Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
cum a doua zi avea sa fie legata de stalpul infamiei, in piata publica din Verrieres, cu o tablita
explicand lumii adulterul savarsit. "
Julien isi lua un concediu de trei zile pentru a-l vizita pe prietenul sau Foque. Acesta ii
propune sa faca negot impreuna, Julien insa rezfuza oferta. Intors la Vergy, isi continua
periculoasa escapada cu stapana casei. Intr-una din nopti se furiseaza la iubita sa in camera.
Aceasta se simte vinovata de ceea ce face si totusi nu se poate opri. "Si, chiar cand nu mai avu
ce sa-i refuze, ea il impingea departe de ea, cu sincera indignare, si apoi i se arunca in brate. "
Cand in toamna trecu regele prin Verriers, ea reuseste sa-l numeasca pe Julien in garda de
onoare, daruindu-i un costum nou. Concetatenii sunt indignati de aceasta fapta. "Cum, pentru
ca lucratorul asta marunt, deghizat in popa, era perceptorul tancilor lui, primarul avea
indrazneala sa-l numeasca in garda de onoare, spre paguba domnilor cutare si cutare,
fabricanti cu dare de mana? " In aceiasi zi, tanarul il cunoaste pe episcopul de Agde, un barbat
cu doar sapte sau opt ani mai in varsta ca el.
Elisa observand ca se petrece ceva intre stapana casei si Julien, se duce la domnul de
Valenod si-i destainuie totul. Acesta nu asteapta mult si trimite o scrisoare anonima domnului
de Renal, in care povesteste la randul lui cele aflate. Cei doi amanti, banuind primejdia,
uneltesc un plan pentru a iesi din impas, plan care le reuseste. Julien este nevoit sa plece
pentru un timp la Verrieres, unde isi petreece timpul printre plictisitorii bogatasi ai orasului.
"Ce adunatura ! isi spuse Julien, chiar daca mi-ar da jumatate din tot ce fura, tot n-as vrea sa
traiesc laolalta cu ei. Intr-o buna zi m-as da de gol ; n-as fi in stare sa-mi stpanesc dispretul pe
care mi-l inspira. " Intre timp doamna de Renal reusi sa-l convinga cu desavarsire pe sotul ei
ca este nevinovata in toata intamplarea. Planul insa trebuie dus la sfarsit. "Dar nu mai era
femeia nepriceputa si sfioasa de acum un an ; patima ei fata si remuscarile ii luminasera
mintea. " Asadar, hotaraste sa se desparta de Julien pentru o vreme, trimitand-ul la un seminar
la Besancon. Scrisoarea de recomandare i-o face parintele Chelan, prietenul tanarului si om de
seama in ochii parintelui Pirard, directorul seminarului. Julien nu-si face prieteni in rastimpul
sederii lui acolo, este insa luat sub ocrotirea parintelui Pirard, care cu timpul il indrageste.
Scrisorile doamnei de Renal nu le primeste, acestea fiind arse. "<< Sa ma fi uitat oare toata
lumea? >>, se gandea el, nestiind ca parintele Pirard primise si zvarlise in foc cateva scrisori
trimise din Dijon [...]. " Colegii lui ii poreclesc "Martin Luther", "mai ales, ziceau ei, din
pricina logicii aceleia dracesti care il face sa fie atat de infmurat. " Desi se straduieste, Julien
nu reuseste sa se faca iubit. Spre norocul lui, dupa ce il destituie din functie, parintele Pirard il
recomanda marchizului de La Mole. Marchizul este incantat de ideea de a-l lua pe tanar ca
secretar, lucru pe care il si face numaidecat. Inainte de plecarea spre resedinta de La Mole din
Paris, Julien trece pe la iubita sa pentru a o vedea ultima oara inainte de lunga despartire. Face
acest lucru pe furis, noaptea, plecand dimineata ca un fugar, cu domnul de Renal pe urmele
lui.