Universitatea EcologicĂ Din BucureŞti Facultatea de Ştiinţe

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Ştiinţe Economice
STATISTICĂ
APLICAŢII
prof.univ. dr. Maria MOLNAR

lector univ. Nicoleta CARAGEA
Bucureşti
2008
PROIECTUL I A
a. Se cunosc următoarele date privind cifra de afaceri a 50 firme prestatoare de servicii din oraşul M :
600 800 650 200 80 35 1000 1200 500 480 555 620 510
260 180 75 96 280 1170 900 680 850 300 645 680 1020
320 362 88 726 761 890 345 379 805 920 600 590
578 534 617 236 222 58 715 518 696 568 580 480
Să se facă gruparea firmelor după cifra de afaceri.
b. Cifra de afaceri a 10 firme de construcţii din oraşul M a înregistrat următoarele niveluri:
Mil. lei lunar 600 800 650 200 80 350 1000 1200 500 480
Să se calculeze:
1. ponderea cifrei de afaceri a primei şi a ultimei firme în totalul cifrei de afaceri a celor 10 firme şi
diferenţa dintre cele două ponderi;
2. raportul dintre cifra de afaceri maximă şi cea minimă;
3. cifra de afaceri a tuturor firmelor din oraş, dacă ponderea celor 10 firme în cifra totală de afaceri
este de 7,2%;
4. ponderea celor 10 firme în efectivul de salariaţi ai oraşului, dacă aceasta este cu 2,6 p.p. mai mare
decât ponderea lor în cifra totală de afaceri;
5. media, mediana, modul cifrei de afaceri;
6. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri a celor 10 firme;
7. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a primelor 3 firme;
c. Distribuţia tuturor celor 285 firme din oraş după cifra de afaceri este următoarea:
Grupe după nivelul cifrei Până la 2000- 4000 6000 8000- 10000 15000 30000 Peste
de afaceri, mii lei 2000 4000 - - 1000 - - - 500000
6000 8000 0 15000 30000 50000
Pondere în total firme, % 12,3 18,6 24,8 27,0 11,2 3,2 1,8 0,7 0,4
Să se calculeze:
1. media cifrei de afaceri;
2. mediana şi modul distribuţiei firmelor după cifra de afaceri;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri şi să se precizeze semnificaţia acestora;
4. numărul firmelor cuprinse în fiecare grupă;
2
5. ponderea firmelor din prima grupă în cifra totală de afaceri, dacă cifra medie de afaceri a acestora
este de 1360 mii lei.
REZOLVARE
a. Gruparea firmelor după cifra de afaceri presupune stabilirea:
i. numărului de grupe,
ii. a mărimii intervalului de grupare,
iii. a limitelor intervalelor de grupare, adică a valorilor care delimitează fiecare grupă.
i. Numărul grupelor
Una dintre metodele utilizate pentru determinarea numărului de grupe constă în aproximarea acestuia
pe baza formulei:
~
g = 3 2n
~
g
în care reprezintă numărul aproximativ de grupe şi n numărul firmelor observate. Numărul de grupe
va fi egal cu numărul întreg care depăşeşte valoarea rezultată din calcul, ceea ce înseamnă că numărul
de grupe se stabileşte prin rotunjirea în plus a rezultatului.
~
g = 3 2 × 50 = 4,64.
Deci, numărul de grupe este g = 5.
ii. Mărimea intervalului de grupare

~
Mărimea intervalului de grupare ( h ) poate fi aproximată împărţind diferenţa dintre valoarea maximă
(xmax) şi cea minimă (xmin) la numărul grupelor (g), conform formulei:
~ x − xmin
h = max
g
Mărimea efectivă a intervalului (h) se stabileşte prin rotunjirea în plus a rezultatului raportului.
~ 1200 − 35
h= = 233
5
Se rotunjeşte în plus: h = 250 mil.lei
iii. Limitele intervalelor
Specificarea limitelor intervalelor de grupare trebuie astfel realizată încât intervalele constituite să
acopere toate valorile rezultate din observare, iar o anumită valoare să poată fi atribuită unei singure
grupe.
Practic, limita inferioară a primului interval (intervalul corespunzător celor mai mici valori) poate fi stabilită
adoptând o valoare arbitrară, egală sau mai mică decât valoarea minimă, dar nu mult mai mică decât
aceasta. Această limită poate fi determinată pe baza formulei:
3
x1inf = xmin −
(g × h ) − (xmax − xmin )
2
Limita superioară a primului interval se calculează însumând înălţimea intervalului la limita sa inferioară:
x1sup = x1inf + h
Limita inferioară a intervalului următor este egală cu limita superioară a primului interval, iar limita
superioară se determină adăugând la aceasta înălţimea intervalului. În mod similar se stabilesc şi
limitele celorlalte intervale.
Astfel:
2 = x1
x inf sup
xsup
2 = xinf
2 +h
3 = x2
x inf sup
x sup
3 = x inf
3 +h
.............................................
x kinf = x sup
k −1
x sup
k = x kinf + h
Limita inferioară a primului interval poate fi stabilită pornind de la:
5 × 250 − (1200 − 35)

x 1inf = 35 − = −7,5
2
În acest caz limita inferioară primului interval se stabileşte la 0, limita superioară a acestuia va fi
egală cu:
x 1sup = 0 + 250 = 250 mil. lei
iar limitele celorlalte grupe vor fi:
x inf
2 = 250 x sup
2 = 250 + 250 = 500
3 = 500
x inf x sup = 500 + 250 = 750
3
4 = 750
x inf x sup = 750 + 250 = 1000
4
5 = 1000
x inf x sup
5 = 1000 + 250 = 1250
În urma numărării firmelor care au cifra de afaceri cuprinsă în fiecare din cele cinci intervale a
rezultat următoarea distribuţie:
4
Tabelul 1.1. Distribuţia firmelor după cifra de afaceri
Grupe după cifra de afaceri Numărul firmelor

(mil. lei lunar)
0 – 250 10
250 – 500 10
500 – 750 19
750 – 1000 8
1000 – 1250 4
b. Cifra de afaceri a 10 firme de construcţii din oraşul M a înregistrat următoarele niveluri:
Mil. lei lunar 600 800 650 200 80 350 1000 1200 500 480
1. Ponderea cifrei de afaceri a primei şi a ultimei firme în totalul cifrei de afaceri a celor 10 firme şi
diferenţa dintre cele două ponderi
i. cifra de afaceri totală pentru cele 10 firme:
10
∑x
i =1
i = 600 + 800 + 650 + 200 + 80 + 350 + 1000 + 1200 + 500 + 480 = 5860
ii. ponderea cifrei de afaceri a primei firme în totalul cifrei de afaceri a celor 10 firme:
x1 600
g1 = 10
× 100 = × 100 = 10,2%
5860
∑x
i =1
i
iii. ponderea cifrei de afaceri a ultimei firme în totalul cifrei de afaceri a celor 10 firme:
x 10 480
g 10 = 10
× 100 = × 100 = 8,2%
5860
∑x
i =1
i
iv. diferenţa dintre cele două ponderi:
∆g 1 / 10 = g 1 − g 10 = 10,2 − 8,2 = 2,0 p.p.
2. Raportul dintre cifra de afaceri maximă şi cea minimă
x max 1200
k= = = 15 ,
x min 80
ceea ce înseamnă că cifra de afaceri maximă este de 15 ori mai mare decât cea minimă.
3. Cifra de afaceri a tuturor firmelor din oraş, dacă ponderea celor 10 firme în cifra totală de afaceri este
de 7,2%
5
Ponderea celor 10 firme în cifra totală de afaceri se calculează conform formulei:
x
gx = × 100
X
unde x este cifra de afaceri a celor 10 firme CA(10) = 5860 mil. lei
X – cifra de afaceri a tuturor firmelor din oraş CA(oraş)
gx – ponderea celor 10 firme în cifra de afaceri a oraşului g10 = 7,2%
Astfel,
CA (10)
g(10) = × 100 = 7,2% .
CA (oraş)
Conform formulei:
x
X= × 100
gx
CA (10) 5860
CA (oraş) = = × 100 = 81389 mil. lei
g (10) 7, 2
4. Ponderea celor 10 firme în efectivul de salariaţi ai oraşului, dacă aceasta este cu 2,6 p.p. mai mare
decât ponderea lor în cifra totală de afaceri
Se cunoaşte că
g N − g CA = 2,6 p.p.
unde gN şi gCA reprezintă ponderea celor 10 firme în efectivul total de salariaţi şi în cifra totală de afaceri
din oraş.
Prin urmare,
g N = 7,2 + 2,6 = 9,8% .
5. Media, mediana şi modul cifrei de afaceri
5.1. Media
10
∑x i
600 + 800 + 650 + 200 + 80 + 350 + 1000 + 1200 + 500 + 480 5860
x= i =1
= = = 586 mil.lei
10 10 10
5.2. Mediana
i. se ordonează crescător termenii seriei
6
80 200 350 480 500 600 650 800 1000 1200
ii. calculul medianei, conform relaţiei:
x i + x i +1 n 10
Me = pentru i= = =5
2 2 2
x 5 + x 6 500 + 600
Me = = = 550 mil.lei
2 2
5.3. Modul
Seria nu are mod, întrucât nici una dintre valori nu se repetă.
6. Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri a celor 10 firme
6.1. Indicatorii simpli
6.1.1. Amplitudinea
i. amplitudinea absolută:
A = x max − x min
A = x max − x min = 1200 − 80 = 1120 mil. lei
ii. amplitudinea relativă:
A
A% = × 100
x
1120
A% = × 100 = 191,1%
586
6.1.2. Abaterile individuale
i. abaterile individuale absolute: d i = x i − x;
ii. abaterile individuale relative: di

di % = × 100;
x
d1 = 600-586 = 14 mil. lei
14
d1 % = × 100 = 2,5%;
586
7
Tabelul 2.1.Abaterile individuale ale cifrei de afaceri
Cifra de afaceri, Abaterile absolute, mil.lei Abaterile relative, %

mil. lei
xi d i = x i − 586 di
di % = ×100
586
600 14 2,5
800 214 37,7
650 64 11,3
200 -386 -68,0
80 -506 -89,1
350 -236 -41,5
1000 414 72,9
1200 614 108,1
500 -86 -15,1
480 -106 -18,7
6.2. Indicatorii sintetici
6.2.1. Abaterea medie

n
Se calculează pe baza relaţiei:
∑x i −x
d= i =1
n
10
∑x i =1
i − 586
2640
d= = = 264miil.lei
10 10
ceea ce înseamnă că cifra de afaceri a firmelor se abate faţa de media de 586 mil.lei în medie cu 264
mil.lei.
Tabelul 2.2. Calculul numitorului formulei abaterii medii şi dispersiei
xi x i − 586 ( x i − 586 ) 2
Firma
1 600 14 196
2 800 214 45796
3 650 64 4096
4 200 386 148996
5 80 506 256036
6 350 236 55696
7 1000 414 171396
8 1200 614 376996
9 500 86 7396
10 480 106 11236
Total 2640 1077840
8
6.2.2. Dispersia
∑ (x − x)
2
i
σ2 = i =1
10
∑ (x i − 586 )
2
1077840
σ2 = i =1
= = 107784
10 10
6.2.3. Abaterea standard
Formula de calcul:
n
∑ (x i − x)
2
σ= i=1
10
∑ (x − 586)
2
i
1077840
σ= i =1
= = 107784 = 328,3
10 10 mil.lei
Cifra de afaceri a firmelor se abate faţa de media de 586 mil.lei în medie cu 328,3 mil.lei.
6.2.4. Coeficientul de variaţie
Formula de calcul:
σ
v= × 100
x
328,3
v= × 100 = 56,0%
586
v > 35-40%, indicând faptul că seria nu este omogenă, iar media nu este reprezentativă.
7. Media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a primelor 3 firme
7.1. Media aritmetică
9
Formula de calcul:
n
∑x i
x= i =1
x 1 + x 2 + x 3 600 + 800 + 650 2050

x= = = = 683,3 mil. lei
3 3 3
7.2. Media armonică
Formula de calcul:
n
xh = n
1
∑x
i =1 i
3 3 3 mil. lei
xh = = = = 673,3
1 1 1 1 1 1 0,001667 + 0,00125 + 0,001538
+ + + +
x1 x 2 x 3 600 800 650
Media pătratică
Formula de calcul:
∑x 2
i
xp = i =1
x 12 + x 22 + x 32 600 2 + 800 2 + 650 2 14225000

xp = = = = 688,6 mil. lei
3 3 3
Media geometrică
Formula de calcul:
n
xg = n ∏x i=1
i
x g = 3 x 1 × x 2 × x 3 = 3 600 × 800 × 650 = 312000000 = 678,2 mil.lei
10
Grupe după
nivelul cifrei Până 2000- 4000- 6000- 8000- 10000- 15000- 30000- Peste
de afaceri, la 2000 4000 6000 8000 10000 15000 30000 50000 50000
mii lei
Pondere în
total firme, % 12,3 18,6 24,8 27,0 11,2 3,2 1,8 0,7 0,4
Cifra de afaceri poate fi exprimată în milioane lei, pentru a simplifica operaţiile de calcul al
indicatorilor, astfel:
Grupe după
nivelul cifrei Până Peste
2-4 4-6 6-8 8-10 10-15 15-30 30-50
de afaceri, la 2 50
mil. lei
Pondere în
total firme, % 12,3 18,6 24,8 27,0 11,2 3,2 1,8 0,7 0,4
1. Media cifrei de afaceri
∑x n i
'
i
x= i =1
k
∑n
i =1
'
i
Calculul mediei unei serii de distribuţie pe intervale impune determinarea centrului intervalului, astfel:
inf
xi + x sup
xi = i
pentru i = 2, ...., k-1
2
h1 hk
x 1 = x 1sup − , iar x k = x sup
k −1 + ,
2 2
în condiţiile în care
h i = x sup
i − x sup
i −1
pentru i = 2, ...., k-1,
h1 = h 2
h k = h k −1
h 1 = h 2 = x sup
2 − x 1sup = 4 − 2 = 2 mil.lei
h 9 = h 8 = x 8sup − x sup
7 = 50 − 30 = 20 mil.lei
11
Astfel, centrele celor 9 intervale sunt:
h1 2
x1 = x1sup − = 2 − = 1 mil.lei
2 2
2 + x1
x sup 2+4
sup
x2 = = = 3 mil.lei
2 2
3 + x2
x sup 4+6
sup
x3 = = = 5 mil.lei
2 2
4 + x3
x sup 6+8
sup
x4 = = = 7 mil.lei
2 2
5 + x4
x sup 8 + 10
sup
x5 = = = 9 mil.lei
2 2
6 + x5
x sup 10 + 15
sup
x6 = = = 12,5 mil.lei
2 2
7 + x6
x sup 15 + 30
sup
x7 = = = 22,5 mil.lei
2 2
x 8sup + x sup 30 + 50
x8 = 7
= = 40 mil.lei
2 2
h9 20
x 9 = x 8sup + = 50 + = 60 mil.lei
2 2
Tabelul 3.1. Algoritmul de calcul al mediei
Grupe după cifra Pondere în total Mărimea Centrul

x i × n i'
de afaceri, intervalelor, intervalelor,
mil.lei n ,i mil.lei mil. lei
firme, %
hi xi
Până la 2 12,3 2 1,0 12,3
2–4 18,6 2 3,0 55,8
4–6 24,8 2 5,0 124,0
6–8 27,0 2 7,0 189,0
8 – 10 11,2 2 9,0 100,8
10 – 15 3,2 5 12,5 40,0
15 – 30 1,8 15 22,5 40,5
12
30 – 50 0,7 20 40,0 28,0
Peste 50 0,4 20 60,0 24,0
Total 100,0 - - 614,4
Media cifrei de afaceri:
614,4
x= = 6,144 ≅ 6,1 mil.lei
100
2. Mediana şi modul distribuţiei firmelor după cifra de afaceri
2.1. Mediana
i. identificarea intervalului median
Se calculează frecvenţele cumulate crescător (N’i↑) şi se compară cu rangul unităţii mediane (UMe).
Prima frecvenţă cumulată care depăşeşte rangul medianei este cea care indică intervalul median.
Frecvenţele cumulate crescător se calculează după formula:
i
N i' = ∑ n i ,
i =1
astfel:
N 1' = n 1 = 12,3%
N '2 = n 1' + n '2 = 12,3 + 18,6 = 30,9%
N 3' = n 1' + n '2 + n 3' = 12,3 + 18,6 + 24,8 = 55,7%
N '4 = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 = 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 = 82,7%
N 5' = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 + n 5' = 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 + 11,2 = 93,9%
N '6 = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 + n 5' + n '6 = 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 + 11,2 + 3,2 = 97,1%
N '7 = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 + n 5' + n '6 + n '7 = 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 + 11,2 + 3,2 + 1,8 = 98,9%
N 8' = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 + n 5' + n '6 + n '7 + n 8' = 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 + 11,2 + 3,2 + 1,8 + 0,7 = 99,6%
N 9' = n 1' + n '2 + n 3' + n '4 + n 5' + n '6 + n '7 + n 8' + n 9' =
= 12,3 + 18,6 + 24,8 + 27,0 + 11,2 + 3,2 + 1,8 + 0,7 + 0,4 = 100,0%
13
Tabelul 3.2. Algoritmul de calcul al medianei
Grupe după cifra Pondere în total Mărimea Frecvenţele

de afaceri, intervalelor,
n ,i Ni ↑
mil.lei mil.lei
firme, % cumulate crescător
hi
Până la 2 12,3 2 12,3
2–4 18,6 2 30,9
4–6 24,8 2 55,7
6–8 27,0 2 82,7
8 – 10 11,2 2 93,9
10 – 15 3,2 5 97,1
15 – 30 1,8 15 98,9
30 – 50 0,7 20 99,6
Peste 50 0,4 20 100,0
Total 100,0 - -
Locul unităţii mediane:
∑n '
i +1
100 + 1
U Me = i =1
= = 50,5
2 2
Se compară frecvenţele cumulate cu 50,5%.
N 1' = 12,3 < 50,5
N '2 = 30,9 < 50,5
N 3' = 55,7 > 50,5
Astfel, prima frecvenţă cumulată mai mare decât 50,5% corespunde celui de-al treilea interval,
indicând faptul că acesta este intervalul median.
ii. calculul medianei
Formula de calcul al medianei seriilor de frecvenţe pe intervale este:
∑n i +1
i =1
− N Me −1
Me = x sup
+ h Me 2 .
Me −1
n Me
14
Prin urmare:
∑n '
i +1
100 + 1
i =1
− N2 − 30,9
Me = x sup 2 2
2 + h3 = 4 + 2× = 4 + 2 × 0,7903 = 4 + 1,5806 = 5,5806
n 3' 24,8
Me ≅ 5,6 mil.lei
2.2. Modul
i. intervalul modal
Intervalul cu frecvenţa cea mai mare este intervalul al patrulea (cifra de afaceri cuprinsă între 6 şi
8 milioane lei), care cuprinde 27,0% din totalul firmelor.
ii. calculul modului
Formula de calcul este:
∆1
Mo = x sup
Mo −1 + h Mo
∆1 + ∆ 2
unde :
∆ 1 = n Mo − n Mo −1
∆ 1 = n Mo − n Mo +1
Astfel,
n '4 − n 3' 27,0 − 24,8

Mo = x sup
3 + h4 ' = 6 + 2×
(n 4 − n 3 ) + (n 4 − n 5 )
' ' '
(27,0 − 24,8) + (27,0 − 11,2)
Mo = 6 + 2 × 0,1222 = 6 + 0,2444 = 6,2444 ≅ 6,2mil.lei

3. indicatorii sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri
3.1. abaterea medie
Formula de calcul:
∑x i − x n i'
d= i =1
100
Prin urmare:
∑x i − 6,144 n i'
300,2416
d= i =1
= = 3,002416 ≅ 3,0 mil.lei
100 100
Cifra de afaceri a firmelor se abate de la media de 6,1 mil.lei în medie cu 3,0 mil. lei.
15
Tabelul 3.3. Algoritmul de calcul al abaterii medii
Grupe după cifra Pondere în total Centrul

x i − 6,144 x i − 6,144 × n i'
de afaceri, intervalelor,
n ,i
mil.lei mil. lei
firme, %
xi
Până la 2 12,3 1,0 5,144 63,2712
2–4 18,6 3,0 3,144 58,4784
4–6 24,8 5,0 1,144 28,3712
6–8 27,0 7,0 0,856 23,1120
8 – 10 11,2 9,0 2,856 31,9872
10 – 15 3,2 12,5 6,356 20,3392
15 – 30 1,8 22,5 16,356 29,4408
30 – 50 0,7 40,0 33,856 23,6992
Peste 50 0,4 60,0 53,856 21,5424
Total 100,0 - - 300,2416
3.2. dispersia
Formula de calcul:
∑ (x i − x ) 2 n i'
σ2 = i =1
100
Prin urmare:
∑ (x i − 6,144) 2 n i'
3226,276
σ2 = i =1
= = 32,26276
100 100
3.3. abaterea standard
Formula de calcul:
∑ (x i − x ) 2 n i'
σ= i =1
100
Prin urmare:
∑ (x i − 6,144) 2 n i'
3226,276
σ= i =1
= = 32,26276 = 5,680032 ≅ 5,7 mil.lei
100 100
16
Cifra de afaceri a firmelor se abate de la media de 6,1 mil.lei în medie cu 5,7 mil. lei.
Tabelul 3.4. Algoritmul de calcul al dispersiei şi abaterii standard
Grupe după Pondere în Centrul

cifra de intervalelor, x i − 6,144 ( x i − 6,144) 2 ( x i − 6,144) 2 × n i'
afaceri, n ,i mil. lei
total firme, %
mil.lei xi
Până la 2 12,3 1,0 -5,144 26,46074 325,46710
2–4 18,6 3,0 -3,144 9,884736 183,85610
4–6 24,8 5,0 -1,144 1,308736 32,45665
6–8 27,0 7,0 0,856 0,732736 19,78387
8 – 10 11,2 9,0 2,856 8,156736 91,35544
10 – 15 3,2 12,5 6,356 40,39874 129,27600
15 – 30 1,8 22,5 16,356 267,5187 481,53370
30 – 50 0,7 40,0 33,856 1146,229 802,36010
Peste 50 0,4 60,0 53,856 2900,469 1160,18700
Total 100,0 - - - 3226,27600
3.4. coeficientul de variaţie
Formula de calcul:
σ
v= × 100
x
5,68
v= × 100 = 92,44844 ≅ 92,4%
6,144
v > 35-40% indicând faptul că seria nu este omogenă, iar media nu este reprezentativă.
Ponderea firmelor din grupa i în total firme se calculează după formula:
ni
n i' = 100
n
de unde rezultă că numărul firmelor cuprinse în grupa i se calculează după formula:
17
n i'
ni = n ×
100
Prin urmare:
12,3
n 1 = 285 × = 35,055 ≅ 35 firme;
100
18,6
n 2 = 285 × = 53,01 ≅ 53 firme;
100
24,9
n 3 = 285 × = 70,68 ≅ 71 firme;
100
27,0
n 4 = 285 × = 76,95 ≅ 77 firme;
100
11,2
n 5 = 285 × = 31,92 ≅ 32 firme
100
3,2
n 6 = 285 × = 9,12 ≅ 9 firme:
100
1,8
n 7 = 285 × = 5,13 ≅ 5 firme;
100
0,7
n 8 = 285 × = 1,995 ≅ 2 firme;
100
0,4
n 9 = 285 × = 1,14 ≅ 1 firmă.
100
5. ponderea firmelor din prima grupă în cifra totală de afaceri, dacă cifra medie de afaceri a acestora
este de 1360 mii lei
Pe baza formulei mediei:
∑x i
x= i =1
n
se poate calcula suma valorilor:
∑x
i =1
i = x×n
Astfel, suma cifrei de afaceri a firmelor din prima grupă este:

35
∑x
i =1
i = 1,36 × 35 = 47,6 mil.lei
18
iar suma cifrei de afaceri a tuturor firmelor:
285
∑x
i =1
i = 6,144 × 285 = 1751,04 mil.lei.
Ponderea primei grupe în cifra totală de afaceri:
47,6
g1 = × 100 = 2,728 ≅ 2,7% .
1751,04
19
PROIECTUL I B
a. Se cunosc următoarele date privind produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.) în 50 de ţări:
Ţara PIB/loc
(mii $ ppc1)
1 Argentina 14,3
2 Australia 31,8
3 Austria 33,7
4 Bahamas 18,4
5 Bahrain 21,5
6 Barbados 17,3
7 Belgia 32,1
8 Brazilia 16,1
9 Brunei 28,2
10 Canada 33,4
11 Cehia 20,5
12 Chile 12,0
13 Cipru 22,7
14 Costa Rica 10,2
15 Croatia 13,0
16 Denemarca 34,0
17 Elvetia 35,6
18 Emiratele Arabe Unite 25,5
19 Estonia 15,5
20 Finlanda 32,2
21 Franţa 30,4
22 Germania 29,5
23 Grecia 23,4
24 Hong Kong 34,8
25 Irlanda 38,5
26 Islanda 36,5
27 Israel 25,9
28 Italia 28,5
29 Japonia 31,3
30 Korea 22,0
31 Letonia 13,6
32 Lituania 14,5
33 Mexic 10,7
34 Malta 19,2
35 Norvegia 41,4
36 Noua Zeelandă 25,0
37 Olanda 32,7
38 Polonia 13,8
39 Portugalia 20,4
40 Qatar 27,7
41 Regatul Unit 33,2
42 Romania 26,3
43 Singapore 29,7
44 Slovacia 15,9
45 Slovenia 22,3
46 Spania 27,2
1
paritatea puterii de cumpărare (ppc) este o metodă folosită pentru a calcula o rată de schimb alternativă între monedele a
două ţări; ppc măsoară puterea de cumpărare a unei monede, într-o unitate de masură internaţională (de regulă, dolari),
deoarece bunurile şi serviciile au preţuri diferite în unele ţări comparativ cu altele.
20
47 Statele Unite 50,0
48 Suedia 32,5
49 Ungaria 17,9
50 Uruguay 10,2
Sursa: Raportul Dezvoltării Umane 2007/2008 (2005 - anul de referinţă)
Să se facă gruparea ţărilor după PIB/loc.
b. În anul 2007 s-au înregistrat următoarele niveluri ale produsului intern brut pe locuitor în
România şi în alte patru ţări europene:
România Luxemburg Cehia Slovenia Germania
PIB/locuitor (mii $ ppc ) 10,9 75,9 14,5 20,9 38,8
Numărul locuitorilor, N
(milioane persoane) 21,5 0,5 10,4 2,0 82,2
Consumul de energie primară
(mil. tone combustibil convenţional) 39,1 4,6 44,8 7,3 345,5
Sursa: Baza de date a Băncii Mondiale, 2008
Să se calculeze:
1. PIB în fiecare din cele cinci ţări;

2. raportul dintre PIB/locuitor în România şi în Slovenia (R/S), în Luxemburg şi în România (L/R) şi
să se precizeze semnificaţia rezultatelor;
3. PIB/locuitor în Uniunea Europeană (UE-27), dacă PIB din România reprezintă 40,6% din UE-27;
4. media PIB/locuitor în cele cinci ţări;
5. mediana i modul PIB/locuitor;
6. indicatorii simpli i sintetici ai variaţiei PIB/locuitor în cele cinci ţări şi să se precizeze semnificaţia
rezultatelor;
7. consumul specific de energie primară în România şi în celelalte ţări;
c. Distribuţia tuturor celor 27 ţări membre ale UE după nivelul PIB/loc. este următoarea:
Grupe după nivelul PIB/loc Până la 10 10-15 15-20 20-25 25-30 30-40 Peste 40
(mii $ ppc)
Numărul ţărilor 1 3 6 4 7 5 ---
Să se calculeze:
8. să se calculeze numărul ţărilor din ultima grupă, stiind că acestea reprezintă 3,8% în total;
9. media PIB/loc;
10. mediana şi modul distribuţiei ţărilor după nivelul PIB/loc;
11. indicatorii sintetici ai variaţiei PIB/loc şi să se precizeze semnificaţia acestora;
12. ponderea fiecărei grupe în total.
21
REZOLVARE
a. Gruparea gruparea ţărilor după PIB presupune stabilirea:
iv. numărului de grupe,
v. a mărimii intervalului de grupare,
vi. a limitelor intervalelor de grupare, adică a valorilor care delimitează fiecare grupă.
i. Numărul grupelor
Una dintre metodele utilizate pentru determinarea numărului de grupe constă în aproximarea acestuia
pe baza formulei:
~
g = 3 2n
în care
~
g reprezintă numărul aproximativ de grupe şi n numărul firmelor observate. Numărul de grupe
va fi egal cu numărul întreg care depăşeşte valoarea rezultată din calcul, ceea ce înseamnă că numărul
de grupe se stabileşte prin rotunjirea în plus a rezultatului.
~
g = 3 2 × 50 = 4,64.
Deci, numărul de grupe este g = 5.
ii. Mărimea intervalului de grupare

~
Mărimea intervalului de grupare ( h ) poate fi aproximată împărţind diferenţa dintre valoarea maximă
(xmax) şi cea minimă (xmin) la numărul grupelor (g), conform formulei:
~ x − xmin
h = max
g
Mărimea efectivă a intervalului (h) se stabileşte prin rotunjirea în plus a rezultatului raportului.
~ 50 − 10
h= =8
5
h = 10 mii $ ppc
iii. Limitele intervalelor
Specificarea limitelor intervalelor de grupare trebuie astfel realizată încât intervalele constituite să
acopere toate valorile rezultate din observare, iar o anumită valoare să poată fi atribuită unei singure
grupe.
Practic, limita inferioară a primului interval (intervalul corespunzător celor mai mici valori) poate fi stabilită
adoptând o valoare arbitrară, egală sau mai mică decât valoarea minimă, dar nu mult mai mică decât
aceasta. Această limită poate fi determinată pe baza formulei:
22
x1inf = xmin −
(g × h ) − (xmax − xmin )
2
Limita superioară a primului interval se calculează însumând înălţimea intervalului la limita sa inferioară:
x1sup = x1inf + h
Limita inferioară a intervalului următor este egală cu limita superioară a primului interval, iar limita
superioară se determină adăugând la aceasta înălţimea intervalului. În mod similar se stabilesc şi
limitele celorlalte intervale.
Astfel:
2 = x1
x inf sup
xsup
2 = xinf
2 +h
3 = x2
x inf sup
x sup
3 = x inf
3 +h
.............................................
x kinf = x sup
k −1
x sup
k = x kinf + h
Limita inferioară a primului interval poate fi stabilită pornind de la:
5 × 10 − (50 − 10)
x1inf = 10 − =5
2
În acest caz limita inferioară primului interval se poate stabili la 5, limita superioară a acestuia va fi
egală cu:
x 1sup = 5 + 10 = 15 mii $ ppc
iar limitele celorlalte grupe vor fi:
x 2inf = 15 x 2sup = 15 + 10 = 25
x 3inf = 25 x 3sup = 25 + 10 = 35
x 4inf = 35 x 4sup = 35 + 10 = 45
x 5inf = 45 x 5sup = 45 + 10 = 55
În urma numărării ţărilor care au nivelul PIB cuprins în fiecare din cele cinci intervale a rezultat
următoarea distribuţie:
23
Tabelul 1.1. Distribuţia ţărilor după nivelul PIB
Grupe după PIB Numărul ţărilor

(mii $ ppc)
5 – 15 9
15 – 25 15
25 – 35 21
35 – 45 4
45 – 55 1
b.
1. PIB în fiecare din cele cinci ţări se determină astfel:

PIB
PIB / loc = ⇒ PIB = PIB / loc × N
N
PIBRomania = PIB / loc × N = 10,9mii$ ppc × 21,5mil. pers. = 234,4mld .$
PIB Luxemburg = PIB / loc × N = 75,9mii$ ppc × 0,5mil. pers. = 37,9mld .$
PIBCehia = PIB / loc × N = 14,5mii$ ppc × 10,4mil. pers. = 150,8mld .$
PIBSlovenia = PIB / loc × N = 20,9mii$ ppc × 2,0mil. pers. = 41,8mld .$
PIBGermania = PIB / loc × N = 38,8mii$ ppc × 82,2mil. pers. = 3189,4mld .$
2. Raportul dintre PIB/locuitor în România şi în Slovenia (R/S), în Luxemburg şi în România (L/R)

şi să se precizeze semnificaţia rezultatelor.
PIB / loc( Romania) 10,9

= = 0,521 , ceea ce înseamnă că nivelul de bunăstare în România
PIB / loc( Slovenia) 20,9
reprezintă numai 52,1% în raport cu cel atins în Slovenia.
PIB / loc( Luxemburg ) 75,9

= = 6,963 , indicând un nivel de bunăstare de 7 ori mai înalt în
PIB / loc( Romania) 10,9
Luxemburg decât în România.
24
3. PIB/locuitor în Uniunea Europeană (UE-27), dacă PIB/loc. din România reprezintă 40,6% din
UE-27
PIB / loc( Romania) PIB / loc ( Romania) 10,9

× 100 = 40,6 ⇒ PIB / loc(UE − 27) = × 100 = × 100 = 26,8mii$
PIB / loc(UE − 27) 40,6 40,6
4. Media PIB/locuitor în cele cinci ţări se determină conform relaţiei:
∑x
i =1
i ⋅ ni
3654 ,26
x= 5
= = 31,3mii $ ppc
116 ,6
∑ni =1
i
Algoritmul de calcul al mediei este prezentat în tabelul 1.
Tabel 1. Algoritmul de calcul al mediei PIB/locuitor

xi ni
(PIB/locuitor) (numărul locuitorilor) xini
România 10,9 21,5 234,4
Luxemburg 75,9 0,5 37,9
Cehia 14,5 10,4 150,8
Slovenia 20,9 2,0 41,8
Germania 38,8 82,2 3189,4
Total 116,6 3654,3
5. mediana PIB/locuitor se stabile te astfel:

se determină locul/rangul unităţii mediane după formula:
5
∑n i =1
i +1
116,6 + 1
U Me = = = 58,8
2 2
se calculează frecvenţele cumulate crescător sau descrescător după formula:

5
Ni = ∑ ni
i =1
astfel:
N 1 = n1 = 21,5
N 2 = n1 + n 2 = 21,5 + 10,4 = 31,9
N 3 = n1 + n 2 + n3 = 21,5 + 10,4 + 2,0 = 33,9

25
N 5 = n1 + n 2 + n3 + n 4 = 21,5 + 10,4 + 2,0 + 82,2 = 116,1
N 5 = n1 + n 2 + n3 + n 4 + n5 = 21,5 + 10,4 + 2,0 + 82,2 + 0,5 = 116,6
Tabel 2. Algoritmul de calcul al medianei PIB/loc

xi ni
(PIB/locuitor) (numărul locuitorilor) N
21,5 21,5
10,9
10,4 31,9
14,5
2,0 33,9
20,9
82,2 116,1
38,8
0,5 116,6
75,9
116,6
se compară frecvenţele cumulate crescător cu valoarea locului medianei
Prima frecvenţă cumulată crescător mai mare decât rangul medianei indică mediana PIB/loc. Aceasta
corespunde valorii 38,8 mii $ ppc, deoarece prima frecvenţă cumulată crescător care depă e te
U Me = 58,8 este N4=116,1.
Modul
Seria are mod, valoarea acestuia fiind 38,8 mii $ ppc, corespunzător ţării cu cel mai mare număr
de locuitori (Germania).
6. Indicatorii simpli i sintetici ai variaţiei PIB/locuitor în cele cinci ţări şi să se precizeze

semnificaţia rezultatelor.
6.1. Indicatorii simpli ai variaţiei
6.1.2. Amplitudinea
ii. amplitudinea absolută:
A = x max − x min
A = x max − x min = 75 ,9 − 10 ,9 = 65 ,9 mii $ ppc
ii. amplitudinea relativă:
A
A% = × 100
x
65,9
A% = × 100 = 210,5%
31,3
26
6.1.2. Abaterile individuale
i. abaterile individuale absolute: d i = x i − x;
ii. abaterile individuale relative: di

di % = × 100;
x
d1 = 10,9-31,3 = -20,4 mii $ ppc
− 20,4
d1 % = × 100 = −65,2%;
31,3
Tabelul 2.1.Abaterile individuale ale cifrei de afaceri
PIB/locuitor Abaterile absolute Abaterile relative, %

(mii $ ppc) mii $ ppc
di
xi d i = x i − 31,3 di % = × 100
31,3
10,9
-20,4 -65,2
75,9
44,6 142,5
14,5
-16,8 -53,7
20,9
-10,4 -33,2
38,8
7,5 24,0
6.2. Indicatorii sintetici ai variaţiei
6.2.1. Abaterea medie

n
∑x
i =1
i − x × ni
d= n
∑n
i =1
i
∑x
i =1
i − 31,3 × ni
4066,8
d= = = 34,87mii$ ppc
116,6 116,6
ceea ce înseamnă că nivelul PIB/loc. al ţărilor se abate faţă de media de 31,3 mii $, în medie cu
34,9 mii $.
27
Tabelul 2.2. Calculul numitorului formulei abaterii medii şi dispersiei
ţara xi ni x i − 31,3 x i − 31,3 × n i ( x i − 31,3) 2 ( x i − 31,3) 2 × n i
1 10,9 21,5
20,4 1401,3 4247,9 91329,3
2 75,9 0,5
44,6 71,2 20304,0 10152,0
3 14,5 10,4
16,8 558,2 2880,9 29961,5
4 20,9 2,0
10,4 66,5 1104,0 2208,0
5 38,8 82,2
7,5 1969,6 574,2 47196,1
Total 116,6
4066,8 180846,9
6.2.2. Dispersia

n
∑ (x
i =1
i − x ) × ni
2
σ2 = n
∑n i =1
i
∑ (x
i =1
i − 31,3) × ni
2
180846 ,9
σ2 = = = 1551,0
116,6 116,6
6.2.3. Abaterea standard
Formula de calcul:
n
∑ (x
i =1
i − x ) × ni
2
σ= n
∑n i =1
i
∑ (x
i =1
i − 31,3) × ni
2
σ= = 1551,0 = 39,4mii$ ppc

116,6
PIB/loc se abate faţă de media de 31,3 mii $ ppc în medie cu 39,4 mii $ ppc.
28
6.2.4. Coeficientul de variaţie
Formula de calcul:
σ
v= × 100
x
39,4
v= × 100 = 125,9%
31,3
v > 35-40%, indicând faptul că seria nu este omogenă, iar media nu este reprezentativă.
7. Consumul specific de energie primară în România şi în celelalte ţări

România Luxemburg Cehia Slovenia Germania
PIB (mld. $ ppc ) 234,4 37,9 150,8 41,8 3189,4
Consumul de energie primară (C)
(mil. tone combustibil convenţional) 39,1 4,6 44,8 7,3 345,5
Consumul specific de energie primară
(tone combustibil convenţional/$ ppc)
166,8 121,4 297,1 174,6 108,3
Consumul specific de energie primară se calculează pentru fiecare ţară, pe baza formulei:
C
cs =
PIB
C ( Romania) 39,1
c s ( Romania) = = = 166,8
PIB( Romania) 234,4 tone combustibil convenţional/$ ppc
c. Distribuţia tuturor celor 27 ţări membre ale UE după nivelul PIB/loc. este următoarea:
Grupe după nivelul PIB/loc Până la 10 10-15 15-20 20-25 25-30 30-40 Peste 40
(mii $ ppc)
Numărul ţărilor 1 3 6 4 7 5 ---
Să se calculeze:
8.Să se calculeze numărul ţărilor din ultima grupă, stiind că acestea reprezintă 3,8% în total.
x7
g7 = × 100
X
Unde g 7 reprezintă ponderea ultimei grupe în total, x 7 este numărul ţărilor din ultima grupă,
iar X reprezintă numărul total de ţări din Uniunea Europeană.
3,8 × 27
x7 = = 1,026 ≅ 1 (o ţară)
100
29
9.Media PIB/loc se calculează cu ajutorul formulei:
∑x n
i =1
i i
x= k
∑n
i =1
i
Calculul mediei unei serii de distribuţie pe intervale impune determinarea centrului intervalului, astfel:
inf
xi + x sup
xi = i
pentru i = 2, ...., k-1
2
h1 hk
x 1 = x 1sup − , iar x k = x sup
k −1 + ,
2 2
în condiţiile în care
h i = x sup
i − x sup
i −1
pentru i = 2, ...., k-1,
h1 = h 2
h k = h k −1
h1 = h2 = x 2sup − x1sup = 15 − 10 = 5mii $ ppc

h7 = h6 = x 6sup − x 5sup = 40 − 30 = 10 mii $ ppc
Astfel, centrele celor 7 intervale sunt:
h1 5
x1 = x1sup − = 10 − = 7,5
2 2
x 2sup + x1sup 15 + 10
x2 = = = 12,5
2 2
x3sup + x 2sup 20 + 15
x3 = = = 17,5
2 2
x 4sup + x3sup 25 + 20
x4 = = = 22,5
2 2
x5sup + x 4sup 30 + 25
x5 = = = 27,5
2 2
x 6sup + x5sup 40 + 30
x6 = = = 35,0
2 2
h6 10
x 7 = x 6sup + = 35,0 + = 40
2 2
30
Tabelul 3.1. Algoritmul de calcul al mediei
Grupe după numărul de ţări Mărimea intervalelor Centrul intervalelor xi × ni

PIB/loc, (mii $ ppc) (mii $ ppc)
(mii $ ppc) ni hi xi
5 7,5
Până la 10 1 7,5
5 12,5
10-15 3 37,5
5 17,5
15-20 6 105
5 22,5
20-25 4 90
5 27,5
25-30 7 192,5
10 35,0
30-40 5 175
10 40,0
Peste 40 1 40
Total 27 - -
647,5
Media PIB/loc:
647,5
x= = 23,98 ≅ 24,0mii$
27
10. Mediana şi modul distribuţiei ţărilor după nivelul PIB/loc
10.1. Mediana
i. identificarea intervalului median
Se calculează frecvenţele cumulate crescător (N’i↑) şi se compară cu rangul unităţii mediane (UMe).
Prima frecvenţă cumulată care depăşeşte rangul medianei este cea care indică intervalul median.
Frecvenţele cumulate crescător se calculează după formula:
k
Ni = ∑n
i =1
i ,
Tabelul 3.2. Algoritmul de calcul al medianei
Grupe după PIB/loc, numărul Mărimea Frecvenţele cumulate

(mii $ ppc) de ţări intervalelor, crescător
mil.lei
hi Ni ↑
5
Până la 10 1 1
5
10-15 3 4
5
15-20 6 10
5
20-25 (interval median) 4 14
5
25-30 (interval modal) 7 21
10
30-40 5 26
10
Peste 40 1 27
27
31
Locul unităţii mediane:
∑n
i =1
i +1
27 + 1
U Me = = = 14
2 2
Se compară frecvenţele cumulate cu locul medianei.
N 1 = 1 < 14
N 2 = 4 < 14
N 3 = 10 < 14
N 4 = 14 ≥ 14
Astfel, prima frecvenţă cumulată crescător, mai mare ( i egală) cu 14, corespunde celui de-al
patrulea interval, indicând faptul că acesta este intervalul median.
ii. calculul medianei
Formula de calcul al medianei seriilor de frecvenţe pe intervale este:
∑n i +1
i =1
− N Me −1
Me = x sup
+ h Me 2 .
Me −1
n Me
Prin urmare:
∑n
i =1
'
i +1
27 + 1
− N3 − 10
Me = x3sup + h4 2 = 20 + 5 × 2 = 20 + 5 × 1 = 25
n 4' 4
Me =25 mii $ ppc
10.2. Modul
i. intervalul modal
Intervalul cu frecvenţa cea mai mare este intervalul al cincilea (PIB/loc. cuprins între 25 şi 30 mii $ ppc),
care cuprinde cel mai mare număr de ţări.
ii. calculul modului
Formula de calcul este:
32
n5 − n 4 7−4
Mo = x 4sup + h5 = 25 + 5 × = 28,0mii$ ppc
( n5 − n 4 ) + ( n5 − n 6 ) (7 − 4) + (7 − 5)
∆1
Mo = x sup
Mo −1 + h Mo
∆1 + ∆ 2
unde :
∆ 1 = n Mo − n Mo −1
∆ 1 = n Mo − n Mo +1
11. indicatorii sintetici ai variaţiei PIB/loc.
11.1. abaterea medie
Formula de calcul:
∑x
i =1
i − x × ni
d= k
∑n
i =1
i
Prin urmare:
∑x
i =1
i − 24 × ni
191,5
d= 7
= = 7,09 ≅ 7,1mii$
27
∑n i =1
i
PIB/loc se abate de la media de 24 mii $ ppc, în medie cu 7,1 mii $ ppc.
Tabelul 3.3. Algoritmul de calcul al abaterii medii
Grupe după Numărul de ţări Centrul x i − 24 × ni

PIB/loc, intervalelor, x i − 24
(mii $ ppc) (mii $ ppc)

ni xi
7,5
Până la 10 1 16,5 16,5
12,5
10-15 3 11,5 34,5
17,5
15-20 6 6,5 39
22,5
20-25 4 1,5 6
27,5
25-30 7 3,5 24,5
35,0
30-40 5 11 55
40,0
Peste 40 1 16 16
Total - -
27 191,5
33
11.2. dispersia
Formula de calcul:
∑ (x
i =1
i − x ) 2 × ni
σ2 = k
∑n i =1
i
Prin urmare:
∑ (x
i =1
i − 24) 2 ni
1878,3
σ2 = = = 69,56 ≅ 69,6
27 27
11.3. abaterea standard
Formula de calcul:
∑ (x
i =1
i − x ) 2 × ni
σ= k
∑n i =1
i
Prin urmare:
∑ (x
i =1
i − 24) 2 ni
σ= = 69,6 = 34,79 ≅ 8,3mii$ ppc
27
PIB/loc. se abate de la media de 24 mii $ ppc, în medie cu 8,3 mii $ ppc.
Tabelul 3.4. Algoritmul de calcul al dispersiei şi abaterii standard
Grupe după Numărul Centrul intervalelor, x i − 24 ( xi − 24) 2 ( x i − 24) 2 × ni

PIB/loc, de ţări (mii $ ppc)
(mii $ ppc) xi
7,5
Până la 10 1 16,5 272,3 272,3
12,5
10-15 3 11,5 1190,3 396,8
17,5
15-20 6 6,5 1521,0 253,5
22,5
20-25 4 1,5 36,0 9,0
27,5
25-30 7 3,5 600,3 85,8
35,0
30-40 5 11 3025,0 605,0
40,0
Peste 40 1 16 256,0 256,0
Total -
27 - 1878,3
34
12.4. coeficientul de variaţie
Formula de calcul:
σ
v= × 100
x
8,3
v= × 100 ≅ 34,58%
24
v cuprins in intervalul 35-40%, indicând faptul că seria este omogenă, iar media este reprezentativă.
12. Ponderea ţărilor din grupa i în total se calculează după formula:
ni
ni' = × 100
n
Prin urmare:
1
n1' = × 100 = 3,7%
27
3
n 2' = × 100 = 11,1%
27
5
n3' = × 100 = 22,2%
27
4
n 4' = × 100 = 14,8%
27
7
n5' = × 100 = 25,9%
27
5
n6' = × 100 = 18,5%
27
1
n7' = × 100 = 3,8% .
27
35
PROIECTUL IC
a. Se cunosc următoarele date privind producţia a 42 firme producătoare de carne şi produse din carne
din judeţul Tulcea (tone):
3000 4000 3250 1000 400 175 5000 6000 2500 2400 3100
1300 900 375 480 1400 5850 4500 3400 4250 1500 2775
1600 1810 440 3630 3805 4450 1725 1895 4025 4600
2890 2670 3085 1180 1110 290 3575 2590 3480 2840
Să se facă gruparea firmelor după producţie.
b. Producţia de produse din carne a 10 firme din municipiul Tulcea a fost următoarea:
tone 130 90 375 48 140 585 450 340 425 450
Să se calculeze:
1. ponderea producţiei primei şi a ultimei firme şi diferenţa dintre cele două ponderi ;
2. raportul dintre producţia maximă şi cea minimă ;
3. producţia tuturor firmelor producătoare de produse din carne din Dobrogea, dacă ponderea celor 10
firme în producţia totală este de 6,8% ;
4. ponderea celor 10 firme în efectivul de salariaţi ai unităţilor producătoare de carne din Dobrogea,
dacă aceasta este cu 3,2 p.p. mai mare decât ponderea lor în producţia totală;
5. productivitatea muncii pe ansamblul celor 10 firme şi în industria produselor din carne din Dobrogea,
dacă efectivul de salariaţi al celor 10 firme este de 85;
6. media, mediana, modul producţiei celor 10 firme;
7. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei producţiei celor 10 firme ;
8. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a ultimelor 3 firme ;
c. Distribuţia firmelor producătoare de carne din Dobrogea după nivelul producţiei este următoarea :
Grupe după nivelul Până la 101- 201- 401- 801- 1201- 1601- Peste
producţiei, tone 100 2000
200 400 800 1200 1600 2000
Pondere în total
firme, % 6,7 9,8 17,0 33,9 20,1 8,0 3,6 0,9
36
Să se calculeze:
1. media producţiei ;
2. mediana şi modul distribuţiei firmelor după nivelul producţiei;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei şi să se precizeze semnificaţia acestora.
4. numărul firmelor cuprinse în fiecare grupă, dacă în Dobrogea sunt în total 224 firme;
5. producţia totală şi cea medie a firmelor din prima grupă, dacă producţia acestora reprezintă 2,7% din
producţia totală realizată în Dobrogea;
PROIECTUL ID
a. Se cunosc următoarele date privind salariile a 48 salariaţi din oraşul M (mii lei):
3000 4000 3250 1000 4100 1750 5000 6000 2500 2400 2900 2400
1300 900 1375 1480 1400 5850 4500 3400 4250 1500 3000 2950
1600 1810 2440 3630 3805 4450 1725 1895 4025 4600 3225 3400
2890 2670 3085 1180 1110 1290 3575 2590 3480 2840 2775 3100
Să se facă gruparea salariaţilor după nivelul salariului.
b. Salariaţii din departamentul de marketing al întreprinderii CRINUL au realizat următoarele niveluri ale
salariilor nete în octombrie 2001:
Mii lei lunar 3000 4000 3250 2500 4100 10750 5000 6000 7630 8170 2500 3800
Să se calculeze:
1. media, mediana, modul celor 12 salarii;
2. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei celor 12 salarii;
3. raportul dintre salariul maxim şi cel minim ;
4. ponderea salariului maxim şi a celui minim în suma salariilor şi diferenţa dintre cele două ponderi ;
5. suma salariilor tuturor salariaţilor din întreprinderea CRINUL, dacă ponderea sumei salariilor celor
12 salariaţi în totalul salariilor din întreprindere este de 4,8% ;
6. numărul total de salariaţi din întreprindere, dacă salariul mediu la nivelul întreprinderii este de
4790 mii lei;
7. diferenţa dintre ponderea deţinută de cei 12 salariaţi în suma salariilor şi în efectivul de salariaţi din
întreprindere;
37
8. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a celor mai mici 3 salarii;
c. În luna octombrie 2002, distribuţia salariaţilor întreprinderii după nivelul salariului a fost următoarea:
Grupe după nivelul Până la 3001- 4001- 5001- 6001- 7001- 8001- Peste Total
salariului, mii lei 3000 4000 5000 6000 7000 8000 10000 10000
Numărul salariaţilor 18 26 45 90 53 21 9 2 264
Să se calculeze:
1. salariul mediu;
2. mediana şi modul distribuţiei salariaţilor după nivelul salariului;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei şi să se precizeze semnificaţia acestora;
4. ponderea fiecărei grupe în numărul total al salariaţilor;
5. suma salariilor şi salariul mediu la nivelul întreprinderii, dacă salariul mediu al salariaţilor din cea de-a
doua grupă a fost de 3584 mii lei, iar ponderea sumei salariilor realizate de aceştia în totalul
salariilor plătite de întreprindere a fost de 6,5%.
PROIECTUL I E
a. Se cunosc următoarele date privind economiile a 64 gospodării din localitatea M (mii lei):
30000 4000 32250 12000 14100 17500 25000 73225

21300 9500 13750 14800 2400 5850 24500 22448
15600 31810 22440 32630 13805 44500 7250 33100
22890 32670 28085 19180 16110 14290 23575 12775
26000 12500 28400 86328 25100 52400 8874 15820
23400 45250 31500 76856 50712 37092 32636 13815

8950 24025 24600 28987 32550 12400 89250 29000
9590 23480 8840 58601 4833 14822 43400 103000
Să se facă gruparea gospodăriilor după nivelul economiilor.
b. Au fost înregistrate cheltuielile de consum a 12 gospodării din localitatea M:
Mii lei lunar 2130 9500 3750 4800 2400 5850 7450 6340 ... ... 4525 11500
Să se calculeze:
1. cheltuielile de consum ale celei de-a noua şi ale celei de-a zecea gospodării, dacă raportul dintre
cheltuielile celei de-a noua şi cele ale primei gospodării este de 280%, iar media cheltuielilor celor
12 gospodării este de 5852 mii lei
38
2. ponderea cheltuielilor primei şi ale ultimei gospodării în cheltuielile totale ale celor 12 gospodării şi
diferenţa dintre cele două ponderi ;
3. mediana cheltuielilor celor 12 gospodării;
4. ponderea gospodăriilor care efectuează cheltuieli mai mari decât cele mediane şi a sumei
cheltuielilor efectuate de acestea în totalul cheltuielilor celor 12 gospodării;
5. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cheltuielilor celor 12 gospodării;
6. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cheltuielilor ultimelor 3 gospodării ;
7. cheltuielile medii ale celor 860 gospodării din localitate, dacă cheltulelilor realizate în total de cele
12 gospodării reprezintă 1,4% din cheltuielile tuturor gospodăriilor din localitate.
c. Se cunoaşte, de asemenea, distribuţia celor 860 de gospodării după nivelul veniturilor:
Grupe după nivelul Până la 3001- 4001- 5001- 6001- 8001- 10001- Peste Total
veniturilor, mii lei 3000 4000 5000 6000 8000 10000 15000 15000
lunar
Numărul
gospodăriilor 58 84 146 292 173 69 31 8 860
Să se calculeze:
1. veniturile medii;
2. mediana şi modul distribuţiei gospodăriilor după nivelul veniturilor;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei şi să se precizeze semnificaţia acestora;
4. ponderea fiecărei grupe în numărul total al gospodăriilor.
5. veniturile realizate de gospodării din salarii, dacă acestea reprezintă 35% din totalul veniturilor.
PROIECTUL I F
a. Se cunosc următoarele date privind cantitatea zilnică de bere vândută de un magazin în august şi
septembrie 2004 (litri):
600 800 650 1220 800 740 1000 1200 1560 880 955 1620 1510 1824 2086 1263
1260 1180 775 1196 1394 1170 950 680 850 1300 645 680 1020 1624 1336
720 1362 988 726 761 890 345 379 805 920 600 590 960 775 820
578 534 617 236 222 558 715 518 696 568 580 480 1020 630 415
Să se grupeze zilele perioadei după cantităţile de bere vândute.
39
b. Cantităţile vândute în 21 august din 10 sortimente de bere şi preţurile acestor sortimente au fost
următoarele:
Cantităţi (litri) 90 130 110 40 220 310 180 158 80 76

Preţuri (mii lei/litru) 48 44 52 85 30 16 35 36 52 50
Să se calculeze:
1. ponderea celui mai scump sortiment în volumul şi în valoarea vânzărilor şi diferenţa dintre cele două
ponderi;
2. raportul valoarea maximă şi cea minimă a vânzărilor;
3. valoarea vânzărilor realizate la cele 10 sortimente de bere în luna august, dacă ponderea vânzărilor
din 21 august în vânzările totale de bere din luna respectivă este de 5,2% ;
4. valoarea vânzărilor de bere realizate de magazinul respectiv în 14 august, dacă ponderea acesteia
în valoarea vânzărilor lunii august este cu 2,6 p.p. mai mare decât ponderea valorii vânzărilor din 21
august;
5. preţul mediu la care s-a vîndut berea în 21 august, preţul median şi cel modal;
6. ponderea sortimentelor cu preţul mai mic decât cel median în volumul total şi în valoarea totală a
vânzărilor din 21 august;
7. indicatorii sintetici ai variaţiei preţului şi să se precizeze semnificaţia acestora;
8. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cantităţilor vândute din cele mai ieftine trei
sortimente;
c. Distribuţia a 340 de firme (magazine, restaurante şi alte puncte de desfacere) din oraş după valoarea
vânzărilor zilnice de bere este următoarea:
Grupe după 15000

Până la 1000- 2000- 3000- 4000- 5000- 7500- Peste
valoarea -
1000 2000 3000 4000 5000 7500 15000 25000
vânzărilor, mii lei 25000
Pondere în
numărul total de 11,8 17,9 24,1 26,5 10,6 4,4 2,9 1,2 0,6
firme, %
Să se calculeze:
1. media, mediana şi modul distribuţiei firmelor după valoarea vânzărilor;
2. indicatorii sintetici ai variaţiei valorii vânzărilor şi să se precizeze semnificaţia acestora;
4. ponderea firmelor din prima grupă în vânzările totale de bere, dacă nivelul mediu al vânzărilor
realizate de acestea este de 680 mii lei, iar valoarea totală a vânzărilor este de 1150 milioane lei.
40
PROIECTUL I G
a. Se cunosc următoarele date privind consumul de energie electrică a 56 de firme din oraşul M (mii
kwh):
685 885 735 285 165 120 1085 1285 585 565 640 705 595 485
345 265 160 181 365 1255 985 765 935 385 730 765 1105 685
405 447 173 811 846 975 430 464 890 1005 685 675 865 270
663 619 702 321 307 143 800 603 781 653 665 565 835 705
Să se facă gruparea firmelor după consumul de energie electrică.
b. Consumul de energie electrică şi cifra de afaceri a 10 firme de construcţii din oraşul M au înregistrat
următoarele niveluri :
Consumul de energie
685 885 735 285 165 120 1085 1285 585 565
electrică, mii kwh
Cifra de afaceri,
580 720 720 638 950 480 875 960 850 870
milioane lei lunar
Să se calculeze:
1. media, mediana, modul cifrei de afaceri şi ale consumului de energie electrică;
2. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri şi a consumului de energie electrică a celor 10
firme şi să se compare gradul de omogenitate a celor două serii;
3. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a primelor 3 firme;
4. ponderea primei firme în consumul de energie electrică şi în cifra de afaceri a celor 10 firme şi
diferenţa dintre cele două ponderi;
5. raportul dintre cifra de afaceri maximă şi cea minimă ;
6. cifra de afaceri a tuturor firmelor din oraş, dacă ponderea celor 10 firme în cifra totală de afaceri este
de 3,2% ;
7. ponderea celor 10 firme în efectivul de salariaţi ai oraşului, dacă aceasta este cu 3,6 p.p. mai mare
decât ponderea lor în cifra totală de afaceri;
8. consumul specific de energie electrică.
Grupe după nivelul

Până 500- 1000- 1500- 2000- 2500- 5000- 10000- Peste
cifrei de afaceri, mii
la 500 1000 1500 2000 2500 5000 10000 20000 20000
lei
Pondere în total
12,0 16,8 26,0 28,0 10,4 3,6 2,0 0,8 0,4
firme, %
41
Să se calculeze:
2. media, mediana şi modul distribuţiei firmelor după cifra de afaceri;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri şi să se precizeze semnificaţia acestora;
4. ponderea firmelor din cea de-a treia grupă în cifra totală de afaceri, dacă cifra medie de afaceri a
acestora este de 1360 mii lei, iar cifra medie de afaceri a tuturor celor 250 firme este de 2 miliarde
lei.
42
PROIECTUL IIA
a. Se cunosc următoarele date privind veniturile a 16 gospodării şi cheltuielile efectuate de acestea

pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei:
mii lei lunar
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Venituri 1400 2400 4400 1600 3000 6000 1800 2200 3600 7200 8400 4800 2000 1600 1700 8400
Cheltuieli
pentru
întreţinerea şi
200 800 1600 500 1000 2400 400 600 1200 1400 2800 1800 560 600 480 3000
echiparea
locuinţei
1. Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între nivelul veniturilor şi cheltuielile pentru
întreţinerea şi echiparea locuinţei. Care este variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar
fi ceilalţi factori cu acţiune sistematică asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare?
2. Să se reprezinte grafic relaţia dintre cele două variabile şi să se aprecieze sensul şi forma legăturii.
3. Să se estimeze parametrii funcţiei de regresie care exprimă relaţia dintre variabile şi să se precizeze
semnificaţia acestora.
4. Să se calculeze valorile ajustate/teoretice ale variabilei rezultative şi să se reprezinte pe graficul de

mai sus (de la punctul 2).
5. Să se determine nivelul probabil al cheltuielilor pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei la un nivel al

veniturilor de 15 milioane lei.
6. Să se estimeze intensitatea legăturii dintre cele două variabile pe baza coeficientului şi a raportului de
corelaţie. Să se precizeze semnificaţia rezultatelor.
7. Să se calculeze coeficientul Spearman de corelaţie a rangurilor.
b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa ponderii consumului alimentar (exprimat în %) de

nivelul
veniturilor (exprimate în milioane lei lunar) este:
y = 80,6 – 4,2 x.
1. Să se precizeze semnificaţia coeficientului de regresie.
2. Să se calculeze coeficientul de corelaţie, dacă abaterea standard a ponderii consumului alimentar

este de 18 p.p., iar cea a veniturilor este de 1256 mii lei.
43
3. Să se calculeze ponderea consumului alimentar al familiei Popescu, dacă veniturile acesteia sunt de
10,4 milioane lei, iar abaterea ponderii consumului său alimentar faţă de valoarea ajustată a acesteia
este de –7,3 p.p.
REZOLVARE
a. 1.
i. Evident, există o legătură între veniturile gospodăriilor şi cheltuielile efectuate de acestea pentru
întreţinerea şi echiparea locuinţei, având în vedere că gospodăriile pot face cheltuieli mari legate de
locuinţă numai dacă dispun de venituri suficient de mari pentru a putea acoperi aceste cheltuieli, precum
şi alte cheltuieli de consum (pentru alimente, îmbrăcăminte, servicii medicale şi medicamente, transport
etc.). Mărimea locuinţei depinde de veniturile de care dispune gospodăria, iar o parte din cheltuieli
(pentru mobilier, încălzire sau curăţenie, de exemplu) sunt determinate de mărimea locuinţei. De
asemenea, gospodăriile care dispun de venituri mai mari îşi permit o dotare mai bună cu bunuri de
folosinţă îndelungată (frigider, maşină de spălat, cuptor cu microunde, aparat de aer condiţionat etc.),
implicit achiziţionarea unor aparate mai scumpe, precum şi plata unui consum mai mare de energie
electrică şi a unor servicii de întreţinere (curăţenie, spălătorie).
ii. În relaţia dintre venituri şi cheltuielile legate de locuinţă, veniturile gospodăriei reprezintă variabila
factorială (x), iar cheltuielile – variabila rezultativă (y), având în vedere faptul că veniturile constituie
factorul determinant al cheltuielilor.
iii. Cheltuielile pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei sunt determinate şi de alţi factori: mărimea şi
structura gospodăriei (numărul persoanelor care compun gospodăria, sexul, vârsta şi statutul
ocupaţional al acestora); mediul de rezidenţă (urban sau rural); oferta locală de utilităţi publice (reţea de
apă potabilă şi canalizare, termoficare, salubritate); statutul de ocupare a locuinţei (proprietate a
gospodăriei sau închiriată); rata dobânzii la creditele pentru cumpărarea de echipamente electrocasnice,
apariţia unor noi servicii (internet, cablu TV) etc.
iv. Cheltuielile pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei pot fi influenţate şi de factori întâmplători:
cheltuielile cresc dacă se produc evenimente neprevăzute (inundaţii, incendii, accidente).
44
2. Reprezentarea grafică a relaţiei dintre venituri şi cheltuieli confirmă existenţa unei legături directe
între cele două variabile. Se poate aprecia, de asemenea, că legătura este de formă liniară, deşi ar
putea să se aibă în vedere şi aplicarea unui model neliniar (de tip semilogaritmic, de exemplu).
Fig. 1. Veniturile gospodăriilor şi cheltuielile pentru locuinţă

3500
cheltuielile (mii lei/gospodărie)
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
0 2000 4000 6000 8000 10000
veniturile (mii lei/gospodărie)
3. Estimarea parametrilor a şi b ai ecuaţiei de regresie
y i = a + bx i + ε i
pe baza sistemului de ecuaţii
n n
na + b∑ x i = ∑ y i
i =1 i =1
n n n
a ∑ x i + b∑ x i2 = ∑ x i y i
i =1 i =1 i =1
ale cărui elemente sunt calculate în tabelul următor. Pentru simplificarea calculelor, veniturile şi
cheltuielile (prezentate în tabelul de mai sus în mii lei) au fost recalculate în milioane lei.
Tabelul 1. Algoritmul de calcul al parametrilor ecuaţiei de regresie
Gospodăria xi yi x i2 x i × yi
1 1,4 0,20 1,96 0,280
2 2,4 0,80 5,76 1,920
3 4,4 1,60 19,36 7,040
4 1,6 0,50 2,56 0,800
5 3,0 1,00 9,00 3,000
6 6,0 2,40 36,00 14,400
7 1,8 0,40 3,24 0,720
45
8 2,2 0,60 4,84 1,320
9 3,6 1,20 12,96 4,320
10 7,2 1,40 51,84 10,080
11 8,4 2,80 70,56 23,520
12 4,8 1,80 23,04 8,640
13 2,0 0,56 4,00 1,120
14 1,6 0,60 2,56 0,960
15 1,7 0,48 2,89 0,816
16 8,4 3,00 70,56 25,200
Total 60,5 19,34 321,13 104,136
Astfel, sistemul de ecuaţii devine:
16 a + 60,5 b = 19,34
60,5 a + 321,13 b = 104,136
Dacă se rezolvă sistemul prin metoda substituţiei,
19,34 − 60,5b
a=
16
19,34 − 60,5b
60,5 × + 321,13b = 104,136
16
60,5 × 19,34 − 60,5 × 60,5b + 16 × 321,13b = 16 × 104,136
1170,07 − 3660,25b + 5138,08b = 1666,176
1477,83b = 496,106
b = 0,335699 ≅ 0,3357
19,34 − 60,5 × 0,3357

a= = −0,0606156 ≅ −0,0606
16
Parametrii pot fi calculaţi şi pe baza formulelor
n n n n n
n∑ xi yi − (∑ xi )(∑ yi ) ∑y i ∑x i
b= i =1 i =1 i =1
şi a= i =1
−b i =1
.
n n
n n
n∑ xi2 − (∑ xi ) 2
i =1 i =1
Astfel,
46
16 × 104,136 − 60,5 × 19,34 496,106
b= = = 0,335699 ≅ 0,3357
16 × 321,13 − 60,5 2 1477,83
19,34 60,5
a= − 0,3357 × = −0,0606156 ≅ −0,0606
16 16
Parametrul b = 0,3357 arată că dacă venitul gospodăriei creşte cu un milion de lei, cheltuielile pentru
întreţinerea şi echiparea locuinţei cresc în medie cu 0,3357 mil. lei (335700 lei). Semnul pozitiv al
parametrului b (b > 0) indică o legătură directă, ceea ce înseamnă o creştere a cheltuielilor direct
proporţională cu creşterea veniturilor.
4. Valorile ajustate ale cheltuielilor se calculează pe baza formulei:

y i' = a + bx i
adică:
y i' = −0,0606 + 0,3357 x i
y1' = −0,0606 + 0,3357 × 1,4 = 0,40938

Astfel,
mil.lei
mil. lei
y = −0,0606 + 0,3357 × 2,4 = 0,74508
'
2
y 3' = −0,0606 + 0,3357 × 4,4 = 1,41648 mil.lei
.........................................................................................
'
y16 = −0,0606 + 0,3357 × 8,4 = 2,75928 mil.lei
Tabelul 2. Valorile ajustate ale cheltuielilor

(mil.lei)
Gospodăria xi yi y i'
1 1,4 0,20 0,40938
2 2,4 0,80 0,74508
3 4,4 1,60 1,41648
4 1,6 0,50 0,47652
5 3,0 1,00 0,94650
6 6,0 2,40 1,95360
7 1,8 0,40 0,54366
47
8 2,2 0,60 0,67794
9 3,6 1,20 1,14792
10 7,2 1,40 2,35644
11 8,4 2,80 2,75928
12 4,8 1,80 1,55076
13 2,0 0,56 0,61080
14 1,6 0,60 0,47652
15 1,7 0,48 0,51009
16 8,4 3,00 2,75928
Total 60,5 19,34 19,34030
Fig.2. Veniturile gospodăriilor şi cheltuielile pentru locuinţă

(modelul liniar)
3,5
cheltuielile (mil.lei/gospodărie)
2,5 y = - 0,0606 + 0,3357x

2
2
R = 0,8838
1,5
0,5
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
veniturile (mil.lei/gospodărie)
5. Nivelul probabil al cheltuielilor pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei la un nivel al veniturilor de 15

milioane lei se determină pe baza ecuaţiei de regresie
y i' = −0,0606 + 0,3357 x i

pentru xi = 15
y i' = −0,0606 + 0,3357 × 15 = 4,9749 ≅ 5,0 mil.lei
6. Coeficientul şi raportul de corelaţie
i. Coeficientul de corelatie se calculează pe baza formulei
48
n n n
n∑ x i yi − ∑ x i ∑ yi
r= i =1 i =1 i =1
⎡ n 2 ⎛ n ⎞ ⎤⎡ n 2 ⎛ n
2
⎞ ⎤
2
⎢n ∑ x i − ⎜ ∑ x i ⎟ ⎥ ⎢n ∑ y i − ⎜ ∑ y i ⎟ ⎥
⎣⎢ i =1 ⎝ i =1 ⎠ ⎦⎥ ⎣⎢ i =1 ⎝ i =1 ⎠ ⎦⎥
ale cărei elemente sunt calculate în tabelul 3, astfel:
16 × 104,136 − 60,5 × 19,34 496,106 496,106

r= = = = 0,9401288 ≅ 0,94
(16 × 321,13 − 60,5 )(16 × 35,154 − 19,34 )
2 2
1477,83 × 188,4284 527,70
Coeficientul de corelaţie indică o legătură directă puternică între veniturile gospodăriilor şi cheltuielile
pentru întreţinerea şi echiparea locuinţei.
Tabelul 3. Algoritmul de calcul al coeficientului de corelaţie
Gospodăria xi yi x i2 x i × yi y i2
1 1,4 0,20 1,96 0,280 0,0400
2 2,4 0,80 5,76 1,920 0,6400
3 4,4 1,60 19,36 7,040 2,5600
4 1,6 0,50 2,56 0,800 0,2500
5 3,0 1,00 9,00 3,000 1,0000
6 6,0 2,40 36,00 14,400 5,7600
7 1,8 0,40 3,24 0,720 0,1600
8 2,2 0,60 4,84 1,320 0,3600
9 3,6 1,20 12,96 4,320 1,4400
10 7,2 1,40 51,84 10,080 1,9600
11 8,4 2,80 70,56 23,520 7,8400
12 4,8 1,80 23,04 8,640 3,2400
13 2,0 0,56 4,00 1,120 0,3136
14 1,6 0,60 2,56 0,960 0,3600
15 1,7 0,48 2,89 0,816 0,2304
16 8,4 3,00 70,56 25,200 9,0000
Total 60,5 19,34 321,13 104,136 35,1540
ii. Raportul de corelaţie se calculează pe baza formulelor
49
∑ (y ) ∑ (y )
n n
2 2
'
i −y i − y i'
R= i =1
2
sau R = 1− i =1
2
,
n n
∑ (y
i =1
i − y) ∑ (y
i =1
i − y)
ale căror elemente sunt calculate în tabelul 4.
Tabelul 4. Algoritmul de calcul al raportului de corelaţie
Gospodăria yi y i' yi − y ( y i − y) 2 y i' − y ( y i' − y) 2 y i − y i' ( y i − y i' ) 2
1 0,20 0,40938 -1,00875 1,01758 -0,7994 0,6390 -0,2094 0,0438

2 0,80 0,74508 -0,40875 0,16708 -0,4637 0,2150 0,0549 0,0030
3 1,60 1,41648 0,39125 0,15308 0,2077 0,0432 0,1835 0,0337
4 0,50 0,47652 -0,70875 0,50233 -0,7322 0,5362 0,0235 0,0006
5 1,00 0,94650 -0,20875 0,04358 -0,2623 0,0688 0,0535 0,0029
6 2,40 1,95360 1,19125 1,41908 0,7449 0,5548 0,4464 0,1993
7 0,40 0,54366 -0,80875 0,65408 -0,6651 0,4423 -0,1437 0,0206
8 0,60 0,67794 -0,60875 0,37058 -0,5308 0,2818 -0,0779 0,0061
9 1,20 1,14792 -0,00875 0,00008 -0,0608 0,0037 0,0521 0,0027
10 1,40 2,35644 0,19125 0,03658 1,1477 1,3172 -0,9564 0,9148
11 2,80 2,75928 1,59125 2,53208 1,5505 2,4041 0,0407 0,0017
12 1,80 1,55076 0,59125 0,34958 0,3420 0,1170 0,2492 0,0621
13 0,56 0,61080 -0,64875 0,42088 -0,5980 0,3575 -0,0508 0,0026
14 0,60 0,47652 -0,60875 0,37058 -0,7322 0,5362 0,1235 0,0152
15 0,48 0,51009 -0,72875 0,53108 -0,6987 0,4881 -0,0301 0,0009
16 3,00 2,75928 1,79125 3,20858 1,5505 2,4041 0,2407 0,0579
Total 19,34 19,34030 0,00000 11,77678 0,00025 10,40896 -0,00025 1,36788
10,40896
R= = 0,88385455 = 0,9401354 ≅ 0,94
11,77678
sau
1,36788
R = 1− = 1 − 0,116151 = 0,883849 = 0,940132 ≅ 0,94
11,77678
Raportul de corelaţie indică o legătură puternică între venituri şi cheltuielile pentru locuinţă.
50
7. Coeficientul Spearman de corelaţie a rangurilor se calculează pe baza formulei
n
6∑ d i2
rs = 1 − i =1
(
n n2 −1 ).
Calculul presupune stabilirea prealabilă a rangului fiecărei unităţi după caracteristica factorială, astfel:
gospodăriei cu cele mai mici venituri (prima gospodărie, 1,4 mil.lei) i se atribuie rangul k1(x) = 1. Celor
două gospodării care urmează în ordinea crescătoare după nivelul veniturilor (a 4-a şi a 14-a, 1,6mil.lei )
li se atribuie rangul (2+3)/2 = 2,5 (k4(x) = 2,5 şi k14(x) = 2,5. Rangul 4 se atribuie celei de-a 15-a
gospodării, rangul 5 – celei de-a 7-a gospodării s.a.m.d. În mod similar se determină şi rangurile după
variabila rezultativă (cheltuielile).
Tabelul 5. Algoritmul de calcul al coeficientului de corelaţie a rangurilor
Gospodări xi yi ki(x) ki(y) di d i2

a
1 1,4 0,20 1 1 0 0
2 2,4 0,80 8 8 0 0
3 4,4 1,60 11 12 -1 1
4 1,6 0,50 2,5 4 -1,5 2,25
5 3,0 1,00 9 9 0 0
6 6,0 2,40 13 14 -1 1
7 1,8 0,40 5 2 3 9
8 2,2 0,60 7 6,5 0,5 0,25
9 3,6 1,20 10 10 0 0
10 7,2 1,40 14 11 3 9
11 8,4 2,80 15,5 15 0,5 0,25
12 4,8 1,80 12 13 -1 1
13 2,0 0,56 6 5 1 1
14 1,6 0,60 2,5 6,5 -4 16
15 1,7 0,48 4 3 1 1
16 8,4 3,00 15,5 16 -0,5 0,25
Total 60,5 19,34 136 136 0 42
Prin urmare,
6 × 42 252
rS = 1 − = 1− = 1 − 0,061765 = 0,938235 ≅ 0,94
16(16 − 1)
2
4080
indicând o legătură puternică între cele două variabile.

51
b.
1. Coeficientul de regresie b = - 4,2 arată că, la creşterea veniturilor cu un milion de lei, ponderea
consumului alimentar scade cu 4,2 puncte procentuale.
2. În acest caz, coeficientul de corelaţie se calculează după formula
σx
r=b
σy
unde b = - 4,2 este coeficientul de regresie,
σx = 1,256 mil.lei este abaterea standard a veniturilor,
σy = 18 p.p. este abaterea standard a ponderii consumului alimentar.
Prin urmare,
1,256
r = −4,2 × − 4,2 × 0,069778 = −0,29307
18
ceea ce arată o legătură inversă slabă.
3. Ponderea consumului alimentar al familiei Popescu se poate calcula pe baza formulei
y i = a + bx i + ε i
unde xi = 10,4 mil.lei este venitul familiei Popescu
εi = - 7,3 p.p.
Astfel, ponderea consumului alimentar al familiei Popescu este:
yPopescu = 80,6 + 4,2 × 10,4 – 7,3 = 29,6%.
52
PROIECTUL II B
a. Se cunosc următoarele date privind producţia zilnică (productivitatea muncii) şi câştigurile salariale
realizate de 16 muncitori care formează o echipă:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Producţia
zilnică,
30 34 28 32 36 29 31 40 46 50 38 35 44 48 22 27
bucăţi
Câştigul
salarial, 3000 3360 3240 3240 3600 3000 3120 3840 4200 4400 3600 4320 4000 6000 2800 3280
mii lei lunar
1. Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între productivitatea muncii şi câştigul salarial.
Care este variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar fi ceilalţi factori cu acţiune
sistematică asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare ?
semnificaţia parametrului b.

5. Să se determine nivelul probabil al câştigului salarial pe care l-ar putea obţine un muncitor la o
producţie de 60 piese.
6. Să se estimeze intensitatea legăturii dintre cele două variabile pe baza coeficientului şi a raportului
de corelaţie. Să se precizeze semnificaţia rezultatelor.
b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa salariului (exprimat în mii lei lunar) de vechimea în
activitate (exprimată ani) este:
y = 2500 + 275 x.
2. Să se calculeze coeficientul de corelaţie, dacă abaterea standard a salariilor este de 1568 mii lei, iar
cea a vechimii este de 12,7 ani.
3. Să se calculeze salariul lui Gheorghe Popescu, dacă vechimea acestuia este de 35 ani, iar abaterea
salariului realizat de el faţă de valoarea ajustată a acestuia este de –1,2 milioane lei.
53
PROIECTUL II C
a. Se cunosc următoarele date privind veniturile şi consumul de carne a 16 gospodării:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Venituri, 1080 1260 1200
2100 3600 6600 2400 4500 9000 2700 3300 5400 7200 2540 2700 7500
mii lei lunar 0 0 0
Consum de
carne,
3,0 3,2 4,5 1,8 2,8 5,0 2,5 3,5 4,0 7,0 7,5 3,6 2,0 2,0 6,0 5,0
kg lunar
1. Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între nivelul veniturilor şi consumul de carne al
gospodăriilor. Care este variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar fi ceilalţi factori cu
acţiune sistematică asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare ?

5. Să se determine nivelul probabil al consumului de carne la un nivel al veniturilor de 16,9 milioane lei.
7. Să se calculeze coeficientul Spearman de corelaţie a rangurilor
b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa consumului de zahăr (exprimat în kg) de nivelul
veniturilor (exprimate în milioane lei lunar) este:
y = 10,6 + 1,2 x.
2. Să se calculeze coeficientul de corelaţie, dacă abaterea standard a consumului de zahăr este de 8,6
kg., iar cea a veniturilor este de 2256 mii lei.
3. Să se calculeze consumul de zahăr al familiei Popescu, dacă veniturile acesteia sunt de 10,4
milioane lei, iar abaterea consumului său de zahăr faţă de valoarea ajustată a acestuia este de +3
kg.
54
PROIECTUL II D
Se cunosc următoarele date privind veniturile şi cheltuielile de consum alimentar a 16 gospodării:
- lei lunar -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Venituri 2100 3600660024004500900027003300540010800 12600 7200 12000 2400 255014400
Cheltuieli de consum
alimentar 1500 24003600165030004800180024003300 5100 5400 4500 6600 144001500 6500
1. Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între nivelul veniturilor şi cheltuielile de consum
alimentar ale gospodăriilor. Care este variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar fi
ceilalţi factori cu acţiune sistematică asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare ?

5. Să se determine nivelul probabil al cheltuielilor de consum alimentar la un nivel al veniturilor de

15,2 milioane lei.

b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa consumului de zahăr (exprimat în kg) de nivelul
veniturilor (exprimate în milioane lei lunar) şi de numărul de persoane din familie este:
y = 10,6 + 0,7 x1 + 9,6 x2.
1. Să se precizeze semnificaţia coeficienţilor de regresie.
2. Să se calculeze consumul de zahăr al familiei Popescu, formată din patru persoane, dacă veniturile
acesteia sunt de 12,4 milioane lei, iar abaterea consumului său de zahăr faţă de valoarea ajustată a
acestuia este de -3 kg.
3. Să se calculeze consumul de zahăr al Elenei Zaharia, care locuieşte singură, dacă pensia acesteia
este de 1,4 milioane lei, iar abaterea consumului său de zahăr faţă de valoarea ajustată a acestuia
este de +5 kg.
4. Să se calculeze raportul de corelaţie, dacă cele două variabile (veniturile şi numărul de persoane din
gospodărie) explică 64% din variaţia consumului de zahăr.
55
PROIECTUL II E
Se cunosc următoarele date privind produsul intern brut pe locuitor şi durata medie a vieţii în în 16 ţări:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
PIB/locuito 1478 2117 2697 2191
9930 3100 2617 2554 1483 4431 2935 4531 9775 3776 1839 7320
r, dolari 9 6 7 6
Durata
medie a 77,7 78,7 76,4 75,1 75,7 60,5 51,2 40,5 79,1 69,6 69,2 65,5 72,4 54,5 47,4 70,9
vieţii, ani
1. Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între nivelul PIB şi durata medie a vieţii. Care este
variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar fi ceilalţi factori cu acţiune sistematică
asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare ?

5. Să se determine nivelul probabil al duratei medii a vieţii la niveluri ale PIB de 500 şi 30000 dolari.
b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa duratei medii a vieţii (exprimată în ani) de nivelul PIB
(exprimat în mii dolari/locuitor) şi ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB (exprimată în %) este:
y = 40,6 + 1,7 x1 + 0,6 x2.
2. Să se calculeze durata medie a vieţii din Olanda, al cărei PIB este de 16855 dolari/locuitor şi care
cheltuieşte pentru sănătate 8,8% din PIB, dacă durata medie a vieţii din Olanda se abate faţă de
valoarea ajustată a acesteia cu –0,9 ani.
3. Să se calculeze durata medie a vieţii din România, al cărei PIB este de 6855 dolari/locuitor şi
care cheltuieşte pentru sănătate 3,8% din PIB, dacă abaterea duratei medii a vieţii din România
faţă de valoarea ajustată a acesteia este de +16 ani.
56
4. Să se calculeze raportul de corelaţie, dacă cele două variabile (PIB şi ponderea cheltuielilor
pentru sănătate) explică 64% din variaţia duratei medii a vieţii.
PROIECTUL II F
Se cunosc următoarele date produsul intern brut pe locuitor şi rata mortalităţii infantile (exprimată în
numărul copiilor sub un an decedaţi ce revin la 1000 născuţi vii) în 16 ţări:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
PIB/locuitor, 1478 2117 2697 2191
9930 3100 2617 2554 1483 4431 2935 4531 9775 3776 1839 7320
dolari 9 6 7 6
Rata
mortalităţii 5 5 5 11 10 71 81 88 6 21 38 20 6 87 170 10
infantile, ‰
1) Să se analizeze posibilitatea existenţei unei relaţii între nivelul PIB şi rata mortalităţii infantile. Care
este variabila factorială şi care este cea rezultativă ? Care ar fi ceilalţi factori cu acţiune sistematică
asupra variabilei rezultative ? Dar cei cu acţiune aleatoare ?
2) Să se reprezinte grafic relaţia dintre cele două variabile şi să se aprecieze sensul şi forma legăturii.
3) Să se estimeze parametrii funcţiei de regresie care exprimă relaţia dintre variabile şi să se precizeze
4) Să se calculeze valorile ajustate/teoretice ale variabilei rezultative şi să se reprezinte pe graficul de

5) Să se determine nivelul probabil al rata mortalităţii infantile la niveluri ale PIB de 500 şi 30000 dolari.
6) Să se estimeze intensitatea legăturii dintre cele două variabile pe baza coeficientului şi a raportului
7) Să se calculeze coeficientul Spearman de corelaţie a rangurilor.
b. Funcţia de regresie care exprimă dependenţa mortalităţii infantile (exprimată în număr de copii sub un
an decedaţi ce revin la 1000 născuţi vii) de nivelul PIB (exprimat în mii dolari/locuitor) şi rata sărăciei
(exprimată în %) este:
y = 60,8 – 2,8 x1 + 0,2 x2.
57
2. Să se calculeze rata mortalităţii infantile din Spania, al cărei PIB este de 12855 dolari/locuitor şi care
înregistrează o rată a sărăciei de 18%, dacă rata mortalităţii infantile din Spania se abate faţă de
valoarea ajustată a acesteia cu –5 ‰.
3. Să se calculeze rata mortalităţii infantile din România, al cărei PIB este de 6855 dolari/locuitor şi care
înregistrează o rată a sărăciei de 25%, dacă abaterea rata mortalităţii infantile din România faţă de
valoarea ajustată a acesteia este de - 12 ‰.
4. Să se calculeze raportul de corelaţie, dacă cele două variabile (PIB şi rata sărăciei) explică 36% din
variaţia duratei medii a vieţii.
58
PROBLEME
Problema 1
În cazul a 8 întreprinderi industriale din oraşul M s-au înregistrat următoarele date privind volumul
producţiei şi numărul de salariaţi:
Producţia lunară (milioane lei) 20 40 30 26 70 80 50 65
Număr de salariaţi 10 18 15 … 23 25 32 20
Să se calculeze:
1. numărul de salariaţi ai celei de-a patra întreprinderi , dacă acesta reprezintă 5% din numărul total de
salariaţi ai celor 8 firme (1p);
2. diferenţa dintre ponderile primei întreprinderi în producţia totală şi în numărul total de salariaţi(1p);
3. media şi mediana producţiei (1p.);
4. abaterea medie şi standard a producţiei şi săse precizeze semnificaţia acestora (1p);
5. coeficientul de variaţie a producţiei şi a numărului de salariaţi şi să se compare gradul de

omogenitate a celor două serii (1p.);
6. parametrii ecuaţiei de regresie y = a + bx, care exprimă dependenţa producţiei de numărul de

salariaţi şi să se precizeze semnificaţia parametrului b (2p);
7. valorile ajustate ale variabilei rezultative (1p);
8. raportul de corelaţie şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre cele două variabile (1p.)
Problema 2
În cazul a 8 întreprinderi industriale din oraşul R s-au înregistrat următoarele date privind volumul
Număr de salariaţi 25 32 21 8 50 28 10 18
Să se calculeze:
1. producţia industrială a oraşului R, ştiind că suma producţiei celor 8 întreprinderi reprezintă 40% din
producţia totală a oraşului (1p);
59
2. diferenţa dintre ponderile deţinute de cele 8 întreprinderi luate împreună în producţia industrială şi în
efectivul de salariaţi din oraşul R, dacă acesta din urmă se ridică la 1000 salariaţi (1p);
3. media şi mediana numărului de salariaţi (1p.);
4. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei numărului de salariaţi (1p);
5. indicatorii sintetici ai variaţiei numărului de salariaţi şi ai variaţiei producţiei, să se precizeze

semnificaţia acestora şi să se compare gradul de variaţie a celor doi indicatori (3p.);

Problema 3
În cazul a 8 întreprinderi industriale din oraşul C s-au înregistrat următoarele date privind volumul
Să se calculeze:
1. producţia industrială a oraşului, ştiind că producţia primei întreprinderi reprezintă 2,5% din producţia
totală (1p);
2. productivitatea muncii înregistrată în cea de-a treia întreprindere şi pe ansamblul celor 8 întreprinderi
(1p);
3. media şi mediana producţiei şi a numărului de salariaţi (1p.);
4. indicatorii sintetici ai variaţiei producţiei şi să se precizeze semnificaţia acestora (2p.);

salariaţi, şi să se precizeze semnificaţia parametrului b (2p);
7. raportul de corelaţie şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre cele două variabile (1p.);
60
Problema 4
În cazul a 8 întreprinderi din oraşul M s-au înregistrat următoarele date privind volumul producţiei şi
numărul de salariaţi:
Să se calculeze:
1. ponderea ansamblului celor 8 întreprinderi în producţia industrială şi în efectivul de salariaţi ai

oraşului M, ştiind că numărul total de salariaţi este de 3000, iar ponderea în producţia industrială este
cu 5 p.p. mai mare decât ponderea în efectivul de salariaţi (1p);
2. productivitatea muncii pe ansamblul celor 8 întreprinderi şi la nivelul industriei oraşului (1p).
4. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei producţiei şi a numărului de salariaţi (1p);
5. indicatorii sintetici ai variaţiei numărului de salariaţi şi să se precizeze semnificaţia acestora (2p.);

7. coeficientul de corelaţie liniară şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre cele două variabile
(1p.);
Problema 5
Să se calculeze:
2. indicatorii sintetici ai variaţiei producţiei şi numărului de salariaţi, să se precizeze semnificaţia

acestora şi să se compare gradul de împrăştiere a celor două variabile (3p.);
61
3. producţia industrială a oraşului M, ştiind că producţia totală a celor 8 întreprinderi reprezintă 10% din
producţia oraşului (1p);
4. diferenţa dintre ponderile primei întreprinderi în producţia şi în efectivul de salariaţi ale celor 8
întreprinderi (1p);

6. coeficientul de corelaţie, pe baza parametrului b, şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre cele

două variabile (1p.)
Problema 6
În cazul unui eşantion format din 8 întreprinderi industriale producătoare de preparate din carne s-au
înregistrat următoarele date privind volumul producţiei şi numărul de salariaţi:
Să se calculeze:
1. producţia industrială din industria cărnii, ştiind că totalul producţiei celor 8 întreprinderi reprezintă 4%
din producţia totală a industriei (1p);
2. diferenţa dintre ponderile deţinute de ansamblul celor 8 întreprinderi în producţia şi în efectivul de

salariaţi din industria cărnii, ştiind că acesta din urmă se ridică la 1000 salariaţi (1p);
4. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei producţiei (1p);
5. abaterea individuală maximă - pozitivă şi negativă – a producţiei (1p);
6. indicatorii sintetici ai variaţiei producţiei şi numărului de salariaţi, să se precizeze semnificaţia

acestora şi să se compare gradul de împrăştiere a celor două variabile (3p.);
7. coeficientul de corelaţie a rangurilor şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre cele două variabile
(1p.)
62
Problema 7
În cazul a 8 întreprinderi industriale s-au înregistrat următoarele date privind volumul producţiei şi
Să se calculeze:
1. producţia industrială a oraşului, ştiind că producţia primei întreprinderi reprezintă 2,5% din producţia
totală (1p);
2. productivitatea muncii înregistrată în cea de-a treia întreprindere şi pe ansamblul celor 8 întreprinderi
(1p);
4. ponderea întreprinderilor care au o producţie mai mică decât cea mediană în: numărul de
întreprinderi, volumul total al producţiei; numărul total de salariaţi (1p);

7. nivelul probabil al producţiei la un număr de 150 salariaţi (1p);
Problema 8
Să se calculeze:
1. media şi mediana numărului de salariaţi (1p.);
2. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei numărului de salariaţi (1p);
3. indicatorii sintetici ai variaţiei numărului de salariaţi şi să se precizeze semnificaţia acestora (2p.);

63
(1p.);
6. ponderea ansamblului celor 8 întreprinderi în producţia industrială şi în efectivul de salariaţi ai

oraşului M, ştiind că numărul total de salariaţi este de 3000, iar ponderea în producţia industrială este
cu 5 p.p. mai mare decât ponderea în efectivul de salariaţi (1p);
7. productivitatea muncii pe ansamblul celor 8 întreprinderi şi la nivelul industriei oraşului (1p).
Problema 9
Producţia lunară (milioane lei) 20 30 24 70 100 50 80 …
Număr de salariaţi 10 15 6 22 30 20 25 …
Să se calculeze:
1. producţia şi numărul de salariaţi ai celei de-a opta întreprinderi, dacă aceasta deţine 15% din
producţia totală a celor 8 întreprinderi, iar ponderea ei în numărul total de salariaţi este cu 5 p.p. mai
mare (1p);
3. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei producţiei (1p);
5. productivitatea muncii în prima întreprindere şi pe ansamblul celor 8 întreprinderi (1p);

7. coeficientul de corelaţie liniară şi să se aprecieze intensitatea legăturii dintre producţie şi numărul de

salariaţi (1p.)
64
Problema 10
Un produs s-a vândut în 8 magazine la preţuri şi în cantităţi diferite, astfel:
Preţul (mii lei/kg) 42 40 50 48 45 56 37 52
Valoarea vânzărilor (milioane lei) 75,6 112,0 50,0 … 90,0 33,6 92,5 62,4
Să se calculeze:
1. valoarea vânzărilor realizate de cel de-al patrulea magazin, ştiind că raportul dintre vânzările primului
magazin şi cele realizate de al patrulea este de 157,5% (1p);
2. ponderea primului şi a celui de-al şaptelea magazin în valoarea totală a vânzărilor realizate de cele 8
magazine şi diferenţa dintre cele două ponderi (1p);
3. media şi mediana valorii vânzărilor (1p.);
4. indicatorii sintetici ai variaţiei valorii vânzărilor şi să se precizeze semnificaţia acestora (2p.);
5. parametrii ecuaţiei de regresie y = a + bx, care exprimă dependenţa de preţ a valorii vânzărilor şi să
se precizeze semnificaţia parametrului b (2p);
6. valoarea şi cantitatea probabilă a vânzărilor la un nivel la un preţ de 70 mii lei / kg (1p);
(1p.).
Problema 11
consumul de energie electrică:

Consumul de energie electrică 8 28 20 24 30 10 6 20
(mii kwh)
Să se calculeze:
1. media şi mediana consumului de enegie electrică (1p.);
2. amplitudinea absolută şi relativă a variaţiei consumului de energie electrică (1p);
3. indicatorii sintetici ai variaţiei consumului de energie electrică şi să se precizeze semnificaţia

acestora (2p.);
65
4. parametrii ecuaţiei de regresie y = a + bx, care exprimă dependenţa consumului de energie electrică
de volumul producţiei şi să se precizeze semnificaţia parametrului b (2p);
(1p.);
6. ponderea ansamblului celor 8 întreprinderi în producţia industrială şi în consumul de energie electrică

din oraşul M, ştiind că producţia totală a oraşului este de 30000 milioane lei, iar ponderea celor 8
întreprinderi în consumul de energie electrică este cu 5 p.p. mai mare decât ponderea lor în
producţia industrială (1p);
7. consumul specific de energie electrică al primei întreprinderi şi pe ansamblul celor 8 întreprinderi

(1p).
Problema 12
În cazul a 8 întreprinderi din oraşul G s-au înregistrat următoarele date privind volumul producţiei şi

Consumul de energie electrică 20 30 10 6 25 8 28 24
(mii kwh)
Să se calculeze:
1. media şi mediana consumului de enegie electrică (1p.);
2. indicatorii sintetici ai variaţiei consumului de enegie electrică şi să se precizeze semnificaţia acestora

(2p.);
6. producţia industrială şi consumul de energie electrică din oraşul G, ştiind că ponderea ansamblului
celor 8 întreprinderi în producţia totală a oraşului este de 12%, iar ponderea lor în consumul de
energie electrică este cu 5 p.p. mai mare decât ponderea în producţia industrială (1p);
7. consumul specific de energie electrică al primei şi ultimei întreprinderi (1p).
66
Problema 13

Consumul de energie electrică (mii 800 280 200 400 300 100 250 200
kwh)
Să se calculeze:
1. media şi mediana producţiei şi a consumului de enegie electrică (1p.);
2. indicatorii sintetici ai variaţiei consumului de energie electrică şi să se precizeze semnificaţia

acestora (2p.);
6. consumul de energie electrică din oraşul M, ştiind că ponderea primelor două întreprinderi în
consumul total este de 3% (1p);
7. producţia industrială din oraşul M, ştiind că ponderea ansamblului celor 10 întreprinderi în producţia
orasului este cu 10 p.p. mai mare decât ponderea lor în consumul de energie electrică al orasului
(1p).
Problema 14
Consumul de energie electrică (mii 18 32 24 20 10 12 16 5
kwh)
Să se calculeze:
3. amplitudinea absoluta si relativa a variatiei productiei (1p);

67
5. consumul probabil de energie electrică la un nivel al producţiei de 600 milionane lei (1p.);
6. ponderea ansamblului celor 8 întreprinderi în producţia industrială şi în consumul de energie electrică

din oraşul M, ştiind că producţia totală a oraşului este de 80 000 milioane lei, iar ponderea celor 8
întreprinderi în consumul de energie electrică este cu 5 p.p. mai mare decât ponderea lor în
producţia industrială (1p);
7. consumul specific de energie electrică al primei şi ultimei întreprinderi (1p).
Problema 15
Un produs s-a vândut în 8 magazine la preţuri şi în cantităţi diferite, astfel:
Preţul (mii lei / kg) 42 40 50 48 45 56 37 52

Volumul vânzărilor (kg) 1800 2800 1000 … 2000 600 2500 1200
Să se calculeze
1. volumul vânzărilor realizate de cel de-al patrulea magazin, ştiind că raportul dintre vânzările primului
magazin şi cele realizate de al patrulea este de 120% (1p);
2. ponderea primului magazin în volumul total şi în valoarea totală a vânzărilor realizate de cele
8 magazine şi diferenţa dintre cele două ponderi (1p);
3. preţul mediu la care s-a vândut produsul (1p);
4. media şi mediana volumului vânzărilor (1p.);
5. indicatorii sintetici ai variaţiei volumului vânzărilor şi să se precizeze semnificaţia acestora (2p.);
6. parametrii ecuaţiei de regresie y = a + bx, care exprimă dependenţa volumului vânzărilor de preţ şi
să se precizeze semnificaţia parametrului b (2p);
(1p.);
68
Problema 16
A. În anul 2002 exportul de alimente a fost de 385 milioane dolari, iar ponderea alimentelor în volumul
total al exportului a fost de 4,5%.
Să se calculeze:
1. volumul total al exportului (1p);
2. volumul importului de alimente şi volumul total al importului, ştiind că raportul dintre importul şi
exportul de alimente a fost de 138%, iar ponderea alimentelor în volumul total al importului a fost de
5% (1p).
B. În cazul a 8 întreprinderi industriale din oraşul M s-au înregistrat următoarele date privind volumul
Producţia lunară
20 40 30 26 100 80 50 65
(milioane lei)
Să se calculeze:
2. amplitudinea absoluta si relativa a variatiei productiei (1p);

Problema 17
A. În decembrie 2002 s-a înregistrat următoarea distribuţie a şomerilor după vârstă:
Grupe de vârstă Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 Peste 55

Total
ani ani ani ani ani ani
Pondere în total
31,2 12,1 21,5 24,8 8,2 2,2 100,0
şomeri (%)
Să se calculeze:
1. vârsta medie a şomerilor (1p);
2. mediana şi modul distribuţiei şomerilor după vârstă (1p);

69
3. indicatorii sintetici ai variaţiei vârstei şomerilor şi să se precizeze semnificaţia lor (2 p);
4. numărul total al şomerilor şi al celor cuprinşi în fiecare grupă, ştiind că numărul celor sub 25 ani a
fost de 247573 persoane (1p);
5. ponderea şomerilor din grupa de vârstă de 30-39 ani în iunie 1999, ştiind că aceasta a fost cu 5,3
p.p. mai mare decât în 1998 (1p).
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre nivelul salariului (exprimat în mii lei) şi
vechimea în muncă (exprimată în ani) a salariaţilor unei firme este următoarea:
y = 950 + 150x
Să se calculeze:
1. coeficientul de corelaţie liniară dintre cele două variabile, dacă abaterea standard a salariilor este de
900 mii lei, iar cea a vechimii de 3,6 ani (1p);
2. nivelul teoretic al salariului la o vechime de 20 ani şi să se precizeze semnificaţia parametrului “b”

(1p);
3. nivelul efectiv al salariului lui Popescu Ion, care are o vechime de 3 ani, iar abaterea salariului efectiv
realizat faţă de cel teoretic este de 1200 mii lei (1p).
Problema 18
A. În iunie 2002 s-a înregistrat următoarea distribuţie a şomerilor după durata şomajului:
Durata Până la 3-6 6-9 9-12 12-15 15-18 18-21 Peste Total
şomajului 3 luni luni luni luni luni luni luni 21 luni
Pondere în
total şomeri 9,8 18,1 29,6 11,3 8,7 8,6 8,5 5,4 100,0
(%)
Să se calculeze:
1. durata medie a şomajului (1p);
2. mediana şi modul distribuţiei şomerilor după durata şomajului (1p);
3. indicatorii sintetici ai variaţiei duratei şomajului şi să se precizeze semnificaţia lor (2 p);
4. numărul total al şomerilor şi al celor cuprinşi în fiecare grupă, ştiind că numărul celor aflaţi în şomaj
de peste 21 luni a fost de 36734 persoane (1p);
70
5. ponderea şi numărul şomerilor care în iunie 2000 aveau o vechime în şomaj mai mare de 21 luni,
dacă ponderea lor este cu 4,6 p.p. mai mare decât în iunie 1999, iar numărul total al şomerilor este
de 1,15 ori mai mare (1p).
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre nivelul salariului (exprimat în mii lei) şi
vechimea în muncă (exprimată în ani) a salariaţilor unei firme este următoarea:
y = 1200 + 116x
Să se calculeze:
1. coeficientul de corelaţie liniară dintre cele două variabile, dacă abaterea standard a salariilor este de
932 mii lei, iar cea a vechimii de 2,8 ani (1p);
2. nivelul teoretic al salariului la o vechime de 20 ani şi să se precizeze semnificaţia parametrului “b”

(1p);
3. nivelul efectiv al salariului realizat de Popescu Ion, care are o vechime de 5 ani, iar abaterea
salariului efectiv realizat faţă de cel teoretic este de 1820 mii lei (1p).
Problema 19
A. La 1iulie 1997 s-a înregistrat următoarea distribuţie a municipiilor şi oraşelor după numărul
locuitorilor:
Grupe după
numărul Sub 2– 5– 10 – 20 – 50 - 100 - 200 şi
Total
locuitorilor (mii 2 5 10 20 50 100 200 peste
persoane)
Numărul
municipiilor şi 1 10 57 84 63 23 12 12 262
oraşelor
Să se calculeze:
1. mărimea medie a municipiilor şi oraşelor (1p);
2. mediana şi modul distribuţiei municipiilor şi oraşelor după numărul locuitorilor (1p);
3. indicatorii sintetici ai variaţiei mărimii municipiilor şi oraşelor şi să se precizeze semnificaţia lor (2 p);
71
4. ponderea municipiilor şi oraşelor cu 100 mii locuitori şi peste în numărul total de municipii şi oraşe în
iulie 1997 şi in iulie 1970, ştiind că în 1970 era cu 5 p.p. mai mică decât în 1997 (1p);
5. numărul şi ponderea locuitorilor din mediul urban la 1 iulie 1997, ştiind că raportul dintre numărul
locuitorilor din mediul urban şi al celor din mediul rural a fost de 122%, iar numărul total al locuitorilor
a fost de 22 545 925 (1p);
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre vârsta soţiei (exprimată în ani) şi vârsta soţului
(exprimată în ani) înregistrate la căsătoriile din 2000 este următoarea:
y = 1,68 + 0,72x
Să se calculeze:
1. coeficientul de corelaţie liniară dintre cele două variabile, dacă abaterea standard calculată pentru
vârsta soţiei este de 4,52 ani, iar cea calculată pentru vârsta soţului este de 5,14 ani (1p);
2. nivelul teoretic al vârstei soţiei la o vârstă a soţului de 30 ani şi să se precizeze semnificaţia

parametrului “b” (1p);
3. nivelul efectiv al vârstei soţiei în familia Popescu, în care soţul are 35 ani, iar abaterea vârstei
efective a soţiei faţă de cea teoretică este de – 5 ani (1p).
Problema 20
A. În anul 2002 s-a înregistrat următoarea distribuţie după nivelul producţiei a celor 180 firme industriale
din orasul Focsani:
Grupe după nivelul

Sub 40- 80- 120- 160- 200- 300- Peste
producţiei Total
40 80 120 160 200 300 500 500
(miliarde lei)
Pondere în numărul
9,4 20,0 21,7 24,4 10,0 5,6 5,0 3,9 100,0
total de firme (%)
Să se calculeze:
1. numărul firmelor cuprinse în fiecare grupă (1p);
2. ponderea firmelor cu o productie mai mare de 500 miliarde lei in productia totala a orasului, daca
aceasta este cu 7,1 p.p. mai mare decât ponderea lor în numarul total al firmelor (1p);
3. producţia medie a firmelor(1p);
4. producţia mediană şi cea modală (1p);
72
5. numarul si ponderea firmelor cu productia mai mica sau egala cu mediana (1p);
6. indicatorii sintetici ai variaţiei producţiei şi să se precizeze semnificaţia lor (2 p);
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre nivelul producţiei (exprimat în milioane lei) şi
numărul de salariaţi în cadrul unei ramuri industriale este următoarea:
y = 720 + 24x
Să se calculeze:
1. nivelul teoretic al producţiei la un efectiv de 374 salariaţi şi să se precizeze semnificaţia parametrului

“b” (1p);
2. nivelul efectiv al producţiei realizate de S.C. Albatros, care are 50 salariaţi, iar abaterea producţiei
efectiv realizate faţă de cea teoretică este de 180 milioane lei (1p).
Problema 21
A. În anul 1999 s-a înregistrat următoarea distribuţie după nivelul producţiei a unui eşantion format din
180 întreprinderi industriale:
Grupe după nivelul Sub 40- 80- 120- 160- 200- 300- Peste Total
producţiei (miliarde lei) 40 80 120 160 200 300 500 500
Numărul întreprinderilor 17 36 39 44 18 10 9 7 180
Să se calculeze:
1. ponderea fiecarei grupe în numărul total al întreprinderilor din eşantion (1p);
2. ponderea firmelor cu o productie mai mare de 500 miliarde lei in productia totala a orasului, daca
aceasta este cu 7,1 p.p. mai mare decât ponderea lor în numarul total al firmelor (1p);
3. producţia medie a întreprinderilor industriale(1p);
4. producţia mediană şi cea modală (1p);
5. numărul şi ponderea firmelor cu producţia mai mică sau egală cu mediana (1p);
6. indicatorii sintetici ai variaţiei producţiei şi să se precizeze semnificaţia lor (2 p);
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre nivelul producţiei (exprimat în milioane lei) şi
numărul de salariaţi în cadrul unei ramuri industriale este următoarea:
y = 320 + 15 x
Să se calculeze:
73
1. nivelul teoretic al producţiei la un efectiv de 360 salariaţi şi să se precizeze semnificaţia parametrului
“b” (1p);
2. coeficientul de determinare, dacă raporul de corelaţie dintre cele două variabile este egal cu 0,642, şi
să se precizeze semnificaţia celor doi indicatori (1p).
Problema 22
A. Se cunosc următoarele date privind distribuţia muncitorilor unei secţii de producţie după
productivitatea muncii, exprimată prin numărul de piese prelucrate zilnic de un muncitor:
Grupe după numărul Sub 41- 51- 61- 71- 81- Peste Total
de piese 40 50 60 70 80 100 100
Număr de muncitori 4 10 30 32 26 10 8 120
Să se calculeze:
1. productivitatea medie a muncii (1p);
2. mediana şi modul distribuţiei muncitorilor după numărul de piese prelucrate (1p);
3. indicatorii sintetici ai variaţiei numărului de piese prelucrate (2p);
4. numărul total piese prelucrate de cei 120 muncitori, ştiind că muncitorii din ultima grupă (cei care
prelucrează peste 100 piese) au produs împreună 900 de piese, iar ponderea acestei grupe în
producţia totală este de 10% (1p);
5. diferenţa dintre ponderea deţinută de această grupă în producţia totală şi în numărul total de
muncitori (1p).
B. Ecuaţia liniară de regresie care exprimă legătura dintre nivelul salariilor (exprimat în mii lei) realizate
de muncitorii unei secţii de producţie şi productivitatea muncii (exprimată prin numărul de piese
prelucrate zilnic de un muncitor) este următoarea:
y = 1200 + 25 x
Să se calculeze:
1. salariul posibil de realizat la un nivel al productivităţii muncii de 150 piese şi să se precizeze

semnificaţia parametrului b (1p);
2. coeficientul de corelaţie dintre cele două variabile, dacă abaterea standard a salariilor este de 1500
mii lei, iar cea a productivităţii de 40 piese (1p);
3. coeficientul de determinare, ştiind că legătura este de tip liniar, şi să se precizeze semnificaţia

indicatorului (1p).
74

Universitatea EcologicĂ Din BucureŞti Facultatea de Ştiinţe

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Universitatea EcologicĂ Din BucureŞti Facultatea de Ştiinţe

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Ştiinţe Economice

prof.univ. dr. Maria MOLNAR

Să se facă gruparea firmelor după cifra de afaceri.

b. Cifra de afaceri a 10 firme de construcţii din oraşul M a înregistrat următoarele niveluri:

2. raportul dintre cifra de afaceri maximă şi cea minimă;

5. media, mediana, modul cifrei de afaceri;

6. indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri a celor 10 firme;

7. media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a primelor 3 firme;

1. media cifrei de afaceri;

2. mediana şi modul distribuţiei firmelor după cifra de afaceri;

3. indicatorii sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri şi să se precizeze semnificaţia acestora;

4. numărul firmelor cuprinse în fiecare grupă;

a. Gruparea firmelor după cifra de afaceri presupune stabilirea:

ii. a mărimii intervalului de grupare,

ii. Mărimea intervalului de grupare

Se rotunjeşte în plus: h = 250 mil.lei

iii. Limitele intervalelor

Limita inferioară a primului interval poate fi stabilită pornind de la:

5 × 250 − (1200 − 35)

x 1sup = 0 + 250 = 250 mil. lei

iar limitele celorlalte grupe vor fi:

Grupe după cifra de afaceri Numărul firmelor

b. Cifra de afaceri a 10 firme de construcţii din oraşul M a înregistrat următoarele niveluri:

i. cifra de afaceri totală pentru cele 10 firme:

iv. diferenţa dintre cele două ponderi:

∆g 1 / 10 = g 1 − g 10 = 10,2 − 8,2 = 2,0 p.p.

2. Raportul dintre cifra de afaceri maximă şi cea minimă

X – cifra de afaceri a tuturor firmelor din oraş CA(oraş)

gx – ponderea celor 10 firme în cifra de afaceri a oraşului g10 = 7,2%

g N = 7,2 + 2,6 = 9,8% .

5. Media, mediana şi modul cifrei de afaceri

i. se ordonează crescător termenii seriei

ii. calculul medianei, conform relaţiei:

Seria nu are mod, întrucât nici una dintre valori nu se repetă.

6. Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei cifrei de afaceri a celor 10 firme

6.1. Indicatorii simpli

ii. amplitudinea relativă:

6.1.2. Abaterile individuale

i. abaterile individuale absolute: d i = x i − x;

ii. abaterile individuale relative: di

Cifra de afaceri, Abaterile absolute, mil.lei Abaterile relative, %

6.2. Indicatorii sintetici

6.2.1. Abaterea medie

Se calculează pe baza relaţiei:

6.2.3. Abaterea standard

6.2.4. Coeficientul de variaţie

7. Media aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică a cifrei de afaceri a primelor 3 firme

7.1. Media aritmetică

x 1 + x 2 + x 3 600 + 800 + 650 2050

7.2. Media armonică

x 12 + x 22 + x 32 600 2 + 800 2 + 650 2 14225000

x g = 3 x 1 × x 2 × x 3 = 3 600 × 800 × 650 = 312000000 = 678,2 mil.lei

1. Media cifrei de afaceri

Tabelul 3.1. Algoritmul de calcul al mediei

Grupe după cifra Pondere în total Mărimea Centrul

Media cifrei de afaceri:

2. Mediana şi modul distribuţiei firmelor după cifra de afaceri

i. identificarea intervalului median

Frecvenţele cumulate crescător se calculează după formula:

N 3' = n 1' + n '2 + n 3' = 12,3 + 18,6 + 24,8 = 55,7%

Grupe după cifra Pondere în total Mărimea Frecvenţele

Locul unităţii mediane:

Se compară frecvenţele cumulate cu 50,5%.