ANALIZA UNUI DISCURS POLITIC

Mesajul de Anul Nou al preedintelui Romniei, Traian Bsescu

(Bucuresti, 01 ianuarie 2007)

Profesor Coordonator: Olga Balanescu

Student:Comanescu Rares-Octavian, Anul I, CRP

Cuprins
Argument...3
Textul politic.5
Preliminarii teoretice ..7
Concluzie11
Bibliografie.12

Argument
Pentru acest proiect am ales sa analizez particularitile de
redactare ale unui text politic.Cu toate ca in copilarie nu
am fost pasionat de politica, deoarece mi se parea ceva
irelevant si plictisitor cu timpul am realizat ca este o arta.
Maiestria de a convinge un popor ca ideeile tale sunt de
valoare, iar modul in care trebuie sa decurga acest
discurs prin tehnici de persuasiune sunt absolut geniale.
Am optat pentru discursul politic in defavoarea celui
administrative fiind ca, este mai aproape de oameni , si
ajunge mai repede mesajul transmis catre receptor
datorita faptului ca, omul politic se implica in mod afectiv
la redactarea textului, astfel ajunge mai repede la
sufletul cetatenilor prin problemele pe care le atinge.
Textul administrativ reprezinta de fapt o relaie formal dintre
emitor i receptor, iar mesajul sau este unul strict informational, lipsit
de afectivitate i de asemenea nu se poate vorbi de un impact emotional
asupra receptorului, pe cnd scopul textului politic este acela de a
schimba mentalitatea, de a pune probleme, de a promova idei, de a lua
atitudine asupra unui fapt. Textul politic are un singur obiectiv: acela de
a vinde idei si nu in ultimul rand, oameni.
Subiectele care sunt abordate in crearea unui discurs politic sunt de
cele mai multe ori cu un impact pozitiv asupra auditoriului, pentru a
sublinia modul in care intentioneaza sa rezolve problemele actuale.
Discursul pe care urmeaza sa il analizez prezinta aspectele positive
ale aderarii Romaniei in Uniunea Europeana in anul 2007 dupa o
3

perioada de trei ani de la intrarea in NATO. Un factor extrem de

important la acest text este faptul ca, autorul nu vine ca un salvator
datorita acestui success pe care il are aceasta tara ,ci repeta ca romanii au
reusit prin sansa pe care i-au oferit-o de a fi presedinte in aceasta
perioada de prosperitate.

Textul Politic
La muli ani, romni!
Ne vedem pentru al aptelea an n Piaa Universitii. Ne-a fost greu,
dar am ajuns la un capt de drum i ncepem un alt drum, drumul
victoriei noastre, drumul bucuriei noastre.
Zilele acestea foarte muli i pun ntrebarea cine a dus Romnia n
Uniunea European? Romnii au dus Romnia n Uniunea European i
astzi suntem gata s fim membri ai Uniunii Europene pentru c ai vrut
voi, fiecare romn, fiecare cetean, fiecare romn din frontierele
Romniei, fiecare romn din afara frontierelor. Poate la fel ca noi au vrut
i romnii din Moldova, i romnii din Ucraina, i romnii din Serbia, i
romnii din Bulgaria, i romnii din Ungaria, i romnii de peste tot din
lume.Voi toi, romnii, mi-ai dat ansa uria s fiu preedintele
Romniei atunci cnd intrm n Uniunea European i pentru asta v
mulumesc. V mulumesc, romni!
Peste cteva secunde ncepe anul 2007, un an al demnitii noastre.
Dup ce n 2004 am intrat n NATO, ne-am asigurat securitatea. Intrnd
n Uniunea European, ne asigurm pacea i prosperitatea. Este o ans
uria pentru noua generaie s depind de ea i de nimeni altcineva.
V doresc tuturor s fii puternici, s avei curaj s v luai viaa n
propriile mini, s avei curaj s tii ce vrei, s avei curaj s hotri
pentru voi. Intrarea n Uniunea European v garanteaz libertatea de a
hotr pentru voi. Ne apropiem de momentul extraordinar al libertii
noastre depline, ne apropiem de momentul solidaritii noastre cu alte
5

480 de milioane de ceteni. Am ajuns aici pentru c ai vrut voi i am

ajuns aici pentru c cetenii Uniunii ne-au ajutat. La Muli ani, romni!
Discursul politic analizat red pledoaria fostului preedinte al
Romniei ,Traian Bsescu ,care ,odat cu trecerea n anul 2007 avea s
devin preedinte al unei ri integrate Uniunii Europene. Acesta
mulumea cetenilor romni de pretutindeni pentru spiritul unitar de
care au dat dovad , suinnd integrarea rii att n Uniunea European ,
ct i n NATO , ndemnndu-i totodat s dea dovad de curaj i
hotrre n luarea deciziilor legate de propria patrie.
Am ales tema acetui discurs politic deoarece red un punct
important n dezvoltarea si inegrarea rii , reprezentnd la acea vreme
primul an de cnd Romnia avea s fac parte dintr-o uniune politic i
economic .
Studiul de caz prezentat este ales din domeniul politic , ilustrnd
mesajul Preedintelui , din Bucureti , data de 1 ianuarie 2007 , ce
ncuraja cetenii la trecerea n noul an cu un aer optimistic .
Printre altele , textul vizeaz ncurajarea cetenilor romni , dndule avnt pentru a crede ntr-un an plin de realizri , ntr-o Romnie
prosper din toate punctele de vedere .
n text este urmrit evoluia rii pe plan extern , ce a fost posibil
prin hotrrea i determinarea cetenilor de a-i dori schimbarea , de ai dori s avanseze pe plan mondial.

Preliminarii teoretice
Discursul este un mod de utilizare a limbii si a limbajelor (limbaje
nonverbal, limbaje specializate, diferite vocabulare) pe baza caruia un
actor social prezinta interlocutorilor sai o interpretare a unor fapte. In
scris, autorul isi releva propria identitate, atitudinea fata de subiect, deci
isi construieste o imagine publica exact asa cum doreste. Tonul autorului
si relatia cu publicul cizeleaza aceasta imagine. In masura n care,
utiliznd o limba si anumite limbaje, producem efecte asupra
interlocutorilor nostri directi si indirecti, putem spune ca orice act de
comunicare are o dimensiune discursiva.
Un discurs este politic atunci cnd evalueaza situatii de interes
public. Ceea ce distinge discursul politic de alte tipuri de discurs este n
primul rnd conventionalitatea sa.
Textul politic are drept scop persuadarea nemijlocita a auditoriului.
Indiferent daca este rostit (oral) sau citit (tiparit intr-un ziar, volum),
textul este elaborat, adanc chibzuit pentru a produce efectul scontat,
convingerea receptorului; de aceea, in redactare emitatorul va simula
apropierea de receptor, situarea lui pe pozitii similare, de partizani ai
acelorasi idei.
Textul politic apeleaza la elementul intertextual. Un discurs politic
presarat cu pareri sau secvente de dialog ale diferitilor oameni de stat
(contemporani sau nu cu emitatorul) creeaza in randul auditoriului
impresia de continua, neintrerupta comunicare ideologica a emitatorului
cu lumea inconjuratoare. Un asemenea discurs nu va putea fi acuzat de
egocentrism, iar daca citatele sunt bine alese (gratie unui serios studiu de
7

marketing politic), ele vor functiona drept factori de persuadare. Textul

politic nu e doar discursul, ci si toate modalitatile, variantele textuale
prin care se transmite informatie politica (pliante, bannere, afise, carti
postale etc.). Aceste informatii sunt structurate, in primul rand, pe baza
componentei informative (concise, clare, scurte, pentru a diferentia
informatia politica de cea a candidatului).
Textul politic, fata de cel administrativ, cunoaste un echilibru intre cele
doua componente informationale, deoarece intentia emitatorului este sa
mareasca numeric publicul tinta.
In analiza unui text, trebuie avute in vedere urmatoarele repere: natura
interlocutorilor, raportul stabilit intre interlocutori, particularitati
lingvistice (lexical, morfo-sintactice, stilistice), varietati textuale actuale.
1) Natura interlocutorilor - difera de la un text la altul, in functie de
statutul socio-profesional al fiecaruia, care imprima in redactarea
mesajului o structura formala sau informala, care se regaseste in anumite
structuri lexicale sau morfo-sintactice.
In textul politic, emitatorul este de natura fizica (politicianul).
Acesta devine persoana juridica atunci cand institutia este reprezentata
de un purtator de cuvant sau cand emitatorul este biroul de presa.
Receptorul este insa, in mod invariabil, publicul larg, neomogen,
comunitatea sociala respectiva. Ca atare, mesajul trebuie sa fie simplu,
accesibil, subiectiv, dar si sa motiveze. Apare un echilibru al
componentelor structural in textul politic (componentele conventionala
si afectiva).
Emitatorul detine in fata receptorului autoritate morala, iar in
virtutea acestei calitati el este ascultat.Natura interlocutorilor determina
existenta unui text puternic ancorat in elementele de oralitate a
8

limbajului, pentru a crea impresia de spontaneitate in adresare si

redactare.
2) Raportul dintre interlocutori - In aceasta privinta, textul politic
se bazeaza pe o relatie de amiabilitate, de pretinsa apropiere a
emitatorului fata de receptor (Ex: romani, fiti puternici). Acest
raport se bazeaza pe buna cunoastere a receptorului de catre emitator.
Prin urmare, temele de campanile reflecta, sub aspect referential,
asteptarile publicului tinta.
3) Particularitati lingvistice - Textul politic poate fi analizat prin prisma
a patru nivele lingvistice: lexical, morfologic, sintactic si stilistic. Spre
deosebire de celelalte tipuri de text, textul politic se caracterizeaza si
prin expresivitate.
Sub aspect lexical, despre textul politic se poate spune ca isi alege
cuvintele atat din masa vocabularului, cat si din fondul principa lexical.
Cuprinde neologisme, dar si arhaisme, termini specifici, dar si uzuali. De
mentionat este faptul ca textul politic se adreseaza unui public eterogen,
din diverse categorii.
Cuvintele sunt deseori conotative, urmarindu-se astfel
impresionarea, persuadarea, manipularea auditoriului (exemplu: Voi
toi, romnii, mi-ai dat ansa uria s fiu preedintele Romniei atunci
cnd intrm n Uniunea European i pentru asta v mulumesc). Sunt
prezente categoriile semiologice (jocuri de cuvinte), gustate de publicul
tinta, deoarece publicul simte astfel o ascutime, o inteligenta lingvistica.
Tot sub aspect lexical, este indicat ca textul politic sa fie construit intr-un
mod cat mai accesibil.
Sub aspect morfologic, textul politic se aseamana cu textele
publicistic si publicitar. Sunt de notat urmatoarele aspecte:
9

-axa verbala temporala nu mai este predominant cea prezenta,

aparand astfel o varietate de moduri si timpuri;
-sunt prezente prepozitii si locutiuni in grupurile verbal si nominal,
ca marci ale oralitatii;
-formele verbale folosite cunosc toate persoanele: persoana I
(denota marturisirea, confesarea, in textele politic si de presa), persoana
a II-a si a III-a;
-adresarea este una apropiata, cu rol important in impactul pe care
discursul in are asupra auditoriului;
-spre deosebire de textul administrativ, sunt prezente toate formele
pronominale.
Sub aspect sintactic, sunt intalnite atat fraze lungi, cu o structura
complexa (completive directe, atributive, circumstantiale), cat si
enunturi simple, cu caracter conclusiv. Sunt folosite des negatiile ca
parte a procesului de persuadare.
Sub aspect stilistic, sunt intalnite: figuri de constructie, de
semnificatie, de gandire, cu rol in constructia discursului si in
expresivitatea limbajului.

10

Concluzie
Comunicarea reprezinta o putere uriasa mai ales atunci cand este folosita
intr-un discurs politic. Datorita nevoii de informare la nivel inalt in
societatea moderna, acest fapt accentueaza necesitatea redactarii unui
text politic cu rol de a covinge cetateanul ca politicianul ales este un om
de valoare si implicit de incredere.
Scopul acestei lucrri a fost acela de a analiza textul politic, dar mai ales
al evidentierii particularitilor de redactare specifice, pentru
compunerea unui text corect i convingtor, care s reueasc atingerea
obiectivului propus, convingerea auditoriului.

11

Bibliografie
Balanescu, Olga, Redactare de texte, Editura Ariadna 98,
Bucuresti, 2007
Discursul Politic, www.scribd.com
Particulariti de redactare a unui text politic, www.scribd.com

12