susees Traumatologie pediatrica PPanticularitti morfo-funejionale ae paral Jocomotoe I opi Fracturipanticulare ale copii ractri ~generaliit Fracurle elaviclet Fracture datz humerle Fracturle diafzare ale antebraulu Particularititi morfo-functionale ale apara- {ului locomotor la copil In patologia traumatick ® aparatelui locomotor lacopil se ntlnesco serie de pariculriti care Il deosebese de adult, datorté unor caracteris- tici morfologice gi functional speciticevarse Aceste caracteristici expica de ce este gresi si fie considerat copitl ea un adult in miniatur Cea mai evident dintre particularitqi este elastctatea osu contri de festal conjunc- tiv cu att mai bine reprezentt, cu edt coplul nic ea vist Bastcitate oaseor face «a numarul de fractari si fe mult mai mic la co- pil decat la adult, dest freeventa mare a tama- tismelor este apanajulvirstetortinre O altk particularitate consti in prezenta ea tlajelor de erestere care sunt interpuse inte di- ati $i epiize si care aw un mare rol in amor- tizarea si atenuarea traumatismetor, Catilajele de erestere contribuie, prin erterea in lungime a oaselor fungi, Ia procesul de remodelare a unui focar de ffactur’. Remodelarea este inst dependent si de aejiunenfortelor muscular ce acjioneaz supra unui os in crete. Gradul sport de elasticitate gi remodelare a unui focar de fractur’ la copil, Face ca fn anu rite situfi si admitem unele imperfection in reducerea ortopedici. Astfel se pot admite angulatii cuprinse inte ‘5°, chiar mai mari in cazul fracturilor obstetri- cale de clavicul, humerus sau femur, deoarece Practurile paniculare yi deco epifizare ale extremist antebejul FFraciura Monteggia-Stinciuese Fracurle diafze femurale Deaipitl eiiare ale femur Fracture dafizare ale gabe Deaipteaeptize distal a ubied Sindromul Volkan nere de calus la nivelul concavitii Fracturile prin ineflecare, cu scurtiri de pani | 1-1,5 cm, se pot compensa; de asemenea de- Plaséirile laterale sau anteroposterioare pot fi admise chiar daci depyi osului [Nu sunt inst admise sub nici o forma rotaiile jin ax ale fragmentelor (decalajele), intruct acestea nu pot fi compensate, lisind o dati cu cresterea limitiri de prono-supinatie sau rotafie externi, Cartilajele articulare, foarte groase la copii, constituie si ele un factor anatomic care elimings © bund parte din intensitatea socului traumatic. Frecventa mai redusi a fracturilor si a altor leziuni osteoarticulare in cazul copiilor, se dato- reaza si greutiti reduse a acestora gi taliei mai mici, ceea ce face ca impactul cu solul in urma unui accident si fie redus ca intensitate, ‘Masa muscular slab reprezentati nu deter- ‘mind contractii violente, contractii care la adult, combinate cu demineralizarea $i elasticitatea seizut a osului pot genera fracturi. Periostul la copil este gros, bine vascularizat si are o rezistenfit mecanici erescuti, Periostul asiguri cresterea in grosime a oaselor, dar prin bogata sa vascularizatie favorizeaz’ i con- solidarea rapid a unei fracturi 1a copil gi prin rezistenfa sa mecanic’ favorizeazii spartia unor fracturi particular ese 4 din circumferinga{n raport cu aduttul, copitul prezinti un mare avantaj legat de consolidarea mult mai rapid a une fracturi, datorita proceselor metabolice mai intense, care fi confer so capacitate plastica de Femodelare deosebiti: Consolidarea unui focar dle fracturl este cu att mai scurti ca timp, cu cat copilul este mai mie ca varst Datorité particularititilor morfo-functionale specifice varstei tinere, calusul este de cele mai ‘multe or hipertrofic si numai cu totul exceptional se intalnest n consolidate sat pseu- dartroze, ‘ulare ale copilului Datoriti clasticitagii deosebite a osului, grosimii ‘apreciabile a periostului si prezenjei cartlajului de erestere, Ia copil se intdlnese des fracturi pe care adultul nu le face: + Fractura fn “in lemn verde” destul de free- venti, se produce printr-o flexiune exagerat {a nivelul unui os lung, care se indoaie aseme- hea unei ramuriyerzi, rupdndu-se la. nivelul ‘maximului de convexitate, corticala de partea concavitiit rimanand integra (fig. 1), + Fractura subperiostali este o fracturit com. peti, in care fragmentele osoase stat! cap la cap datoritd periostului gros dar usor detagabil in limpul taumatismului, Uneoti, contactul din- tre cele douii fragmente fracturare este atat de intim ineat traiectul de fracturi nu este vizibil Pe imaginea radiogratic’, in acest caz medicul Se gilseste In situatia de a pune diagnosticul de fracturi retrospectiy Ia trei spptimani de la pro- Mihai Jianu ucerea evenimentului taumatic edind apare ca lusul. + Fractura prin tasare este tot o fractur sub- Periostala in care exist o intrepitrundere de substan osoasit observati pe radiografie prin turtirea metafizei. Mecanic este vorba de o tele- scopare a diafizei, caracterizati printe-0 cortical densi, in metatiza, a cirei streturi spongioas confer o rezistenti mai scizuti, Imaginea radi- ‘ogratici in caz de tasare este tipicd, Pe radiogra fia de fal apare ima, (fig. 2), jar pe radiografia de profil imaginea de ,treapti de scari” arise produc la extremitafile unui os lung, la care traiectul oblic al fracturii se opreste nivelul cartiajului de erestere pe care nu il poate traversa, dar violenta traumatismului dezlipeste epifiza de metafiz’, + Fractura prin decolare este produsit ca urma- ‘© a umuitraumatism violent care face ca epifiza si alunece pe cautilajul de erestere in raport cu metaliza (fig. 3). Frac Clasifcare Existii mai multe crterii de clasificare a fractu tilor, Cel mai frecvent folosite $i cele mai utile sunt urmitourele: Dupi modul de produ 1. fracturi directe (prin mecanism direct), la care focurul de fracturt apare chiar la locul de june al agentului vulnerant;Curs de ortopedie pediatric —- £ © 3+; 2. fracturi indirecte (prin mecanism indirect), a care focarul de fracturd apare la distant de jocul de aofiune a agentului vulnerant, Cele mai vente mecanisme indirecte sunt reprezentate * prin flexiune ~ agentul vulnerant actioneszit is capetele unui os lung exagerdnd curbura fiz: ologicd a acestuia. Cand rezisten{a mecanic Ia incurbare este depiigiti se produce fractura, + prin torsiune ~ cel mai elocvent exemplu este fractura spiroida a tibiei ce apare fn urma unui -aumasm la schi * prin tracfiune ~ se intalneste relativ rar, in uinele cazuri de cidere de la intilfime find apare fiexul de prindere. + prin compresiune — este un mecanism asemi- niltor cu cel prin flexiune, dar in acest caz Forfa ntului este foarte mare gi nu se mai pune pro- ma cresterii curburii iziologice a osului re spectiv care este practic zdrobit, Exemplul tipic ste reprezentat de fractura femurului la un pat er din drepta goferului in eazul unui accident se circulatie. Coapsa acciddentatului este prinsi satre bord si scaun transmifand la nivelul femu- sului'o mare parte din forfa impactulu Dupa structura osului fracturat .cturi ale osului normal ; * fracturi pe os patologic, Orice leziune care nin sedderea rezistentei osoase poate de- seonina aparifia unei fracturi, numiti fractur’i pe patologie deoarece traumatismul actionea supra unui os in prealabil bolnav. Caracteris- © pentru aceste fracturi este eX se produc, de cei, in urma unor traumatisme de intensi- Sete mic sau moderati, ceea ce va avea drept consecin{ direct o deplasare minima a frag- ssentelor fracturare. Dupa traiect + Fracturi incomplete prin tasare in Temn verde” : prin Infundare : subperiostale | + Fracturi complete : transversale oblice spiroide cominutive ups integritatea tegumentalui + fracturi inchise + fracturi deschise Simpromatologie Diagnosticul clinic se pune pe baza unor semen de certitudine si a unor semen de probabilitate, Semnele de certitudine erau foarte importante in perioada de dinaintea erei radiologiei, dar igi pistreaza utiitatea in conditii de urgent, la lo- cul accidentului, pant devine posibil un examen ridiologic. Mentioniim cdi diagnosticul de certi- tudine nu este posibil in afara examenului radio grafic. Semnele de probabilitate sunt numite ast- fel deoarece ele se intdlnese gi in alte afectiuni, nefiind patognomonice pentru fracturi. Semne de certitudine + mobititate anormal’ + crepitati osoase + intreruperea continuitiii osoase + netransmisibilitatea migearilor in segmen- tl distal Semne de probabilitate + durere + echimoz + deformarea regiunii + scurtaren membrului lezat + impotengi functional Complicatii Fracturile nu trebuie privite ca o afectiune izo- lati a osului deoarece freevent apar complicatii tat generale cat si locale. Complicatiile generale ale fracturilor la copil par rar. Cu toate acestea nu este exelust aparitia tunei trombembolii pulmonare sau a unei embo- Iii grisoase. Complicafiile locale se clasificd, dup’ mo- ‘mentul instalari lor, in complicafi imediate gi complicatii tardive, A. mediate + Fractura deschisa. In patologia traumatied a copilului se utilizeazst urmatoarea clasificare a fracturilor deschise: = Fracturi deschise “dinspre interior spre exterior, cu leziune cutanat punctiformii produsi de citre unul dintre fragmente- le fracturare. Acesten sunt considerate ca find aseptice si sunt tratate ca orice alti fracturitinchisi: = Fracturi deschise dinspre exterior spre interior, cu leziune cutanatii anfractuoasi