Fondurile structurale

-suport de cursCuprins:
1. Politica regionala
2. Scurt istoric
3. De ce politica regionala
4. Instrumentele structurale in Romania
5. Alocari bugetare Romania 2007-2013
6. Stadiul de pregatire al Romaniei
7. Ce pot face n prezent administra# 21521o141v 5;iile locale pentru accesarea fondurilor structurale?
8. Surse de informare
1. Politica regionala

Politica regionala europeana este o politica axata pe solidaritate. Ea consacra mai mult de o
treime din bugetul Uniunii Europene pentru reducerea inegalitatilor n materie de dezvoltare
ntre regiuni si a disparitatilor dintre cetateni n ce priveste gradul lor de bunastare. Prin
aceasta politica, Uniunea doreste sa contribuie la revitalizarea regiunilor ramase n urma, la
restructurarea zonelor industriale a ate n criza, la diversi carea economica a zonelor
agricole supuse declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din orase. Preocuparea
majora ramne crearea de locuri de munca. ntr-un cuvnt, este vorba de ntarirea
"coeziunii" economice, sociale si teritoriale a Uniunii.

2. Scurt istoric
1957 Statele semnatare ale Tratatului de la Roma mentioneaza n preambulul acestuia
necesitatea "de a consolida unitatea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea armonioasa
prin reducerea diferentelor dintre diversele regiuni, precum si a decalajelor cu care se
confrunta regiunile mai putin favorizate".
1958 Constituirea celor doua Fonduri Sectoriale: Fondul Social European (FSE) si Fondul
European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA).
1975 Crearea Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER) n vederea redistribuirii
unei parti a contributiilor bugetare ale statelor membre n regiunile defavorizate.
1986 Actul Unic European creeaza bazele unei autentice politici de coeziune menita sa
compenseze taxele impuse de piata unica si resimtite n tarile din Sud si n regiunile mai
putin favorizate.
1989-1993 Consiliul European de la Bruxelles reformeaza n februarie 1988 modul de
functionare a Fondurilor de Solidaritate, numite "Fonduri Structurale" si decide sa le aloce 68
miliarde de ECU (la preturile anului 1997).
1992 Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat n vigoare n 1993, considera coeziunea ca
ind unul dintre obiectivele esentiale ale Uniunii, n paralel cu Uniunea Economica si Monetara
si cu Piata Unica. Tratatul prevede si crearea unui Fond de Coeziune menit sa sprijine
proiecte favorabile mediului nconjurator, precum si transporturile n statele membre mai

putin prospere.
1994-1999 Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) aloca pentru politica de
coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la preturile anului 1997), adica o treime din bugetul
comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completeaza
Fondurile Structurale. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformeaza Fondurile
Structurale si modi ca n parte modul de functionare a Fondului de Coeziune. Aceste
Fonduri vor bene cia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an ntre 2000 si 2006, adica
213 miliarde de euro pe o perioada de sapte ani. Instrumentul Structural de Pre-aderare
(ISPA) si Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD)
sunt menite sa completeze programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza
dezvoltarea economica si sociala, precum si protectia mediului n tarile candidate din Europa
Centrala si de Est.
2000-2001 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adopta o strategie axata pe
ocuparea fortei de munca si menita sa faca din Uniune "economia cea mai competitiva si cea
mai dinamica a lumii, bazata pe cunoastere, pna n anul 2010". Consiliul European de la
Gteborg (iunie 2001) completeaza aceasta strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabila.
2002 Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldeaza cu ncheierea unui
acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii.
2004 La 18 februarie, Comisia Europeana prezinta propunerile de reforma a politicii de
coeziune pentru perioada 2007-2013: "Un nou parteneriat pentru coeziune: convergenta,
competitivitate, cooperare". La 1 mai, are loc aderarea la Uniunea Europeana a Ciprului,
Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace si
Sloveniei.
28 ianuarie 2005 - Ultimele statistici de la nivel regional care confirma
propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013
6 iulie 2005 - Comisia adopta Comunicarea pe "Liniile directoare strategice
ale Comunitatii pentru Coeziune 2007-2013"
15-16 decembrie 2005 - Atingerea prevederilor din Acordul Consiliului
European din perspectiva financiara 2007-2013
Ianuarie 2006 - Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare:
Punerea n practica a Politicii de Coeziune 2007-2013
Iulie 2006- aprobarea regulementelor

3. De ce politica regionala?
Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai prospere zone economice din lume. Dupa
aderarea la 1 mai 2004 a celor zece noi state membre, Uniunea dispune de o piata interna si
de un potential uman de peste 450 de milioane de cetateni. Inegalitatile economice si sociale
dintre statele membre si regiunile sale scad nsa dinamismul ei global. n comparatie cu
Europa celor 15, aceste inegalitati sunt de doua ori mai mari n Europa celor 25 care poseda
acum 254 de regiuni.
Disparitati
Obiectivul numarul 1 al Fondurilor Structurale (revitalizarea economica a regiunilor mai putin
favorizate) vizeaza aproape ntregul teritoriu al noilor state membre si aproape 98% din

populatia acestora, dintre care doua treimi traiesc n regiuni avnd un PIB pe cap de locuitor
a at sub jumatate din PIB-ul mediu al celor 25. n materie de ocupare a fortei de munca,
rata somajului (cifrele anului 2002) difera foarte mult n Europa celor 25: de la 2% n Tyrol
(Austria) si 3,3% n Cipru, la 29% n Insula Reuniunii(Franta) si 26,3% n regiunea Lubuskie
(Polonia). n afara regiunilor mai putin favorizate, multe regiuni si orase se a a ntr-o
situatie intermediara, cuprinznd zone unde se acumuleaza di cultati economice si sociale
grave.
Pe scurt, europenii nu dispun de aceleasi atuuri pentru a face fata mondializarii, acest lucru
depinznd dupa faptul ca traiesc ntr-o zona prospera sau ntr-una mai putin favorizata, ntro zona dinamica sau a ata n criza, n oras sau la tara, ntr-o zona periferica sau izolata sau
ntr-unul din polii.

Solidaritate
Ocuparea fortei de munca, formarea, competitivitatea ntreprinderilor, investitiile n
infrastructuri, n societatea informationala, n cercetare, n calitatea mediului se a a, mai
nti de toate, sub responsabilitatea autoritatilor si a operatorilor economici ai ecarui stat
membru si ai ecarei regiuni. Dar nu numai a acestora.
Solidaritatea europeana este de fapt mentionata n preambulul Tratatului Uniunii Europene.
Tratatul precizeaza ca, la rndul ei, Comunitatea actioneaza n vederea ntaririi coeziunii
economice si sociale si, n special, n vederea eliminarii inegalitatilor ntre nivelele de
dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele membre participa la o
politica regionala europeana co- nantata prin fonduri europene, Fondurile Structurale
si Fondul
de
Coeziune,
care
confera
un
sens
concret
solidaritatii
comunitare.
4. Instrumentele structutrale
4.1 Ce sunt Instrumentele Structurale ?

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie

finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu
intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea
somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale.
Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie
pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in
proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui
la bugetul UE.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie
finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu
intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea
somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale
(sursa MIE).
Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European, fiecare
dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala (FEDER) sprijina crearea de infrastructuri, investitiile destinate ocuparii
fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta intreprinderilor mici.
Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piata fortei de
munca a somerilor si a grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de
instruire si a sistemelor de asistenta la angajare. Instrumentul Financiar de Orientare a
Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea si modernizarea acestui sector. Sectiunea
"Orientare" a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA-Sectiunea
Orientare) finanteaza masuri in vederea dezvoltarii rurale si ofera sprijin agricultorilor, in
special in regiunile ramase in urma. Pe langa Fondurile Structurale exista si alte instrumente
financiare, printre care Fondul de Coeziune.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - este fondul structural care sprijina

regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii n sectorul productiv,

infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si ntreprinderi mici si mijlocii, precum si
la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.
Masuri eligibile
Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente;
Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri n functie de Obiectivul de interventie;
Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor.

Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii
Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor
umane.
Contribuie la:
promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri
dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile
industriale;

 implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Masuri eligibile
Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare,
educatie superioara n stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de
munca;
Asistenta pentru structuri si sisteme: mbunatatirea sistemelor de educatie si instruire,
modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa
anticipeze nevoile de calificare;
Masuri nsotitoare: constientizare, servicii, etc.

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) sectiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii
Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.

Sectiunea "Orientare" contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin

mbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor
agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.
Sectiunea "Garantii" a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea
rurala in cadrul Politicii Agricole Comune n zonele cu dificultati structurale.

Masuri eligibile
investitii n holdinguri agricole;
sprijin de nceput pentru tineri fermieri;
instruire profesionala;
sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;
alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;
masuri de agro-mediu;
procesarea si marketingul produselor agricole;
dezvoltarea si promovarea padurilor;
masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) - este fondul structural

destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea
competitivitatii sectorului piscicol, n conditiile asigurarii unui echilibru durabil ntre resurse si
capacitatea de exploatare.

Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte

regiuni, prin:
crearea unui echilibru durabil ntre resursele marine si folosirea lor;
cresterea competitivitatii companiilor;
mbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura;
sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit.
Masuri eligibile

ajustari ale efortului n sectorul pescuitului;

modernizarea flotei;
dezvoltarea de ferme de pescuit;
protectia zonelor maritime;
facilitati n porturile de pescuit;
procesarea si marketingul produselor de peste;
promovarea produselor.

Fondul de Coeziune
Un fond special, Fondul de Coeziune este menit sa ajute statele membre cele mai sarace:
cele zece noi state membre, precum si Grecia, Portugalia si Spania si, pna la sfrsitul anului
2003, Irlanda. Criteriul inintial este ca produsul national brut (PNB) al tarii respective sa nu
atinga 90% din media Uniunii. Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului
national pentru a co- nanta nu programe, ci mari proiecte n materie de mediu si retele de
transport transeuropene si a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe
eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare.
Mai mult, Fondul ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene n aceste domenii. O
treime din Fondul de Coeziune ntre 2004 si 2006 este rezervata noilor state membre.
4.2. PRINCIPII DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE
A. Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare sau sa
contribuie la operatiunile nationale corespondente.
B. Parteneriat:
actiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strnsa consultare ntre
Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre,
cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa
acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele
Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii.
C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie.
Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati
nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor
sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale.
D. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau
altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct
si fonduri nationale din surse publice sau private.
E. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie n
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv

regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor,

promovarea egalitatii ntre barbati si femei.
F. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie
implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si
finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de
obiective concrete
G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de
fapt, o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin
pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se
confrunta cu dificultati n toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice
speciale.
4.3. Care sunt etapele ?
Bugetul Fondurilor Structurale si normele priving folosirea acestora sunt decise de Consiliul
European, cu alte cuvinte de catre toti membrii Uniunii, pe baza unei propuneri a Comisiei
Europene
negociata
cu
Parlamentul
European. FondurileStructurale sunt repartizate pe tara si pe
Obiectiv prioritar.
Zonele care pot benecia de ajutoare sunt denite de
Comisie, de comun acord cu statele. Commisia propune
orientarile tematice comune.

2. n urma acestor decizii, ecare stat sau regiune

formuleaza si ntocmeste un plan cu propunerile sale n
favoarea zonelor n di cultate si a grupurilor sociale
defavorizate, tinnd cont de orientarile tematice ale Comisiei.
Partenerii economici si sociali, precum si alte organisme
abilitate participa la elaborarea acestui plan.

3. Odata elaborate,
Europene.

planurile

sunt

prezentate

Comisiei

4. Fiecare stat dezbate cu Comisia asupra continutului acestor

documente precum si asupra fondurilor nationale si
comunitare care trebuie folosite pentru a le pune n practica.

5. Cnd cele doua parti ajung la un acord asupra ansamblului

acestor chestiuni, Comisia adopta planurile si programele care
decurg din acestea. Comisia acorda Statelor un avans pentru
a le permite demararea programelor.

6. Autoritatile nationale sau regionale hotarasc n mod autonom asupra detaliilor acestor
programe, cum ar de pilda excedentele acestora. Aceste
documente nu sunt negociate cuComisia, ci ele i sunt trimise
cu scop informativ. Documentele permit acestor autoritati sa
lanseze proiectele n functie de modalitatile proprii (cereri de
proiecte, licitatii pentru realizarea de infrastructuri). Din acest
moment, programele intra n faza lor operationala.

7. Autoritatea nsarcinata cu gestionarea unui program selectioneaza proiectele cele mai

potrivite scopului acestuia si informeaza candidatii de
alegerea facuta.

8. Organismele selectionate pot din acest moment sa nceapa

implementarea
proiectului.
Acest
proiect
trebuie
neaparat nalizat nainte de termenul limita stabilit n
program, dat ind faptul ca ritmul ajutoarelor europene
este xat la nceput.

9. Autoritatile de gestiune responsabile urmaresc ndeaproape evolutia programelor cu

ajutorul Comitetelor de Monitorizare n care sunt reprezentati diferitii parteneri (agenti
economici, sociali si de mediu). Aceste autoritati informeaza Comisia Europeana despre
evolutia programelor, dovedind acesteia ca banii sunt folositi n conditii optime (justi carea
cheltuielilor). Comisia supravegheaza sistemele de monitorizare create si varsa treptat restul
contributiei din Fondurile Structurale. Comisia analizeaza evolutia indicatorilor de
monitorizare si studiile de evaluare si organizeaza schimburi tematice. Ea informeaza
autoritatile responsabile asupra noilor prioritati comunitare care au consecinte asupra
dezvoltarii regionale.
5. Alocari bugetare Romania 2007-2013
De la data aderarii la Uniunea Europeana, Romania va participa ca membru cu drepturi
depline la Politica de Coeziune,Politica Agricola Comuna si Politica Comune de
Pescuit a UE si va beneficia, pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare
financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro.
Politica de Coeziune a UE are trei obiective - Convergenta, Competitivitate Regionala si
Ocuparea Fortei de Munca si Cooperare Europeana Teritoriala si este finantata prin
instrumentele structurale - Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social
European (cunoscute si sub denumirea de Fonduri Structurale) si Fondul de Coeziune.
In perioada 2007-2013, Romania este eligibila in cadrul obiectivului de Convergenta, dat fiind
faptul ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Comunitatii.
Acest obiectiv al Politicii de Coeziune vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin
dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a
fortei de munca, iar Romania va beneficia in acest scop de o alocare financiara de 16,912
miliarde Euro.
De asemenea, Romaniei i-au fost alocate 404 milioane Euro pentru Obiectivul de
Cooperare Europeana Teritoriala, care vizeaza cresterea cooperarii dintre regiuni pe trei
niveluri: cooperare trans-frontaliera, cooperare intre zone trans-nationale si cooperare interregionala.
Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi
completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a
UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European
pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un
buget de cca. 12 miliarde euro.
Daca fonduri nu sunt gestionate eficient si nu ajung acolo unde este nevoie de ele exista
pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare
contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.
Total
buget
Romania
peste
28
(30)
miliarde
de
Euro:
Agricultura
si
dezvoltare
rurala
peste
11
miliarde
Euro
Instrumente
Structuralepeste
17
miliarde
Euro
(Cofinantare minima 85% pentru ERDF pentru cheltuieli eligibile si 80% pentru CF cofinantare cheltuieli neeligibile)
14 domenii pot atrage finantare UE

14 domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE:

-Cercetare
si
dezvoltare
tehnologica
-Informatizarea
societatii
-Transport
-Energie
-Protectia
mediului
si
prevenirea
riscului
-Turism
-Cultura
-Regenerare
urbana
si
rurala
-Suport
pentru
companii
si
antreprenori
-Acces
la
locuri
de
munca
stabile
-Incluziune
sociala
pentru
persoane
defavorizate
-Dezvoltarea
capitalului
uman
-- Investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie
-- Promovarea dezvoltarii parteneriatului
6. Stadiul de pregatire al Romaniei

6.1 Cadrul legislativ si institutional

n Romnia, sistemul institutional de programare si implementare a FSC este n plin proces
de consolidare, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul
21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si ale regulamentelor
comunitare care reglementeaza Politica de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii
Europene.
Rolul de coordonator national al managementului FSC este asigurat de Ministerul Finantelor
Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC).
Hotarrea de Guvern nr. 497/2004 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste
institutiile desemnate ca Autoritati de Management (organisme publice care asigura
gestionarea asistentei financiare din FSC), Organisme Intermediare (institutii desemnate de
catre autoritatile de management care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la
autoritatile de plata, implementeaza masurile din programele operationale) si Autoritate de
Plata, precum si documentele de programare prin care se implementeaza FSC.
Pentru perioada de programare 2007-2013, Romnia elaboreaza 7 Programe Operationale n
cadrul Obiectivului "Convergenta" (Cresterea competitivitatii economice, Mediu, Transport,
Dezvoltare regionala, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacitatii administrative si
Asistenta tehnica) si colaboreaza cu tarile vecine si alte state membre UE la elaborarea
altor 7 Programe Operationale sub Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana". Lista acestor
programe, institutiile desemnate ca Autoritati de Management si fondurile din care se
finanteaza sunt prezentate n tabelul urmator.
Programele Operationale 2007-2013
Program
Autoritate de
Organisme
Operational (PO)
Management (AM)
Intermediare (OI)
PO
Sectorial Ministerul Economiei si - Agentia Nationala pentru
Cresterea
Comertului
ntreprinderi Mici si Mijlocii
competitivitatii

Finantare
UE
FEDR

Program
Operational (PO)
economice

Autoritate de
Management (AM)

Organisme
Intermediare (OI)
si Cooperatie

Finantare
UE

- Ministerul Educatiei si
Cercetarii - Departamentul
de Cercetare
- Ministerul Comunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei
- Ministerul Economiei si
Comertului
Departamentul Energie
- Autoritatea Nationala de
Turism
PO
Transport

Sectorial Ministerul
Transporturilor,
Constructiilor
si
Turismului
PO Sectorial Mediu
Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor
PO Regional
Ministerul
Integrarii
Europene
PO
Sectorial Ministerul
Muncii,
Dezvoltarea
Solidaritatii Sociale si
resurselor umane
Familiei

FEDR + FC
Agentiile Regionale de
Protectie a Mediului
Agentiile de Dezvoltare
Regionala
- Agentia Nationala de
Ocupare a Fortei de
Munca

FEDR + FC
FEDR
FSE

- Ministerul Educatiei si
Cercetarii - Departamentul
de Educatie
PO
Dezvoltarea Ministerul Administratiei
capacitatii
si Internelor
administrative
PO Asistenta tehnica Ministerul
Finantelor
Publice
Cooperarea
Ministerul
Integrarii Urmeaza sa fie desemnate
transfrontaliera
Europene

FSE
FEDR
FEDR

(cu exceptia RomniaUngaria)

Crearea cadrul institutional si legislativ pentru gestionarea fondurilor structurale pentru

dezvoltare
rurala,
ce
urmeaza
a
fi
derulate
dupa
aderare
- Prin HG. 497/2004 MAPDR a fost desemnat ca Autoritatea de Management pentru
Programului Operational Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS ADRP) si ca
Autoritate de Plata, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie
Alimentara si Dezvoltare Rurala pentru FEOGA Sectiunea Orientare si IFOP

6.2. Programarea Fondurilor Structurale

La nceputul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7
ani), Uniunea Europeana decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si
defineste regulile de baza care se aplica n utilizarea lor.
Bugetul este mpartit pe State Membre si Obiective de interventie; zonele care pot beneficia
de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie n acord cu Statul Membru
implicat.
Comisia propune orientari tematice comune pentru toate Statele Membre.
Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru - cu implicarea actorilor economici si
sociali relevanti - stabileste propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror
realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND), care prezinta:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Analiza situatiei economice si sociale (inclusiv analiza de tip SWOT);

Prioritatile de dezvoltare pe perioada de programare;
Strategia pentru realizarea prioritatilor stabilite;
Programarea financiara multianuala;
Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND

Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de

coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) care ofera o conceptie coerenta si stabila
privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de
dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor
structurale.
PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara
multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta
dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii
Europene.
Obiectivul principal al PND pentru Romania il reprezinta reducerea cat mai rapida a
disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii
Europene.
Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte
procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE. Obiectivul
global
se
sprijina
pe
trei
obiective
specifice:
Cresterea
competitivitatii
pe
termen
lung
a
economiei
romanesti
Dezvoltarea
la
standarde
europene
a
infrastructurii
de
baza
- Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton
Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de
Dezvoltare si, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvata repartizare a fondurilor nationale
si comunitare necesare implementarii lui.

Cadrul Strategic National de Referinta realizeaza programarea strategica a FSC, avnd la

baza prioritatile strategice stabilite n PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea

disparitatilor sociale si de dezvoltare economica dintre Romnia si statele membre ale Uniunii
Europene si reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri suplimentare de
10% a PIB pna n anul 2015. Strategia CSNR are la baza patru prioritati tematice, si
anume: Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; mbunatatirea competitivitatii pe

termen lung a economiei romnesti; Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman
si Construirea unei capacitati administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate
teritoriala "Promovarea
dezvoltarii
teritoriale
echilibrate".
Implementarea strategiei CSNR se realizeaza prin programele operationale, care sunt anexe
ale acestui document de programare.

Programele Operationale sunt elaborate de catre Autoritatile de Management si stabilesc

domeniile majore de interventie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene.

Elaborarea lor se realizeaza n coordonarea metodologica a MFP. Finantarea actiunilor
indicative din Programele Operationale se realizeaza din fonduri europene si nationale (buget
de
stat,
bugete
locale,
alte
surse
publice,
surse
private).
biectiv Global

CSNR si Programele Operationale au fost finalizate ntr-o prima versiune si aprobate de

Guvern. Conform angajamentelor asumate, documentele au fost transmise Comisiei
Europene n data de 20 aprilie 2006, n vederea demararii negocierilor tehnice. Dupa ce
Romnia va deveni stat membru, CSNR si Programele Operationale vor fi negociate oficial cu
Comisia Europeana.
Coordonatorul autoritatilor de management care vor gestiona fondurile structurale este
Ministerul Finantelor Publice iar programele operationale vor avea urmatoarele autoritati de
management:
PROGRAM
OPERATIONAL
(AUTORITATEA
DE
MANAGEMENT)
- Cresterea Competitivitatii Economice (Ministerul Economiei si Comertului) - Infrastrucura de
Transport (Ministerul
Transporturilor)
Infrastructura
de
Mediu (Ministerul
Mediului)
Dezvoltarea
Resurselor
Umane (Ministerul
Muncii)
Agricultura
si
Dezvoltare
Rurala (Ministerul
Agriculturii)
Dezvoltare
Regionala (Ministerul
Integrarii
Europene)
Asistenta
Tehnica (Ministerul
Finantelor
Publice)

Administratia
- Cooperare Teritoriala Europeana (Ministerul Integrarii Europene)

Publica (MAI)

Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor
programe n documente numitePrograme Complement, asupra carora este informata
Comisia.
Odata ce Programele Complement sunt agreate, programele devin operationale.
Ce
sunt
Autoritatea
Organismul Intermediar?

de

Management,

Autoritatea

de

Plata

si

Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei

financiare din instrumentele structurale. Exista o Autoritate de Management pentru Cadrul de

Sprijin Comunitar si cate o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operational.
Ministerul Finantelor Publice reprezinta Autoritatea de plata pentru Fondul de Coeziune,
Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European.

Autoritatea de Plata reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata

si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de

Coeziune.

Organismele Intermediare sunt institutiile desemnate de aAutoritatile de mManagement

si care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la aAutoritatile de pPlata,

implementeaza operatiunile din Programele Operationale. Delegarea de atributii catre
oOrganismul iIntermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale
acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile de
Management si/sau Autoritatile de Plata raman responsabile pentru indeplinirea
corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele
structurale.
Fluxul de plata

7.

Ce

pot

face

prezent

administratiile

locale

pentru

accesarea

fondurilor

structurale?

Pregatirea administratiilor locale pentru accesarea fondurilor structurale poate sa nceapa de

acum, prin activitati de informare (folosind n special adresele de web-site ale institutiilor cu
atributii n domeniu), prin mentinerea legaturii cu Autoritatile de Management (AM) sau cu

Organismele Intermediare (OI), prin pregatirea echipei care va elabora proiectul si va asigura
implementarea, prin pregatirea proiectului, prin asigurarea coerentei proiectului cu planul de
dezvoltare regionala /locala, ntocmirea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic. n
plus, autoritatile trebuie sa caute surse de finantare pentru asigurarea co-finantarii ce le
revine si sa contacteze potentiali parteneri pentru asigurarea unui management eficient al
proiectului.
Autoritatile administratiei publice locale vor fi eligibile sa depuna proiecte - singure sau n
parteneriat - n cadrul tuturor Programelor Operationale, cu exceptia celui de Transport si a
celui de Asistenta Tehnica, dupa cum urmeaza:

n cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice, pentru Axele

Prioritare: Dezvoltarea unui sistem inovativ de productie, Tehnologia informatiei si
comunicatiilor pentru sectoarele privat si public, mbunatatirea eficientei energetice,
n conditiile dezvoltarii durabile a sistemului energetic

n cadrul PO de Mediu, pentru Axele Prioritare: Extinderea si modernizarea

infrastructurii de apa si apa uzata, Dezvoltarea sistemelor integrate de management
al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric, mbunatatirea sistemelor de
ncalzire municipale n ariile prioritare selectate, Implementarea sistemelor adecvate
de management pentru protectia naturii.

n cadrul PO Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru Axele Prioritare: Educatia si

formarea profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe
cunoastere, conectarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, cresterea
adaptabilitatii fortei de munca si a ntreprinderilor, promovarea masurilor active de
ocupare, Promovarea incluziunii sociale.

n cadrul PO Regional, pentru Axele Prioritare: mbunatatirea infrastructurii publice

regionale si locale, ntarirea mediului de afaceri regional si local, Dezvoltarea
turismului regional si local, Dezvoltarea urbana durabila.

n cadrul PO pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Axa Prioritara

Dezvoltarea capacitatii de mbunatatire a performantei serviciilor n administratia
locala.

Pentru fiecare Program Operational vor fi elaborate Ghiduri ale Solicitantului, n care se va
mentiona explicit pentru ce tipuri de operatiuni (proiecte) administratiile publice locale sunt
eligibile ca si beneficiari.
In cazul n care Programul Operational si/sau Ghidul Solicitantului prevede administratiile
publice ca beneficiari eligibili pentru o anumita axa prioritara sau domeniu major de
interventie, orice administratie publica va putea solicita finantare, daca prin respectivul
Program nu sunt stabilite alte conditii restrictive. Cea mai importanta obligatie de eligibilitate
pentru autoritatea publica locala ramne cea de a asigura capacitatea tehnica si financiara
(asigurarea co-finantarii) necesara implementarii proiectului.

Criteriile care trebuie ndeplinite de proiectul pentru care se solicita finantare vor fi definite n
Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operational, axa prioritara sau domeniu major
de interventie n parte. Proiectul dezvoltat trebuie n primul rnd sa raspunda obiectivelor
definite prin Programul Operational si, n al doilea rnd, sa fie coerent cu strategia de
dezvoltare locala si regionala. Pe lnga relevanta la nivel regional si local, solicitantul va
trebui sa demonstreze sustenabilitatea proiectului, din punct de vedere financiar si
institutional (fezabilitatea si capacitatea lui de a se sustine n timp si dupa acordarea
finantarii), dar si posibilitatea de a asigura implementarea eficienta a acestuia.
7.1. Etapele de urmat n obtinerea finantarii si n implementarea proiectului:
1. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) sau Administratorul
schemei de grant (dupa caz) lanseaza cererea de oferte
2. Solicitantul (administratia locala) si procura ghidul de finantare (Ghidul Solicitantului)
3. Echipa elaboreaza proiectul
4. Asigurarea co-finantarii pentru proiect (solicitantul trebuie sa demonstreze ca are
capacitatea sa asigure co-finantarea, fie din resurse proprii, fie prin contractarea unui credit)
5. Solicitantul completeaza cererea de finantare (formular cerere de finantare, documente
suport, proiect etc.)
6. Solicitantul depune cererea de finantare la Autoritatea de Management, la Organismul
Intermediar sau la Administratorul schemei de grant
7. Selectia si apoi evaluarea cererii de finantare (la nivel regional sau national de catre
AM/OI)
8. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) aproba (sau respinge
fundamentat) dosarul de finantare
9. Daca dosarul de finantare este aprobat, urmeaza semnarea contractului de finantare intre
AM/OI si beneficiar
10. Beneficiarul ncepe implementarea proiectului
n etapa implementarii proiectului beneficiarul, administratie locala, trebuie are obligatia sa
respecte legislatia n vigoare (inclusiv n domeniul ajutorului de stat si achizitiilor publice) si
sa organizeze licitatii pentru contractele de bunuri, lucrari si servicii a caror valoare
depaseste pragul minim stabilit prin lege.
n plus, selectia riguroasa a contractorilor este un punct important n asigurarea succesului
unui proiect, ca si semnarea contractelor ntre beneficiar si contractor si realizarea acestor
contracte, ntocmirea si transmiterea la timp a cererilor de plata catre Autoritatea de
Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI), certificarea platii (AM/OI) si efectuarea
acesteia de catre AM / Autoritate de Plata.

Foarte importanta este si evaluarea continua a derularii proiectului, astfel beneficiarul sa

descopere si sa remedieze din timp aspectele care nu corespund.
7.2. Rambursarea cheltuielilor
Beneficiarii proiectelor vor primi contributiile comunitare si contributiile din bugetul de stat
dupa principiul rambursarii - dupa desfasurarea activitatilor si plata serviciilor catre
contractori de catre autoritatile locale, acestea vor depune cereri de rambursare catre
Autoritatea de Management DCA n cazul nostru, nsotite de documente justificative.
Asadar, autoritatile publice trebuie sa dispuna de fonduri suficiente pentru demararea
proiectului si plata contractorilor, ntruct rambursarea sumei investite de catre UE se va face
doar dupa depunerea documentelor justificative privind cheltuielile efectuate si verificarea
eligibilitatii acestora.

Este important de retinut ca studiile de fezabilitate nu se finanteaza din fonduri europene.

Ele sunt o cheltuiala nedecontabila, care intra n sarcina beneficiarului.

7.3. Tipuri de proiecte cu aplicabilitate n administratia publica locala:

. realizarea de studii si cercetari privind experientele de reforma ale administratiei locale din
alte state membre, inclusiv scurte vizite de studiu,
. acordarea de asistenta tehnica pentru realizarea unui cadru integrat de management al
reformei si a unei metodologii de implementare,
. sprijin pentru continuarea implementarii abordarii ghiseului unic la nivelul administratiilor
judetene si locale,
. consultari cu beneficiarii vizati si sondaje de opinie adresate acestora pe tema progresului
reformei,
. sprijin pentru implementarea recomandarilor de rationalizare, inclusiv mbunatatirea
activitatilor de comunicare ntre autoritatile judetene, orasenesti/comunale si cetateni,
. sprijin acordat autoritatilor locale pentru initiative viznd mbunatatirea eficientei si calitatii
furnizarii serviciilor publice locale,
. sprijin acordat initiativelor de colaborare ntre administratia locala si organizatiile publice
locale, asociatiilor de dezvoltare comunitara pentru a solicita sprijin financiar,
. ntarirea capacitatii de management al resurselor umane n administratia locala prin
instruire
si
asistenta
tehnica
pentru
sprijinul
receptarii
bunelor
practici,
. formularea si implementarea unei initiative de management al performantei n administratia
locala,
. formularea si furnizarea unor programe de instruire pentru a sustine domenii diferite ale
reformei,
. dezvoltarea de documentatie pentru sprijinul reformei (formulare, tipizate, manuale,

ghiduri,
materiale
de
referinta,
fluturasi,
brosuri,
. implementarea planificarii strategice la nivel judetean.

reviste,

postere

etc.),