantã. Adultul trebuie sã
foloseascã cu consecvenþã consecinþele ori de câte ori apare un
comportament neadecvat.
Controlul pãrinþilor
Orice consecinþã trebuie sã fie în controlul pãrinþilor. Este
ineficient sã retragi banii de buzunar unui adolecent care lucreazã ºi
îºi procurã bani din alte surse. 33
„Imediat” este mai eficient decât „În viitor”
Consecinþa va fi utilizatã imediat dupã apariþia comportamentului
problematic. Cu trecerea timpului, pãrinþii uitã sã o foloseascã sau
uitã motivul pentru care ar trebui sã o foloseascã. De asemenea,
adolescentul nu face legatura între comportamentul problematic ºi
consecinþã ºi pierde din vedere motivul pentru care acel
comportament ar trebui schimbat.
Justificaþi folosirea consecinþei!
Ori de câte ori se foloseºte consecinþa, se oferã ºi o explicaaþie
scurtã. De asemenea, dacã folosirea consecinþei decurge din
încãlcarea unei regului, acea regulã va fi verbalizatã explicit.
Exemplu: „Andreea regula spune cã ne adresam unul altuia pe un
ton politicos. Pentru cã ai ridicat tonul în discuþia noastrã, nu le vei
suna disearã pe prietenele tale”.
Odatã stabilitã, consecinþa nu se negociazã!
Se recomandã ignorarea tuturor încercãrilor adolescentului de a-i
face pe pãrinþi sã se rãzgândeascã cu privire la utilizarea consecinþei.
Nu discutaþi corectitudinea consecinþei; odatã ce aþi decis utilizarea
ei, nu se mai negociazã altceva.
Capitolul 3 Pe scurt, despre „micile” provocãri
în relaþia adolescent – pãrinte
Cum sã le faci faþã!
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

Petrecerile Vorbeºte despre temerile tale! Vorbiþi despre cum intenþionea-


Roagã-l sã îþi explice de ce se zã sã se distreze la petrecere!
simte atât de bine la petreceri! Fii realist! Adolescenþii sunt
Aminteºte-þi de propria adoles- „luaþi de val”. Petrecea idealã
cenþã! din punctul lor de vedere este
acel loc în care nu existã
Planificaþi o petrecere la voi
pãrinþi, în care berea, vinul sau
acasã, la care sã îºi invite
chiar drogurile sunt din belºug,
prietenii ºi la care tu sã nu îþi
iar fetele/ bãieþii „cool” sunt
faci simþitã prezenþa (deºi vei
fãrã numar. Probabil cã nu îþi va
rãmâne acasã)!
plãcea aceastã perspectivã,
Citeºte în revistele pentru dar nu ai cum sã o împiedici.
adolescenþi despre pãrerea Vorbeºte totuºi cu copilul
acestora în legãturã cu despre asta, fii deschis ºi nu îl
34 petrecerile! judeca. În acest fel, dacã la
Chiar dacã pleci în weekend, petrecerea „idealã” lucrurile
nu îþi lãsa copilul adolescent vor scãpa de sub control, te va
nesupravegheat, singur acasã.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

suna ºi îþi va cere ajutorul.


Roagã un prieten/ vecin sã se Cunoaºte-þi copilul ºi ai
mute în casa voastrã pentru încredere în el! Învaþã-l sã facã
câteva zile! faþã la cele mai diverse situaþii
Faceþi urmãtoarea înþelegere: ºi sã aibã încredere cã va face
dacã va consuma alcool la pe- ceea ce trebuie astfel încât sã
trecere, vã va suna pentru a-l fie bine pentru el însuºi!
lua acasã, fãrã a-i pune
întrebãri sau a-l cicãli; e mai
bine decât sã conducã el
însuºi/ ea însãºi sau sã se
urce într-o maºina condusã de
un alt adolescent care a
consumat alcool!
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

Haine, Fã un mic exerciþiu de obser- Bucurã-te de ceea ce vezi! Fã


coafurã, stil vaþie, aºezat confor tabil în poze!
vestimentar propria maºinã, în afara ºcolii/ Dacã adolescentul tãu nu
liceului în care învaþã copilul
acordã suficientã atenþie
tãu ºi obser vã-i pe ceilalþi
adolescenþi! igienei personale, construiþi o
rutinã în acest sens!
Du-te într-un mall ºi fii atent la
felul în care se îmbracã Lasã-þi copilul sã îºi aleagã
adolescenþii! singur stilul vestimentar ºi
Negociaþi un buget pentru negociaþi doar acele situaþii
haine ºi accesorii ºi respectã-l importante pentru tine în care
cu fermitate! În cazul în care vrei sã se îmbrace într-un
copilul greºeºte ºi depãºeºte anumit fel (de exemple, o cinã
bugetul, lasã-l sã înveþe din formalã cu prieteni de-ai tãi sau
propria greºealã (de exemplu, colegi de serviciu)!
va plãti datoria din banii de
Planificaþi împreunã o zi pentru
buzunar).Nu îi face moralã!
cumpãrãturi. Lasã-l pe copil sã
Liniºteºte-te! Copilul tãu nu va aleagã magazinele!
pãstra acest stil vestimentar
nonconformist o veºnicie. Nu
va trece mult pânã când stilul
vostru vestimentar va fi similar! 35
Surprindeþi fiica ºi fã-i o
programare la stilist!

Banii de Plãteºte-l doar pentru acele Învaþã-l sã facã ºi sã adminis-


buzunar activitãþi pentru care ai fi treze un buget!
angajat ºi plãtit în mod bisnuit Învaþã-l sau roagã-l sã te înveþe
pe altcineva! Plata se face la
programe computerizate de
finalizarea activitãþii.
administrare a bugetului!
Banii de buzunar nu au legãturã
cu activitãþile gospodãreºti. Pentru început, fixeazã o
alocaþie pentru îmbrãcãminte!
Evita „cauþiunile”! Atunci când
rãmâne fãrã bani într-o situaþie Învaþã-l trucuri pentru a face
în care ar avea nevoie de ei, nu economii: „trei plicuri cu bani”
îi da sume suplimentare pentru – unul cu bani de cheltuialã,
cã nu va învãþa sã îºi adminis- altul cu economii pe termen
treze singur bugetul. lung ºi ultimul cu economii pe
Dacã cere bani de împrumut, termen scurt.
dã-i sume mici ºi þine o
evidenþã clarã a plãþii datoriilor.
Mãreºte limita de credit doar
dupã ce va dovedi cã este
capabil sã plãteascã datorii
mai mari.
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

Prietenii Întreabã-te de ce copilul tãu îºi Dã-i voie copilului tãu sã


alege tocmai prietenii pe care îi petreacã timp cu prietenii în
are! Se simte cumva nesigur? camera lui, cu uºa închisã, fãrã
κi alege prieteni care nu a da buzna peste ei. Doar pentru
aºteaptã foarte mult de la el? cã au nevoie sã vorbeasca într-un
Oferã-i numeroase oportunitãþi spaþiu privat, nu înseamnã ca
pentru a-ºi dezvolta încrederea în spatele uºii se consumã
în sine ºi a-ºi conºtientiza droguri sau au loc orgii.
competenþele. Astfel, îºi vor E ok sã baþi la uºã ºi sã ceri
alege prieteni asemenea lor. permisiunea de a intra; cu
Nu-i critica prietenii. Invitã-i la siguranþã, raspunsul va fi „da”;
voi acasã ºi oferã-le un model vei fi surprins sã vezi un grup
pozitiv de comportament! de adolescenþi relaxaþi, ascultând
muzicã ºi vorbind;
În cazul în care copilul tãu are
dificultãþi în a-ºi face prieteni,
întreabã-l dacã are nevoie de
sfaturi; dacã nu, ai încredere
cã va rezolva singur problema!

36 Treburile Toþi copiii fac diverse treburi în Implicã-þi adolescentul în


gospodãreºti gospodãrie! activitãþi de gospodãrie cât mai
În timpul unei „ºedinþe de fami- variate: gãtit, fãcut piaþa,
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

lie”, cere-i pãrerea în legãturã spãlatul ºi cãlcatul hainelor,


cu felul în care ar trebui fãcute pregãtirea mesei, îngrijirea
treburile gospodãreºti! maºinii, curãþenie sau orice
altã activitate care îl va pregãti
Construiþi o rutinã a gospo-
pentru viaþa de adult!
dãriei ºi folosiþi consecinþe
pentru a vã asigura cã este Respectã-i programul foar te
respectatã! încãrcat dar însistã sã îºi
planifice cel puþin o searã pe
Evitaþi scuzele, chiar dacã a
sãptãmânã pentru a te ajuta la
doua zi are un test important la
gãtit.
ºcoalã! Astfel va învãþa sã îºi
planifice timpul pentru toate
tipurile de activitãþi. Oferiþi-vã
ajutorul într-o situaþie specialã
pentru el/ ea!
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

„Camera Lasã-l /o sã-ºi decoreze singur/ã Dormitorul lui/ ei va arãta aºa


mea“ camera! cum îºi doreºte el/ ea sã
Transformaþi curãþenia sãptã- arate, chiar dacã din punctul
mânalã într-o rutinã a familiei! tãu de vedere este un mic
haos!
Oferã-i alternative: face curat
singur sau cu ajutorul tãu. Ai încredere cã va face ordine
în camerã atunci când va simþi
nevoia. Uneori, cei mai
dezordonaþi adolescenþi, devin
cei mai ordonaþi adulþi.
Permite-i sã redecoreze pereþii
cu posterele trupei/ cântãreþu-
lui favorit sau sã îºi vopseascã
mobilierul!

Întâlnirile Fiica ta de 14 ani are un Informeazã-þi fiica despre


romantice prieten. Nu reacþiona exagerat! riscurile întâlnirilor cu bãieþi
Sunt ºanse mari ca în mai mai mari ºi necunoscuþi (riscul
puþin de o sãptãmânã relaþia violului)!
sã se încheie – cu condiþia sã Discutaþi deschis despre sex,
nu intervii. sexul în adolescenþã, sexul 37
Este important sã înþelegi cã neprotejat. Ascultã cu atenþie
„relaþie stabilã” înseamnã ceea ce are de spus copilul
altceva cu fiecare vârstã; aflã tãu!
ce înseamnã pentru copilul tãu! Dacã copilul se ºimte pregatit
În cazul preadolescenþilor, înso- pentru întalniri romantice, lasa-
þeºte-i pânã la locul întâlnirii l dar fii atent ºi decshis la orice
(cinema, mall etc.) ºi fixaþi discutie!
împreunã o orã la care sã vã Invitã-l pe partenerul/a fiicei/
reîntâlniþi, pentru întoarcerea fiului tãu acasã la voi ºi
acasã! include-l în activitãþile de
Lasã-þi adolescentul sã dea familie!
petreceri la voi acasã, cu tine Asigurã-te cã fiica/ fiul tãu se
prin preajmã (dar nu foarte simt iubiþi ºi valorizaþi în
„vizibil”)! În felul acesta, îi vei familie. Asfel scade riscul de a
cunoaºte grupul de prieteni. cãuta iubire ºi acceptare în
Încurajeazã activitãþile de grup! contexte nepotrivite.
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

ªcoala Aminteºte-þi cã scopul ªcoala nu este pentru toatã


educaþiei este de a învãþa, nu lumea; unii adolescenþi se
de a lua notele cele mai mari gândesc mai degrabã la o me-
din clasã! serie, care le-ar oferi inde-
Spune-i copilul cã el este mai pendenþã, decât la continuarea
important pentru tine decât studiilor. Fii pregãtit sã accepþi
notele pe care le ia la ºcoalã! aceastã alternativã!
Dacã notele sale sunt mici, Oferã-þi sprijinul pentru teme
încearcã sã vezi din ce cauzã din când în când. Nu interveni
se întâmplã acest lucru. Fii între copil ºi profesorii sãi decât
realist ºi obiectiv când vine atunci când apar probleme.
vorba de competenþele ºi Nu reacþiona exagerat la prima
abilitãþile copilului! notã proastã! Aºteaptã sã vezi
Nu-i interzice activitãþile ce face copilul pentru a-ºi îmbu-
favorite (de exemplu sportul) nãtaþi situaþia. Fii disponibil ºi
ca pedeapsã pentru note mici! suportiv, fãrã a prelua controlul!
Citiþi impreunã sau înscrieþi-vã Apreciazã eforturile ºi fiecare
la un curs (de exemplu, aerobic progres al copilului, fãrã sã te
pentru mamã – fiicã, tenis de gândeºti ce loc ocupã în
câmp pentru tatã-fiu/ fiicã). ierarhia clasei!
38
Încurajeazã-l pe copil sã aibã
încredere în punctele sale tari.
Nu trebuie sã fie bun la toate!
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Telefonul Limitaþi timpul petrecut la calcu- Aflã care este emsiunea lui/ ei
mobil, lator, pentru jocuri, yahoo mes- favoritã ºi urmãriþi-o împreunã,
computerul, senger sau navigare pe internet. pentru a-þi face o idee despre
I pod-ul, În cadrul unei ºedinþe de familie, conþinutul acelei emisiuni!
MP3 negociaþi cu atenþie numãrul de Discutaþi despre influenþa
player-ul... ore alocat acestor activitãþi. TV-ului ºi a calculatorului
toate de Controlaþi serverele de internet/ asupra a ceea ce face ºi a
ultima site-urile la care are acces felului în care gândeºte!
generaþie copilul! Nu-i cumpãra telefon mobil,
Discutã cu copilul despre riscul decât în situaþie de urgenþã.
ºi valoarea unor convorbiri on Dacã economiseºte bani
line cu necunoscuþi. Împãrtãºiþi pentru a-ºi cumpãra telefonul,
idei despre cum ar putea sã se gândiþi-vã împreunã la o
protejeze de riscurile potenþiale modalitate de platã a facturilor.
ale convorbirilor on line. Când copilul tãu îºi doreºte un
Nu cumpãra un televizor special produs cãruia i se face reclamã
pentru camera copilului! intens la TV, ajutã-l sã ia o
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

Copiii sunt expuºi la scene decizie: „De ce îþi doreºti de


explicite de violenþã ºi sex în fapt acel obiect? Îþi permiti sã îl
mass media mai mult ca plãteºti? Îl vrei doar pentru cã
niciodatã. Nu-l poþi proteja în nimeni de la tine din clasã nu îl
fiecare dintre aceste situaþii are/ toþi colegii tãi îl au? Ai în
dar poþi discuta cu el despre mod real nevoie de el?”
ceea ce vede ºi despre ceea ce
crede ºi simte în raport cu
acest tip de informaþie.
Roagã-l sã te înveþe sã lucrezi
la calculator!
Nu mâncaþi în timp ce priviþi la
TV. Masa va fi rezervatã discu-
þiilor relaxante în familie.

La mall, la Însoþeºte-þi preadolescentul la Nu uita!


concerte, mall/ cinema, dacã are întâl- Mall-urile ºi concertele sunt la
la film... nire cu prietenii. Aºteaptã-l la o fel de impor tante pentru
cafenea, pânã când este pre- socializarea copilului tãu, 39
gãtit de plecare (stabiliþi în precum erau „ceaiurile
prealabil ora la care vã veþi dansante” pentru tine.
reîntâlni).

Profitã de acest context ºi


Te îngrijoreazã probabil conþi- roagã-l pe copil sã îþi explice de
nutul filmelor ce promoveazã ce generaþia lui este interesatã
violenþã, distrugere, lipsã de de aceste forme de distracþie.
respect, pornografie; de ase-
menea, adolescenþii au acces
la website-uri ºi reviste ce
prezintã activitãþi sexuale expli-
cite, forme de abuz,
exploatare.
Interdicþia nu este o opþiune la
care poþi apela deoarece nu
poþi controla accesul copilului
la acest tip de informaþie în
afara mediului familial... ºi
uneori nici acolo. În plus,
„fructul interzis” va fi cu atât
mai atractiv pentru copil.
PARTEA a II-a

PROGRAM DE DEZVOLTARE
A ABILITÃÞILOR PARENTALE
DE DISCIPLINARE POZITIVÃ
ªedinþa 1 INTRODUCERE
ªedinþa 2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
ªedinþa 3 CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
ªedinþa 4 MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI – REZOLVAREA DE
PROBLEME
ªedinþa 8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU GRAD RIDICAT
DE RISC
ªedinþa 9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA
SCHIMBÃRILOR – I
ªedinþa 10 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA
SCHIMBÃRILOR – II
ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI
ªEDINÞA 1 INTRODUCERE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n ce înseamnã sã fii un pãrinte responsabil ºi
competent;
Schimbând n ce obiective pentru schimbare ar putea sã îºi
comportamentul asume;
tãu, vei schimba
ºi comportamentul Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
copilului tãu. n vor ºti ce înseamnã ºi ce implicã disciplinarea
pozitivã;
n vor stabili obiective pentru schimbarea
comportamentului lor ºi al copilului deopotrivã;

Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe adulþi în


asumarea rolului de pãrinte. Este nevoie de angajamentul, coope-
rarea, timpul, par ticiparea ºi implicarea pãrinþilor pentru ca
obiectivele pe care ºi le vor stabili chiar în aceastã primã sesiune sã
poatã fi atinse. Vor învãþa abilitãþi noi, îºi vor dezvolta competenþele,
îºi vor modifica comportamentele ºi convingerile.
42 Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare pãrinte îl
face cu sine, în vederea motivãrii pentru implicarea ºi parcurgerea
pânã la final a programului.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Angajament

Eu, ……………………………………………………, sunt de accord sã joc


un rol activ în acest program.

În acest sens,
voi rezerva o orã sãptãmânal pentru a lua parte la program;
voi realiza activitãþile practice ºi exerciþiile propuse;
voi rezolva temele pentru acasã.

Semnãtura: …………………........….. Data: ……………………

Martor: …………………………………
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exerciþiu: Ce îþi doreºti sã obþii ca urmare a implicãrii în acest program?

Gândeºte-te la motivele pentru care participi la acest program ºi la


aºteptãrile tale legate de ceea ce vei obþine din aceastã experienþã.
Noteazã câteva din gândurile pe care le ai acum:

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Sugestii pentru trainer / posibile rãspunsuri:


n pentru a învãþa sã facã faþã mai bine comportamentelor problematice ale copiilor;
n pentru a gãsi soluþii pentru preocupãrile de zi cu zi ale unui pãrinte;
n pentru a învãþa strategii de încurajare a dezvoltãrii copilului etc. 43
I. Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil
ºi competent?
Un pãrinte competent promoveazã dezvoltarea copilului ºi
abordeazã comportamentele copilului într-o manierã constructivã,
care nu rãneºte copilul. Comunicarea ºi atenþia îndreptatã asupra
nevoilor copilului sunt la baza metodelor adecvate de management
comportamental. Astfel copiii vor fi încurajaþi sã îºi dezvolte abilitãþile
ºi sã se simtã bine cu ei înºiºi.

Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de parenting sunt:

n Crearea unui mediu familial sigur ºi relaxant;


Un mediu familial sigur ºi relaxant este acela în care: riscul de
accidente domestice este minim; existã oportunitãþi de a explora,
experimenta ºi dezvolta noi abilitãþi; existã posibilitatea de monito-
rizare a comportamentului copilului (sã ºtii unde este ºi ce face);

n Construirea unor contexte pozitive de învãþare;


Pãrinþii trebuie sã fie disponibili pentru copii lor; aceasta nu
înseamnã cã trebuie sã fii cu copilul tot timpul, ci atunci când îþi
solicitã atenþia, ajutorul, afecþiunea.
44
Când copilul îþi cere, întrerupe activitatea pe care o faci ºi acordã-i
toatã atenþia ta.
Încurajeazã-i iniþiativa ºi autonomia. Aratã-i cã apreciezi ceea ce
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

face; astfel, cresc ºansele sã se implice mai frecvent în activitãþi


dezirabile.

n Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitivã;


Disciplinare pozitivã înseamnã a-l învãþa pe copil comporta-
mentele dezirabile în paralel cu eliminarea celor problematice, prin
metode care exclud pedeapsa, ce ar putea rãni copilul (fizic ºi/sau
emoþional). Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre învãþarea
asumãrii responsabilitãþii ºi a rezolvãrii problemelor cu care se
confruntã copilul. Dacã pãrinþii sunt consecvenþi ºi predictibili în
comportament de la o zi la alta, scad ºansele de apariþie a
comportamentelor problematice.

n Aºteptãri realiste ale pãrinþilor legat de evoluþia copilului;


Aºteptãrile pãrinþilor în ceea ce îi priveºte pe copii depind de
convingerile pãrinþilor despre ce este normal în aceastã etapã de
vârstã. Evoluþia fiecãrui copil este însã unicã ºi se realizeazã în
ritmuri diferite. Ei trebuie sã fie pregãtiþi ca nivel de dezvoltare,
înainte de a putea învãþa abilitãþi noi.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Problemele apar atunci când pãrinþii aºteaptã prea mult, prea
repede; sau se aºteaptã sã aibã un copil perfect.

Portretul adolescentului ideal Portretul adolescentului real

Ø Este responsabil/ã; Ø Dezordonat;


Ø Dispus tot timpul sã dea o mânã de Ø Egoist/ã;
ajutor; Ø Ascultã muzica prea tare;
Ø Îi place sã stea de vorbã cu pãrinþii Ø Sfideazã autoritatea;
sãi ºi este foarte dornic sã le împãr- Ø Preferã grupul de prieteni în locul
tãºeascã tot ce i se întamplã; familiei;
Ø Se hrãneºte sãnãtos; Ø Are pereþii acoperiþi de postere;
Ø Nu se uitã la televizor; Ø Puþine lucruri sunt mai importante
Ø Face sport; pentru ei/ ele decât o maºinã de
Ø Are bursã pentru performanþa ºcolarã; ultimã generaþie sau o pereche de
Ø Munceºte în fiecare vacanþã de varã; jeans de firmã;
Ø Îºi câºtigã singur banii de buzunar, Ø Vrea un stil de viaþã independent;
din care face ºi economii pentru Ø Se îmbracã la fel ca cei din gene-
studiile universitare sau pentru raþia lui;
prima maºinã; Ø Fumeazã ºi consumã alcool;
Ø Îºi respectã pãrinþii, fraþii, profesorii
ºi vecinii;
45

Un pãrinte care se aºteaptã ca adolescentul sãu sã fie în


permanenþã politicos, preocupat de ºcoalã, dornic sã ajute la
treburile casnice ºi ordonat, are ºanse mari sã fie dezamagit sau într-
un permanent conflict cu copilul.
Nu vã aºteptaþi sã aveþi un copil perfect; toþi copiii fac greºeli, iar
cele mai multe dintre acestea nu sunt intenþionate.
Aºteptãrile realiste se leagã ºi de tine ca pãrinte. E bine sã încerci
sã faci cât mai mult ºi cât mai bine dar nu existã pãrinte perfect. Nu
fii aspru cu tine, fiecare învaþã din experienþã.

n Grija pentru tine, ca pãrinte.


A fi pãrinte este mai uºor atunci când nevoile de intimitate ºi
relaxare ale cuplului sunt împlinite. A fi pãrinte bun nu înseamnã sã
ai o viaþã dominatã de copilul tãu. Dacã nevoile tale ca adult sunt
satisfacute, cresc ºansele de a fi un pãrinte rãbdãtor, calm,
consecvent ºi disponibil pentru copil.
Exerciþiu: Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil ºi competent?

Care dintre aspectele de mai sus þi se par uºor de realizat? De ce?


……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Care þi se par dificile? De ce?


……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Ce alte lucruri þi se par importante pentru a-þi ajuta copilul sã creascã


sãnãtos?
……………………………………………………………………………………
46
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
II. Obiective pentru schimbare

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Fiecare pãrinte decide care sunt acele abilitãþi ºi comportamente
pe care ar dori sã le vadã la copilul sãu. Atunci când ne propunem
sã îl învãþãm pe copil o abilitate nouã, este necesar sã þinem cont
de faptul cã copilul trebuie sã fie pregãtit ca etapã de dezvoltare, sã
îºi însuºeascã noul comportament.

Exerciþiu Ce abilitãþi vreau sã dezvolt la copilul meu?


Gãsiþi mai jos o listã cu abilitãþile a cãror dezvoltare puteþi sã
o sprijiniþi.

Cum sã comunice ºi sã se înþeleagã cu cei din jur


Sã-ºi exprime opiniile ºi nevoile adecvat;
Sã cearã ajutor atunci când are nevoie;
Sã fie compliant cu regulile adulþilor;
Sã se înþeleagã bine cu copiii de vârsta lui;
Sã fie conºtient de emoþiile celor din jur;
Sã fie conºtient de felul în care acþiunile lui îi afecteazã pe ceilalþi;

Sã-ºi gestioneze emoþiile 47


Sã-ºi exprime emoþiile într-o manierã care sã nu-i rãneascã pe cei din jur;
Sã-ºi gestioneze impulsurile ºi emoþiile negative;
Sã gândeascã pozitiv despre sine ºi ceilalþi;
Sã accepte regulile ºi limitele;

Cum sã fie independent


Sã facã lucruri pe cont propriu;
Sã fie responsabil pentru propriile acþiuni;
Sã finalizeze activitãþile chiar ºi când nu este un adult prezent;

Cum sã rezolve probleme


Sã arate interes ºi curiozitate pentru activitãþile zilnice;
Sã punã întrebãri ºi sã exprime puncte de vedere;
Sã se gândeascã la soluþii alternative;
Sã negocieze;
Sã ia decizii ºi sã rezolve probleme pe cont propriu;
Exerciþiu Cum stabilesc obiective pentru schimbãri în comportament?

Sugestii/ recomandãri pentru trainer:


Rugaþi-i pe pãrinþi:
n sã aibã în vedere comportamentele prezente ale copilului;
n sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le creascã frecvenþa;
n sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le scadã frecvenþa;
n sã se gândeascã la schimbãri necesare în propriul comportament;
n ce ºi-ar dori sã facã mai des (ex. sã-ºi pãstreze calmul, sã formuleze reguli clare,
afirmative etc.);
n ce ºi-ar dori sã faca mai rar (ex. sã foloseasca ameninþãrile, sã ridice tonul etc.);

Listaþi în tabelul de mai jos acele schimbãri pe care aþi dori sã le obþineþi
atât în comportamentul vostru cât ºi al copilului. Asiguraþi-vã cã obiectivele
sunt specifice ºi realizabile.

OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA


COMPORTAMENTULUI COPILULUI COMPORTAMENTULUI MEU

48
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
COPILULUI?

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Cum se dezvoltã o relaþie pozitivã cu copilul;
n Cum se încurajeazã comportamentele dezirabile;
n Cum pot facilita învãþarea de noi comportamente ºi
abilitãþi.
Laudã-þi copilul Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
ºi acordã-i atenþie! n vor folosi strategii de dezvoltare a unei relaþii
Astfel va învãþa pozitive cu copilul (ex. timp de calitate petrecut
cã el este împreunã, comunicarea, exprimarea afecþiunii);
important n vor folosi strategii de încurajare a
pentru tine. comportamentelor dezirabile (ex. recompensele);
n vor ºti cum sã îi înveþe pe copii noi abilitãþi ºi
comportamente (ex. modelarea);
n vor alege o strategie pentru a o exersa ºi
monitoriza timp de 7 zile;
n vor elabora un tabel al comportamentelor, cu
recompensele adecvate pentru copil 49

Înainte de a învãþa cum sã abordãm comportamentele proble-


matice ale copilului, este important sã învãþãm ca pãrinþi sã sprijinim
ºi sã facilitãm dezvoltarea copilului ºi sã stimulãm achiziþia compor-
tamentelor dezirabile. Multe dintre problemele comportamentale
frecvente se rezolvã atunci când copiii sunt ajutaþi sã înveþe alte
strategii de a face faþã situaþiilor dificile cu care se confruntã.

Sugestii pentru trainer:


n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la metodele pe care le folosesc în prezent în
relaþia cu copiii lor;
n aminteºte-le cã orice metodã are limite, cã nicio metodã nu va oferi soluþii pentru
orice situaþie problematicã ºi nu va funcþiona izolat sau aplicatã inconsecvent;
n informeazã-i cã metodele ºi strategiile sunt concepute pentru a fi utilizate mai
degrabã atunci când copilul are comportamente dezirabile, decât în situaþii în care nu
coopereazã ºi are un comportament problematic.
I. Dezvoltarea unei relaþii pozitive cu copilul
Fiecare pãrinte îºi doreºte o relaþie bunã cu copilul lui. Copiii
învaþã cel mai bine abilitãþi ºi comportamente noi într-un mediu
familial cald, predictibil ºi securizant.
Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri care îi vor ajuta pe
pãrinþi sã dezvolte o relaþie pozitivã cu copilul.

n Petreceþi timp împreunã!


A petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai
benefic decât a petrece mai rar, o perioadã mai îndelungatã. Uneori
ºi câteva minute petrecute împreunã schimbã calitativ relaþia pãrinte
– copil, cu condiþia ca aceasta sã se întâmple de mai multe ori de-a
lungul zilei. Atunci când copilul te abordeazã, îþi pune o întrebare sau
încearcã sã te implice în activitatea pe care o desfãºoarã, fii
disponibil! Acel timp este foarte special pentru copil. Este de dorit sã
întrerupi activitatea în care erai implicat ºi sã acorzi toatã atenþia
copilului. Dacã eºti foarte ocupat sau ceea ce fãceai este extrem de
important, planificã timp pentru copil, cât mai curând posibil.

Exerciþiu: Sugestii pentru timp special petrecut împreunã.

50
„Timp special” poate sã însemne altceva pentru fiecare familie în parte.
Notaþi câteva idei despre cum aþi putea petrece timp special împreunã cu
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

copiii. Amintiþi-vã cã „timp special” poate fi petrecut zilnic (ex. vedem un


film împreunã, mergem la cumpãrãturi) ºi nu presupune neaparat excursii
în afara oraºului.

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

n Vorbeºte cu copilul!
Atunci când vorbim cu copiii, le dezvoltãm abilitãþi de comunicare,
sociale ºi ii ajutãm sã aibã o imagine de sine pozitivã datoritã
faptului cã le acordãm atenþie.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Este important sã vorbim cu copilul despre lucrurile care prezintã
interes pentru el, sã le împãrtãºim ideile care vizeazã întreaga
familie în cadrul ºedintelor de familie, sã îi ascultãm cu atenþie
atunci când îºi exprimã opiniile.

Exerciþiu: Subiecte de conversaþie.

Fã o listã cu lucrurile care îl intereseazã pe copilul tãu sau cu activitãþile pe


care le-aþi fãcut împreunã/ separat ºi despre care aþi putea discuta:

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

n Exprimã-þi afecþiunea!
O altã modalitate prin care le putem arãta copiilor cã ne pasã ºi
cã suntem interesaþi de tot ceea ce îi implicã, este sã le arãtãm 51
afecþiunea prin gesturi fizice (ex. mângâieri, îmbrãþiºãri, sãrutãri,
atingeri, gâdilat, masaj). Aceste gesturi îl fac pe copil sã se simtã
dorit, iubit ºi ii dezvoltã abilitatea de a primi ºi dãrui afecþiune.

Exerciþiu: Modalitãþi de exprimare a afecþiunii.

Care sunt gesturile fizice de afecþiune preferate de tine ºi copilul tãu?

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
II. Cum se încurajeazã comportamentele
dezirabile
Copiii coopereaza foarte bine atunci când sunt încurajati ºi
primesc atenþie pozitivã ºi când sunt implicaþi în activitãþi pe care le
considerã interesante.
Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri legate de felul în care
lãudam ºi oferim atenþie.

Sugestii pentru trainer:


n aminteºte-le pãrinþilor cã încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã
manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia;
n roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care consi-
derã cã ar putea sã le facã, pentru a încuraja comportamentul dezirabil al copilului.

n Cum lãudãm copilul


Atât copiilor cât ºi adulþilor le place sã fie lãudaþi. Atunci când
copilul are un comportament care vã place, lãudaþi-l; uneori e
suficient sã arãtaþi cã sunteþi de acord cu ceea ce face:
52 Exemplu: „Mi-a plãcut cum l-ai ajutat pe fratele tãu mai mic, mai devreme.
Bravo!”
„Ai ajuns acasã la ora pe care o agreasem. Mulþumesc!”
„Mã bucur ca þi-ai ordonat camera, aºa cum te rugasem! îþi
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

mulþumesc!”

Evitaþi comentariile care fac trimitere la un comportament


problematic, de felul: „îþi mulþumesc cã nu m-ai întrerupt înainte de
a termina ce aveam de spus, aºa cum faci de obicei”.
Se recomandã ca lauda sã fie descriptivã ºi sã facã trimitere
direct la comportamentul a cãrui frecvenþã dorim sã o creºtem.
Autenticitatea ºi entuziasmul în exprimarea verbalã sunt foarte
importante.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exerciþiu: Sã învãþãm sã ne laudãm copiii!

Citeºte lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai


frecvent. Noteazã mai jos aceste comportamente iar în dreptul fiecãruia
scrie o afirmaþie care sã exprime o laudã pentru a încuraja repetarea acelui
comportament. Fii cât mai specific ºi mai descriptiv cu putinþã!

Comportament Lauda
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

n Cum îi acordãm atenþie


Existã multe feluri de a acorda atenþie. Un zâmbet, o bãtaie pe
umãr sau privitul pur ºi simplu sunt forme de atenþie pe care copilul
le apreciazã ºi care pot fi folosite pentru a încuraja comportamentele
dezirabile. Împreunã cu lauda, aceste gesturi îi aratã copilului cã 53
suntem încântaþi de felul în care se comportã. De asemenea, aceste
gesturi pot fi folosite ºi în contexte în care copilul are comporta-
mente dezirabile dar nu îl putem lãuda (de exemplu, este în gaºca de
prieteni; o laudã venitã de la mama nu ar face decât sã îl facã sã
simtã jenat, ruºinat).

Exerciþiu: Gesturi prin care acordãm atenþie!

Fã o listã cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arãta copilului cã
îi acorzi atenþie:

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
n Ce activitãþi ar putea fi de interes pentru copil
Implicarea copilului în activitãþi de interes pentru el reprezintã o
bunã premisã pentru construirea autonomiei. Un mediu familial
sigur, cu o ofertã bogatã în activitãþi/ lucruri de explorat, stimuleazã
dezvoltarea copilului ºi îl þine ocupat. Activitãþile pot fi realizate
deopotrivã în casã ºi în afara acesteia, în comunitate.

Exerciþiu: Sugestii pentru activitãþi cu copii.

Gândiþi-vã la câteva activitãþi pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante.


Consultaþi-vã si cu ceilalþi pãrinþi din gup.Aveþi în vedere atât activitãþi ce
pot fi fãcute în casã, cât ºi activitãþi realizate în afara casei (în curte/
grãdina, în cartier, parc, la munte etc.).

Activitãþi de interior Activitãþi în aer liber


……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
54
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

III. Cum pot facilita învãþarea de noi


comportamente ºi abilitãþi
Vom vorbi un pic despre rolul pãrintelui ca profesor – sau despre
modelarea comportamentului copilului prin exemplul personal pe
care pãrintele îl poate oferi. Creºterea presupune învãþarea a
numeroase abilitãþi complexe (de la spãlatul pe dinþi în primii ani de
viaþã, la strategii de rezolvare a problemelor, în adolescenþã). Fiecare
pãrinte trebuie sã ºtie cum sã îºi sprijine copilul în fiecare dintre
aceste situaþii.

Sugestii pentru trainer:


n aminteºte-le pãrinþilor ca încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã
manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia;
n roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care
considerã cã ar putea sã le facã, pentru a-i ajuta pe copii sã înveþe noi abilitãþi ºi
comportamente.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
n Modelarea comportamentului
Copiii învaþã imitându-i pe cei din jur. Pentru a încuraja învãþarea
de noi comportamente, oferã-le copiilor modele. Oferã ajutor atunci
când este cazul ºi încurajeazã-i pe copii sã repete singuri
comportamentul nou. Laudã-i ori de câte ori reuºesc.
Nu te aºtepta ca adolescentul tãu sã respecte regulile casei
atunci când nici un alt membru al familiei nu o face. De exemplu, nu
te poþi aºtepta sã îºi facã ordine în camerã, atunci când camera
pãrinþilor este dezordonatã.
Oferã exemplul personal pentru a-þi învãþa copilul cum sã se
comporte.

Exerciþiu Cum sã fiu un exemplu pentru copilul meu.

Din lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai frecvent
(vezi ºedinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea sã le
modelezi oferind exemplul personal.
Noteazã-le mai jos!

……………………………………………………………………………………
55
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….

Temã pentru Alege douã dintre metodele prezentate în aceastã sesiune, pe care
acasã consideri cã ai putea sã le foloseºti acasã cu copilul tãu. Stabileºte
obiective specifice, de tipul: „Voi folosi laude descriptive de minim
cinci ori pe zi”. Monitorizeazã-þi comportamentul folosind fiºa de mai
jos. Scrie DA (dacã ai folosit metoda aºa cum þi-ai propus) sau NU
(pentru situaþiile în care nu ai reuºit sã atingi obiectivul specific)
zilnic, în dreptul fiecãrui obiectiv precizat. În spaþiul rezervat
comentariilor, noteazã obstacolele întâmpinate în utilizarea metodei
alese sau reacþiile copilului la metodã.
Exemplu: „Luni: Ana mi-a zâmbit când am lãudat-o pentru cã s-a jucat
cu fratele ei mai mic” sau „Marþi: azi am fost atât de obositã încât
nici mãcar nu am remarcat dacã Andrei ºi-a pus lucrurile în ordine”.
Fiºa de monitorizare

Obiectivul specific 1:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………

Obiectivul specific 2:
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Obiectivul Obiectivul
Ziua specific 1 specific 2 Comentarii
DA / NU DA / NU

Luni

56
Marþi
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbãtã

Duminicã
3 CE SUNT COMPORTAMENTELE

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
PROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Ce este un comportament problematic ºi cum
De cele mai multe poate fi corect definit;
ori, comporta- n Cum influenþeazã propriile gânduri ºi credinþe felul
în care reacþionãm la comportamentul copilului.
mentul-problemã
al copilului nu are Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
legãturã cu tine. n vor ºti ce sunt comportamentele problematice;
El semnaleazã n vor putea sã operaþionalizeze o problemã de
un deficit. disciplinã;
n vor face distincþia între comportamentul copilului ºi
propriile interpretãri legate de situaþia respectivã.

I. Ce înseamnã comportament problematic


Comportamentele problematice: 57
- pun copilul în pericol;
- sunt necompliante faþã de aºteptãrile ºi cerinþele rezonabile
ale pãrintelui;
- interfereazã cu menþinerea relaþiilor sociale pozitive.

Fiecare pãrinte poate sa identifice cu uºurinþã probleme de


disciplinã, precum agresivitate, refuz, sfidare, ignorare etc. Aceste
probleme împiedicã desfãºurarea optimã a activitãþilor ºi relaþiilor în
cadrul familiei.
De multe ori, soluþionarea acestor probleme este dificilã
deoarece sub denumirea acestor probleme se “ascund” mai multe
aspecte care trebuie gestionate.
Prima etapã în rezolvarea acestor probleme de disciplinare este
definirea lor specificã, adicã identificarea compor tamentelor
problemã, care se doresc a fi remise sau eliminate.

Acestã etapã se numeºte operaþionalizarea problemei ºi


presupune identificarea comportamentelor pe care un copil le face ºi
care sunt þinta modificãrii. Instrumentele de management
comportamental ne oferã metode de modificare a comportamentelor
problematice, dar nu ne oferã metode de ameliorare a unor probleme
vag definite precum agresivitate, indisciplinã, neatenþie.
Ca urmare, pentru fiecare situaþie problematicã trebuie
identificate comportamentele care apar ºi care ne fac sã punem
diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observãm.

Exerciþiu Cum operaþionalizãm problemele de disciplinã cu care ne


întâlnim.

Situaþia problemã Operaþionalizarea problemei

Ionuþ mã sfideazã. - Ionuþ face remarci ironice atunci când


vorbesc cu el;
- Ionuþ vorbeºte la telefonul mobil în timp
ce îi adresez o rugãminte.
- Ionuþ pleacã din camerã în timp ce îi
vorbesc.

- ....................................................
.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
58
- ....................................................
.................................................... ....................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

-
- ....................................................
- ....................................................

- ....................................................
.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
II. Cum influenþeazã propriile gânduri

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ºi credinþe felul în care reacþionãm
la comportamentul copilului
De multe ori, gestionãm situaþiile problematice în functie de
reacþia noastrã la comportamentul copilului. Aceastã reacþie nu ia în
considerare modul în care va fi afectat comportamentul copilului.

O situaþie de disciplinare presupune 2 variabile: pãrintele ºi copilul.


Singura variabilã pe care pãrintele o poate utiliza/ controla este
propriul sãu comportament. Comportamentul pãrintelui decide dacã
situaþia este sau nu controlatã. De aceea este important ca pãrintele
sã ºtie ce comportament sã aleagã ca rãspuns la o situaþie proble-
maticã, astfel încât copilul sã fie influenþat în mod pozitiv, eficient.

Când apare un comportament problematic, pãrintele rãspunde în


funcþie de modul în care interpreteazã acel comportament. Ceea ce
gândim despre comportamentul problematic influenþeazã ceea ce
facem în consecinþã.
De exemplu, dacã consider cã adolescentul meu rãspunde
neîntrebat pentru cã nu mã respectã, voi reacþiona altfel decât dacã
mã gândesc cã vorbeºte neîntrebat pentru cã este nerãbdãtor sã îºi
exprime opinia în legãturã cu subiectul pe care îl discutãm. Cu alte 59
cuvinte, la acelaºi comportament problematic al unui copil pot reacþiona
diferit în funcþie de explicaþia pe care o atribui acelui comportament.

Exerciþiu Ce gândim de obicei ºi cum reacþionãm la comportamentele


problematice ale copiilor.

“Copilul meu este rãu”

Ionuþ mã sfideazã. Când gândeºte astfel, pãrintele: Consecinþe pentru copil:


§ eticheteazã copilul; § crede el însuºi cã este rãu ºi
§ pune pe seama lui orice situaþie negativã acest lucru nu se poate schimba.
care ar putea apãrea în familie, la ºcoalã, § pune pe seama acestui lucru
în grupul de prieteni; orice comportament pe care îl
§ este tentat sã foloseascã metode autoritare face.
de disciplinare; § stima de sine este afectatã.
§ evitã sã încerce noi metode de disciplinare; § performanþa academicã poate
§ nu apreciazã progresele mici ale copilului, sã scadã;
ignorã comportamentele adecvate ale acestuia; § interesul copilului faþã de tot
§ generalizeazã aceastã etichetã la toate ce se întâmplã în jurul sãu
comportamentele copilului (nimic din ce este scãzut.
face copilul nu este bun)
“Copilul meu mã sfideazã”

Când gândeºte astfel, pãrintele: Consecinþe pentru copil:


§ considerã orice comportament problematic
al copilului ca o confirmare a acestei § ....................................
convingeri;
§ are o reacþie emoþionalã mai puternicã § ....................................
atunci când copilul face un comportament
problematic – se enerveazã, se înfurie, se § ....................................
întristeazã etc.
§ ....................................
§ pedepseºte copilul pentru cã nu a fost
respectuos. § .....................................

Afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor au de cele mai


multe ori legãtura cu ei înºiºi, nu cu pãrinþii. Este important ca
pãrinþii sã nu se învinovãþeascã pentru aceste comportamente ºi nici
sã nu fie ofensaþi. Copiii sunt personalitãþi distincte care învaþã din
propriile greºeli, eºecuri sau succese.

Exerciþiu Pentru a vã ajuta sã conºtientizati cã adolescenþii sunt separaþi


60 de dvs. gândiþi-vã la un comportament care vã deranjeazã cel
mai mult; iata câteva sugestii:
• chiuleºte;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

• se închide în camera lui/ei ºi nu mai iese de acolo;


• refuzã sã meargã în vacanþã cu familia;
• are toane;
• nu ajutã la treburile casnice;
• nu vrea sã petreacã timp în familie (de pildã sã vedeþi un film
împreunã);
• nu vrea sã-ºi continue studiile;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Mai jos sunt descrise douã atitudini diferite:

- Interpretez totul personal deci cred cã toate comportamentele copilului


meu au legãturã cu eºecurile sau succesele mele.
De exemplu: „Sunt un pãrinte oribil”, „Sunt un pãrinte bun”, „Ce vor
crede ceilalþi?”, „Cum a putut sã facã aºa ceva dupã tot ce am fãcut
pentru el/ea?”, „cu siguranta mã urãºte, altfel nu s-ar comporta aºa”.

- Cred cã, comportamentele copilului meu au mai degrabã legãturã cu el


însuºi/ ea însãºi, decât cu mine.
De exemplu: „Acest lucru este important pentru el/ ea”, „Trebuie sã
afle singur/ã ce înseamnã asta”, „Exploreazã pentru a alege în
cunoºtinþã de cauzã”, „Am încredere cã va învãþa ceea ce trebuie din
aceastã greºeala/ provocare”, „Mã întreb ce semnificaþie are acest
lucru pentru el/ ea”.

Gândiþi-vã din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descrieþi


comportamentul pe care l-aþi adopta dacã aþi avea prima atitudine; apoi
comportamentul care ar decurge din a doua atitudine.

Comportamentul A 61
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Comportamentul B
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Spune-i copilului tãu ce ai învãþat în urma acestei aplicaþii:


……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
Exerciþiu Cum putem verifica dacã modul cum rãspundem la comporta-
mentul problematic al elevului este o metodã de disciplinare
eficientã sau nu?
1. Luaþi un exemplu concret de situaþie problematicã ºi notaþi
care a fost rãspunsul dvs.

Situaþie problematicã:
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

Rãspuns la situaþia problematicã:


...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

2. Apoi analizaþi acest rãspuns folosind urmãtoarele întrebãri:


• Ce a învãþat copilul în urma acestei metode?
• A înþeles legãtura între comportamentul lui ºi metoda pe
care am aplicat-o?
• Cum mã simt:
62 o Uºurat
o Vinovat
o Mândru cã am avut dreptate
o Calm
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

o Îngrijorat
o ……………………………...
o ………………………………
o ……………………………...

• Cum s-a comportat copilul dupã momentul în care am


aplicat respectiva metodã de disciplinare?
o mai repetã comportamentul problematic?
o se izoleazã, se retrage?
o face alte comportamente problematice?
o mã sfideazã?
o face ceea ce i-am cerut?

• Cum pot caracteriza relaþia pe care o am cu copilul dupã


momentul în care am aplicat respectiva metodã de
disciplinare?
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
3 CE SUNT COMPORTAMENTELE

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
PROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Ce înseamnã monitorizarea comportamentului
copilului;
Monitorizarea n Care sunt instrumentele utile pentru monitorizarea
constantã a comportamentelor.
comportamentelor
Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
copilului te ajutã
n vor ºti cum sã þinã un jurnal comportamental;
sã vezi schimbarea n vor ºti sã facã o fiºã de frecvenþã a
ºi progresul. comportamentului;
n vor ºti sã elaboreze un grafic comportamental;
n vor începe sã monitorizeze unul sau doua dintre
comportamentele copilului.

Monitorizarea comportamentelor, atât ale copiilor cât ºi ale


pãrinþilor, este importantã pentru a putea evalua progresul cãtre 63
obiectivele propuse în etapa anterioarã.
Procesul de monitorizare este util pentru cã:
- îl ajutã pe pãrinte sã îºi dea seama în ce mãsurã credinþele
sale legate de comportamentul copilului sunt adevãrate;
- îl ajutã pe pãrinte sã îºi monitorizeze propriile reacþii la compor-
tamentul copilului;
- oferã informaþii privind momentul ºi motivul apariþiei comporta-
mentului;
- permite evaluarea schimbãrii comportamentului (se îmbunãtã-
þeºte, se înrãutãþeºte, rãmâne constant);
- indicã atingerea obiectivului;

Vom descrie în continuare câteva instrumente de monitorizare.


I. Jurnalul comportamental
Pãrintele noteazã:
- când apare comportamentul problematic;
- unde apare comportamentul problematic;
- ce s-a întâmplat înainte de apariþia comportamentului (cauza
potenþialã);
- ce s-a întâmplat dupã apariþia comportamentului (reacþia
pãrintelui);

Astfel, vor fi identificate:


- tiparul comportamental;
- frecvenþa comportamentului;
- contexte cu grad ridicat de risc pentru declanþarea comporta-
mentului;
- posibile cauze;
- posibile întãriri (acordate involuntar);
- consecvenþa în reacþia pãrintelui;

Se recomandã a fi folosit pentru comportamente problematice


care apar de mai puþin de 5 ori pe zi.

64
Jurnalul comportamental

Comportament problematic: ……………………………………………………


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Ziua: ……………………………………

Ce s-a
Compor- Ce s-a
Când ºi unde întâmplat
tamentul întâmplat Comentarii
apare? înainte sã
problematic dupã?
aparã?
II. Fiºa de frecvenþã

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Comportamentul copilului este monitorizat prin bifarea fiecãrei
apariþii în decursul aceleiaºi zile.
Se recomandã a fi folositã pentru comportamente problematice
care apar de pânã la 15 ori pe zi.

Fiºa de frecvenþã

Comportament problematic: Înjurã

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Total

L ü ü ü ü ü ü ü

M ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü

M ü ü ü ü ü ü

J 65

III. Graficul comportamental


Toate informaþiile colectate cu ajutorul instrumentelor anterioare
pot fi înregistrate într-un grafic pentru a facilita monitorizarea
compor tamentului. Se recomandã monitorizarea timp de 1-2
sãptãmâni a comportamentului problematic înainte de a aplica o
nouã strategie de parenting. Comportamentul va fi monitorizat ºi
dupã aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului.
Înregistrarea schimbãrilor favorabile în comportament motiveazã
pãrinþii pentru utilizarea tehnicilor de disciplinare pozitivã.
Comportament problematic:............................... Luna:..................

Evaluare iniþialã Intervenþie

11

10

9
x x

8
x x x
x
7

5
x
4
x
3
x
66 x
2
x

1
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

x
x x x x x x x x x x x x x x
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

ZIUA

0 – 11 reprezintã numãrul de apariþii ale acomportamentului problematic;

Temã pentru Alege 1-2 comportamente ale copilului pe care þi-ai dori sã le monitorizezi.
acasã Foloseºte unul din instrumentele prezentate mai sus timp de o
sãptãmânã, zilnic.
La finalul saptamanii, centralizeazã informaþiile obþinute într-un grafic
comportamental.
5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Ce funcþii îndeplinesc comportamentele pe care le
facem zi de zi;
n Cum poate fi identificatã funcþia unui comportament
pe care dorim sã îl schimbãm;
În spatele fiecãrui n Care sunt metodele prin care pot fi identificate
cauzele unui comportament.
comportament
al copilului se aflã
Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
o nevoie a acestuia n vor ºti sã identifice funcþia comportamentului pe
care doresc sã îl schimbe;
n vor ºti cum sã analizeze contextele care declanºeazã
comportamentele problematice ale copilului;
n vor ºti sã utilizeze instrumente specifice pentru a
identifica funcþia unui comportament.

67
I. Funcþiile comportamentelor copiilor
Pedeapsa nu rezolvã o problema de comportament pentru cã nu
adreseazã cauza comportamentului. Pedeapsa þinteºte efectul
(comportamentul problematic), dar nu ºi cauza lui.
Simpla identificare a unui comportament problematic nu este
suficientã pentru a decide care este metoda de intervenþie eficace.
Identificarea cauzei comportamentului, a motivelor pentru care
copilul are un comportament neadecvat, permite alegerea metodelor
de remitere ºi eliminare pe termen lung a problemei. Identificarea
cauzei unui comportament, numita analiza funcþionalã a compor-
tamentului, aratã ce funcþie are comportamentul pentru copil sau de
ce copilul face acel comportament, în ciuda aplicãrii pedepselor.
Cele mai multe dintre comportamentele noastre, adulþi sau copii,
reprezintã un rãspuns realizat voluntar în scopul de a produce efecte
dezirabile imediate.
Comportamentele pe care le facem în scopul de a rezolva un
conflict, de a menþine o relaþie, de a evita situaþiile stânjenitoare sau
de a ne exprima îngrijorarea sunt normale, acceptabile, de cele mai
multe ori. Sunt însã momente în care, pentru a face faþã acestor
situaþii folosim comportamente mai puþin acceptabile (ridicãm
glasul, inventãm scuze sau minþim), pe care ulterior le regretãm sau
de care ne ruºinãm.
În mod similar, comportamentele copiilor reprezintã pentru ei
modalitãþi de a face faþã anumitor situaþii, deci îndeplinesc anumite
funcþii pentru ei.
Un comportament poate avea simultan mai multe funcþii. Funcþiile
pe care orice comportament problematic le poate avea la un moment
dat sunt prezentate în tablelul de mai jos.

Funcþii ale comportamentelor

Funcþii ale comportamentelor Exemple

Funcþia de a obþine ceva: Vorbeºte neîntrebat pentru a


- beneficii sociale sau emoþionale (atenþie, obþine atenþia pãrintelui;
laudã, confort emoþional etc);
- beneficii tangibile (accesul la o activitate
preferatã, o carte, intimitate etc.);

Funcþia de a evita ceva sau de a scãpa din Chiuleºte pentru a evita sã fie
ceva: ascultat sau criticat;
- sarcini aversive sau consecinþe negative Iese din camera în care este ºi
(sarcini dificile, plictisitoare, care neceºitã adultul ca sã nu fie vãzut
timp îndelungat, criticã etc.); plângând;
- stãri emoþionale negative (fricã, ruºine);
68
- situaþii neplãcute (interacþiuni cu adulþi,
colegi etc);
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Funcþia de a obþine ºi de a evita simultan Face remarci ironice la adresa


fratelui mai mic pentru a obþine
atenþia ºi a nu fi însãrcinat cu
activitatea de a-l supraveghea ºi
a se juca cu el;

Funcþia de a comunica ceva Face doar o parte din tema pentru


a comunica faptul cã nu a înþeles
exerciþiul.

Aceste funcþii reprezintã nevoi pe care toþi oamenii le au, precum


nevoia de apreciere, de stimã ºi statut, de valorizare, nevoia de control,
de aprobare, de comunicare ºi alte nevoi emoþionale ºi sociale.
Satisfacerea acestor nevoi asigurã funcþionarea optimã a
fiecãruia dintre noi. De aceea, funcþiile pe care comportamenetele le
au nu, pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. În schimb,
comportamentele care rãspund acestor funcþii pot fi evaluate ºi
considerate adecvate/ acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exemplu: Munca voluntarã în comunitate sau vorbitul neîntrebat pot servi
aceleiaºi funcþii: obþinerea atenþiei din partea pãrintelui. Diferenþa
dintre aceste douã compor tamente este cã primul este un
comportament evaluat ca adecvat/ acceptabil, în timp ce al doilea
este considerat ca fiind neadecvat ºi se doreºte modificarea lui.

Ca urmare, identificarea funcþiei comportamentului care se doreºte


a fi schimbat (realizarea analizei funcþionale) permite construirea
unei strategii de intervenþie prin care copiii sã înveþe sã facã
comportamente adecvate pentru a satisface nevoia lor de atenþie din
partea adulþilor ºi care sã înlocuiascã comportamentele neadecvate.

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor


pentru disciplinarea pozitivã a copilului

Ø Orice comportament se va menþine atât timp cât are o funcþie, indiferent


de sancþiunile sau consecinþele negative care îi sunt aplicate.
Ø Pentru a reduce sau elimina acest comportament este necesar sã aparã
un alt comportament, dezirabil, care îndeplineºte aceeaºi funcþie.
Ø Sancþiunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina comportamentele în
absenþa dezvoltãrii unor modalitãþi alternative de satisfacere a funcþiilor
pe care ele le au – comportamente alternative dezirabile. 69
Ø Întãrirea comportamentelor alternative dezirabile este principala metodã
de disciplinare eficientã.

II. Cum putem identifica care este funcþia


comportamentului pe care dorim sã îl schimbãm?
Analiza funcþionalã a comportamentului este iimilarã unui proces
de rezolvare de probleme. Aceasta cuprinde mai multe metode care
au ca scop rãspunsul la întrebarea: de ce apare comportamentul
problematic, care este funcþia lui. Pe baza rãspunsului la aceastã
întrebare putem apoi construi strategia de întervenþie pentru modifi-
carea comportamentului problematic ºi prevenirea reapariþiei lui.

Analiza funcþionalã a comportamentului presupune 2 paºi.


Pasul 1: definirea concretã a comportamentului þintã, astfel încât
mai mulþi observatori sã poatã înregistra acelaºi lucru.
Pasul 2: colectarea de date despre comportament, despre
factorii care influenþeazã apariþia lui, funcþiile sale posibile.
Aceste date pot fi obþinute din observarea directã a comporta-
mentului într-unul sau mai multe contexte. Deºi observaþia directã
poate oferi înformaþii foarte valoroase, pot fi omise multe alte
înformaþii care oferã explicaþii suplimentare asupra funcþiei
comportamentului þintã. Pentru eficienþa analizei funcþionale vom
prezenþa în continuare metodele directe ºi metodele indirecte
recomandate în analiza comportamentului.

III. Metode recomandate în analiza comporta-


mentului ºi identificarea cauzelor acestuia
Metode directe de realizare a analizei funcþionale
Pentru a identifica corect funcþia unui comportament este necesar
sã cunoaºtem factorii care înfluenþeazã apariþia lui. Aºa cum am
vãzut mai sus, un factor care influenþeazã în mod esenþial apariþia ºi
menþinerea comportamentelor este reprezentat de consecinþele sale
imediate, pozitive.
Ca urmare, observarea directã a unui comportament presupune
identificarea consecinþelor sale imediate.

70 Întrebãri care faciliteazã identificarea consecinþelor imediate ale comportamentului:

- Ce se întâmplã dupã apariþia comportamentului þintã?


Ce faci când apare comportamentul þintã?
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

-
- Ce fac ceilalþi când apare comportamentul þintã?
- Ce se schimbã dupã apariþia comportamentului þintã?
- Ce obþine copilul dupã sau în timp ce face comportamentul þintã?
- Ce evitã sau din ce scapã copilul ca urmare a realizãrii comportamentului
þintã?

Identificarea consecinþelor ne oferã informaþii utile pentru a putea


descrie funcþia comportamentului. Alãturi de acestea, descrierea
situaþiei sau a contextului în care comportamentul apare ne permite
înþelegerea corectã a funcþiei comportamentului ºi ne oferã sugestii
de prevenþie ºi intervenþie.

Acelaºi comportament poate avea funcþii diferite în funcþie de


contextul în care apare sau de aspectele care îl preced (antecedente).

Antecedentele se referã la situaþiile, evenimentele, circumstanþele


în care apare comportamentul.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Antecedentele unui compor tament oferã înformaþii despre
circumstanþele în care comportamentul þintã a fost întãrit ºi
circumstanþele în care respectivul comportament nu a fost întãrit.
Aceastã înformaþie este utilã în construirea strategiei de modificare
a comportamentului, deoarece antecedentele influenþeazã apariþia
unui comportament.
Asocierea antecedentelor cu anumite consecinþe (pozitive sau ne-
gative) creºte sau scade probabilitatea apariþiei unor comportamente.

Antecedente Comportament Consecinþã

Acest principiu se aplicã ºi pentru alte comportamente ale copiilor.

Exemplu: De câte ori Alexandra vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi cere


mamei, mama îi oferã bani în plus (consecinþã imediatã pozitivã).
Când vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi cere tatãlui, tatãl nu îi
oferã nici un ban în plus. Ca urmare, Alexandra cere de obicei bani
de buzunar suplimentari mamei ºi nu tatãlui.

Comportamentul de a cere bani de buzunar suplimentari a fost


întãrit într-o situaþie (cu mama) ºi nu a fost întãrit în altã situaþe (cu 71
tata). De aceea, comportamentul continuã sã aparã în situaþia în
care a fost întãrit ºi nu mai apare în situaþia în care nu a fost întãrit.
Spunem cã antecedentele fac mai probabilã apariþia unui
comportament dacã se asociazã cu consecinþe imediate pozitive ca
urmare a realizãrii comportamentului.

Antecedente Comportament Consecinþã

Mama este prezentã. Alexandra cere bani. Alexandra obþine bani.

Tata este prezent. Alexandra cere bani. Alexandra nu obþine bani.

Alexandra îi cere bani mamei în viitor ºi nu îi mai cere tatãlui.

Ca urmare, pentru realizarea analizei funcþionale a unui


comportament este necesar sã identificãm ºi antecedentele care
preced imediat comportamentul (ce se întâmplã imediat înainte ca
respectivul comportament sã aparã).
Întrebãri care faciliteazã identificarea antecedentelor imediate ale comportamentului:

- Când apare de obicei comportamentul þintã?


- Unde apare de obicei comportamentul þintã?
- Cine este prezent când apare comportamentul þintã?
- Ce activitãþi sau evenimente preced apariþia comportamentul þintã?
- Ce fac sau ce spun alte persoane imediat înainte de apariþia comportamentul þintã?
- Ce alte comportamente face copilul chiar înainte sã realizeze comportamentul
þintã?
- Când, unde, cu cine ºi ºi ce circumstanþe este cel mai puþin probabil sã aparã
comportamentul þintã?

Concluzie:
Antecedentele reprezintã stimuli, evenimente, circumstanþe care
preced comportamentul imediat înainte de apariþia lui. Antecedentele
indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fost
întãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive. De accea,
prezenþa antecedentelor creºte probabilitatea reapariþiei comporta-
mentului, pentru cã sunt anticipate consecinþele pozitive. În aceste
situaþii spunem cã, comportamentul este sub controlul stimulilor,
72 adicã este mai probabil sã aparã în anumite circumstanþe ºi mai
puþin probabil sã aparã în alte circumstanþe.

Ca urmare, o metodã de reducere sau eliminare a unui comporta-


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

ment, precum ºi de prevenire a apariþiei lui, este modificarea


antecedentelor. Aceastã metodã de management comportamental
se numeºte metoda de control a stimulilor.

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor


pentru managementul comportamental

Antecedentele indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fost


întãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive.

Un comportament continuã sã aparã în situaþiile în care a fost întãrit în


trecut, ºi nu mai apare în situaþiile în care nu a fost întãrit în trecut.

Modificarea antecedentelor (metoda de control a stimulilor) scade probabi-


litatea apariþiei comportamentului nedezirabil.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Metode iindirecte de realizare a analizei funcþionale
Metodele indirecte se bazeazã pe interviul structurat cu pãrinþii ºi
cu copilul. Acest interviu are ca scop obþinerea de informaþii despre
ceea ce face mai probabilã apariþia comportamentului precum ºi
despre efectele pe care comportamentul le are, odatã realizat.

Întrebãri care pot fi adresate pãrinþilor:

- În ce contexte observaþi apariþia comportamentului?


- Existã contexte sau situaþii în care comportamentul nu apare?
- Cine este prezent atunci când apare comportamnetul?
- Ce interacþiuni sau activitãþi au loc chiar înainte sã aparã comportamentul?
- Ce se întâmplã imediat dupã ce apare comportamentul? Ce efecte are
comportamentul?
- Puteþi numi un comportament adecvat care îl poate înlocui pe cel problematic
în acest context specific?

Interviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe el


situaþia ºi ce anume l-a fãcut sã reacþioneze în modul în care a fãcut-o.

Întrebãri care pot fi adresate copilului:


73
- Ce s-a întâmplat (interacþiuni sau activitãþi) chiar înainte sã aparã comportamentul
þintã?
- La ce anume te gândeai chiar înainte sã faci comportamentul þintã?
- Cum te simþi în timp ce faci comportamentul þintã?
- Cum te simþi imediat dupã ce faci comportamentul þintã?
- Ce observi cã se întâmplã imediat dupã ce faci comportamentul þintã?
- În ce fel te ajutã sã faci acest comportament ?

Se recomandã ca procesul de colectare a datelor pentru analiza


funcþionalã sã se realizeze în mai multe contexte pentru o mai mare
validitate a datelor.

Exemplu: - Comportamentul þintã sã fie analizat în diferite contexte: acasã,


în clasã, în curtea ºcolii, pe coridoare etc.;
- Comportamentul þintã sã fie analizat în timpul unor activitãþi
diferite: individuale, de grup;
- Pãrinþii ºi alþi adulþi implicaþi în creºterea ºi educarea copilului sã
fie intervievaþi în legãturã cu comportamentul þinþã.
IV. Instrumente utilizate pentru a identifica
funcþia unui comportament

1. Fiºã de observaþie ABC

Copilul:................................................. Data:......................
Pãrintele:.............................................. Ora:.......................
Comportament problematic: ............................................................

Antecedente Comportament Consecinþa

74
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

2. Chestionar privind comportamentul problematic

Copil …………………....................... Vârsta …………… Sex: F/M


Comportamentul elevului:
Vã rugãm descrieþi pe scurt comportamentul problematic:
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Indicaþii:
Având în minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegeþi
frecvenþa pentru care fiecare dintre afirmaþiile de mai jos este adevaratã.
Analiza situaþiilor celor mai frecvente este o informaþie utilã pentru a putea
identifica funcþia comportamentului problematic.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Procent

Itemi
Nr. crt.

Întotdeauna
Niciodata
10%
25%
50%
75%
90%
1 Comportamentul problematic apare ºi se 1 2 3 4 5 6 7
menþine când solicitaþi copilul sã realizeze
o sarcinã?

2 Când comportamentul problematic apare,


îl redirecþionaþi pe copil cãtre sarcinã ºi
respectarea regulilor?

3 Atunci când apare compor tamentul


problematic, ceilalþi membri ai familiei râd
sau reacþioneazã verbal?

4 Comportamentul problematic apare pentru


a vã atrage atenþia atunci când va ocupati
de ceilalþi copii/ alte activitati casnice?
75
5 Compor tamentul problematic apare în
prezenþa anumitor persoane?
6 Este probabil ca un comportament proble-
matic sã continue de-a lungul zilei dupã un
episod precedent?

7 Compor tamentul problematic apare în


timpul unor activitãþi specifice (ex. teme pt
acasã?

8 Dacã copilul manifestã comportamentul


problematic, îi acordaþi atenþie personalã?

9 Copilul înceteazã sã manifeste comporta-


mentul problematic dacã nu i se mai
solicitã nimic sau dacã i se permite sã
renunþe la activitatea de învãþare?

10 Este probabil ca un comportament proble-


matic sã aparã dupã activitãþi neplani-
ficate sau devieri de la rutina casei?
3. Fiºã de interviu pentru analiza funcþionalã
a comportamentului ºi stabilirea prioritãþilor
intervenþiei comportamentale

1. Descrieþi comportamentul avut în vedere.


..........................................................................................................
..........................................................................................................

2. Cât de frecvent apre acest comportament?


..........................................................................................................
..........................................................................................................

3. Cât de mult dureazã?


..........................................................................................................
..........................................................................................................

4. Cât de intens este comportamentul?


..........................................................................................................
..........................................................................................................
76
5. Ce se întâmplã atunci când apare comportamentul?
..........................................................................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

..........................................................................................................

6. Când/Unde este cel mai probabil/puþin probabil sã aparã comportamentul?


..........................................................................................................
..........................................................................................................

7. În preajma cui este cel mai probabil/ puþin probabil sã aparã comportamentul?
..........................................................................................................
..........................................................................................................

8. Care sunt condiþiile care ar putea determina producerea comportamentului?


..........................................................................................................
..........................................................................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
9. Dupã ce vã puteþi da seama cã, comportamentul este pe cale sã se producã?
..........................................................................................................
..........................................................................................................

10. Ce se întâmplã de obicei, dupã producerea comportamentului?


Descrieþi ceea ce se întâmplã având în vedere reacþiile adulþilor ºi altor
copii?
..........................................................................................................
..........................................................................................................

11. Care este funcþia comportamentului? Cu alte cuvinte, de ce credeþi cã,


copilul se comportã în felul acesta? Ce obþine sau ce evitã copilul prin
acest comportament?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
77
12. Ce alte comportamente adecvate contextului social ar putea sã
serveascã aceleiaºi funcþii?
..........................................................................................................
..........................................................................................................

13. Ce alte informaþii ar putea sã contribuie la construirea unui plan de inter-


venþie eficient? (de exemplu, în ce contexte nu apare comportamentul)?
..........................................................................................................
..........................................................................................................

14. Cine ar trebui sã fie implicât în construirea ºi implementarea unui plan


de intervenþie?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
ªEDINÞA 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Cum sã facã managementul comportamentelor
Copiii au nevoie problematice;
n Cum sã dezvolte o rutinã a disciplinãrii.
de reguli pentru
a învãþa ce Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
se aºteaptã n vor cunoaºte reguli pentru managementul
de la ei. comportamentelor problematice;
n vor ºti sã formuleze prescripþii comportamentale
clare ºi precise.

Toti copiii trebuie sã înveþe sã accepte limitele ºi sã îºi controleze


dezamãgirea atunci când lucrurile nu ies aºa cum ºi-ar fi dorit.
Managementul acestor situaþii poate constitui o provocarea realã
pentru pãrinþi, existã însã numeroase modalitãþi de disciplinare a
78 copilului ºi de a-l învãþa autocontrolul. Astfel de modalitãþi sunt de
pildã utilizarea consecinþelor comportamentului problematic imediat
ºi consecvent sau a întãririi.
Unele dintre comportamentele problematice solicitã o intervenþie
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

imediatã deoarece sunt asociate cu riscuri majore pentru copil. Altele


pot fi abordate consecvent, pe termen lung. Sunt comportamente
problematice însoþite de stãri emoþionale intense la nivelul copilului
sau pãrintelui; se recomandã gestionarea lor dupa o pauzã pentru
reglare emoþionalã.
I. Cum facem managementul comportamentelor

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


problematice
Vor fi prezentate în aceastã ºedinþã mai multe strategii de a face
management comportamental; e posibil ca pe unele dintre ele
parinþii sã le fi folosit intuitiv.

Sugestii pentru trainer:


n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã dacã au o strategie de disciplinare bine definitã;
n întreabã-i dacã cunosc ºi metode alternative, pentru cazul în care cea pe care o
folosesc de obicei nu funcþioneazã;
n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la eficienþa metodelor de disciplinare utilizate;
n recomandã-le sã ia în considerare ce anume îl învaþã pe copil metoda folositã (îl
învaþã comportamentul dezirabil, aºteptat?).

Orice metodã de management comportamental îºi are propriile


limite; nicio metodã de disciplinare nu funcþioneaza in orice situaþie.
Uneori este necesarã utilizarea combinatã a mai multor metode.

Stabilirea de reguli clare


Copiii au nevoie de reguli pentru a învãþa ce se aºteaptã de la ei
ºi cum ar trebui sã se comporte. 4-5 reguli de bazã sunt foarte 79
eficiente dacã precizeaza ceea ce ar trebui sã facã copilul, nu ceea
ce nu ar trebui sã facã. De asemenea, este foarte importantã
implicarea copilului în elaborarea ºi stabilirea acestor reguli.
În cadrul unei ºedinþe de familie se decid „regulile casei”:
- în numãr mic (aproximativ 5);
- clare;
- afirmative;
- uºor de întãrit;
- corecte (aceleaºi pentru toþi membrii familiei);

Exerciþiu Cum stabilim regulile de bazã

În spaþiul de mai jos, listaþi aproximativ cinci reguli pe care aþi dori sã le
implementaþi în familia dvs.:
1. .........................................................................................................
2. .........................................................................................................
3. .........................................................................................................
4. .........................................................................................................
5. .........................................................................................................
Este importantã discuþia cu copilul ori de câte ori este încãlcatã
o regulã de bazã. Aceasta implicã:
- captarea atenþiei copilului;
- verbalizarea situaþiei problematice;
- explicarea situaþiei de cãtre pãrinte, astfel incât copilul sã înþe-
leagã care este comportamentul greºit;
- descrierea comportamentului dezirabil sau chiar încurajarea copilului
sã se gândeascã la comportamentul pozitiv în situaþia respectivã;
- practicarea comportamentului dezirabil;
Exerciþiu

Gândiþi-vã la o regulã care este încãlcatã în mod obiºnuit în casã sau


imaginaþi-vã cã copilul a încãlcat una din regulile nou-stabilite. Noteazã ce îi
vei spune copilului în fiecare etapã a discuþiei pe care o veþi avea, în vederea
învãþãrii comportamentului corect.

Situaþia:
...............................................................................................................
...............................................................................................................

80 Captarea atenþiei copilului:


...............................................................................................................
...............................................................................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Verbalizarea situaþiei problematice, pe scurt, clar, calm:


...............................................................................................................
...............................................................................................................

Explicã-i de ce acea situaþie este una problematicã:


...............................................................................................................
...............................................................................................................

Roagã-l pe copil sã sugereze chiar el/ea comportamentul dezirabil:


...............................................................................................................
...............................................................................................................

Laudã copilul dupã ce a practicat comportamentul dezirabil:


...............................................................................................................
...............................................................................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Atunci când strategiile anterioare nu funcþioneazã, se recomandã
utilizarea consecinþelor logice, ce au ca efect prevenirea reapariþiei
comportamentului problematic.
Consecinþele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folosite
pentru a ameninþa sau pentru a intimida copilul. Ele sunt prezentate
copilului ca o alegere, ca o alternativã pentru care ei pot opta dacã
doresc.
Consecinþele logice nu apar în mod natural ca urmare a comporta-
mentului. Ele sunt în mod deliberat alese de cãtre adulþi ºi sunt
similare cu ce i s-ar întâmpla unui adult într-o situaþie similarã.
Pentru a învãþa pe copii responsabilitatea acþiunilor lor ºi importanþa
realizãrii comportamentelor ºi în absenþa adultului, este necesar ca,
consecinþele sã fie logice, adicã sã respecte regula celor 3R.
- relaþionate cu comportamentul nedorit ºi cu cel dorit ;
- respectuoase ;
- rezonabile.

Care este diferenþa între consecinþele logice


ºi folosirea tradiþionalã a pedepselor ?
Diferenþa principalã între consecinþele logice ºi pedepse este
datã de regula celor 3R: relaþionate, respectuoase ºi rezonabile. Pot
exista situaþii în care consecinþele logice ºi pedepsele sunt aceleaºi,
dar modul în care pãrintele le prezintã copilului face ca ele sã devinã 81
pedepse ºi nu consecinþe logice (glas ridicat, însoþite de jigniri sau
alte ameninþarea cu consecinþe mai mari în viitor).

Consecinþe logice Pedepse sau penalizãri

Sunt relaþionate cu comportamentul. Sunt relaþionate cu sarcini neplãcute în


general, indiferent de comportament.

Sunt respectoase. Sunt prezentate pe un ton ridicat,


ameninþãtor, revoltat.

Sunt rezonabile. Sunt mult mai mari decât ceea ce ar fi


suficient pentru modificarea comporta-
mentului.

Sunt prezentate copilului ca alegere. Sunt aplicate copilului.

Oferã alegeri între niºte limite. Cer copilului complianþã la dorinþa sau
decizia adultului.

(cont.)
Consecinþe logice Pedepse sau penalizãri

Sunt prezentate copilului înainte de Sunt aplicate de obicei dupã ce


noul moment în care se aºteaptã comportamentul nedorit a apãrut déjà
apariþia comportamentului nedezirabil (postmortem).
ºi se doreºte alt comportament.

Oferã copilului un sentiment de control. Produce copilului un sentiment de


nedreptate ºi rãzbunare.

Invaþã copilul responsabilitatea faptelor Produce emoþii negative la copil dar ºi


sale. la pãrinte.

Sunt similare cu ceea ce i s-ar întâmpla Sunt aleatorii.


unui adult într-o situaþie similarã.

Exerciþiu Alegerea consecinþelor logice.

Gândeºte-te la o serie de consecinþe logice pentru fiecare dintre situaþiile


82 urmãtoare ºi noteazã exact ceea ce îi vei spune copilului:
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Fiica ta de 15 ani vine în mod repetat acasã cu cel puþin o orã mai târziu
decât ora stabilitã de comun acord.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

Fiul tãu de 13 ani îºi lasã hainele murdare împrãºtiate prin camerã.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
II. Cum se dezvoltã o rutinã a disciplinãrii

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Tabelul de mai jos include etapele pentru construirea unei rutini
a disciplinãrii.
Câteva recomandãri:
- enunþaþi instrucþiunile clar, afirmativ (copilului i se spune ce sã
faca) ºi direct;
- lãsaþi copilului timp pentru a înþelege instrucþiunea ºi a face
comportamentul aºteptat;
- atunci când apare comportamentul desirabil, lãudaþi copilul,
spunându-i specific cã ceea ce a fãcut vã mulþumeºte.
- dacã e cazul sã repetaþi instrucþiunea, rãmâneþi calm, folosiþi
aceleaºi cuvinte ºi nu ridicaþi tonul vocii;
- folosiþi rutina disciplinãrii pânã când copilul învaþã ºi face
comportamentul dezirabil;

Rutina disciplinãrii – etape

Enunþarea instrucþiunii

I se acordã copilului timp pentru 83


a-ºi însuºi informaþia

Copilul nu face Copilul face ceea


ceea ce i s-a spus ce i s-a spus

I se acordã copilului timp pentru


a-ºi însuºi informaþia

Copilul nu face Copilul face ceea


ceea ce i s-a spus ce i s-a spus

Se aplicã Copilul este lãudat


consecinþa logicã
Exerciþiu Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor

Alegeþi un comportament problematic al copilului ºi scrieþi în spaþiile de mai


jos ce aþi spune/ face în fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare.

Comportamentul problematic:
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

1. Capteazã atenþia copilului. Spune-i care este comportamentul pe care te


aºtepti sã îl facã.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

2. Laudã copilul dacã face comportamentul dorit.


...............................................................................................................
...............................................................................................................
84 ...............................................................................................................

3. Dacã nu face ceea ce i s-a cerut, repetã instrucþiunea ºi dã-i timp sã


realizeze ceea ce se aºteaptã de la el.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

4. În cazul în care comportamentul dezirabil nu apare, enunþã-i consecinþa


ce decurge logic din nerespectarea solicitãrii tale ºi aplic-o, ignorând orice
protest sau plângere din partea copilului.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

5. Odatã consecinþa aplicatã, laudã copilul pentru realizarea comportamen-


tului aºteptat.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI –

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
REZOLVAREA DE PROBLEME

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Ce este rezolvarea de probleme;
n Cum se foloseºte aceastã strategie.
Doar dacã
cooperãm, avem Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
ocazia sã ne n vor ºti sã defineascã clar ºi specific problemele
spunem fiecare care apar în relaþia cu copii lor;
punctul de vedere. n vor ºti sã elaboreze un plan de implementare de
soluþii pentru rezolvarea unei probleme;
n vor ºti cum sã reducã conflictele ce pot sã aparã
între ei ºi copiii lor adolescenþi.

I. Ce este rezolvarea de probleme


Conflictul poate sã devinã o prezenþã fireascã în casa în care
copilul trece pragul adolescenþei. Adolescenþii vor sã aibã un cuvânt 85
de spus legat de orice se discutã în familie, ceea ce creºte ºansele
apariþiei dezacordului ºi tensiunilor.

Managementul conflictului în fiecare familie este foar te


important. Forþarea adolescentului sã accepte soluþia oferitã de
pãrinte îl face pe copil sã se simtã nefericit, neimportant, agresat ºi
sã aibã un comportament necooperant faþã de pãrinte. Pe de altã
parte, renunþarea ºi acceptarea unei soluþii faþã de care pãrintele are
rezerve nu este de asemenea beneficã.
O altã abordare ineficientã vizeazã ignorarea problemei. A nu face
nimic amânã gãsirea soluþiei ºi menþine tensiunea în familie.

Ce este rezolvarea de probleme?


Este procesul prin care se cautã o soluþie constructivã pentru o
situaþie dificilã.
Aceasta strategie poate fi folositã pentru a rezolva o situaþie
individualã (ex. cum sã îmi fac prieteni la ºcoalã) sau pentru a
rezolva o situaþie dificilã între douã persoane. Utilizarea acestei
strategii creºte ºansele obþinerii unui rezultat acceptabil ºi creazã
contextul în care adolescentul învaþã abilitãþi de viaþã importante
precum negocierea ºi luarea deciziilor responsabile.
II. Cum se foloseºte rezolvarea de probleme?
Existã mai multe etape în parcurgerea acestui proces; înainte de
orice însã, adulþii vor decide dacã situaþia cu care se confruntã este
într-adevãr o problemã. Conflictul este indicatorul cert al existenþei
problemei, dar nu toate problemele sunt semnalizate de indicatori
externi evidenþi precum certurile. Uneori oamenii nu exprimã ceea ce
îi deranjeazã dar sunt în permanenþã iritaþi, enervaþi, trãiesc cu un
sentiment de disconfort care trãdeazã existenþa unei probleme
nerezolvate.

Este de asemenea importantã alegerea unui moment adecvat de


timp pentru utilizarea acestei strategii. Unele probleme pot fi rezolvate
de îndatã ce apar, în timp ce pentru abordarea altora este necesarã
detaºarea în vederea „calmãrii spiritelor”. Rezolvarea problemei
presupune ca fiecare persoanã implicatã sã fie calmã ºi relaxatã, sã
aibã suficient timp ºi sã îºi doreascã rezolvarea problemei.
Se recomandã minimalizarea întreruperilor ºi discuþii de maxim o
orã. Dacã situaþia scapã de sub control, se face o pauzã ºi se
reîncep negocierile când toþi sunt calmi.

Au fost identificaþi 6 paºi în rezolvarea de probleme:

86 1. Care este problema – definirea problemei, cât mai clar ºi specific;


descrierea problemei în termeni vagi face dificilã abordarea ei.
De exemplu: o problemã formulatã astfel: „Va fi un coºmar sã dãm
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

o petrecere la noi acasã” este mai greu de abordat decât dacã ar fi


formulatã: „Sunt îngrijorat pentru cã îmi va fi greu sã împiedic aducerea
de sticle cu bãuturã în casã de cãtre copiii invitaþi la petrecere”.
O definiþie bunã descrie problema în termeni de:
- ce se întâmplã;
- cât de des;
- cine este implicat;
Se recomandã centrarea pe problemã, nu pe persoanã.
Exemplu:
Ghiozdanul ºi hainele lui Mihai Mihai este leneº ºi
stau pe podea în fiecare zi dupã dezordonat.
întoarcerea de la ºcoalã.

- definire clarã ºi specificã; - „lenea” este o problemã


- centrare pe problemã; vag definitã;
- abordare neutrã care creºte - centrare pe persoanã;
ºansa apariþiei unui compor- - formularea implicã o notã
tament cooperant din partea criticã care creºte ºansa
lui Mihai; apariþiei unui conflict;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
2. Care sunt interesele? – este important sã se clarifice ce este
important pentru fiecare dintre persoanele implicate în situaþie; mai jos
sunt enumerate întrebãri care ajutã la clarificarea poziþiei fiecãruia:

- De ce este atât de important?


- De ce ai nevoie de asta?
- De ce eºti îngrijorat/ preocupat/ de ce þi-e teamã de asta?
- De ce nu vrei sã...?
- De ce ar fi atât de ingrozitor sã...?

Rãspunsurile vor fi ascultate, nu dezbãtute. Obiectivul este ca


fiecare sã aibã o întelegere clarã asupra ceea ce îºi doreºte celãlalt
din situaþia respectivã.
Exemplu: Situaþia – petrecere de o noapte la prieteni;
Interesul adolescentului: „Prietenul meu conteazã pe mine cã voi fi
acolo; se va supãra dacã nu voi merge; în plus, voi fi printre
prietenii mei ºi mã voi distra”;
Interesul pãrintelui: „Vreau sã mã asigur ca eºti în siguranþã”;

3. Gãsirea soluþiilor
O metodã eficientã de gãsire a soluþiilor este brainstorming-ul: se
noteazã toate soluþiile posibile la care se gândesc toþi cei implicaþi
în procesul de rezolvare a problemei. În aceastã etapã, fiecare idee 87
este acceptatã, fãrã a fi supusã judecãþii critice ºi fãrã a fi respinsã.
Se recomandã strângerea a cât mai multe idei, care nu vor fi
discutate ºi analizate pe loc; în acest fel, nimeni nu va fi rãnit pentru
cã ideea lui/ ei a fost respinsã.
Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrabã decât
calitatea: cu cât mai multe idei, cu atât mai bine (8-10 alternative ar
fi ideal).

4. Evaluarea soluþiilor
Este evaluatã fiecare dintre soluþiile identificate în etapa
anterioarã. Se citeºte lista cu voce tare ºi se eliminã din start toate
ideile asupra cãrora toþi cad de acord cã nu sunt viabile.
Pentru fiecare dintre soluþiile rãmase, se listeazã avantaje ºi
dezavantaje. Se eliminã soluþiile în cazul cãrora dezavantajele sunt
evidente ºi mai numeroase decât avantajele.

5. Alegerea soluþiei ºi implementarea ei


Din lista scurtã de soluþii, va fi aleasã cea mai bunã opþiune sau
combinaþie de opþiuni. Fiecare soluþie va primi un punctaj, de la 1 (cea
mai slabã) la 10 (cea mai bunã) (vezi tabelul de mai jos) pentru a vã
ajuta sã identificaþi acordul/ dezacordul/ potenþialele combinaþii.
Alegerea celei mai bune soluþii implicã adeseori compromis din
partea tuturor membrilor familiei. Soluþia trebuie sã fie practicã ºi sã
rezolve problema.
În cazul în care nu se identificã o soluþie în aceastã etapã, se
recomandã întoarcerea la etapa anterioarã sau apelul la ajutor
exterior.

Lista scurtã cu potenþiale soluþii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Punctaj/
Opþiunea 1
Alternative
ü

Opþiunea 2 ü

Opþiunea 3 ü

Opþiunea 4 ü
88
Opþiunea 5 ü
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Soluþia agreatã va fi însoþitã de un plan concret de implementare,


în care se specificã:
- responsabilitatea fiecãrui membru al familei (ce are de fãcut
fiecare);
- când va fi realizata sarcina fiecãruia;
- unde va fi realizatã sarcina fiecãruia;
- ce se va întâmpla dacã acordul nu este respectat de unul
dintre membrii familiei (consecinþe);
Un contract comportamental scris ajutã pentru evitarea disputelor
ulterioare.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Contract comportamental

Data: …………………………….

Subsemnatul/a ……………………………………………… (fiul/ fiica) mã


angajez sã fac urmãtoarele: .....................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

Subsemnatul/a ……………………………………………… (mama/ tata)


mã angajez sã fac urmãtoarele: ..............................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

În schimbul respectãrii angajamentului,..............................................


(mama) va face ............................................ pentru ...................... (fiul/
fiica), iar.............................. (fiul/ fiica) va face.....................................
pentru........................................ (mama/ tata).

În cazul în care.......................................................... (fiul/ fiica) nu


respectã angajamentul, consecinþele sunt: ................................................
............................................................................................................... 89
...............................................................................................................

În cazul în care..................................................... (mama/ tata) nu


respectã angajamentul, consecinþele sunt: ................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

Contractul este valabil timp de ………………… zile/sãptãmâni, începând


cu data de azi. Acesta va fi rediscutat dupã aceastã perioadã în cadrul unei
ºedinþe de familie.

.................................. (mama/ tata) ................................ (fiul/ fiica)

(Semnãtura) (Semnãtura)
6. Revizuirea planului de implementare/ angajamentului
Niciun acord nu va funcþiona încã de la început astfel încât este
nevoie de timp (aproximativ 2 sãptãmâni) pentru a testa eficienþa sa.
Dupã aceastã perioadã se recomandã rediscutarea planului; fiecare
membru al familiei va rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

- Ce a funcþionat din punctul meu de vedere?


- Ce nu a funcþionat?
- Ce aº fi putut face diferit, astfel încât lucrurile sã se
rezolve mai uºor?

Dacã acordul nu funcþioneaza iar situaþia – problemã nu se


îmbunãtãþeºte, întebaþi-vã?

- Responsabilitãþile au fost clar precizate?


- Regulile au fot înþelese de fiecare în parte?
- Au fost utilizate consecinþele pentru încãlcarea acordului?
- Consecinþele au fost adecvat alese?

Uneori este necesarã reluarea procesului de rezolvare a problemei


în vederea identificãrii unei noi soluþii.

De asemenea, pãrinþii trebuie sã fie pregãtiþi sã se confrunte cu


90 reacþii din partea adolescenþilor.
Recomandãri pentru combaterea comportamentului de necooperare:
n „Nu ai nimic de pierdut; dacã vrei sa ai un cuvânt de spus în
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

aceastã situaþie, rezolvarea de probleme este strategia care îþi


permite sã îþi exprimi punctul de vedere”;
n dacã se menþine comportamentul necooperant: „Voi lua o
decizie în legãtura cu ceea ce este de fãcut, pe care mã aºtept
sã o respecþi. Situaþia se va schimba deîndatã ce vei fi dispus
sã stãm de vorbã ºi sã gãsim împreunã o soluþie pentru
problema care ne priveºte pe amândoi”.

Ori de câte ori va fi folositã aceastã strategie, se recomandã


completarea check-list-ului de mai jos pentru a verifica dacã toti paºii
pe care îi presupune procesul de rezolvare a problemei au fost corect
parcurºi.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
CHECK-LIST

ITEMI DA NU COMENTARII

1. Am ales problema corect?

2. Am ales un moment potrivit


pentru a discuta despre asta?

3. Am definit problema clar ºi


specific?

4. Am identificat interesele
fiecãruia?

5. Ne-am gândit la suficiente


alternative (brainstorming)?

6. A fost fiecare alternativã


corect evaluatã?
91
6. A fost fiecare alternativã
corect evaluatã?

7. Am ales cea mai bunã soluþie?

8. Am elaborat un plan de imple-


mentare ºi un contract bun?

9. Am revizuit contractul la data


stabilitã?

Obiectivul meu este:


..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
Exerciþii Gândiþi-vã la cât mai multe soluþii pentru situaþiile urmãtoare.
Odatã identificate, alegeþi împreunã cu membrii familiei pe cea
care adunã cel mai mare numãr de puncte ºi elaboraþi un plan
de implementare.

Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresatã la ºcoala. Doi dintre colegi îi pun
porecle ºi o exclud din jocurile de grup. În fiecare zi, Maria vine de la ºcoalã
plângând, iar dimineaþa, înainte de plecarea la ºcoalã, se plânge de dureri
de stomac. A început ea insãºi sã vorbeascã urât despre sine ºi sã afirme
ca nu este bunã de nimic.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………….......………………………………

Eºti foarte îngrijorat deoarece fiul tãu, Andrei, 13 ani, vrea sã plece în
92 excursie cu colegii în afara oraºului.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

…………………………………………………………………………………
…………………………………………….......………………………………

Fiica ta, Ioana, 15 ani, a început prima ei relaþie de cuplu; prietenul ei


este un coleg de liceu, 17 ani. Ioana vrea sã iasã în fiecare zi cu prietenul ei
ºi ajunge acasã zilnic dupã ora 22,00.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………….......………………………………
8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
CU RISC RIDICAT

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Care sunt situaþiile de risc care pot afecta
dinamica familialã;
În situaþii de risc, n Care sunt recomandãrile de bazã pentru a depãºi
situaþiile de risc;
comportamentele
n Despre rutina planificãrii activitãþilor.
problematice ale
copilului se menþin Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
ºi nu mai rãspund n vor ºti sã identifice situaþiile cu risc în viaþa de
la strategiile familie ºi în comunitate, în care comportamentul
obiºnuite. copilului este dificil de abordat;
n vor ºti sã dezvolte ºi implementeze propria rutinã a
activitãþilor planificate pentru cel puþin 2 situaþii de
risc.

93
Dincolo de provocãrile inerente acestei etape de vârstã, existã
perioade în evoluþia fiecãrei familii, în care riscul de a ne confrunta
cu situaþii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaþii,
comportamentele copiilor devin mult mai dificil de manageriat.
Aceste situaþii sunt foarte variate, generate fie de întreruperea
rutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea locuinþei, schimbarea
ºcolii, plecarea în concediu/ tabãra, plecarea unuia dintre pãrinþi în
altã þarã/ localitate în interes de serviciu etc.), de un eveniment
negativ care afecteazã dinamica familiei (ex. divorþul pãrinþilor,
îmbolnãvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cu
specificul (pre)adolescenþei (primele relaþii de cuplu, debutul vieþii
sexuale, petreceri de o noapte în afara casei, chiul, fumat, consum
de alcool/ droguri etc.).
I. Care sunt situaþiile cu risc crescut pentru
dinamica familialã
O situaþie de risc este aceea în care comportamentul problematic
al copilului se menþine ºi nu rãspunde la strategii uzuale de
management.

Exerciþiu Identificarea situaþiilor cu grad ridicat de risc pentru pãrinþi.

Gândiþi-vã la situaþii pe care le consideraþi riscante din punctul


dvs. de vedere. Alegeþi pentru fiecare situatie in parte un scor (de la
1 la 10) care sa reprezinte gradul de încredere pe care îl aveþi in
propria abilitate de a rezolva respectiva situaþie, astfel:
1 – nu am deloc încredere cã pot rezolva aceastã situaþie;
10 – sunt convins cã pot sã rezolv aceastã situaþie.

Scor
Situaþii în casã:
- Bãiatul meu de 11 ani are în camerã calculator
cu acces nelimitat la internet;
- .................................................................... .......
94
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......

Situaþii în comunitate:
- Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni
pe care nu îi cunosc;
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
II. Recomandãri de bazã pentru depãºirea

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


situaþiilor de risc
În capitolele acestui manual sunt prezentate numeroase infor-
maþii privind diverse tehnici de management al comportamentului
copilului; un pãrinte va fi cu atât mai eficient în disciplinarea copilului
ºi în sesizarea nevoilor acestuia, dacã este atent ºi la propriile nevoi.

Iata câteva recomandãri în acest sens:

Lucraþi în echipã!
Este importantã implicarea ambilor pãrinþi – mama ºi tata – în
creºterea ºi educarea copilului. Fiecare pãrinte se sprijinã pe celãlalt
ºi agreeazã în prealabil fiecare nouã tehnicã de disciplinare.

Evitaþi discuþiile contradictorii în faþa copilului!


Copiii, chiar ºi cei ajunºi la vârsta adolescenþei, sunt foarte
sensibili la conflictele dintre pãrinþi; certurile dese ºi nerezolvate
între pãrinþi reprezintã o sursã de stres pentru copil. Se recomandã
ca orice dezacord sã fie rezolvat fãrã ca copilul sã fie prezent.

Cereþi sprijin!
Orice pãrinte are nevoie de sprijin pentru creºterea ºi educarea 95
unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii, prietenii reprezintã o
resursã de sprijin pentru pãrinþi. Împãrtãºiþi-le ideile pe care le aveþi
ºi învãþaþi din experienþa celorlalþi.

Luaþi o pauzã!
Fiecare pãrinte are nevoie sã petreacã timp separat de copil; este
o decizie sãnãtoasã care le permite pãrinþilor sã fie atenþi la propriile
nevoi ºi sã îºi echilibreze diferitele aspecte ale vieþii personale (cele
profesionale, cele de cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atâta vreme
cât copilul este bine îngrijit ºi petreceti timp special în familie,
pauzele nu afecteazã dezvoltarea copilului.
Exerciþiu Cum sã ai grijã de tine

Pe cine te bazezi pentru a primi sprijin?

Familie.......................................................................................................
Prieteni.......................................................................................................

Gândeºte-te la o pesoanã cu care ai putea vorbi cel puþin o datã pe sãptãmânã.


.................................................................................................................

Listeazã mai jos activitãþile pe care care þi-ar plãcea sã le faci (singur/ã, cu
partenerul/a, cu prietenii):
.................................................................................................................
.................................................................................................................

Planificã-þi o pauzã în cursul sãptãmânii viitoare (precizeazã când anume) ºi


gândeºte-te la o persoanã care ar putea sã supravegheze copilul.
.................................................................................................................
.................................................................................................................
96

III. Cum dezvoltãm o rutinã a planificãrii?


Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Planificarea activitãþilor pentru situaþiile cu grad ridicat de risc ne


ajutã sã evitãm numeroase probleme. Aceastã strategie implicã
rezolvarea de probleme (vezi ºedinþa anterioarã) pentru prevenirea
apariþiei comportamentelor problematice. Este foarte importantã
planificarea de activitãþi interesante pentru copil.

Recomandãri:
- stabiliþi reguli: pregãtiþi copilul, descriindu-i ce urmeazã sã se
întâmple; decideþi regulile pentru comportamentele adecvate
situaþiei respective;
- alegeþi activitãþi interesante: implicaþi copilul în alegerea
activitãþilor;
- recompensaþi comportamentele dezirabile: alegeþi recom-
pense potrivite pentru respectarea fiecãrei reguli; aplicaþi
recompensa dupã apariþia comportamentului dorit;
- utilizaþi consecinþele logice pentru situaþiile de încãlcare a
regulilor: faceþi o listã cu consecinþele pe care copilul le va
suporta în eventualitatea încãlcãrii regulilor;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exerciþiu Rutina planificãrii

Identificã o situaþie de risc pentru familia ta:


…………………………………………………………………………………………

Precizeazã resursele de care ai nevoie pentru depãºirea ei (când, unde, cine


va fi prezent etc.)
………………………………………………………..………………………………
……………………………………………………..…………………………………

Stabileºte regulile pentru situaþia de risc:


………………………………………………………..………………………………
……………………………………………………….………………………………

Fã o listã cu activitãþile interesante pentru copil:


.................................................. ..................................................
.................................................. ..................................................

Listeazã recompensele pentru Listeazã consecinþele logice


comportamentele dezirabile pentru încãlcarea regulilor
97
.................................................. ..................................................
.................................................. ..................................................
CHECKLIST – planificarea activitãþilor
Situaþia: ...……………………………………………………………………………

Instrucþiuni: notaþi DA/ NU pentru fiecare dintre paºii identificaþi ca fiind


necesari pentru depãºirea situaþiei enunþate, în funcþie de realizarea/
nerealizarea acestora:

ZIUA
Paºi de urmat Luni Marþi Miercuri Joi Vineri
Paºi realizaþi

1. ..............

2. ..............

3. ..............

4. ..............
98

5. ..............
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

6. ..............
9 EVALUAREA PROGRESULUI

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


ªEDINÞA
ªI 10 ªI MENÞINEREA SCHIMBÃRILOR.
ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:


n Ce progrese au fãcut o datã cu parcurgerea
ºedintelor programului;
n Cum sã monitorizeze ºi sã menþinã schimbãrile
produse în propiul comportament precum ºi în
comportamentul copilului.
Consecvenþa
este cheia Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:
schimbãrilor n vor ºti sã construiascã ºi sã foloseascã o rutinã a
durabile. planificãrii activitãþilor pentru situaþii de risc;
n vor ºti sã identifice schimbãrile din propriul
comportament dar ºi din comportamentul copilului
apãrute dupã începerea acestui program;;
n vor ºti cum sã stabileascã obiective vizând
schimbãri viitoare în comportamentul propriu ºi al
copilului ºi cum sã le atingã. 99
I. Evaluarea progresului
La începutul programului, fiecare pãrinte a identificat ca obiective
anumite schimbãri în comportamentul copilului, precum ºi în
comportamentul propriu.
Se recomandã evaluarea lunarã a schimbãrilor comportamentale
generate de participarea la acest program.

Exerciþiu Identificarea schimbãrilor produse

Completaþi tabelul de mai jos cu schimbãrile comportamentale ale copilului


dvs. dar ºi ale dvs. de la data intrãrii în acest program. Pentru a vã fi mai uºor,
recitiþi obiectivele de schimbare pe care vi le-aþi propus în prima ºedinþã a
programului.

SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTUL SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTUL


COPILULUI MEU

100
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Felicitãri pentru schimbãrile produse în propriul comportament ºi pentru


schimbãrile comportamentale ale copilului dvs.!
II. Menþinerea schimbãrilor

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Existã câteva obstacole care fac dificilã menþinerea schimbãrilor
comportamentale dar care, odatã conºtientizate, pot fi depãºite.
Acestea vizeazã:
- perioadele de tranziþie în familie (ex. trecerea de la o etapã de
vârstã la alta, apariþia unui nou copil, mutarea unui pãrinte în
altã localitate/ þarã în interes de serviciu etc.);
- etapele de devoltare ale copilului (modalitatea de relaþionare
a pãrinþilor cu un ºcolar mic diferã mult de cea în care se
relaþioneazã cu un adolescent);
- situaþiile de risc (schimbãri în bugetul familiei, boala unuia
dintre pãrinþi, conflict familial, schimbarea locuinþei sau a
ºcolii, moartea unui membru al familiei, divorþ etc.);

Exerciþiu Revizuirea rutinei de planificare

Gândeºte-te la situaþia/ situaþiile de risc identificate în ºedinþa anterioarã ºi la


activitãþile planificate pentru depãºirea ei/ lor; descrie-le pe scurt:
.................................................................................................................
.................................................................................................................
101
.................................................................................................................

Ce a funcþionat? Fii specific ºi menþioneazã cel puþin douã aspecte pozitive.


.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................

Crezi cã acum ai proceda diferit dacã ar trebui sã planifici activitãþi pentru


aceeaºi situaþie de risc? Dacã da, cum?
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
Exerciþiu Fila de jurnal
Acest exerciþiu vã va ajuta sã conºtientizaþi mai bine ºi/ sau sã
învãþaþi mai uºor un nou comportament. Aþi descoperit pânã acum cã
aveaþi deja foarte multe cunoºtinþe care doar trebuiau ghidate în
direcþia bunã. Veþi învãþa din propriile greºeli, vã veþi schimba/ lãrgi
perspectiva.
Veti învãþa cã afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor au
legãturã cu ei înºiºi, nu cu dvs. Astfel, nu vã veþi mai învinovãþi
pentru aceste comportamente ºi nici nu veþi mai fi ofensaþi. Copiii
dvs. sunt personalitãþi distincte care învaþã din propriile greºeli,
eºecuri sau succese.

Planul meu pentru aceastã sãptãmânã

Sãptãmâna aceasta mã voi concentra pe


.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................

Voi încerca sã îmi schimb atitudinea, gândindu-mã cã


102
.................................................................................................................
.................................................................................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

.................................................................................................................

Îmi voi schimba comportamentul fãcând


.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
III. Obiective de viitor

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi


Exerciþiu Identificarea obiectivelor pentru viitor

Ce aþi dori sã îmbunãtãþiþi în comportamentul copilului dvs. în viitor? (formulaþi


obiectivele cât mai specific)
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................

Ce aþi putea sã faceþi pentru a atinge aceste noi obiective? Gândiþi-vã la


metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare.
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................

103
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ

Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood and
Adolescent, New York, Worth Publishers, 1995;
Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;
Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia,
The Australian Council for Educâtional Research, 2000;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: The
Basics, Eugene Castalia, 1987;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: The
Basics, Eugene Castalia, 1989;
Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian Government
Department of Human Services;
Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working with
Parents – A Collaborative Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;
Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen and
Yourself through kind and Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000;
104 Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parent’s Self-
Help Workbook, Families International Publishing Pty Ltd, 2001;
Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinician’s Manual for
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Assessment and Family Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;
Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents’ value systems, preffered resolution
strategies and conflict with parents. Australian Journal of Psychology, 51(2), pag.
63-70, 1999;
Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral – family
systems aproach. New York, The Guilford Press, 1989;
Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioner’s Manual for
Enhanced Triple P. Brisbane, Australia: Families International Publishing, 1998;
Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne,
Australia: McPhee Gribble, 1991;
Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992.