Tema 1: Contabilitatea in constructie si calcularea costurilor in constructie .

Continutul si clasificarea contractelor de contructie

Contabilitatea costurilor contractuale

Costurile precontractuale

Contabilitatea cheltuilelelor aferente crearii si intretinerii edificiilor temporare

Contabilitatea productiei in curs de executie.

1

Contractul de constructie - este un contract incheiat intre antreprenor si beneficiar pt

construirea, repararea, modernizarea unui activ sau a unui grup de active care ca
proiectare, tehnologie si functionare sunt interconexate si interdependente.
Antreprenorul tine evidenta costurilor si recunoaste cheltuielele conform SNC Contracte
de constructie.
Tipurile de contracte de constructii :

In functie de modul de segmentare si combinare:

Contractual de constructie aferent unui singur activ sunt contractile de

constructie cu unu sau mai multi beneficiari si pot fi tratate ca un singur contract daca
acestea :

au fost negociate intr-un singur pachet ;

sunt strins legate intre ele si fac parte dintr-un proiect comun;

se realizeaza simultan in aceeasi perioada.

exemplu : o entitatea antreprenor a incheeat 3 contracte in vederea construirii unei sectii

de productie, unei casangerii si a unui bloc administrative, contractile au fost negociate
intrun singur pachet , proiectul de constructia a obiectelor a fost elaborate de aceaeasi
entitate, iar perioada de executie de 2 ani. In baza proiectul respective va fi tratate ca un
singur contract de constructie.

Contractual de constructie aferenta mai multor active in cadrul in care un

contract de constructie prevede construirea unui grup de activ lucrarile aferente
fiecarui activ vor fi tratate ca un contract de constructie separate daca:

pt fiecare activ au fost prezentate oferte separate ,

la incheerea contractului fiecare activ a fost supus unei negocieri separate,

acceptate de catre antreprenor si beneficiar,

pot fi identificate costurile si veniturile aferente fiecarui activ.

Contractual de constructie aferent unui activ conex la decizia beneficiarului

contractual poate prevedea construirea unui activ conex sau contractul initial poate fi
modificat astfel incit sa include construirea unui activ conex. Lucrarile de constructie
aferenete unui activ conex se trateaza ca un contract separate cu conditia ca:

activul respectiv se deosebeste semnificativ prin proiectare, tehnologie,

functionare de activul care cade sub incidenta contractului initial,

negocierea pretului activului are loc fara a se tine cont de valoarea intiala a
contractului.

exemplu: un antreprenor in luna febriarie 2013 a incheat un contract pe 2 ani , pt

contrstuirea unui bloc locativ cu pretul contractual pe 35mln.lei, in luna oct a aceluiasi an
beneficiarul a decis sa I se construiasca linga blocul locative un garaj, pretul acestuia find
de 2mln.lei inbaza dateleor de mai sus constrcutia garajlui se dosebeste de contructia bloc
locativ si in aceste situatii se tratreaza ca un contracte separate.

In functie de modul de stabilire a pretului :

Contracte de constructie cu prt fix - care prevad un prt fix al contractului in

ansamblu sau o plata fixa pe o unitatea de obiect acceptata de catre benefiaciar si
antreprenor.

Contracte de constructie cost plus care prevad recuperarea de catre

antreprenor a costurilor contractele negociate la care se adauga un oricare procent
din aceste costuri sau un onorariu fix.

Contracte de constructie mixte - care imbina prevederile contractelor cu prt

fix si cele a contractelor cost - plus.
2

Costurile contractuale includ:

Costurile directe contractuale cuprind costurile care pot fi inclus in mod direct in
costul contractului de constructie :
Exemple:

Costurile precontractuale aferente contractelor incheeate inclusiv de delegare de

reprezentanta , taxa de participare la tender pt obtinerea contractului.

Costurile directe de materiale inclusiv costul materialelor de contructie , costul

combustibilului energiei, termine, electrice, apa, aburi, aer.

Costurile directe cu personalul costurile aferente salariilor muncitorilor care participa

la procesul de constructie, CAS, CAM, alte onorarii si premii, primii.

Costurile directe de exploatare a masinelor si mecanismelor de constructie include :

costul energiei electrice, combustibil ,piese de schimb, folosite pt intretinerea si

reparatia masinelor si mecanismelor.
4.1Costurile cu personalul incadrat in exploatarea si deservirea masinelor si
mecanismelor .
4.2 CAS CAM
4.3 amortizarea masinelor si macenismelor
4.4 costuirle si transporterile masinelor si mecanismelor la / de la contrcutia obiectului
costurile inchirierei masinelor
4.6 costurile privind asigurarea obligatorie a masinelor si mecanismelor
Alte costuri aferente contractului : exemplu: costul proietarii si asistentei tehnice
directe atrebuibile contractului ; costurile de judecata in urma reclamatiilor ; costurile
privind baza obiectului de constructive; costurile de transportare a muncitorilor la /
de la obiectul de constructie si de la obiectul de constructie prevazute in contract.
Exemplu : in luna oct 2013 dupa finalizarea contractului privind construirea depozitului
antreprenorul a vindut un echipament in valoare de 6000lei, Dt 221 Ct 621
costul Dt 711.5 Ct 811 .

Costurile indirect contractuale : sunt numite costurile legate de intretinerea si

exploatarea masinelor si mecanismelor de constructie ce deservesc citeva obiecte si
nu pot fi incluse direct in contract.
Exemplu:

1. costurile ce tin de asigurarea bunurilor si personalului aferent mai multor contracte in

cazul cind acestea nu se includ in costurile de regie ale constructiei
2. costurile proiectarii si asitentei tehnice aferente mai multor contracte in cazul cind
acestea nu se includ in costurile constructiei.
3. costurile de exploatare a masinelor si mecanismelor care se utilizeaza la executarea
mai multor contracte in cursul unei perioade de gestiune.
Antreprenorul va tine evident separate pe fiecare contract dupa care va repartiza costurile
indirect. Repartizarea costurilor indirecte este prevazuta conform politicilor contabile. Ca
baza de repatizare poate fi :

Venitutrile contractuale

Costurile directe contractuale

Costurile directe de materiale

Nr efectiv de masina ore

Exemplu : un antreprenor executa 2 contacte A si B, in luna septembie 2013 costurile

effective de exploatare a masinelor si mecanismelor pt grupul (tractoare, buldozere) a
constituit 50000lei, conform politicilor contabile costurile de exploatare se repartizeaza
pe contracte proportional nr efectiv de masine ore 530,care constituie A-300, B- 330.

Contract
Nr de masini ore
A
300
B
230
Total
530
K= 50000 / 530 = 94, 34

Koeficientul
94,34
94,34
X

Costurile efective
28302
21698
50000

Dt 711 A
Dt 711 B
Ct 821. Cu planul nou.
Costurile indirecte contractual se impart in 2 grupe:

Costuri unice (au avut loc odata) sunt cele legate de incarcare, transportare,
descarcare masinelor si mecanismelor , pregatirea locului de montare, montarea
acestora, demontarea lor, si transportarea lor la locul de destinatie. 171 (141) 261
(251)

Exemplu:

Acumularea ch anticipate pe TL
Dt 171 (141 )Ct 211,213, 214, 521, 543 (539), 531, 533.

Suma cumulate la contul 171 urmeaza sa fie divizate in ch

anticipate curente, conform cotei plati de ch curente Dt 261
(251) Ct 171 (141)

Decontarea lunara a cotei plati din ch anticipate curente

Dt 711.5 (811) Ct 281 (251)

Sa admitem ca la intrep de constructive exeista urmatoarele date:

Costuri de incacare descarcare prestate de o organizatie terta

Coturi aferente transportarii macaralei pina la locul de instalare

TVA.

Salariu calculat muncitorilor nostri la descarcarea si curatirea locului 2000lei

CAS, CAM

Duta constructiei obiectului se stabileste de 2 ani, lucrarile au inceput la 1.03 .

2012
Rezolvare:

Dt 171 - 3000
Dt 534 - 600
Ct 521 3600

Dt 171 - 18000

3000lei fata TVA

18000lei, fara

Dt 534 - 3600
Ct 521 21600

Dt 171 - 2540
Ct 531 - 2000
Ct 533.1 - 460
Ct 533.3 80
Total Dt 171 3000 + 18000 + 2540 = 23540lei
Pt anul 2012 : 23450 / 24luni * 10luni = 980,8lei Dt 261 Ct 171.
Dt 711.5 Ct 261 9808lei(luna *10luni)
Pt anul 2013: 23540 / 24 *12 luni = 11769,6lei
Dt 261 Ct 171 11769,6
Dt 711.5 Ct 261 980,8lei
Pt anul 2014 : 23540 /24 * 2 = 1962,4
Dt 261 Ct 171 = 1962,4
Lunar : Dt 711.5 Ct 261 980,8lei
Dt
23540

171

Ct
9808
11769,6
1962,4

23540

23540

Costuri curente sunt numite costurile la intretinerea si exploatarea , montarea

masinelor si mecanismelor, costurile la intretinerea si exeploatarea masinelor si
mecanismelor sunt contabilizate pe urmatoarele articole salarii CAS, CAM,
(consumuri)costuri de combustibil, energie lecrtica, reparatie. Toate aceste costuri
sunt contabilizate in contul 822 - costuri indirecte aferente contractelro de
constructie.
Dt 822
Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 124
La sf perioadei suma cosrturilor accumulate in 822 sunt repartizate Dt 711.5 Ct
822.

Costuri in regie ale constructiei recuperabile de catre beneficiar . acestea se

divizeaza in recuperabile si nerecuperabile.

Costurile de regie ale constructiei recuperabile de catre beneficiar cuprind:

Costuri generale si administrative

Coturi pt deservirea persoanalului din constructii

Costuri pt organizarea lucrarilor la obiectele de constructii

Alte costuri.

Costurile de regie recuperabile se includ in costurile contractual de constructie. Evident

lor se tine cu ajutorul contului 823 (coturi de regie aferente contractelor de constructie)
Dt 823 Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 124.

Costurile de regie ale constructiei nerecuperabile de catre beneficiar include :

Costuri privind lucrarile de cercetari stiintifice si dezvoltare

Impozitele si taxele prevazute de legislatie

Sporurile la salariile angajatilor entitatii prevazute de legislatie

Costurile privind recuperarea prejudiciilor cauzate salariatilor in urma

accidenteleor de munca

Platile salariale aferente angajatilor disponibilizati in legatura cu reorganizarea

entitatii

Alte costuri.

Aceste costuri nerecuperabile se trec direct la ch curente. Dt 714.7 Ct 823.

3
Costuri precontractual se include in costuri contractual daca:

Pot fi identificate separate

Poti fi estimate credibil

Exista probabilitatea incheerii contractului.

Costurile precontractuale se contabilizaaza mai intiii ca si conturile anticipate, dupa care

se include in cosruri contractuale sau la ch curente.
1 caz : daca contractual a fost incheat in perisoada de gestiune in care costuirle
precontractuale au fost suportate aceste costuri in functie de pragul de semnificatie
prevazute in politicele contabile a intreprenorului pot fi incluse in component costurilor

contractale:

Integral in periaoada de gestiune in care sa incheat contractual

Prin decontarea uniforma in perioadele de gestiune pe durata contractului

In baza altor metode prevazute in politicele contabile a iantreprenorului

Exemplu : un antreprenor in luna sep.2013 a suportat ch de reperentarea si de

deplasare legate de incheerea contractului in suma de 30000lei. Contractual cu durata
de 2 ani a fost incheeat in octombrie 2013. Politicele contabile a antreprenorului
prevad includerea costurilor precontractuale integral sau in costurile contractuale in
perioada de raportare financiara in care a fost incheeat contractul. Dt 711.5 Ct 261.
2 caz :daca costruile precontractale a unui contract sunt suportate intro periaoda de
gestiune si exita probabilitaea incheerii contractului, in alta periaoad de gestiune
Exemplu : un antreprenor in 2013 a suportat ch de reprezentare si de deplasare legate de
incheerea contractului in suma de 40000lei. Contractual a fost incheeat in luna ianuarie
2014. Politicele contabile a intreprenorului prevad includerea costurilor precontractuale
integral in costuile contractuale in periaoda ade gestiune in acre a fost incheeat contractul.
3 caz : daca intreprenorula suportta costuri precontractale iar ulterior contractual nu a fost
incheeeat astfel de costuri vor fi recunoscute ca ch curente.
Exemplu : un antreprenor in luna noiembrie 2013 a suportat ch de reprezentare ,
deplasare si a achitat taxa de participare la licitatie in suma de 20000lei. Contratul nu a
fost incheeat din motivul ca antreprenorul nu a cistigat licitatia. Costurile precontractuale
vor fi recunsocute ca ch curente Dt 714 Ct261.
4
Pt constructia unui obiect apare necesitatea de a crea unele obiecte temporare cu caracter
necapital :

Odai de dusi

Garduri

Cabine de paza. Toate aceste costuri sunt accumulate in contul 812

Dt 812 Ct 211, 213, 521, 533

Cind lucrarile de constructive u fost executate acestea se pun in functiune si se intocmeste

un process verbal in baza caruia se intomescte formula contabila Dt 213.3 Ct 812, lunar
la aceste obiecte se calculeaza uzura :
Se da : valoare initiala 8000lei , VPR 500lei, au fost inregistrate material ede contructie
in suma de 600lei, termenul de mentinere acestor edificii 36 luni.
Rezolvare:

V.uzurabila = VI- VPR = 8000 500 = 7500

Calculam uzura :7500 / 36 luni = 208,33lei pe luna Dt 812 Ct 214

Decontarea uzurii Dt 214 Ct 213 7500lei ( 208,33 * 36 luni)

Dt 211 600
Ct 213 500
Ct 612 100lei
5

In construcite la fel ca si in alte ramuri in sfera productiva exista productia in curs de

executie , determinarea acestui indicator este necesara pt a calcula costul efectiv precum
si valoare de deviz a lucrarilor predate beneficiarului.
Valoarea de deviz = costul + profitul antreprenorului (adaus comerial)
Productia in curs de executie - reprezinta lucrarile de contrustie montaj, care la data
anumita nu sunt finisate in mod respective si nu pot fi predate beneficiarului.
Pt a determina volumul productiei in curs de executie se infaptuieste inventarierea care
este perfectata printr-un prces - verbal.
Exemplu : Volumul lucrarilor de constructii la sf lunii este 650 m3. Procentul de finisare
a castor lucrari este de 70%, costul de deviz unitar a unui m3 este 350 lei. Adausul
comerial (profitul) antreprenorului este de 15%. Determinam valoarea de deviz.
Rezolvare :
650m3 100%
X 70%
Costul 455 m3 * 350lei /m3 = 159250lei.
Valoarea de deviz = 159250 + 15 % = 1831375 lei.

Problema 1:
Un antreprenor executa 2 contracte A si B in luna septembrie 2013, costurile efective de
regie ale constructiei au constituit 350000lei. Politicile contabile prevad repartizarea
costurilor effective de regie ale constructiei in baza costurilor recuperabele de beneficiari
conform sumei acestora prevazute in devizul de ch contractuale care constituie :

A 220 000lei

B 140 000lei.

Contract
Nr de masini ore
A
220000
B
140000
Total
360000
K= 350000 / 360000= 0,97222
A : Dt 711.5 Ct 823 213888,4 lei
B: Dt 711.5 Ct 823 136110,8lei

Koeficientul
0,97222
0,97222
X

Costurile efective
213888,4
136110,8
350000

Problema 2 :
Intreprindereea poenita vesela prezinta urmatoarele informatii cu privire la produsele
finite si productia in curs de executie aferente periaodei de gestiune :

Stoc intial de preoduse in curs de executie

Dt 811 Ct 215 41500lei

Costurile materialelor pt fabricarea productiei Dt 811 Ct 211 124280lei

Costurile privind retribuirea muncii

Dt 811 9398lei
Ct 531 7400lei

CAS : Ct 533.1 1702lei

CAM : Ct 533.3 296lei

Costuriel de energie in scopuri tehnologice Dt 811 Ct 521 9100lei

Costul produselor fabricate predate la depozit X (Dt 811)

Dt 216 Ct 811 16725lei (184278 - 17026)

Stocul final al productiei in curs de executie Dt 215 Ct 811

17026lei

Problema 3:
Valoarea contractului 12mln inclusive TVA. Costul contractual 9mln. sa aceptat un avans
in suma de 360miilei. Periada constructiei 1 an.

Primirea avansului Dt 242 Ct 523 360 000lei

TVA : Dt225 Ct 534 60 000lei

Achitarea avansului Dt 534 Ct 242 60 000lei

Reflectarea costului obiectului Dt 711.5 Ct 811 9mln.lei

Rfelectam. Dt 221 Ct 611 10mln.lei (12mln-2mln.)

TVA : Dt 221 Ct 534.2 2mln.lei ( 12mln/6)

Compensarea reciproca dintre avans si creanta Dt 523 Ct 221 360 000lei

Incasarea creantei Dt 242 Ct 221 11 640 000lei (12mln 360 000lei)

Trecerea in cont TVA : Dt 534 Ct 225 60 000lei

Achitarea TVA : Dt 534 Ct 242 1 940 000lei (2mln 60 000lei).

Problema 4:

In anul 2013 un antreprenor a incheiat un contract cost - plus pe o durata de 3 ani

care prevede construirea unui pod. Conform contractului , beneficiarului ii
recupereaza antreprenorului annual costurile effective si o recompense suplimentara
in marime de 10 % din suma costurilor effective. Conform politicilor contabile ale
antreprenorului, veniturile contractuale se recunosc in functie de studio de executie al
contractului, utilizind variant volumului lucrarilor executate efectiv si confirmate de
beneficiar. In anul 2013 antreprenorul a suportat costuri effective in suma de
10 500 000lei , recompense suplimentara constituind 1 050 000lei (10 500 000lei *
0,1)
Rezolvare :

Reflectarea venitului
Dt 221

11 550 000lei (10 500 000 + 1 050 000)

Ct 611

9 625 000lei (11 550 000 1 925 000lei)

Ct 534.2

1 925 000lei ( 11 550 000 / 6)

Reflectam costul Dt 711.5 Ct 811 - 10 500 000lei.

Problema 5 : tema 2
Sa incheat un contract la valoarea de 1,2 mln lei fara TVA. Costul efectiv fiind de
900miilei. Sa acceptat un avans de 360mii lei. Sa se reflecte formulele contabile
posibile la intreprindere prestatoare de servicii in constructive. Perioada constructiei 5
ani!

Refelectam avansul Dt 242 ct 424 360 000lei

TVA : Dt 225 Ct534 60 000lei (360000/6)

Achitarea avansului Dt 534 Ct 242 60000lei

Trecerea in const a TVA Dt 534 Ct 225 60000lei

Trecerea avansului pe TL la anavs pe TS Dt 424 Ct 523 - 72000lei (36000/5ani)

Reflectam costul Dt 711.5 Ct 811 - 900 000lei

Refelctam vinzarea Dt 221 ct 611 1,2 mln.lei

TVA la vinzare Dt 221 Ct 534 240 000 (1,2mln*0,2)

Decontarea creantei Dt 523 Ct 221 360 000lei

Incasarea creantei Dt 242 Ct 241 1 080 000 lei (1,2 + 240 000 360 000)

Achitarea TVA la buget Dt 534 Ct 242 180000lei (240000 60 000)

Problema 6:
Costuri directe 80 000lei
Costuri indirecte 200 000lie
Costuri generale (in regie ) 150 000lei.
Profit - 10%. Sa se calculeaze costul de deviz si valoarea de deviz.
Costul = 800 000 + 200 000 + 150 000 = 1 150 000lei.
Valoarea = 1 150 000 + 10% = 1 265 000lei.

Tema 2: Contabilitatea veniturilor contractuale si a rezultatelor financiare

Component si contabilitatea veniturilor contractuale

Contabilitatea venitruilor si ch contractuale

1

Veniturile contractuale include:

Venitul initial rep suma unui contract de constructie incheat intre antreprenor si
benefiaciar

Veniturile din modificarile contractului rezulta din retificarea valorii initiale a

contractului de constructie asupra careia au convenit partile . modificarile valorii
contractuale pot avea loc ca urmare a schimbarii prevederilor contractuale cu
privire la proiect, efectuarea unor constructii suplimentare, sau dezicerea de unele
lucrari. O modificare poate conduce la o majoarea si micsorarea a venitului
contractual.
Venitul din modificarile contractului poate fi
recunoscut daca:

Antreprenorul si beneficiarul au acceptat tipul si marimea modificarii.

Marimea venitului afferent modificarii poate fi determinate cu certitudine.

Exemplu: un antreprenor a incheat pe o perioada de 2 ani un contract pt constuirea
unei cladiri in valoare de 6 200 000lei. La inceputului anului 2 beneficiarul a
solicitat antreprenorului sa inlocuiasca materialele prevazut pt finisarea cladirii.
Valoarea contractual a modificarii acceptata de antreprenor si recuperabila de
beneficiar este de 800 000lei.
200 000 + 800 000 = 70000000lei

Venitul din reclamatie - reprezinta o suma ceruta de catre antreprenor de la

beneficiar pt rambursarea unor prejudicii cauzate de acesta . reclamatiile pot fi
inaintate , de exemplu :in cazul erorilor de specificatii sau proiect si nerespectarii
clauzeu contracuale de catre beneficiar.
Venitul din reclamatii se recunoaste daca :

Reclamatiile inaintate sunt recunoscute de benefiaciar, sau sunt stabilite printr-o

hotarire a instantei de judecata.

Marimea venitului dat poate fi determinata cu certitudine .

Exemplu : un antreprenor a incheat un contract pt construirea unei cladiri pe o
durata de 2 ani in valoare de 4 800 000leii. Costurile de deviz aferente

contractului constituie 3 900 000lei in procesul executarii lucrarilor, antreprenor a

depistat in proiectul respectiv o eroare a corecatre necesita costuri suplimentare in
suma de 130 000lei. In legatura cu aceasta antreprenorul a inaintat o reclamatie
beneficiarului care a fost recunsocuta de catre acesta. Norma profitului constituie
20%.
Cost contractual = 3 900 000lei + 130 000lei = 4030000lei
Venit contractual = 4 800 000 + 130 000 (130000 * 20%) =

Venitul sub forma de prima de stipulare reprezinta sumele suplimentare

platite antreprenorului in cazul in care unele prevederi contractuale au fost
respectate sau stanadartele specificate au fost atinse sau depasite.
De exemplu contractual de constructive poate sa prevada o prima de stimulare a
antreprenorului pt finalizarea inainte de termen a contractului . Calitatea inalata a
lucarilor executate , reducerea costurilor sau alte rezultate stipulate in contract.
Platile de stimulare pot fi stabilite in procente din valoarea contractului , sub
forma de suma fixa sau in alt mod stability in contractual de constructie.

Venitul sub de forma de prima de stimulare poate fi recunoscut daca:

Clauzele stipulate in contract u fost respectate

Marimea venitului poate fi determinate cu certitudine.

Exemplu : un antreprenor a incheat pe o perioada de 5 ani un contract pt
construirea unui depozit in valoare de 7 mln, contractual prevedere o plata
suplimentara in marime de 0,03 % din valoarea contractului pt fiecare zi de
finalizare inainte de termen. Antreprenorul a finalizat constructia cu 60 zile inaite
de termenul stabilit.
Venit prima = 7mln * 60 zile* 0,03% = 126000lei.
Venit contractual = 7000000 + 126000 = 7126000lei.

2
Veniturile si cheltuilele contractuale se recunosc in contabilitate in perioada de gestiune
in care au aparut. Veniturile si ch contractuale se recunosc in cazul in care rezultatul
contractului poate fi evaluat cu certitudine . antreprenorul poate evalua cu certitudine
veniturile si ch contractuale daca contractual incheat stabileste :

Drepturile si obligatiile fiacarei parti privind activul care urmeaza a fi construit

Valoarea contractuala care urmeaza a fi primta de catre antreprenor

Modalitatea si termenele decontarilor

Rezultatul financiar al unui contract de constructive se determina ca :

Diferenta dintre veniturile si cheltuielele aferente acestuia in functie de tipul

contractului incheat : cu prt fix, cost plus sau mixt.

Rezultatul financiar al unui contract cu prt fix - poate fi estimate cu

certitudine daca sunt respectate urmatoarele conditii :

Venitul contractual total poate fi evaluat in mod credibil

Exista o cetitdudine intemeiata ca beneficiile economice aferente contratului vor

fi primate ca catre antreprenor.

Costurile contractuale pt finalizarea contractului si a stadiilor de executare al

acestuia la finele perioadei de gestiune pot fi evaluate in mod credibil

Rezultatul finanicar a unui contract cost plus poate fi estimate in mod

credibil daca sunt respectate urmatoarele conditii :

Exista probabilitatea ca beneficiile economice aferente contractului vor fi obtinute

de catre antreprenor

Costurile contractuale aferente contractului indifferent de faptul daca sunt sau nu

recuperabile pot fi identificate si evaluate cu certitudine

Rezultaul financiar al unui contract mixt poate fi determinat cu certitudine

daca sunt respectate conditiile contractului cu prt fix si a contractului cost - plus.

Reunoasterea veniturilor si cheltuileleor contractuale se efectuiaza reesind din durata de

executare a contractului de constructie . Daca contractual de excutie a fost executat intro
singura perioada de gestiune, veniturile si cheltuielele contractuale se recunosc in acesta
perioada la finalizarea contractului respectiv.
In cazul in care contractul de constructie se executa in cursul mai multor perioade de
gestiune veniturile si cheltuelele contractuale se recunosc prin aplicarea metodei stadiului
de executie a contractului. In baza acestei metode veniturile si cheltuilele contractuale se
recunosc pe fiecare stadiu de executie. Stadiu de executie contractului se confirma de
catre beneficiar si poate fi determinat utilizind una din urmatoarele metode :

Dupa finalizarea lucrarii de constructie montaj - aceasta metoda prevede ca

veniturile si cheltuilele sa fie determinate la finalizarea lucrarilor de constructie
montaj si predarea obiectului beneficiarului. In mod respective decontarile dintre
antreprenor si benefiaciar sunt decontate la finisarea acestei lucrari. (contul 424).

Gradul de finaliazare a volumului fizic al lucrarilor contractuale recunoastea venitului conform acestei metode prevede determinarea ponderii
volumul fizic al lucarilor de constructii finalizate la data raportarii in volumul
total al lucrarilor prevazute in contract.

Exemplu : In anul 2013 un antreprenor a incheeat un contract cu prt fix pe o durata de 2

ani, care prevede construirea unui apeduct cu lungimea de 150km. Si valoarea de

12 500 000lei. Conform politicilor contabile a antreprenorului veniturile contractuale se
recunsoc in functie de stadiul de executare a contractului. Utilizind varianta gradului de
finalizarea avolumului fizic a lucarilor contractuale. La finele anului 2013 volumul fizic
al lucrarilor effectuate constituie 90km. iar gradul de finalizarea lucrailor 60 %. Costurile
lucrarilor executate la finele anului 2013 de 6 750 000lei.
Venit
Cost
Profit

Total
12 500 000
11 250 000
12 500 000

12 500 000 * 60% = 7 500 000lei

An 2013
7 500 000
6 750 000
750 000

An 2014
5 000 000 (diferenta)
4 500 000
500 000

Venit - Dt 221 Ct 611

Cost Dt 711 Ct 811

Profit = V ch =

Tema 3 : Contabilitatea activelor biologice si a produselor agricole

1. Activele biologice. Clasificarea si constatarea acestora
2. Evaluarea initiala si ulterioara a activelor biologice pe termen lung
3. Contabilitatea activelor biologice pe termen lung
4. Evaluarea activelor biologice curente
5. Contabilitatea activelor biologice curente
6. Contabilitatea aferenta golurilor in vii si livezi
7. Produsele agricole, evaluarea initiala si ulterioara a acestora
8. Contabilitatea produselor agricole.
1
Activitatea agricola este un proces de transformare a activitatii biologice in produse agricole si/sau
consum in active biologice suplimentare.

Active biologice animale si plante rezultate din evenimentele trecute, controlate de intreprindere si
supuse modificarilor cantitative si calitative in scopul obtinerii produselor agricole sau a activilor biologice
suplimentare.
Exemple de active biologice, precum i de produse agricole, active biologice suplimentare i
produse obinute prin prelucrare, snt prezentate n tabelul de mai jos.
Exemple de active biologice i tipuri de produse obinute din
Active biologice

n sectorul zootehnic
(creterea animalelor):
Turma de baz a ovinelor
Cireada
de
baz
a
bovinelor
Turma de baz
Piscicultur
n fitotehnie (cultura
plantelor)
Culturi cerealiere
Culturi legumicole
Culturi tehnice cultivate pe
plantaii
Pepinieristic
Plantaii perene:
- vii
- livezi
- copaci n pdure (masiv
forestier)

transformarea i prelucrarea acestora

Produse ale activitii agricole i active
Produse obinute prin prelucrare care
biologice suplimentare cuprinse n
nu snt cuprinse n domeniul de
domeniul de aplicare a standardului
aplicare a standardului

Lapte, ln, miei, pielicele, carne din

sacrificare
Lapte, viei, carne din sacrificare 1
Purcei, carne din sacriporcinelor fiecare 1
ete-marf, puiet

Fire toarse, brnz, produse din carne

Chefir, smntn, unt, cacaval, brnz,
produse din carne
Produse din carne
Produse din pete

Cereale, deeuri de la definitivarea

recoltei de cereale, paie
Legume
Frunze de tutun, semine de floareasoarelui
Puiei

Fin, crupe, furaje combinate

Struguri, butai
Fructe, lemn
Lemn pentru industrie (de lucru)

Vin brut, materiale pentru sucuri

Fructe uscae, conserve din fructe
Cherestea

Conserve din legume, murturi

Tutun fermentat, ulei vegetal
-

ntreprinderile agricole in contabilitatea n conformitate cu Legea contabilitii, Bazele conceptuale

ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare, Planul de conturi contabile al activitii economicofinanciare a ntreprinderilor,

standarde

naionale

de

contabilitate (S.N.C.) "Particularitile

contabilitii in agricultura".
Clasificare:

In raport cu perioada de obtinere a productiei agricole sau a Activelor biologice suplimentare:

a) Active biologice pe termen lung sun acele de la care se obtin produse agricole sau Active
biologice suplimentare p/u o perioada mai mare de 1 an sau p/u care perioada de pregatire spre utilizare
depaseste perioada gestionara. Acestea includ livezile i viile - la intrarea lor pe rod; animalele din cireada
(turma) de baz (vite, oi, capre, scroafe de prsil) - dup obinerea primei prsile (primilor produi),
nrcare etc., tauri de productie, animale de munca.

b)Active biologice curente sunt cele de la care se obtin produse agricole sau de la care nu se obtin
produse agricole adica Active biologice mature care asigura obtinerea produselor in decursul unei perioade
ce nu depaseste 1 an, precum si animale la crestere si ingrasat.
Ex: semanaturile de cimp si gradinarit; animale la crestere si ingrasat.

In dependenta de maturitatea activelor biologice:

active biologice mature active biologice care asigura obtinerea productiei agricole si/sau a activelor
biologice suplimentare.
Ex: vii, livezi roditoare, septelul matur a pasarilor, curci, rate, gaini, vaci.
b) active biologice imature active biologice care nu asigura obtinerea produselor agricole
si/sau a activelor biologice suplimentare. Activele biologice imature cuprind plantaiile perene (livezile,
viile, plantaiile de arbuti fructiferi) care nu au fost incluse n categoria celor roditoare; animalele
tinere de remont pentru completarea turmei de baz; animalele i psrile la cretere i ngrat.

Dupa posibilitatea de obtinere multiple produse agricole sau a activelor biologice suplimentare:
a) Active biologice de consum care asigura obtinerea o singura data a produselor agricole. Dupa aceasta
ele isi inceteaza existenta. Drept exemple de active biologice de consum servesc animalele i psrile
crescute pentru vnzare sau sacrificare; semnturile de culturi anuale (gru, porumb, floarea-soarelui,
orz etc.); copacii crescui pentru obinerea lemnului de lucru etc.
b)Active biologice purtatori asigura obtinerea multipla a produselor agricole si sau a
activelor biologice suplimentare de la care intreprinderea poate obtine produse agricole sau active biologice
suplimentare. Activele biologice-purttori includ animalele din cireada (turma) de baz pentru obinerea
vieilor i laptelui; viile - pentru obinerea strugurilor; livezile - pentru culegerea fructelor; copacii
forestieri, din care se obin vreascuri fr tierea copacilor etc.
Constatarea activelor biologice i produselor agricole
Un activ biologic sau un produs agricol se recunoate n baza contabilitii de angajamente dac:

entitatea controleaz i identific activul biologic i produsul agricol ca rezultat al faptelor economice
trecute. Acest criteriu se respect dac entitatea deine dreptul de proprietate sau alt form de control
aferent activelor biologice i/sau produselor agricole sau, dup caz, acestea snt marcate la intrare (de
exemplu, n cazul animalelor entitatea poate deine dreptul de proprietate dac acestea snt marcate, la
achiziionare, natere sau nrcare);

exist o certitudine ntemeiat c n viitor entitatea va obine beneficii economice din utilizarea activului
biologic i produsului agricol. Criteriul dat se consider ndeplinit n baza evalurii atributelor fizice ale
activului sau produsului (de exemplu, gestaia la vaci, existena mugurilor sntoi pe crengile plantelor
perene, starea semnturilor, greutatea vie i categoria strii de ngrare a animalelor de cretere i
ngrat);

costul activului biologic i al produsului agricol poate fi determinat credibil.

2

Evaluarea initiala si ulterioara a activelor biologice pe termen lung

n cazul constatrii iniiale activele biologice pe termen lung se evalueaz la valoarea de intrare
care se determin:
a) la cumprarea animalelor cirezii (turmei) de baz i plantaiilor perene intrate pe rod - la valoarea
de cumprare a acestora, inclusiv consumurile aferente cumprrii (cheltuielile de transport; taxa vamal
i alte taxe de import; impozitele nerecuperate din buget; impozitele care urmeaz a fi achitate n locul
vnztorului; serviciile aferente evalurii etc);
Valoarea iniial = Valoarea de cumprare + toate consumurile legate de acest proces.
b) la transferarea n cireada (turma) de baz a animalelor tinere crescute n gospodria proprie la costul efectiv al animalelor la nceputul anului curent plus consumurile normate (planificate)
aferente creterii lor de la nceputul anului pn la momentul transferrii. Consumurile normate
(planificate) se determin prin produsul dintre costul normat (planificat) al unui chintal de spor de mas
vie (pentru animalele care urmeaz a fi supuse cntririi) sau al unei zile de furajare (pentru animalele
care nu urmeaz a fi supuse cntrrii) i respectiv numrul de chintale al sporului de mas vie sau de zile
de furajare. La finele anului de gestiune curent se determin diferena dintre valoarea de intrare calculat
n modul indicat i costul efectiv. La mrimea diferenei obinute se corecteaz valoarea de intrare a
animalelor cu aducerea acesteia pn la costul efectiv;
c) la plantarea i cultivarea plantaiilor perene pn la intrarea acestora pe rod sau pn la
ncheierea coroanelor (pentru fiile forestiere de protecie, masivele forestiere), valoarea iniial este
egal cu:
- la suma consumurilor efective aferente plantrii plus consumurile acumulate aferente ngrijirii i
cultivrii n anul plantrii i n cursul anilor ulteriori pn la darea n exploatare a acestora - n cazul
executrii lucrrilor n regie proprie;
- la valoarea contractual a plantrii i ngrijirii acestora pn la intrarea pe rod (exploatare) - n
cazul executrii lucrrilor de ctre teri.
Pn la transferarea plantaiilor perene n componena celor intrate pe

rod consumurile aferente

plantrii i cultivrii acestora se contabilizeaz ca active materiale n curs de execuie; contul 121.
d) la includerea plantaiilor perene n componena celor intrate pe rod (exploatate) - la costul efectiv
n momentul transferrii;
3

in zootehnie :

contabilizarea intrare :

procurarea animalelor mature Dt 123 Dt 534.2 Ct 521

reflectam ch legate de procurare Dt 121 Dt 534.2 Ct 227, 532, 539, 521

treansferarea din curs de executie in Dt 123 Ct 121

Cind turma de baza este completata cu vitele crescute in gospodaria proprie, acestea sunt evaluate in
conformitate cu regula : Animalele tinere trecute in cireada de baza sunt evaluate la costul efectiv care a
fost la inceputul anului plus costuri planificat al acestor animale de la inceputl anului pina la momentul
transportarii.

Contavilitatea iesirea activelor biologice poate fi determinata prin :

Vinzare

Transferare in categoria celor care se fla la la crestere si ingrasat

Sacrificare .

Vinzarea Dt 221 Xt 621 Ct 534.2

Costul (VB) Dt 721 Ct 123

Uzura (decontarea) Dt 124 Ct 123

ABTL le transferam in categorira celor curente (sau la ingrasare) Dt 213 Ct 123

Sacrificare Dt 811 ct 216; Dt 216 Ct 212

In urma sacrificarii obtinem produse Dt 116 costul carnii, maruntare

Dt 211 - costul pielii
Ct 811

Reflectarea tuturor consumurilor aferente sacrificarii Dt 811 Ct 531, 533, 812, 539, 124.
In fitotehnie :

Intrarea :

Vita de vie la procurare se include si costul pamintului , in rezultta apare necesitatea de a

determina valoarea initiala a vitei de vie sau a livezei separat plus valoarea lotului de pamint.

Procurarea Dt 123 Dt 122 Dt 534.2 Ct 521 (TVA de la vita de vie)

Reflectam celelelate costuri legate de cumpararea lotului si a vitei de vie

Dt 123 , 122 Ct 2227, 534, 532, 539

In cazul cind intreprinderea cu fortele sale proprii creste plantele, pregateste solul,
ingresemintele, sapatul gropilor, saditul ,cresterea si ingrijirea plantelor , toate aceste
operatiuni cuprind o totalitate de consumuri directe sau indirecte care se reflecta
Dt 121
Ct 211 - la valoarea materialului saditor,
Ct 531 - salariu, 533- contributii,

Ct 822 fortele proprii.

Pt tractoristi salariile se reflecta Dt 812 Ct 531, apoi inchiderea Dt 121 Ct 812.

Contabilitatea iesirii :

La iesirea plantelor perene se pune accent pe urmatoarele momente:

Decontarea uzurii Dt 124 Ct 123

Casarea valorii de bilant Dt 721 Ct 123

Refelectarea veniturilor Dt Dt 221 Dt 621 Ct 534

Incasarea creantei Dt 242 Ct 221

In cazul defrisarii (tarierii) apar unele ch legate de defrisare , ele sunt contabilizate in contul
721. Dt 721 Ct 531 , 533, 812

In urma defriserii obtinem materiale lemne Dt 211 Ct 123.

4

n cazul constatrii iniiale activele biologice curente se evalueaz dup cum urmeaz:
a) la cumprare - la valoarea de procurare determinat n conformitate cu S.N.C. "Stocurile
de mrfuri i materiale";
b) la nregistrarea prsilei obinute n gospodria proprie:
- vieilor - la costul normat (planificat) al unui cap n momentul naterii;
- purceilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de mas vie a purceilor nrcai, innd cont
de greutatea la natere;
- mieilor i iezilor - la costul normat (planificat) al unui cap la natere;
- mnjilor de la iepi de munc - la costul normat (planificat) pentru 60 zile de furajare la
ntreinerea unei iepi;
- tineretului de animale cu blan scump - la costul normat (planificat) pentru 90 zile de
furajare la ntreinerea unui animal matur;
- puilor de iepuri de cas - n mrime de 50% din costul normat (planificat) al unui cap la
nrcare;
- puiorilor, rutelor, bobocilor, puilor de curc (n vrst de 24 ore) - la costul normat (planificat)
al unui cap conform calculaiei incubrii;
- familiilor de albine - la costul normat (planificat) al unei familii;
- larvelor, alevinilor - la costul normat (planificat) al unei uniti de calculaie;
c) la nrcarea puilor de iepuri de cas, mieilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de
spor al masei vii determinat prin cntrire selectiv;
d) la transferarea animalelor din grupa de vrst sau tehnologic inferioar n grupa superioar;
e) la nregistrarea sporului de mas vie obinut n urma creterii i ngrrii animalelor - la costul
normat (planificat) al unui chintal de spor al masei vii i numrul de chintale de spor al masei vii a
grupei de vrst respective a animalelor;
f) la nregistrarea sporului (majorrii valorii de ntreinere) mnjilor, animalelor tinere care nu
urmeaz a fi supuse cntririi la costul normat (planificat) al unei zile de ntreinere i numrul zilelor
de aflare n gospodrie;
g) la nregistrarea animalelor rebutate din cireada (turma) de baz i puse la ngrat - la valoarea de
bilan.
Producia n curs de execuie ca activ biologic curent n fitotehnie i sectorul zootehnic se evalueaz
la suma consumurilor efective.

La finele anului de gestiune curent costul normat (planificat) al activelor biologice curente se
aduce la cel efectiv prin determinarea i decontarea sumelor abaterilor respective.
Nu se determin sporul masei vii i majorarea valorii de ntreinere a iepurilor de cas, animalelor
cu blan scump, psrilor mature. Consumurile aferente ntreinerii acestora se raporteaz la costul
produselor obinute (carnea de pasre i iepuri de cas, ou etc.).
Dupa constatarea initiala intreprinderea evalueaza activele biologice pe termen lung in conformitate cu
SNC 16, aplicind una din urmatoarele metode:

Recomandata de SNC prevede evaluarea activului biologic pe termen lung la valoarea de intrare
minus suma uzurii acumulate;
Alternativ admisibila se evalueaza la valoarea reevaluata minus suma uzurii acumulata.
Indiferent de metoda de evaluare aplicata in cazul cind activul biologic pe termen lung si-a pierdut partial
sau total capacitatea de a genera avantaje economice valoarea de bilant a acestora se trece la cheltuieli.
Consumurile ulterioare efectuate in scopul restabilirii calitatilor pierdute de activele biologice respective
urmeaza a fi capitalizate prin majorarea valorii activelor biologice.
Activele biologice curente se evalueaza si se reflecta in contabilitate si in rapoarte financiare la valoarea
cea mai mica dintre valoarea de procurare si valoarea realizabila neta. In cazul cind valoarea realizabila
neta a activelor biologice curente este mai mica decit costul efectiv al acestora, diferenta se trece la
cheltuieli operationale. Daca in perioada de gestiune urmatoare valoarea realizabila neta a activelor s-a
majorat mai mult decit costul efectiv, diferenta se trece la veniturile ale perioadei in care a avut loc
majorarea.
5
Componenta activelor biologice curente se includ:

Vitei, miei, purcei, iezi care se recunosc si trebuie inregistrati in ziua de nastere (timp de 24 ore)

Puii de iepuri de casa, puii animalelor cu blana scumpa la fel se recunosc in componenta
activelor biologice curente numai tirziu de ultima zi al lunii curente.

Puii de gaina, bobici, ratuste se inregistreaza numai triziu de 24 ore din momentul naterii.

Pt inregistrea viteilor, meirlor, purceilor se intomeste un proces - verbal de inregistrare a rase (plasilei),
pt puii cu blana scumpa se intocmeste un proces - verbal de inregistrare a prasilei animalelor cu blana
scumpa. Pt puii obtinuti in gospopdaria proprie se intocmeste raportul privind procesul de incubatie, iar
pt sacrificare se intocmeste un proces verbal privind sacrificarea animalelor sau a parsarilor.

Intrarea

Cumpararea de la alti agenti economici Dt 212 Dt 534.2 Ct 521, 539

Cheltuieli legate de procurare Dt 212 Ct 227, 532, 539, 812, 211,

Cind intreprinderea inregistreaza produse obtinute in gospodaria proprie Dt 211 Ct 81

Produsele obtinute (gaini, vitei , miei) cresc si ating o virsta anumita, ei sunt trecuti la grupa
inferioasa la grupa superioara Dt 212 - gr. superiaoada Ct 212- gr. Inferisoara

Iesirea

Transferarea in turma de baza Dt 123 Ct 212

Reflectarea venitului Dt 221 Ct 611 Ct 534.2

Reflectam costul Dt 711 Ct 216

Sacrificarea Dt 811 Ct 216 , concomitent Dt 216 Ct 212

Ch legate de sacrificare Dt 811 Ct 531, 533, 812.

In urma sacrificarii obtinem produse Dt 216 - costul maruntaie a carnii Ct211 la costul carnii Ct
811.

Diferentea ce se obtine dintre costul plabificat si efectiv trebuie repartiozat intre podusele

In baza documeteleor primare se intocmeste registru de evidenta a miscarii animalelor.

Inregistrarile se fac in expresie cantitativa si valorica si in baza lui se inregistreaza raportul
statistic privind miscarea animalelor si pasarilor.
6

Golurile din vii si livezi duc la diminuarea brusca a produselor.

Inlaturarea golurilor din vii si livezi necesita unele cheltueli:

Sapatul gropilor

Plantarea butasilor

Cheltueli pentru cresterea si ingrijrea acestora

Salariul muncitorilor

Consumuri aferente protectiei plantelor

Toate aceste cheltuei sau consumuri se reflecta in
DT 121 CT 211, 531, 533, 812, 539, 521
La trecerea pe rod DT 123 CT 121
Costul produselor obtinute de la plantele perene tinere in perioada de crestere si ingrijre pina la punerea lor pe
rod se evalueaza conform politicilor contabile in baza urmatorelor metode:
La valoarea realizabla neta
In cazul evaluarii produselor la valoarea realizabila neta costulacesteia se determina ca dferenta
dintre pretul de piata si costurile probabile de comercializare si se determina ca majorare de stocuti
(DT 216) si diminuare a activelor biologice in curs de executie (CT 121)
Exemplu: O entitate in anul 2010 a sadit 38 340 butasi de vita de vie la costul de 526 500
lei pe o suprafat ade 15 hectare. Costurile de ingrijire in primul an de vegetatie constituie
120 mii lei. La sf anumul 2010 din cauza conditiilor climaterice sau depistat 3 067 butasi uscati care au fost inlocuiti
in primavara anului 2011 la costul de 41 000 mii lei.
Costurile lucrarilor de inlocuire a acestor butasi constituie 7 210 lei. Costurile de crestere si ingrijire in anii urmatori
(2012 2015) pina la transferarea viei in exploatare constituie 320 mii. Valoarea de piata a strugurilor recoltati in
anii 2014 -2015 = 65 000 lei, costurile probabile de vinzare a strugurilor recoltati 4 000 lei.
Via a fost transferata in categoria pe rod in anul 2016.
Anul 2010
Costul materialului saditor DT 121 CT 211 526 500
Costul cresterii si ingrijirii DT 121 CT 812, 533 120 000

Anul 2011
DT 714 CT 121 ( 526 500 + 120 000 / 38 340 ) * 2067 = 51 716, 63
DT 121 - 48 210
CT 211 41 000
CT 531, 533 7210
Anul 2012 2015
DT 121 CT 812, 531 320 000
Valoarea strugurilor recoltati DT 216 CT 121 ( 6500 4000 ) = 61 000
Anul 2016
Transferam ... Dt 123 CT 121 901 993, 37
DT
526 500
120 000
48 210
32 000

121

CT
51716,67
6100

La costul efectiv
La aplicarea metodei la cost efectiv, costul produselor se deternima in conformitate cu gradul de maturitate
a plantatiilor perene in anul recoltei, care include:
Costurile directe privind recoltarea si transportarea fructelor, strugurilor
Cota parte a costurilor directe de crestere si ingrijire a plantelor perene din anul recoltei.
Exemplul: Utilizind datele din exemplul precedent presupunem ca in anul 2014 de vegetatie entitatea a recoltat
struguri 15 chintale ( 1chintal =100 kg) pe hectar, iar in anul 2015 20 chintale de pe hectar. Costurile directe
privind culesul, sortarea, incarcarea si transportarea strugurilor constituie in anul 2014 8100 lei si in 2015
10 400 lei. Costurile de crestere si ingrijire a viei in anul 2014 consttuie 80 000 lei, iar in 2015 86 000 lei.
Capacitatea de productie estimata a plantatiei de vita de vie estmata de entitate constitue 80 chintale pe hectar.

Determinam coeficientul
2014 : 15 chintale / 80 chintale = 0,1875
2015: 20 / 80 = 0,25

Costul efectiv al unui chintal 2014 = ( 0,18 *80 000 ) + 8100 = 23 100
2015 =( 0,25 * 86 000 ) + 10 400 = 31 900

Struguri recoltati = 23 100 + 31 900 = 55 000

Valoarea vitei de vie = 526 500 + 120 000 + 48 210 + 320 000 51 716,63 55 000 = 907 993,37lei
7
Produsele agricole sunt produsele obtinute din transformarea activelor biolegice care sunt dirijate in cadrul intreprinderii .
Deosebim 3 tipuri de produse agricole :

Produsele agricole de baza - rep, produsele pt obtinerea carora a fost creat sau procurat activul biologic
(exemple : in zootehnie carne lapte, in fitotehnie - fructele, legumele, stugurii, cereal, )

Produse agricole conjugale (culpate) sunt 2 sau mai multe rpoduse de baza obtinute dintr-un active biologic .
(in fitotehnie masa verde + semnite + fin, in zootehnie carne + lapte + oua.)

Produse agricole secundare sau suplimentare rep, produsele agricole obtinute concomitent cu produsele de
baza de la un active biologic darau o importanta secundara (fitotehnie pleava, paile, zootehnic- gunoiul de cotet sau
de grajd).
Produsele agricole obtinute din recolta perioadei de gestiune se evalueaza la cost planificat cu ajustarea la costul
efectiv la data raportarii si se contabileaza ca majorare de stocurisi diminuare a costurileor activitatii de baza. Dt 216
Ct 811
Produsele agricole se recunos ca active biologice distinct:
La separarea acestora de activele bilogice (in fitotehnie - cerealele in momentul cind au fost treierate, iar in
zootehnie lina, oule, mierea,respective in timpul mulsului, tunsului in cazul linii, si colectarii oulor, mierii.)
La incetarea proceselor vitale a ale activelor biologice (carnea in momentul sacrificarii)
Produsele agricole utilizate in cadrul entitatii (de exemplu la semanat , pthrana animalelor sunt contabilizate ca
majorarea a costurilor activitatii de baza si diminuare a stocurilor. Dt 811 ct 216)
8
Produsele agriccole includ: cereale, fructe, lugume, tutunul.
Documentele intocmite la intrarea produselor cerialiere in urma recoltarii de pe cimp :
Registrul de expediere a boabelor si a altor produse pe cimp
Registrul de expeditie a cerealelor din cimp
Registrul de receptive a soferului
La sf zilei curente cantaragiul (care cintareste) scrie un extras sil transmite combanierului. In baza acestor date
combanierul face inregistrare in foaia de evident a tractaristului masinist.
Dupa ce este adus griul sau cerealele din cimp ele se usuca se sorteaza , apoi se cintareste griul curat si in baza
acestor date se intocmeste un process verbal de uscare si sortare a boabelor.
Documente intocmite la intrarea legumelro si fructelor, pt aceste se intocmeste zilnicul de
inregistrare a produselor agricole.
Documetele pt inregistrarea laptelui pt lapte in fiecvare zi se completeaza registrul de evident a
laptelui muls. El cuprinde lista perosanelor care mulg pesoanelor dimineata, la ameaza si sara. Cind si
cit sa mult , in total pe zi. In baza tuturor docuemtelro se intocmeste un borderou cumulativ de miscare
a laptelui, precum si a produselor lactate unde este indicate procesul de grasime a laptelui.
Contabilitatea intrarilor produselor agricole:
La cantitatea evaluate la cost planifcat a unui qintal de griu Dt 216 Ct 811
Sint stornate deseurile de boabe si pierderile Dt 216 Ct 811 (-)
Inregistrtearea frucrtelor , legumelor Dt 216 Ct 811
Deseurile utilizate sunt trecute in component nutreturilor.Dt 211 Ct 811
La unele intreprinderi tutunul este inregistrat sau trecut la intrari in baza documentelor primare in
masa vie , tutunul se usuca si se intocmeste documente privind uscarea lui
Dt 216 Ct 811
Se determina care sunt pierderile la uscarea lui Dt 216 Ct 811 (-)
Contabilitatea iesirelor produselor agricole :
Vinzarea Dt 221 Ct 611, Dt 221 Ct 534.2
Costul Dt 711 Ct 216.

TEMA 3
Problema 1:
Din grupa juncilor mai mari de 2 ani au fost trecute n cireada de baz 10 junci cu masa vie de 4200 kg,
costul efectiv la nceputul anului 28000 lei. Masa vie a juncilor la cntrirea precedent a fost de 3700 kg.
Costul planificat al unui kintal de mas vie 900 lei, efectiv 800 lei. S se determine costul juncilor
transferate n cireada de baz i ntocmii formulele contabile respective.
VI costul efectiv la inc anului + costul planificat

Costul planificat = spor * cost planificat /1qintal

Spor = 4200 3700 = 500kg = 5qintale

VI = 28000 + (5q *900lei) = 32500lei Dt 123 Ct 212

Calcilam abaterea dintre efectiv si planificat

(800 - 900) *5q = - 500lei.

Corectam valoarea de intrare Dt 123 ct 212 (500)lei

Problema 2:
S-a cumparat o livad de cirei cu o suprafa de 5 hectare. Valoarea de cumprare a acesteia i inclusiv
lotul de pmnt constituie 42000. Sumele de evaluare 1500 lei, impozit funciar neplatit de vinzator 700
lei, cheltuielile privind perfecionarea documentelor i serviciilor notariale 600 lei. Toate aceste cheltuieli
au fost achitate prin intermediul unui titular de avans. Preul de pia al terenului ocupat de livad este de
15000 lei, al livezei far teren 33000 lei. De determinat valoarea iniial a livezei, terenului ocupat de
livad i de contabilizat operaiunile economico-financiare.
15000 + 33000 = 45000lei
150000 / 48000 = 0,3125;
33000 / 48000 = 0,6873
Teren = 0,3125 * 42000 = 13125lei
Livada = 0,6873 * 42000 = 28875lei
Sumele de evaluare = 1500 / 42000 = 0,0357
Teren = 0,0357 * 13125 = 468,75
Livada = 0,0357 * 28875 = 1031,25
Repartizarea serviciilor notariale = 600 / 42000 = 0,01428
Teren = 0,01428 * 13125 = 187,5
Livada = 0,01428 * 28875 = 412,5
Contabilizarea livada:
Dt 123 29418,75
Ct 521 28875
Ct 227 1031,25
Ct 227 412,50
Reflectam TVA la procurare Dt 534.2 Ct 521 5775 (28875*0.2)
Contabilizam terenul:
Dt 122 14481,25
Ct 521 13125
Ct 227 468,75
Ct 227 187,5
Ct 534 700.
Problema 3:
S-au cumprat 10 vaci mulgtoare cu pre unitar de 5000 lei unitatea, fr TVA , cheltuieli de transport
prestat de organizaia de transport 920 lei, TVA 20%, cheltuieli de delegare a persoanei insoitoare
200 lei. S se contabilizeze operaiile economice i s se determine valoarea unitar pentru o vaca.
Procurarea vacii:
Dt 123 50000 (5000*10)
Dt 534.2 - 10000
Ct 521 60 000lei
Refeclectam ch de transport
Dt 121 920
Dt 534.2 184

Ct 539 1104
Refelcetam ch de delegare
Dt 121 Ct 227 - 200lei
Calculam valoarea de intrare toatala :
Dt 123 Ct 121 1120 (920 + 200)
VI = 50000 + 1120 = 51120lei
Calculam valoarea de intrare unitara = 51120 / 10 = 5112lei / 1 vaca.

Problema 4:
A fost sacrificat o vac cu valoarea de bilan de 3500 lei. Din sacrificare s-a obinut la cost planificat:
carne 250kg, 1kg-19 lei; mruntaie 30kg, 1 kg-15 lei; piele 9kg, 1kg-7 lei. La sacrificare s-au nregistrat
consumurile: salariu 90 lei. S se contabilizeze operaiile privind sacrificarea animalului i s se nchid
contul analitic privind sacrificarea.
Reflectam sacrificarea vacii (VB) Dt 811 Ct 216 - 3500lei
Ch legate de sacrificare
Dt 811 - 114,3lei
Ct531 90lei
Ct 533.1 20,7
Ct 533,3 3,6
In urma sacrificarii obtinem produse :
Dt 216 5200 (250*19) (30*15)
Dt 211 - 63 (9*7)
Ct 811 5263
Coef = 1648,7 / (4750 + 450) = 0.31706
DT
811
CT
3500
114,3
1648,7

5263
(1648,7)

3614,3
3614,3
Dt 216 - 1506,035 (4750 * 0,31706)
Dt 216 142,68 (450 * 0,31706)
Ct 811 1648,72
Problema 5:
Dupa 5 ani de utilizare se vinde un cal la pre de 3200 lei inclusiv TVA, cu valoarea de intrare 4500 lei,
DFU 15 ani, VPR = 360 lei. S se contabilizeze operaiile economice de vnzare a activului biologic.
Reflectam vinzarea
Dt 221 - 3200lei
Ct 621 2666,67 (3200 533,33)
Ct 534.2 533,33 (3200 / 6)
Ref.uzura acumulata = lei.
VB = VI UZ = 4500 1380 = 3120lei
Casarea VB Dt 721 Ct 123 - 3120lei
Casarea uzurii acumulate Dt 124 Ct 123 1380.
Problema 6:

S-au recoltat 2300 kintale de gru de toamn evaluat la cost planificat de 86 lei/q. 1230 q au fost vindute la
pret de 125 lei, fr TVA, iar restul au rmas n stoc. Ctre sfiritul anului s-au calculat costul efectiv al
unui kintal 79 lei. Valoarea realizabil net a unui kintal de gru la momentul ntocmirii raportului
financiar 82 lei. S se contabilizeze recalcularea grului, vnzarea lui, abaterile dintre cost efectiv i
planificat i s se evalueze stocul la momentul ntocmirii raportului financiar.
Recoltarea griului Dt 216 Ct 811 - 197800 (2300*86)
Recunoasterea venitului
Dt 221
Ct 611 153750 (1230 * 125)
Ct 534.2 30750lei
Casarea costului Dt 711 Ct 216 105780 (1230 * 86)
Abaterea dintre costul efectiv si cel planificat Dt 711 Ct 811 8610 (86 - 79)*1230
Abaterea dintre costul efectiv si planificat la stocul ramas Dt 216 Ct 811 7490
(79 - 86) (2300 - 1230)

Problema 7:
S-a cumprat un teren cu vi de vie n valoare de 45000 lei, fr TVA. Iar valoarea terenului fr vie
23000 lei. S-a constatat necesitatea nlocuirii golurilor n proporie de 28 %. Consumurile la nlturarea
golurilor au fost: costul butailor 10000 lei; - salariul muncitorilor 2000 lei; -servicii auto proprii 300 lei; consum de ngrminte minerale pentru ntreaga vie 7500 lei. ntocmii formulele contabile respective.
Refelectam cumpararea lotului de vita de vie
Dt 123 22000 (45000 - 23000)
Dt 122 23000
Dt 534.2 - 4400 (22000*0,2)
Ct 521 49400
Dt 714 Ct 121 - 6160 (22000*28%)
Ch aferente legate de goluri
Dt 121 20340
Ct 211 10000
Ct 531 - 2000

Ct 533.1 - 460
Ct 533.1 - 80
Ct 812 300
Ct 211 - 7500lei
Punerea pe rod (cost la transformare)
Dt 123 ct 121 - 14180 (20340 - 6160).
Problema 8:
Dup 7 ani de utilizare se defrieaz 3 ha de livad din cauza inutilitii, valoarea de intrare 34000 lei,
VPR=0, DFU=14 ani, dup defriare s-a obinut 12m cubi de lemne, preul unui cub de lemn este 600 lei.
Cheltuielile la defriarea livezii: serviciile activitii auxiliare-2200lei; salariile muncitorilor-1000 lei;
serviciile transportului auto propriu-800lei.
ntocmii formulele contabile-?
Calculam uzura Dt 721 Ct 124 - 17000lei
Uz. = 34000 / 14 *7 = 17000lei
Casarea uzurii Dt 124 Ct 123 17000
Casarea VB Dt 721 Ct 123 17000lei
Reflectam cheltuielele:
Dt 721 - 4270
Ct 812 2200
Ct 531 - 1000
Ct 533. 1 230
Ct 533. 3 40
Ct 812 800.
Materialele obtinute in urma defrisarii Dt 211 Ct 621 7200 (12m * 600).

Tema 4: Contabilitatea consumurilor

Documente primare si centralizatoare privind costurile si cultura plantelor
Evident analitica si sintetica a costurilor in cultura plantelor
Calculatia costului efectiv al produselor in cultura plantelor
1
Agricultura reprezinta o activitate specifica complexa care cuprinde 2 ramuri : cultura plantelor si crestrea
animalelor si pasarilor.
La rindul sau fitotehnia include urmatoarele sub ramuri :
Cultura plantelor de cimp
Pomicultura
Viticulture
Legumicultura
Sivicultura .
Se sectorul zootehnic se include urmatoarele subramuri :

Crtesterea vitelor mari curnute

Cresterea oilor

Cresterea porcilor

Cresterea pasarilor pt carne si oua

Cresterea iepurilor de casa

Cresterea pestelui

Pt ramurile mentionate ale fitotehniei si sectorului zootenis sunt caracteristice urmatoarele trasaturi
cimune :

Capacitatea de modificare - animalele si plantele suporta transformari sau modificari biologice

care contribuie la obtinerea produselor agricole

Administrarea modificarii - reprezinta modul de facilitare a transformarilor biologice prin

imbunatatirea sau stabilirea conditiilor necesare pt desfasurarea procesului tehnologic respectiv
(ratia nutritiva stabilita pt animale si pasari , termenul si calitatea executarii lucrarilor la cultivarea
culturilor agricole, asigurarea activelor biogice cu umiditate , cu lumina cu temperature.)

Evaluarea modificarii masurarea cantitaviva si calitativa a modificarii unui active biologic .

evaluarea modificarii cantitative exprima masurarea volumul de produse agricole obtinute sau a
numarului de active biologice in indicatori cantiativi (productia cereliara, productia pomicola,
viticola, sporul greutatii vii a animalelor se masoara in kg, cresterea cantitatii masei lemnoase se
maoara in m3, nr de pui boboci se masoara in bucati.) evaluarea modificarii calitative se exprima
prin indicatori calitativi (calitatea strugurilor si a sfeclei de zahar se masoara prin continutul de
zahar, calitatea boabelor de griu se masoara prin continutul de glutem, furajelor se evaluaeaza prin
continutul de proteine.)

2
Evidenta analitica se tine pe fiecare grupa de evident a plantelor pe subdiviziuni si pe nonmenclatorul de
costuri.
Nonmeclatorul articolelor de costuri:

Costuri directe de materiale (exemplu : seminte si material ede plantat, ingrasaminte, mijloace d
eprotectie a plantelro, a;te costuri material(foarfece, ambalaj material de legat via))

Costuri directe privind retribuirea muncii (exemplu : salarii de baza + salariile suplimnetare)

Contributiile asigurarilor socoale si medicale

Servicii valoarea serviciilor prestate de catre act.auxiliare sau partile terte

Intretinerea mijloacelor fixe -( armortizarea MF folosite in cultura plantelro, reparatia MF)

Costuri indirecte de productie (se include costurile repartizate in raport cu baza stabilita de
catre intreprinderii)

Alte costuri (primele de asigurare a semanaturilro , plata pt arenda MF.)

Evidenta sintetica:
Dt 811
Ct 211
Ct 531 salarii
Ct 533 contributii
Ct 812, 539 servicii
Ct 124 amortizarea
Ct 813, 821

Dt 711 dif,dintre coef,efectiv si planificat

Dr 723 pierderile in urma calamitatilor natural
Dt 211 deseuri
Ct 811
3
n fitotehnie consumurile anului de gestiune aferente cultivrii culturilor de primvar i toamn,
legumelor, ngrijirii i ntreinerii livezilor, viilor, plantaiilor de arbuti fructiferi, recoltrii fructelor se
includ n costul produciei anului de gestiune. n contabilitate acestea se reflect separat de
consumurile anului de gestiune aferente cultivrii culturilor de toamn pentru roada anului urmtor i
de consumurile aferente executrii n anul de gestiune a lucrrilor de pregtire a solului pentru
semnatul culturilor de primvar i al altor culturi n anul viitor (ierburilor perene), care se consider
producie n curs de execuie.
O parte din consumurile de baz n fitotehnie ine de cultivarea doar a ctorva culturi (grupe
de culturi omogene). Aceste particulariti i durata procesului de producie (uneori doi ani
adiaceni) condiioneaz inerea contabilitii consumurilor n fitotehnie pe:
- ani adiaceni (consumurile anului curent pentru roada anului curent, consumurile anului curent
pentru roada anilor viitori);
- tipuri de activiti, culturi, grupe de culturi omogene, producie n curs de execuie (aratul de
toamn, boronitul, introducerea ngrmintelor pentru roada anilor viitori) i consumuri repartizabile;
- nomenclatorul stabilit al articolelor de consumuri incluse n costul produselor, serviciilor;
- subdiviziuni structurale i dup alte criterii.
n fitotehnie producia n curs de execuie include consumurile aferente:
- semnatului culturilor de toamn;
- aratului de toamn (fr ngrminte);

- introducerii ngrmintelor organice i minerale;

- semnatului ierburilor perene n:
+ primvara anului de gestiune,
+ toamna anului de gestiune,
+ anii precedeni (pe ani de semnat).
n fitotehnie producia n curs de execuie se contabilizeaz cu total cumulativ de la nceputul anului.
ncepnd cu anul care urmeaz dup anul curent, producia n curs de execuie se trece pe articole la
consumurile aferente cultivrii culturilor respective din recolta anului dat:
- consumurile aferente semnatului culturilor de toamn se trec la o cultur de toamn concret;
- consumurile aferente executrii lucrrilor ce in de culturile de primvar (aratul, boronitul,
introducerea ngrmintelor organice i minerale etc.) se repartizeaz pe culturi n baza unui calcul
special proporional cu suprafaa ocupat (primvara) dup semnatul culturilor.
Consumurile aferente semnatului ierburilor perene se contabilizeaz ca producie n curs de
execuie i se trec la consumurile aferente recoltei anului de gestiune curent, innd cont de perioada
folosirii ierburilor, fr detalierea pe articole. La cultivarea culturilor pe terenuri irigate, neirigate i
desecate consumurile se contabilizeaz separat pentru aceste terenuri.
TEMA 4
Problema 1:
ntreprinderea a obinut n anul curent gru de toamna, masa de buncher 8000 q. Dup uscare, sortare s-a
obinut: 7300 q gru curat, 360 q gunoi la uscare, ponderea grului curat n componena deeurilor furajere
35%. Au fost trecute la intrri 5000 q paie. Norma consumurilor aferente paielor 13%. Suma total a
consumurilor la creterea grului 176000 lei. S se dermine costul efectiv a unui q de gru, deeuri
furajere i paie.
Det.consumurile aferente paielor 176000 * 13% = 22880lei
Det.costul efectiv a unui q de paie 22880 / 5000q = 4,58 Dt 216 Ct 811
Consumurile eferente griului 176000 22880 = 153120lei
Det,. Vantitatea griului in deseuri 360q *35% = 125q.
Total griu curat - 7300 + 126 = 7420q
Det,costul efectiv a 1 q de griu 153120 / 7420 = 20,64 Dt 216 Ct 811
Det costul efectiv 1qde deseuri furajere 20,64 * 35% = 7,22 Dt 216 Ct 811
X = 7420 + [0,4 * (360 - 126)] = 153120
X = 7420 + 93,6 + 153120
X*7420 153026,40 (153120 93,6)
X = 153026,40 / 7420
X = 20,62 1q de griu
20,62 * 40% = 1q de deseuri.
Problema 2:
n ser au fost sdite culturile: tomate, castravei, ceap. Valoarea seminelor: tomate = 6800 lei; castrave i
= 5600 lei; ceap = 1200 lei. Aria nseminat: tomate = 6000 m2; castravei = 9500 m2; ceap = 800 m2. Sau cules: 140 q ceap, 375 q tomate, 104 q castravei. Conform standardelor perioada de vegitaie a
tomatelor 100 zile, castraveilor 140 zile i ceap 60 zile. Consumurile pentru cultivare inclusiv i costul
seminelor = 293400 lei. S se dermine costul efctiv a unui q de ceap, tomate i castravei.
Determinam consumurile pt cultivarea fara costul semintelor
292400 6800 5600 1200 = 279800lei
Determinam coeficientul de rpartizare = 0,14146
Determinam costul efectiv al unui q de tomate , catsraveti si ceapa
Tomate = = 244,47 Dt 216 Ct 811 91676,25 (244,47 *375)

Castarveti = = 1862,90 Dt 216 Ct 811 193741,6(1862,90*104)

Ceapa = = 57,072 Dt 216 Ct 811 7989,8 (57,07 *140)

Tema 5 : contabilitatea consumurilor si calculul costului in zootehnie

Documentele primare si centralizarea privind contabilitatea consumurilor in zootehnie
Evidenta analitica si sintetica a consumurilor in zootehnie
Calculatia costului efectiv al produsctiei in zootehnie.
1
Pt ramurile mentionate ale fitotehniei si sectorului zootenis sunt caracteristice urmatoarele trasaturi comune
:

Capacitatea de modificare - animalele si plantele suporta transformari sau modificari biologice

care contribuie la obtinerea produselor agricole

Administrarea modificarii - reprezinta modul de facilitare a transformarilor biologice prin

imbunatatirea sau stabilirea conditiilor necesare pt desfasurarea procesului tehnologic respectiv
(ratia nutritiva stabilita pt animale si pasari , termenul si calitatea executarii lucrarilor la cultivarea
culturilor agricole, asigurarea activelor biogice cu umiditate , cu lumina cu temperature.)

Evaluarea modificarii masurarea cantitaviva si calitativa a modificarii unui active biologic .

evaluarea modificarii cantitative exprima masurarea volumul de produse agricole obtinute sau a
numarului de active biologice in indicatori cantiativi (productia cereliara, productia pomicola,
viticola, sporul greutatii vii a animalelor se masoara in kg, cresterea cantitatii masei lemnoase se
maoara in m3, nr de pui boboci se masoara in bucati.) evaluarea modificarii calitative se exprima
prin indicatori calitativi (calitatea strugurilor si a sfeclei de zahar se masoara prin continutul de
zahar, calitatea boabelor de griu se masoara prin continutul de glutem, furajelor se evaluaeaza prin
continutul de proteine.)

In zootehnie ca si in fititehnie se intocmesc diferite documente pt evident consumurilor.

Pt evident laptelui mult se intocmeste registru de evident a laptelui muls.
Pt lina zilnicul de inregistrare si expediere a linei
Pt oua zilnicul de inregistrare a produselor agricole
Pt produsele secundare (vitei, miei, purcei) process verbal de inregistrare a prasilei.
2
Evidenta analitica a consumurilor in zoothnie se tine pe fiecare grupa de evidenta a animalelor , pasarilor,
pe subdiviziuni si pe nonmenclatorul de consum. Nonmenclatorul de consum:
Consumuri directe de materiale (costul nutreturilor proprii sau cumparate; mijloace de productie
a animalelor; ate consumuri de materiale - costul estenutului animate, costul apei pt evacuarea
gunoiului)
Consumuri directe privind retribuirea muncii (salariilde de baza amuncitorilor ce se ocupa cu
cresterea si ingrijirea pasarilor sau animalelor.)
CAS. CAM
Servicii cuprinde costul serviciilor activitatii auxiliare precum si ale tartelor.
Intretiunerea MF se refelecta consumurile aferente intretinerii MF ce sunt utilizate si a
pasarilor (grajdurilor, cotetelor)
Consumuri indirecte de productie se includ costurile repartizate in raport cu baza stabilita de
catre intreprinzator.
Alte consumuri (prima de asigurare a grajdului, prima de asigurare a MF, consumuri privind
insemnintarea vitelor. )
Evidenta sintetica:
Dt 811
Ct 211
Ct 531
Ct 533
Ct 812,539
Ct 124
Ct 813,821
Ct 251 ch anticipate curente cu valoarea pt intretinerea ocolului de vara.

Dt 216 produse finite

Dt 212 la valoarea sporului de masa vie sau costul planificat a preslei obtinute pe
parcursul anului
Dt 711 diferenta dintre cost efectiv si planificat
Dt 723 - pierderi in urma calamitatilor
Ct 811

Pt vitele mari cornute grupa de evidenta a consumurilor este vacile mulgatoare :

Costual laptelui si a viteilor obtinuti = val.totala a cosnumurilor afereente cirezii de baza valoarea
gunoiului de grajd.
Diferenta obtinuta se repartizeaza in urmatoarele proportii:
90% - pt lapte
10% - consumuri pt vitei obtinuti.
3
In sectorul zootehnic procesul obtinerii unor tipuri diferite de active biologice suplimentare si produse
agricole se concentreaza de regula la o singura forma.
Din aceste considerente consmurile in sectorul zootehnic se contabilizeaza separat pt tipurile de productie.
In sectorul zootehnic productia in curs de executie include:
In apiculturi (costul mierii lasata pe iarna in stupi in calitate de hrana pt familiile de albine)
In avicultura (consumurile aferente incubarii oualelor puse la incubarea dupa data de 11
decembrie a aunui de gestiune)
In piscicultura (costul pestelui de vara din iazurile de iernare care trec pe anul urmator)
In bilantul contabil productia in curs de executie se reflecta in componenta activelor curent, iar in
contabilitate se reflecta ca sold al consumurilor care se trece pe anul de gestiune urmator si se ia in
consideratie la determinarea costului efectiv al produselor agricole.

Problema 1:
Suma total a consumurilor pentru intreinerea efectivului de bovine pentru lapte a constituit 474667 lei.
Pe parcursul anului s-au trecut la intrri 2800 kintale de lapte i 175 de produi i 400t de gunoi de grajd.
Consumurile planificate privind evaluarea i pstrarea gunoiului de grajd este de 8000 lei. S se determine
costul efectiv a unui kintal de lapte i a unui cap de produi obinui.
Ref suma consumurilor 474667 8000 = 466667
Aflam consumurile aferente laptelui si produsilor:
Produs = 466667*10% = 46666,7 Dt 212 Ct 811 46666,7lei
Lapte = 466667 * 90% = 420000,3 Dt 216 Ct811
Calculam costul efectiv:
Produs = 46666,7 / 175 = 266,67lei
Lapte = 420000,3 / 2800 = 150lei.
Problema 2:
Suma total a consumurilor pentru ntreinerea crdului de gte adulte pentru oua a constituit 8000 lei. Pe
parcursul anului s-au trecut la intrri 25000 ou, 70 kg de puf i 15 t de gunoi de cote. Consumurile
planificate calculate la nceputul anului la capitolul evalurii, stocrii i pstrrii gunoiului de cote sunt
egale cu 450 lei. Preul mediu de comercializare a pufului este de 50 lei/kg. S se determine costul efectiv a
unui ou.
Ref consumurile efective 80000 450 (70*50) = 76050lei

Deter costul efectiv al 1 ou = 3,042lei Dt 216 Ct 811 76050lei

Dt 216 - 76050lei
Dt 211 3500lei (pufu)
Dt 714 - 45lei (gunoiu)
Ct 811 80000lei
Ref vinzarea pufului
Dt 221 - 3500
Ct 611 2916,67 (3500 583,33)
Ct 534.2 - 583,33 (3500/6)
Incasarea creantei Dt 242 Ct 221 3500lei.
Problema 3:
Consumurile la ntreinerea albinelor pentru miere i polinizare alctuiesc 42000 lei. Pe parcursul anului sau obinut 25 q de miere i 3 q de ciar. Preul de vnzare al unui q de miere este de 1200 lei, al unui q de
ciara este de 1900 lei. Albinele au polinizat 40 h de livad i 40% din consumurile la ngrijirea albinelor se
trec la consumurile pentru ngrijirea livezii. S se detrmine costul efectiv a unui q de miere i de ciar.
Denumirea
Q
Pret
Valoarea
coef
Consumuri
Cost efect.
produsului
1
2
3 = 1 *2
4
5=3*4
6=5/1
Miere
25
1200
30000
0,70588
21176,47
847
Ceara
Total

3
X

42000 * 60% = 25200

Dt 216 miere 21176,47
Dt 216 ceara 4023,53

1900

5700
35700

0,70588
X

Coef = 25200/35700 = 0,70588

Ct 811 25200lei.

4023,53
25200

1341,18
X