Arendt Ljphart Democratia consensualista si majoritarista

Esena modelului majoritarist este dat de aplicarea direct a principiului majoritii,

ca instrument decizional principal, pe cnd modelul consensualist accept guvernarea
majoritii [care este n continuare considerat superioar domniei minoritii] doar ca
cerin minim: n loc s fie mulumit cu majoritile decizionale strnse, caut s
maximizeze dimensiunea acestor majoriti.
Exist, consider Lijphart, dou variabile independente numite dimensiunea
executiv-partide i dimensiunea federal-unitar n funcie de care democraia capt
un aspect majoritarist sau consensualist. Aceste dou dimensiuni au n alctuirea lor cte
un set distinct de cinci variabile care, mpreun, definesc aspectul unui anumit regim politic
democratic. Dimensiunea executiv partide e format din caracteristicile felului
n care este mprit puterea executiv, tipul sistemului de partide, a celui electoral i a
grupurilor de interese; dimensiunea federal-unitar se axeaz pe raportul dintre
guvernarea unitar i cea de tip federalist.
Dei exist o abordare convenional care vede modelul consensual al democraiei
ca fiind unul mult mai puin eficient dect cel majoritarist interpretare acceptat
aproape ca o axiom teoretic, fr o ntemeire empiric o verificare operaional,
empiric, va demonstra c n mod clar, democraiile majoritariste nu sunt superioare
democraiilor consensualiste n organizarea economiei i meninerea pcii sociale121.
Chiar dac democraiile consensuliste nu le ntrec pe cele majoritariste n privina
eficienei i calitii actului decizional de guvernare, despre ele nu s-a putut demonstra
nici c ar fi inferioare.
n schimb, exist anumite aspecte unde modelul consensualist este superior.
Democraia consensualist se dovedete a fi mai generoas i mai tolerant dect
modelul majoritarist, fiind nclinat s construiasc politici sociale mai ample, un sistem
penal mai indulgent, o protecie a mediului sporit, precum i acordarea unui ajutor extern mai
generos. Astfel, consensualismul are o mai mare predilecie ctre instaurarea unor state ale
bunstrii. Aceeai ipostaz consensualist a democraiei face ca reprezentarea politic a
populaiei s fie mult mai bun dect n cadrul sistemului majoritar, motiv ce va aduce, n rndul
cetenilor, la o participare electoral i o satisfacie fa de democraie sporite.
s-a ajuns la concluzia ca rezultate generale ale democratiei consensualiste sunt
superioare celor ale democratiilor majoritariste, iar optiunea consensualista este
mai atractiva pt tarile care elaboreaza primele lor constiturii democratice sau care
intentioneaza sa adopte reforme democratice.

In text se considera ca dem majoritarista este mai buna ca guvernare dar cea
consensualista e mai buna in privinta reprezentarii.dem consensualiste isi

demonstreaza calitatile generoase si tolerante in felul urmator: sunt mai predispose

sa fie state ale bunastarii au rezultate mai bune in privinta protejarii mediului,
condamna la inchisoare mai putini oameni si sunt mai putin predispose sa aplice
pedeapsa capital; iar democratiile consensualiuste din lumea dezvoltata sunt mai
generoase in acordarea de asistenta economica tarilor in curs de dezvoltare.
Indici calitativi ai democratieii si reprezentarii democratice si masura in
care dem consensualista fct mai bine decat cea majoritarista in fct de
acesti indici
1.reprezentarea femeilor-repr parlamentara a femeilor, repr in cabinet a femeilor
si politici referitoare la fam reprezinta indicatori care masoara reprezentarea politica
a femeilor si protejarea intereselor femeilor. Deoarece exista multe minoritati entice
si religioase este analizata minoritatea femeilor ca o minoritate politica decat
numerica.femeile au tendinta de a fi mai bine reprezentate in tarile dezbvoltate
decatin cele in curs de dezvoltare dar cand se tine sub control nivelul de
dezvoltare , relatia dintre dem consensualista si reprezentarea legislative a femeilor
este slabita in mica masura si ramane semnificativa la nivelul de 1 procent. In
sistemele prezidentiale procentajul femeilor ar trebui sa se bazeze sip e alegerea
lor in fct de presedinte. Daca s-ar proceda asa rel dintre dem consensualista si repr
politica a femeilor ar fi intarita.
2. participarea electorala- participarea la vot este un indicator excellent al
calitatii democratiei din urm motive:ptk arata gradul in care cetatenii sunt interesati
intr-adevar sa fie reprezentati si participarea la vot este puternic corelata cu starea
socio economica si poate servi drept indicator indirect al egalitatii politice.(o
participare masiva inseamna o participare mai egala si de aceea o egalitate politica
mai mare) etc

Democratia consociationala
Este definite prim 4 caracteristici. Cea mai impoortanta este guvernarea de catre o
mare coalitie a liderilor politici ai tuturor segmentelor semnificative din societatea
plurala. Celelalte trei elemente esentiale sunt: vetoul reciproc sau regula majoritatii
convergente, proportionalitatea ca standard principal al reprezentarii politice, un
grad inalt de autonomie pt fiecare segment din administrarea afacerilor interne.

Faptul c exist o cooperare a tuturor elitelor politice semnificative pentru segmentele importante
din societate, alctuindu-se, astfel, un guvern reprezentativ pentru societatea plural, prin formarea
sa n urma unei mari coaliii, face ca minoritile s nu poat fi n permanen excluse de la
guvernare, evitndu-se posibilele conflicte cauzate de marginalizare. Existena unui veto reciproc
drept acordat tuturor minoritilor limiteaz domnia majoritii, precum i posibilitatea de a
periclita cooperarea intersegmental a elitelor112. Acest limitare este asigurat i de principiul
proporionalitii, care mpiedic o suprareprezentare a majoritarilor n detrimentul minoritilor,

iar autonomia segmental face ca s existe o guvernare a minoritii de ctre ea nsi n

domeniile care o privesc exclusiv

1. Marea coalitie
Liderii politici ai tuturor segmentelor importante ale societatii plural coopereaza
intr-o mare coalitie pt a guverna tara. stilul de guvernare in modelul
consociational este coeziv iar in cel britanic este concurential sau antagonist.
Marile coalitii incalca regula conform careia in sistemele parlamentare cabinetele
ar trebui sa aiba sprijinul majoritatii dar nu sprijinul unei majoritati coplesitoare.
Functia unei mari coalitii poate fi clarificata prin plasarea ei in contextual
principiilor rivale al consensului si al regulii majoritatii. Pe de o parte acordul
general intre toti cetatenii pare mai democratic decat simpla regula a
amajoritatii dar pe de alta parte sg alternative la regula majoritatii este regula
minoritatii sau cel putin vetoul minoritatii.
Participarea impreuna la guvernre le ofera partidelor care nu au incredere unele
in celelalte o garantie importanta a securitatii politice. Pt asta e nmecesar sa se
afle intr-o mare coalitie diacronica.
2. Vetoul reciproc -este regula negativa a minoritatii.participarea intr-o mare
coalitie ofera o mare protective politica pt segmentele minoritare dar nu o
protective absoluta si totala.in marile coalitii sunt luate hotarari pprin vot
majoritar si desi prezenta in coalitie a minoritatii ii ofera acesteia o sansa ,ea
ar putea fi intrecuta ca nr de voturi de majoritate. Un veto al minoritatii
trebuie adaugat la principiul marii coalitii care poate oferi un segment de
garantie deplina a protectiei politice.
Totusi acest veto are si un mare pericol deoarece poate duce la tirania
minoritatilor care tensioneaza cooperarea intr-o mare coalitie la fel de mult ca
si marginalizarea prin vot a minoritatilor. Totusi sunt 3 motive pt care acest
pericol nu e asa mare pe cat pare:
- Vetoul este unul reciproc ce poate fi folosit de toate segmentele
minoritare
- Faptul ca vetoul este accesibil ca arma potential ofera un sentiment de
siguranta care face utilizarea ei mai putin probabila
- Fiecare segment va recunoaste pericolul impasului si al imobilismului care
este posibil sa apara drept consecinta a folosirii nelimitate a vetoului
3. Proportionalitatea
Reprezinta o deviere semnificativa de la regula majoritatii si este legat de pr
marii coalitii. Proportionalitatea are doua functii importante.

Fct -Este o metoda de a atribui numiri in functii publice si de a distribui

resursele financiare reduse sub forma subventiilor guvernamentale
intre diferite segmente. Proportionalitatea in calitate de standard de
distribuire neutru si impartial, inlatura din procesul de luare al deciziilor
un nr mare de problem care pot provoca discordie si usureaza povara
guvernarii consociationale.
2. fct- este legata de procesul decisional in sine. Modelul proportional
este definit ca unul in care toate grupurile influenteaza o decizie
proportional cu puterea lor numerica. Totusi proportionalitatea adauga
ceva conceptului de mare coalitie si anume ca toate segmentele
importante ar trebui sa fie repreentate proportional si nu doart repr in
organelle decizionale.
4. Autonomie segmentala si federalism
Autonomia segmentala determina regula minoritatii: guvernarea minoritatii
de catre ea insasi in domeniile care o privesc exclusive. Deciziile referitoare la
toate problemele de interes comun ar trebui luate de toate segmentele
impreuna , cu grade de influenta aproximativ proportionale. In toate celelalte
chestiuni , deciziile si aplicarea lor ar trebui luate separat.

Democraia consociaional prezint anumite trsturi care atrag critici legate, n principal, de
faptul c nu este suficient de democratic i, de asemenea, c nu este destul de capabil s
instaureze o guvernare stabil i eficient. Democraiei consociaionale, conform principiului
guvernrii de ctre o mare coaliie, i lipsete un element fundamental, opoziia politic
puternic. Totui, a aplica acelai etalon de msur societilor omogene i celor cu pronunate
clivaje segmentale este un lucru
incorect. n democraiile consociaionale este esenial s nu fie exclus de la guvernare, n
permanen, nici un segment important al societii, existnd ca element de control un
parlament, sau un alt corp n faa cruia o mare coaliie rspunde115.
Dei consociaionalismului democratic i se mai pot aduce numeroase critici faptul c, n loc s
omogenizeze societatea, o divizeaz n grupuri mai autonome i independente; c exist n
permanen pericolul unui blocaj decizional, cauzat de existena veto-ului reciproc; c este un tip de
guvernare costisitor, etc. totui, avertizeaz Lijphart, pentru multe societi plurale alegerea nu se
face ntre modelul normativ britanic de democraie i modelul consociaional, ci ntre democraia
consociaional sau nici un fel de democraie