INDEX

ORGANISMUL URBAN . ABORDAREA STRUCTURII URBANE

1.
(20) FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII
.CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
1. (31) Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional
1. (43) ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A
MODELULUI CONSTITUTIV
2.
(65) CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR
URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE. FORTE
URBANE
2. (12) CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA
TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
2. (54) SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII
3.
(57) SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA
STRUCTURII URBANE
3. (15) DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE
DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE
3.
(16) DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL
ABORDARII DE STRUCTURA URBANA
4.
(28) LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA
STRUCTURII URBANE
STRUCTURA URBANA . ELEMENTE MORFOLOGICE
(17) DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE
(66) ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU
URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
4. (36) Structura functionala urbabna elemente de viata urbana
5. (46) PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB
5.
(56) SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URB.
FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE
4.
4.

CERINTA FUNCTIONALA
(64) DIALECTICA URBANA
( 7) CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI
URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
6.
(18) ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN
ABORDAREORGANISMUL URBAN
6.
6.

STRUCTURA URBANA . CADRU URBAN

(37) Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban
( 3) AMBIANTA IN CADRU URBAN
(25) Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in
teritoriu
8.
(39) Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si
echilibrul urban
8.
( 6) ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN
STUDIU DE STR. URB. (PRINCIPIU DE FUNCT./ CONTINUT/
SITUATIE)
9. (59) URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI
DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL
7.
7.
8.

MORFOLOGIA URBANA . TEXTURA URBANA . CONFIGURATIE

9. (42) Organismul urban ca societate localizata
9. (63) TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE
10. (44) ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI
URBANE. TOPOLOGICA LOR
10. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
ZONIFICARE
10. (60) VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN
STRUCTURA URBANA
10. (61) ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL
(62) ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE

VARZA
11. (24) Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare
11. (14) COROBORARE FUNCTIONALA
12. (10) Caracteristicile organismului urban si functia prioritara
12.
(72) ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI
CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
13. (51) STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE
INTEGRARE URBANA
13. (23) Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice
13. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
13.
(26) INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN
ABORDAREA STRUCTURII URBANE
14.
(52) SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN
TERITORIU. EXEMPLE
PARTIU URBAN
14. (47) PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN
STUDIUL URBANISTIC
14. (49) PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE
STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
14. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
15. (13) CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU
AUBANISTIC
15. (19) EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE
JUDECATA A PARTIULUI
16. (55) STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL
RESTRUCTURARE URBANA
16. ( 4) ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA
16.
( 5) ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A
RESTRUCTURARII URBANE
16. (11) CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA
16. (21) GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE
RESTRUCTURARE URBANA
17. (58) UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN
ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
17. (50) RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU
17. (32) Modernizare urbana. Motivatii. Calitati
17. (33) Mijloace de restructurare urbana
18. (35) Probleme de rezolvare a modernizarii urbane
18. (48) POLITICA URBANA
MODELARE IN SISTEMATIZARE
18. (45) MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE
18. ( 8) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SISTEMATIZARE , IN
RAPORT CU GR. DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZ. LOCUIRII
19. ( 9) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SSTEMATIZ., IN RAP. CU
CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EX.
19. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
PROCES DE URBANIZARE SI CULTURA URBANA
20. (40) Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
. (41) SCHEMA
20. (38) Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in
dezvoltarea culturii urbane
LIMITE ALE STRUCTURII URBANE
20. (34) Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane
20. (29) Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
20. (71) LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE
DE INTERES
21. ( 1) ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
Orasul ca sistem
Intelegerea orasului ca sistem un concept care se constituie pe
parcurs. In urbanistica moderna sunt multi autori care au incercat sa
defineasca orasul ca sistem. In anii 20-30 Tony Garnier si Corbusier
deschid aceasta discutie. Corbusier facea legatura intre corpul uman si
componentele orasului. Intelesul de sistem se constata dupa WW2, dupa
ce Carta de la Athena devine documentul fundamental. In 1957, apare o
lucrare a lui Shnell si Shuldmer care pun in discutie un prim model de
oras ca sistem urban.
1. Shnell & Shuldmer economisti model in cuvinte care
prezinta orasul ca fiind alc din 4 componente mari: obiecte,
activitati, teritoriu si infrastructura. Dupa 1980 se trece de la o
teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare, la o
urbanistica stiintifica obiectiva. E in primul rand un sistem de
activitati definit prin interese, in baza caruia se concepe un

sistem de spatii adecvate. Conceptul de activitate este cel

baza al urbanisticii moderne

2.

Urbanismul regenerativ se sprijina pe afectarea pozitiva a spatiului.

Ex. funicularului: pilonii ocupa teren, reteaua de distributie afecteaza o
alta parte de teren.

Regulski 1960 distinge in constitutia orasului sfera fizica si

sfera informatiei. Sf. Fizica cuprinde omul ca individ biologic,
struct fizice de amenajare si fluxurile de aprovizionare cu un
numitor comun spatiul fizic. Sf. Informatiei cuprinde omul
ca individ psiho-social, structurile de informare (sociologica,
economica, institutionala, familiala) si fluxuri de informare. In
ac. Plan nu mai e nici un numitor comun.

3.

Granai sociolog definitia orasului in sens de societate

globala. Conceptul de societate localizata grupare de indivizi,
o comunitate datorita intereselor comune este fixata intr-un
anumit loc. Orasul nu este in concordanta cu nomadismul.
Mobilitatea de azi nu este nomadismul (o mentalitate a
consumului de spatiu fara a produce ceva in schimb)

4.

Beer 1970 este pusa in evidenta starea de interrelationare

intre niste comp ale sistemului care se definesc ca subsisteme.
Populatia, economia, Politica, Socialul, Administratia si etc.
(spatiul fizic). 2 planuri de constituire a org urban superior si
inferior. Superior cuprinde activitati si interese, inferior spatii
si inter-relatii intre spatii. Ex. avem un sistem de spatii
deschiderea de spatiu este de fapt o relatii intre 2 spatii.
Relatie determinata functional (nev de trecere), sau
compozitional estetic. Noi urmarim ca cele 2 motivatii sa se
suprapuna. Activitatile si interesele economice le introduce intrun plan superior.

5.

In afara de ocupare si utilizare exista si al treilea concept afectarea

spatiului. Afectarea negativa in special.

2.
Model
explicativ
comportamentale

7.

Botez Celac este ca o concluzie in sensul obiectivizarii

solutiei de urbanism se refera la sistemul socio-spatial (de
mare complexitate), care se sprijina pe sub-sisteme. Sistemul
socio-economic. Sist-socio-spatial le coroboreaza pe toate
acestea. Observatie : dimensiunea unui sistem socio-spatial
este mai legata de complexitatea structurii sale decat de
masura sa fizica. Orasul ca sistem socio-spatial este cel mai
complex sistem care se poate intalni in teritoriu.

prezentei

spatio-

Prezenta spatio-comportamentala
Pentru fiecare dintre cele 3 categ de nevoi, se constituie in existenta
individului, niste categorii de activitati. O mare parte din activitatea omului
este direct sau indirect productiva, o activitate care se defineste ca
munca. Ea este o activitate care realizeaza ceva vandabil. Munca este
legata de ideea de vanzare. Activitati cu acelasi continut ca produs cu
acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in
afara muncii. (ex. cel care face mobilier, si le vinde munceste; cel care
are hobby sa faca mobilier lucreaza). Produs vandabil cantec, idee,
tablou, etc. Campul muncii are o extindere foarte larga. (ex. munca este
si pentru cel care lucreaza ca profesor produsul vandabil este realizat
in viitor de student/elev). (ex. in occident, in pretul produsului, este
inclusa si scolarizarea).
Se pune in evid faptul ca act direct sau indirect productiva, in unele sit se
realizeaza ca raspuns unor alte activitati. (ex. un actor, pe scena,
munceste; munca lui pe scena nu ar avea rost daca nu ar exista
spectatori, deci sa intampine munca lui; daca activitatea actorului este
munca, cel care este in sala are o activitate socio-participativa (in afara
muncii)). (ex. cel care se duce sa se recreeze in parc desf o activitate
care nu e munca (posibil contemplativa); pt. ca ac activ sa aiba loc
trebuie sa existe indivizi care sa pregateasca activitatea de
contemplatie). Ac activ contemplativa si socio-participativa sunt
consemnate a.i. avem de-a face in ansamblu cu o activitate urbana). Ac.
Activitate se situeaza in raport de reciprocitate cu spatiul urban.
Impreuna constituie prezenta spatio-comportamentala. Este vb de o
coroborare intre un sis de activ si un spatiu. Ca obiectiv permanent al
meseriei: prezenta spatio-comportamentale. Unitatea prez sp-comp are o
evolutie in trecut sau pres o evolutie pt. viitor.

Studiul de partiu partiul este o esentializare a unei dispozitii

intr-o organizare spatiala (fara ferestre, usi) doar marcarea in
sine a alaturarii spatiilor, a relatiilor dintre ele. Distinctia intre
doua spatii poate fi perete, sticla, etc. Partiu asocierea sp.
Segregare sau nesegregare intre spatii. Partiul are nevoie de o
schema organizatorica.
Bauer, Ruppert, Vegener ca model este eronat categoriile
care se afla pe acelasi nivel tre sa aiba aceeasi determinare
semantica.

constituirea

Folosim termenul de raport intre activitate si spatiu luand in consideratie

un sistem de activitati si un sistem de spatii. Sis de act care are loc intrun ansamblu (spatii care sunt legate intr-un anumit fel). Sunt rare
cazurile in care se merge pe o singura activitate. Privind contextul in care
se realizeaza acest raport intre activitate si spatiu, tre sa luam in consid
faptul ca activitatile sunt un raspuns in mod natural la tot felul de nevoi pe
care individul le simte in cadrul existentei sale. Luam in consideratie 3
mari grupe de nevoi: existentiale (orizontala), existenta estetica
pai(verticala), existenta psiho-sociala (diagonala).
Avem de-a face cu un comportament al sistemului de activitati, si un
comp al sis de spatii. Referinta noastra este la spatiu in globalitatea lui.

Cardareli teoretician urbanist 70-80 apare influenta

structuralista. Distinctia intre cele doua planuri modelul
morfologic si cel organizatoric. Definitia in sensul existentei
unui sistem teritorial (spatiu), si unei structuri functionale
(model organizatoric) sunt lucruri importante. Model morfologic
si model organizatoric sau forma orasului si organizare urbana.
Este important ca noi tre sa lucram in planul morfologiei
spatiului, al elem componente exprimate fizic, si pe o alta parte
intr-un plan organizatoric (plan abstract, virtual, care nu are
prezenta concreta in spatiu) decat prin intermediul morfologiei.

6.

privind

Mumford, revolutioneaza ist arh prin impunerea ideii de situare a

obiectului in cadrul istoric bla bla bla, si prin faptul ca obiectul poate sa
sufere evolutie in timp. Din schema rezulta o anumita raportare de
principiu intre activitati: relatii de atractie si distractie. Intre nevoia de
existenta psiho-sociala si cea estetica, exista o relatie de atractie ; intre
nevoia de exist estetica si cea de existenta materiala este o relatie de
distractie. Relatia de distractie nu inseamna o relatie negativa (de
opozitie); poate sa insemne complementaritate. Recreatia poate sa fie un
efort de o alta natura.
Orice activitate poarta pt. persoana/colectivitatea resp un anumit interes.
Interesul nu este neaparat ceva negativ.
Individul de la nastere pana la moarte desfasoara activitati ca o
consecinta a intereselor pe care le are. (ex. in dragoste nici un gest nu
este lipsit de interes). Orasul este in teritoriu locul celui mai complex joc
al intereselor; este un joc al intereselor pentru ocuparea spatiului.
Activitatea este un produs al unui interes.
Nevoile in teritoriu. Punem in discutie nevoile fundamentale ale
individului/colectivitatii. Piramida lui Maslow ne propune o schema :
nevoi 5 categorii :
1. Nevoi fiziologice - primare(ca fiinta a omului: hrana, a se acoperi, a
nu suferi de frig) 85% din noi nevoie categorica;
2. Nevoi de stabilitate, siguranta si ordine 70 % din noi creaza
conditia de existenta (a te simti in siguranta este un lucru de confort)
stabilitatea unui serviciu, fata de un loc conditie esentiala pt. existenta
(soc. Americana mobilitate extrema , societatea se educa dupa
aceasta mentalitate; stabilitatea este neimportanta; Japonia castigi un
grad in plus in functie de cat ai stat mai mult pe postul respectiv;
stabilitate platita).

Clarkson Stewart incearca sa lamureasca raportul intre activitate si

teritoriu. Raportul intre o activitate definita nominal si o suprafata de teren
ocupata de aceasta activitate. Avem o referinta la natura activitatii si la
gradul de ocupare a terenului. Ajungem la conceptul de ocupare ca
raport intre activitate definita nominal si suprafata unui teren. Utilizarea
raport intre: activitate (nominal + cantitativ-calitativ)/S teren. Termenii cu
care discutam: indice de utilizare si coeficient de ocupare: POT si CUT.
Daca activitate de productie este poluatoare tre sa luam in discutie
vecinatatea. Daca aduce prejudicii vecinilor, tre sa plateasca
producatorul.

1.

3. Nevoie de dragoste si apartenenta - 50 %. Nevoia de apartenenta

nu se poate discuta. Sentimentul de apartenenta fata de spatiu, este
esentiala pt. ceea ce se intampla in organizarea spatiului. Noi putem sa
generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce
apartenenta.
4. Nevoia de apreciere 40 %. Unii sunt foarte evident influentati de
notele pe care le iau. Aprecierea proprie este un lucru care face parte din
mentalitatea etnica, de grup, individuala. (ex. in soc americana auto
aprecierea este un factor esential in realizarea confortului propriu; in
europa nu exista o teorie a esecului).
5. Nevoia de auto-depasire 10%. Este o nevoie care rezulta din
interiorul individului; este nevoia pe care se sprijina evolutia unei
societati, dezvoltatea unei societati. Societatea se dezvolta si pe baza
productiei unor bunuri societate a unei bunastari de consum.

2.
3.

O CF care se exercita exclusiv in interiorul sistemului. O

cerinta c, centripeta, ramane in int sist
O CF centripet-centrifuga sau de achizitie care e in afara
sistemului care aduce in sistem din afara una sau mai multe
elemente
CF centrifuga care ramane in afara sistemului, nu aduce
nimic sistemului. Sist respectiv sufera si merge spre distrugere.

Observatie: cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre

cantitate si calitate. Intre Cant si Cal, este un raport de determinare. Nu
putem discuta doar de calitate, fara cantitate. Cantitatea prin acumulare
duce la un salt calitativ in sens pozitiv sau negativ.
CF centrifuga, care zboara in afara va construi un alt sistem S1 sau S2,
care poate sa implice sistemul initial S0.

De la nevoi pana la activitate exista un anumit drum. Nevoia pt. a ajunge

activitate trebuie sa fie un mobil uman. Nevoia este resimtita de individ.
Pt. ca ac. Nevoie sa-si gaseasca raspunsul intr-o activitate, ea trebuie
sa-si gaseasca raspunsul intr-o decizie. (ex. am muncit mult, simt nevoia
de odihna, la un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare). In baza
mobilului se va exercita o activitate. Mobilul uman determina activitatea
umana. Activitatea determina spatiul corespunzator.

Centre de oras (ex. Botosani) oras de tip rarefiat specific zonei extracarpatica, zona centrala este construita foarte interesant. Densitate de
ocupare relativ mica. Aportul de substanta necesara, obiecte de arh
necesare, se realizeaza prin ocuparea locurilor libere (prin cresterea
densitatii). CF se exercita in int sistemului si cantitativ si calitativ. Calitativ
datorita cresterii cantitative.
Targu Mures centru constituit treptat in lungul unei esplanade (initial
targul), se complecteaza pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale,
sau prin inlocuirea unora foarte slabe. La un mom dat CF nu mai e
posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. Atunci pe un front se face o
alveola in care apare magazin universal, centru comercial, etc. CF
centripet-centrifuga iese in exterior si se intoarce cu un aport de
substanta (o extindere de sistem)

Mobilul uman
Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri:
A mobiluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc, care
evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza activitati din
sis rezidential
B mobiluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu
in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt
C mobiluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc, dar au
sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot fi si ele
complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni,
tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am facut inainte)

Pitesti se discuta de demolarea in zona centrala a Pitestiului. Se

pastreaza casa Maresal Antonescu si vechea biserica din timpul lui ST
cel mare. Intre locurile unde erau ac 2 constructii se realizeaza acest
centru, care ulterior a generat o interventie in extindere in spatiu urban. O
refacere a ideii de centru dar in fond e vb de o constructie noua atat in
planul cantitatii si in pl calitatii.

Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efectiv. Mobilurile se

grupeaza formand forta urbana. Incadrul terit urban, avem de-a face cu o
multitudine de forte urbane. Unele sunt pozitive. In ac. Conditii fortele
urbane se manifesta ca deterministe in organizarea spatiului in sensul ca
prin decizie (programa sau actiune naturala), aceste forte urbane
configureaza spatiul intr-un anumit fel) => interesul de a promova fortele
urbane pozitive, si de a anihila fortele urbane negative.

CF a aparut in interiorul sistemului respectiv. Chiar si la Pitesiti: centrul

existent nu mai putea face fatza.
Concluzie:
Cerinta
functionala
Modificare

3.
Avem succesiunea: mobil cerinta functionala functie activitate
spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in
care mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea
ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru
staruieste asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala
(ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta
functionala.

TIP

Pastrare

CF devine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respectiv.

Exista succesiune de la nevoie (intentie). Atunci cand ajung sa am
probleme de org spatiului, in aceasta abordare moderna trebuie sa trec
prin acesti pasi.
Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes.
Fata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de
spatiu se realizeaza un interes arh-urb. Examinarea interesului care cere
o solutionare, care e maxim in mom constituirii mobilului, se diminueaza
spre spatializare, in timp ce interesul arh-urb este minim la niv mobilului
si e maxim la nivelul spatializarii. Constiinta procesului de interferare.

Reductie:
scaderea
distrugerea
Amplificare:
distrugerea
cresterea

Centripeta

Centripetcentrifuga

Centrifuga

Scaderea poate sa insemne reducerea sist (suntem in nevoia de

economie) ex. Norvegia nu constati varfuri de arh, constati insa o arh
de o calitate si un confort ireprosabil. Pavajul este perfect. Pietrele de
bordura la fel. Capacele de canal etc. Nimic nu este exceptional,
extravagant, dar totul este perfect facut. Undeva intr-un alt oras se
pastreaza un mic fragment din orasul vechi, case primitive dar interesant
facute. Se intelegea economia acerba care si-a impus-o la un moment
dat. Bogatia este bazata pe economie si concurenta.
Economia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului
respectiv. O localitate imprastiata, care inseamna un consum de teritoriu,
trebuie sa se preocupe de reducerea teritoriului. Restragerea vetrei
satului inseamna o reducere a sist.
Reductia poate sa insemne si distrugerea: stingerea naturala poate sa se
realizeze si ca stingere intentionata. Reducerea perimetrului unei loc se
poate practica prin decizia consiliului local. Se decide introd apei,
gazului, canalului numai pe o anumita lungime a unei strazi efectul unui
spirit de economie. Treptat, alte locuinte care raman in afara, cu timpul,
vor disparea.
In Rom socialista s-a discutat f. mult reducerea vetrei, sau distrugerea.
S-au demolat cateva sate, acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.

Interes-mobil-activitate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept

categorii urb fundamentale. Cerinta functionala va impune functia, functia
va genera o anumita organizare spatiului care spatiu va impune o
anumita activitate.
CF este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intrun anumit moment. CF apare in interiorul sistemului. (ex. tre sa rezolvam
problemele legate de un anumit sistem, si acele probleme sa fie niste
probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respectiv.
Mobilul se afla in afara sistemului. Avem un cartier, in apropierea lui se
produce o interventie urbana, aceasta int nu se construieste prin nimic in
int cartierului, dar ac interv se exprima prin ceva si in interiorul unui
cartier, nu se poate sa aiba influenta). Mobilul poate fi in interiorul sau in
ext unui sistem. CF este intotdeauna in interiorul sistemului.
CF poate sa fie de 3 feluri. :

Intre sistem si sitemul global exista o stare de relationare. Se intampla

ceva in sistemul interior si ceva in cel global si vice-versa.
Concluzie 2: intelegerea logico-matematica a conceptului de functie.
Prin obisnuinta abordarii functionaliste si in anii 60 si 70, functia avea un
inteles organicist. Structuralismul in anii 50 se sprijina la inceput pe

abordarea bio-fiziologica. Structuralismul aduce si matematica in sprijinul

abordarii stiintifice. Matematica a intrat in metodologiile abordarilor
stiintifice, a intrat in abordarea spatiului. Interesul organicist al functiei se
traduce prin: este functional tot ceea ce mentine starea sistemului. O
schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. Pentru un sistem
in teritoriu poate sa fie functional si cresterea lui si reducerea lui. Functia
poate sa se exercite si in sens pozitiv si in cel negativ.

Planul spatio-functional noi nu-l putem percepe in mod direct, il

detasam in masura in care ca profesionisti suntem interesati de
intelegerea lucrurilor. Acest plan este perceput numai prin int planului
spatio-perceptiv.
Vorbim de morfologie urbana, adica despre componente ale sistemului
(orasul) in fiecare din cele 2 planuri.
Planul elementelor de viata urbana in int caruia distingem 2 categ de
elemente componente:
1. Elementele determinate functional functia e ce-a de-atreia
categ fundamentala pe langa activitate si spatiu; elementele
direct-productive, indirect-prod, si circulatii care inseamna
miscarea in cadrul spatiului urban. Sunt elemente, pt. ca
pastram explicatia de principiu de la teoria sistemului:
elemente ale sistemului. Ele sunt de fapt activitati. Apar intre
ele relatii in sistemul de activitati, intre activitati.
2. Elemente determinante functional-ambiental elemente
temporale
(legate
de
timp/moment),
praxiologice
(cunoastere/experienta), psiho-sociale; intre ele se nasc relatii
de context. In fiecare din ac subcategorii exista relatii, apoi
exista relatii intre elementele determinante si cele determinate.
Activitatile sunt definite functional, dar si functional-ambiental.
In sis de activitati, o activ se poate desfasura in functie de context, timp,
cunoasterea de catre comunitate a experientei anterioare.
In planul vietii urbane avem de-a face cu un sistem de componente si in
consecinta cu o structura functionala-spatiala, deci cu o structura spatiofunctionala.

Enfunctie functia pozitiva

Disfunctie functia negativa
Aparitia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In
urbanism se mentin ambele abordari ale functiei. In conditia in care avem
de-a face cu psiho-sociologia, atunci tre sa ne referim la o intelegere
organicista a functiei.
Concluzie 3. Interesul de activitate si cel de functie. Exista o diferenta de
intelegere (ex. ciocanul este o unealta, are functia de a exercita un soc
asupra unui material; cu ciocanul bat un cui, - activitati f diferite
exercitarea unei functii). De aici vor rezulta niste concluzii legate de
multi-functionalitate o asociere de functii, nu inseamna o asezare
alaturata a unor functii- activitati generate in contextul aceleiasi functii.
Multi-functionalitatea se pune in valoare in momentul cand functiile se
intersecteaza (ex. un hol care leaga mai multe functiuni, un sp. Comun
scenic)
Concluza 4. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul.
Echipament nu este amenajarea tehnico-edilitara. Darwin
demonstreaza ca organul aparut poarta o noua functie. Functia urbana
ca unitate. Activitatea urbana cere un spatiu urban adecvat, potrivit. Sp.
Urban impune institutia. Institutia organizeaza activitatea. Avem o
alcatuire tri-polara sistemica pe care o intelegem ca echipament teritorial
constituit din 3 subsisteme in care activitatea si spatiul urban se definesc
ca dotare. Echipament implica doar casa, spatiul .
Institutia (in Europa toata practica profesionala este specializata, bine
institutionalizata si organizata). Arhitectii se specializeaza.

In planul cadrului urban pornim de la acelasi activitati:

1. Elementele determinate functional pe linia activitatilor,
pornim de la subcategoria structurii spatio-functionale, deci:
volume construite, spatii amenajate, plantate
2. Elemente determinante functional compozitional ele
sunt determinate in baza unor principii de natura functionala
dar si compozitionala efecte de plastica urbana si de
comportament. (Orice sistem se evidentiaza printr-un
comportament). Comportament inseamna felul in care isi
pastreaza configuratia in decursul timpului.
3. Elemente determinante compozitional-formal . Ele au rolul
de a influenta comportamentele si avem elemente determinate
compozitional-formal care sunt perceptiv-afective (proprietati
perc-afec), spatio-temporale (situatii spat-temp), estetice
(mijloace estetice).
Exista relatii intre elemente, intre felurile de comportamente (ex.
deteriorarea unei cladiri implica diminuarea efectului de plastica urbana ),
mijloacele estetice (ex. scara, proportia) in cadrul unui spatiu, poate sa
fie influentata de situatia spatio-temporala (ex. intr-un anumit mom al
zilei, anului, ceata reduce vizibilitatea, raman elemente dintr-un prim plan
termeni de comporatie pt. proportie dispar, impresia este alta). Exista
relatiile de la o subcategorie la alta subcateg in sensul de configuratie .
Configuratia rezulta la nivelul elementelor determinate functional
(elemente definite fizic).
Pentru a pune in evidenta un cadru monumental, ma pot servi de efectul
de perspectiva element de plastica urbana tre sa folosesc mijloace
de un anumit fel (dominanta, efecte de distanta).

Concluzia 5. Functie functionalitate functionare . Functionalitateao calitate caracteristica unui spatiu, functionarea exercitarea acestei
calitati. Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar
functionarea este la nivelul faptului efectiv.
Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi
administrative cultural politice. Functionalitatea corecta poate sa
insemne o functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect,
se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o
intrare dosnica). Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea
este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi
foarte bun). Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte
de a face efectiv un obiectiv.
4.
Studiul urban se poate organiza in:
Planul organizatoric legat de populatie avem de-a face cu
manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati
urbane localizate productie materiala, spirituala, manifestari politice,
initiative, manifestari diferite comportamental)
Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele
implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana principii
culturale, teorie urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac
consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista
finita.

Structura spatio-configurativa
Structura urbana definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in
sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii
spatio-functionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2
substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2
substructuri nu exista izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul
structurii urbane

Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care
inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu
determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica,
materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie.
Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc
comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii,
despre 2 sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai
amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul
spatiilor urbane drept cadru urban.

Concluzia 1: Activitatile umane, urbane mobilizeaza spatii adecvate,

adaptate prin folosirea lor constienta si regulata.
Concluzia 2: Structura spatiala spatio configurativa raspunde unui
ansamblu de nevoi transpus in spatiu prin intermediul structurii
functionale ca manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu de
perceptii ca manifestare directa.
Concluzia 3: Se evidentiaza natura subiectiv-obiectiva a structurii spatioconfigurative spre deosebire de natura obiectiva a structurii spatiofunctionale

Planuri de manifestare ale organismului urban

Aceste subsisteme se inter-relationeaza impunand valori, bunuri, atitudini
si imagini. Imaginea urbana este o expresie de chintesenta a ceea ce
inseamna organismul urban. Modul de viata urban este de fapt o
componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de: organizarea
sociala economica, resurse , tehnologie, stiinta si arta. Ansamblul
activitatilor urbane (la niv vietii urbane) se defineste planul spatiofunctional. In sistemul sitului, in ansamblul cadrului urban, se defineste
planul spatio-perceptiv.

Natura obiectiv-subiectiva, rezulta din determinarea structurii spatiofunctionale.

3 sfere mari de nevoi: nevoi de existenta, nevoi sociale, nevoi esteticoetice. Aceste sfere de nevoi genereaza nevoia de ambient. Ansamblul
acestor nevoi genereaza nevoia de ambient.

Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatioconfigurative. Nu are o componenta subiectiva
Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea
individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva)
Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la
spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre
sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.

In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu realizat. Referintele

sunt schimbate astazi: ex. pt. comert, activitate procesul =vanzare
pot sa ma refer la spatiu pt. vanzare, sau pt. depozitare. Pot sa ma refer
la cati bani s-au facut in anii respectivi. Pe noi ne intereseaza raportarea
la spatiu. Se realizeaza atatea obiecte pe zi pe mp/hectar referinta se
poate face la spatiu integral activitati cu caracter industrial. In alte sit,
referinta se face la unitate de spatiu necesar pt. desf activ resp
caracateristice. Ex. scoala cu 12 Sali de clasa + laboratoare, cancelarie
etc.

Ordonarea elementelor de viata urbana

Structura priveste un sistem, o anumita structura corespunde unui
anumit sistem. Inseamna prin relatiile pe care le cuprinde, o ordonare a
elementelor, componentelor sistemului respectiv.
Sisteme inchise ordinea este f categorica, rigida. Sisteme deschise
foarte deschise ordinea nu este atat de rigida, dar nu poate sa existe
un sistem fara o minima ordine a elementelor sale. Un sistem inseamna
un principiu, o regula, o lege. O minima regula inseamna o minima
ordine.
Morfologie urbana toate componentele sistemului in cele 2 planuri. Un
gest pe care-l face individul in cadrul spatiului urban este o componenta
a sistemului organismului urban. Deci este un element morfologic. (ex. o
prevedere de lege este o component , este un element de morfologie
urbana).

Unitatea de referinta isi gaseste o reprezentare. Ex. comertul inainte

metru liniar de tejghea ; acum referinta se face la suprafata de
vanzare. Unitatea de referinta e generata de un nr. de mp suprafata de
vanzare. Precizarea unitatilor se face intr-un plan.
Utilizez semnul conventional la dimensiuni diferite pt. a pune in
evidenta natura activitatii ( a tipului de comert) si dimensiunea. Masura in
care aceasta reprezentare dincolode informatia privind natura,
dimensiunea si asezarea activitatii cuprinde si informatii de relationare
dimensionala a spatiului ajungem si la pozitionare de fapt ajungem la
o interpretare topologica a texturii respective, atunci cand amplasarea
componentelor se evidentiaza in raport cu topografia spatiului (nu numai
reprez de limite, ci si a unor componente ale spatiului).
Ex. o piata supusa unui proces de reamenajare, trebuie sa stim ce
importanta are piata respectiva pt. altii, unde se aduna, de ce se leaga
oamenii (terase, fantani), etc. Deci acest plan topologic este o
interpretare completa de structura spatio-functionala a organismului
urban respectiv.

Structura spatio functionala ordinea in cadrul structurii urbane.

Ordonarea elementelor de viata urbana aceste elemente sunt situate in
spatiu o situare in principiu, faptul ca am de-a face spre ex. cele 5-6-7
elemente de viata urbana aflate eventual intr-o insiruire sau ansamblu
adunat (un principiu de asezare a lor). Nu am in discutie pt. inceput o
topologie exacta. Vorbim de asezarea unor componente de sistem
avem de-a face cu o abordare topologica. Insiruirea inseamna un
principiu de esenta, dar pt. a le comenta dpdv topologic, tre sa pun in
evidenta masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu
/echidistant/intr-un spatiu clar delimitat/daca intr-o anumita parte a
spatiului sau altfel. De la principiu la pozitia exacta a elementelor. In
momentul in care pun in discutie aceste aspecte, se pune in discutie :
textura sistemului in teritoriu.
Textura este data de relatiile intre componente. Alcatuire a unui material.
1. Texturi simple. Foarte rare, planimetrice texturi realizate pe
un singur nivel.
2. Texturi complexe se realizeaza pe mai multe niveluri
suprapuse, generand o ocupare a spatiului.
Texturile sunt si mai complexe, at cand avem de-a face cu niveluir apart
unui anumit tip de elemente,combinat cu nivelui apartinand unui alt/altor
tip/tipuri de elemente. Prin tip de elemente intelegand atat natura
elementelor cat si gradul de interes al elementului respectiv.

Dpdv al desenului, al texturii, al retelei de structura ea poate lua un

desen sau altul. Acest desen al retelei nu este intamplator este vb de
pozitia pe care in spatiu o are o relatie sau o alta.
Analiza morfologica poate fi facuta de ex. pe o fotografie ea trebuie sa
ajunga la unele reprezentari conventionale, astfel incat reteaua ca
localizare a unor relatii, este doar un desen imaginat de noi. Ex. intr-o
piata se pot materializa relatii prin desenul pavajului. Ex. la Sibiu org.
centrului pietei mari un mare oval cu niste lampadare o materializare
a unei relatii. (sistemul este o totalitate de relatii).
Ajungand la desenul de retea este un desen imaginar. 3 tipuri de
sistem: ciclic, retimorfic (ortogonal), sistemul dendro-morfic (retea,
copac) se pun in evidenta sistemele de tip complex. Prin ac. Mod de
reprezentare se evidentiaza existenta nivelurilor suprapuse ale
sistemului. Texturile complexe sunt texturi ierarhizate (planurile difera si
dpdv al cantitatii componentelor). Reteaua si alcatuirea de sistem este
mai potrivita.
Functionalismul organiza sistemul structura urbana intr-un sistem de
organizare foarte bine ierarhizat.

Ex.: o textura care priveste subsistemul de elemente de viata cu caracter

formativ (activitati cu caracter educativ-formativ, activitati de invatamant).
Pot sa pun in discutie o textura simpla, care inseamna referirea la
dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara toate
sunt de acelasi nivel al importantei deci e o textura simpla
Ex2: intregul subsistem al componentelor cu caracter formativ avem
de-a face cu niveluri diferite ale comp de aceeasi natura (inv. Prescolar,
primar, gimnazial, liceal, special, universitar, postuniversitar) toate
aceste niveluri inseamna spatii, constructii, amenajari, dar in mom in care
discutam planul organizatoric rezulta o textura complexa.
Ex3: nu avem de-a face numai cu aceste componente (cu caracter
formativ) deci tot ce e intr-un oras complexitate foarte mare.

5. incomplet
Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un
centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial.
Referitor la A si B exista influente concurente determinate ca radiatii in
terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare
criteriala. Putem avea niste curbe definite raze teoretice de influenta.
Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este
pur teoretica, ci este la fata locului. Distanta de parcurs nu este pe raza,
ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la
centrul respectiv (in f de traseul parcurs, de mijlocul de transport). Se
obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care
se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare criteriala. Aceste puncte
unite intre ele genereaza o cumpana de interese.
In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia
va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera
aceleasi servicii.
Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de
cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a
punctului C. Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta
rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest
instrument al influentelor concurente, intra in determinarea proiectului de
afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de
impact (promotionale) nu fac parte din categoria studiilor a
documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari
au la baza studii pregatitoare .
Gotlund rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost
gandit in plan)
Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia
existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o
dezvoltare) centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B
poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru .
ex. (piata lahovari gemeni).

Textura - pozitionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele, fapt

pt. care textura se si analizeaza la un anumit moment sub numele de
retea. Analiza de retea.
Reteaua termen intrat in dom stiintific al urb legat de structura
evitat de cei care credeau ca termenul de structura trebuie inlocuit.
Orasul-retea informatica impune aceasta caracteristica. Un plan nu mai
apare nici o componenta caracteristica configurativa. Sunt planuri
constituite pe vectoare, pe zone de influenta, pe directii. Este un plan
care s-ar asemana cu planul unui aparat electronic.
Ordonarea in planul struct spatio-functionale (al ordonarii texturilor), al
ordonarii in retea reprez in retea este o repr a texturilor ordonate.
Unitatea de folosinta unitate de activitate spatiu reprezentat
principial in niste planuri avem de asezat niste activitati in plan
operatie care se poate face prin impartirea in parti pt. fiecare parte
implicandu-se acea activitate. Nu putem fi exacti cu determinarea
cantitativa.
Ex. Alegem o reprezentare care inseamna pt. ceea ce vom consemna o
unitate de functionalitate privind activitatea X. Desfasurarea activitatii in
anumiti parametri. Fiecare activitate este masurata prin effort, prin sup de
spatiu necesar, sau prin produs realizat fizic sau in bani.

Ex. centrul orasului se dezvolta cu noi nuclee, daca undeva la

o distanta pe un traseu exista un nucleu, prin dezvoltarea unor centre de
cartier putem ajunge la situatia in care zona centrala a bucurestiului sa
se dezvolte pana in de ex. titan.
Putem sa vorbim de amplasamente potrivite pentru nuclee de
dezvoltare strategice. Nu putem vorbi de zone centrale. Exista o zona
centrala unica, determinata de centrul orasului si este definit in functie de
niste repere de functionalitate unice.
Cotlund centralitatea
O concentrare de componente genereaza un centru mai mic
sau mai mare. Orice centru genereaza o influenta in teitoriu. Ac influenta
in teritoriu se definiste in functie de o limita de influenta
Centralitate ne referim la modul in care se realizeaza in
teritoriu aceasta regula. Ne putem referi la niste reguli in raport cu un
singur centru sau un complex de legi/reguli care se refera la un sis de
centre in cadrul teritoriului (+ierarhizarea lor). Gotlund asadar, vrea sa
puna in evidenta modalitatea prin care in ce masura un centru are si
valoare de serviciu, in afara cartierului respectiv. (ex. in ce masura
centrul cartierului titan influenteaza zonele adiacente si afecteaza zona
centrala. Atunci cand suficient de multi indivizi vor fi interesati sa mearga
in centru la titan pt. a beneficia de niste servicii). Gotlund stabileste ca ac
formula produsul dintre suma populatiei ocupata in servicii *100/totalul
populatiei centrului respectiv depaseste valoarea 3,4 (nu mai sta in
picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare). Serviciile dpdv
cantitativ depasesc nevoile locale (ex. NY oras dominat de servicii)
serviciile respective nu sunt numai pt. new york, ci pt. o populatie mult
mai ampla.
Aici apare abordarea in retele. Dezvoltarea in retea in terit
genereaza niste centre urbane a caror rost si functie depaseste zona
respectiva.
Chriss Taller propune o alta formula. Coeficientul de
determinare = Pop ocup in activitati comerciale Pop totala a orasului*
(pop comerciala a regiunii/pop tala a regiunii resp).
In principiu tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin
intinderea zonei de influenta (determinare cantitativa) si pe o alta parte
prin complexitatea ofertei (determinare calitativa).

Dendrograma intr-un sistem cu mai multe elemente, se

evidentiaza ca elementul 2 si 3 sunt similare in raport cu un anumit
criteriu se ilustreaza starea de similaritate in interiorul sistemului
respectiv. Exista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate
componentele, iar acea caracteristica face ca elementele sa stea unite
intr-un sistem. Dendrograma evidentiaza in cadrul sistemului relatiile de
la particularitate la generalitate se poate pune intr-o matrice in care se
evidentiaza numarul si tipul de relatii care se descopera intre unele sau
altele din elementele sis respectiv.

7.
Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a
teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un
spatiu necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar
un spatiu de rezerva.
Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de
interes si al acestor arii de influenta
In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru
isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem aria in int caruia se
desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv.
Centru de interes centru in care se grupeaza mai multe
interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de
interes. In matematica centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea
teoriei rezulta 4 concluzii principii generale pentru organizarea spatiala
intr-un teritoriu:
Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de
actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important
cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.
Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus
in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte
raporturi. Ex. (91-92-93 96-97 s-a produs un fenomen f.
caracteristic in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic,
cultural) se parea ca Timisoara nu mai este un oras in Romania, pt. ca
referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a
Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas un oras in Romania. Chiar daca in
Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).

6.
Componente in cadrul teritoriului
Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun
in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati
care sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp
comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba
complet mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii
prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes
pt. functionalitate. De aici necesitatea teoriei .
Criterii de clasificare dimensiunea in complexul careia
constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza.
Nu pot sa realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o
clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste
repere de referinta. Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor,
deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare
criteriu. Pot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare cu o
caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la
natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref la risc. Altele care sa se refere
la certitudine.
Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate
intre componentele sistemului respectiv.
Finalitatea poate fi:
a. structurala. Ea este structurala cand se refera la felul si
numarul proprietatilor. Atunci cand se refera la
intensitatea proprietatilor comune. Ambele posibilitati
(ipostaze) ale acestei similaritati structurale sunt posibil
de evaluat in spatiul metric sau in spatiul topologic , deci
acea evaluare in cadrul teritoriului, atunci cand in ac
teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de
niste repere.
b. Functionala. Similitudinea functionala este generata
dupa covarianta componentelor respective. Dupa cum
aceste comp joaca influentate unele de celalalte.
In evaluarea similaritatii intervine gradul de similaritate
definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al
doilea rand prin evaluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui
sistem putem distinge 3 componente care sunt caracterizate prin 3
dimensiuni aceleasi. Putem sa gasim alte 3-4-5 componente care se
caract doar prin 2 dimensiuni comune. Spunem ca primele 3 sunt dpdv al
similaritatii de grad superior fata de celelalte. Ele sunt similare in raport
cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a evidentia
starea de similaritate (ex. sistemul de activitati pt. a ajunge la concluzia
cum le grupam? )

Concluzia 3: Dezvoltarea in teritoriu este functie de distanta

fata de nod. Intelegerea relativa a spatiului distanta de nod este alta in
functie de modul de transport. Principiul accesibilitatii locului. Romania
are o retea f. imp de cale ferata. Lipsa unei cai ferate intre Transilvania si
Moldova aduce un prejudiciu dezvoltarii economice in Moldova. Moldova
este cumva in urma dezvoltarii celorlalte zone de tara.
Concluzia 4: coroborarea 1,2,3. Potentialul de dezv a unei
zone in lungul unei axe este in functie de intensitatea interactiunilor dintre
cele doua puncte. Ex. 2 centre noduri exista o atractie intre ele, ele
sunt egale atata timp atractia este reciproca. Dezv terit inconjurator va fi
echilibrata, asemanatoare. In cazul in care intre cele 2 noduri nu exista o
stare de omogenitate, influenta va fi de partea centrului mai important
fata de cel mai mic. Dezvoltarea in terit va fi mai imp in jurul centrului mai
imp si mai mica in jurul centrului mic. Atata timp cat intre cele 2 centre nu
exista o relatie, cele 2 centre vor manifesta influente in zone concentrice.
In momentul in care, intre cele 2 centre apar interese comune, acest
lucru va duce la dezvoltare in terit in lungul axei pe care se exercita
interesele resp.
Pt. ac principii, exista o experienta concreta in constructia
urbana. Incepand cu exp Londrei, prim oras, in constructia urban
europeana in jurul caruia au aparut orase noi. La londra exista experienta
orasului gradina , a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a
marii metropole, preiau aceasta experienta. Exp de acolo nu putem
spune ca se desfasoara pe baza acestor principii. Aceste principii sunt
demonstrate acolo.Apare raportul de subordonare intre orasul mare si cel
mic, ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului
mic apare o influenta (poate sa furnizeze forta de munca sezoniera
pentru marele oras).
La Londra, impedimentul de a se crea niste extinderi haotice a
orasului in zona, si in urma ac sit , pt. stapanirea acestei situatii (vezi
Bucuresti). Apare conceptul de Green Belt sau Yellow Belt
rezervarea unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras, in care
constructia sa fie subordonata unor aspecte foarte stricte, neacceptand
decat cladiri necesare pentru functionarea zonei cladiri recreative,
sportive, sau pt. functionarea agriculturii. Deci apare interdictia unor
constructii normale (rezidentiale, industriale, de depozite).
Decizia
Se ia pe baza analizei datelor.

Drumul de la date la decizie inseamna a parcurge 5 etape:

1. Adunarea datelor in stare bruta

2.
3.

4.
5.

si care nu pot sa stea impreuna). Tot ceea ce poate sa

serveasca unei activitati datorita sprijinului altei activitati (act.
Neutre unele fata de altele, nu sunt neglijate, pt. ca pot sa faca
diferentieri)

Pregatirea datelor faptele brute devin fapte stiintifice,

comentate, categorisite
Prelucrarea conform obiectivelor desi exista un
model de procedura, in fiecare caz, prelucrarea dezvolta
mai mult sau mai putin un instrument sau altul de lucru, in
functie de obiectivul pe care-l avem. Exista posibilitatea
sa acordam mai multa atentia anumitor date, asa cum au
rezultat de prelucrarea lor stiintifica si exista alta situatie
in care sa acordam atentie altui grup de date. Ex. am un
teritoriu, si ma intereseaza zona centrului istoric
respectiv , dar si problema persoanelor defavorizate.
Aceasta nu inseamna o abordare exclusiv-partiala. Tre sa
avem in vedere o incadrare globala a problemei dar din
care extrag numai o selectie de date de folosit.
Pregatirea rezultatelor a pune rezultatele intr-o situatie
a.i. sa fie intelese
Comunicarea rezultatului

8.
CARACTER != PARTICULARITATE
Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un
amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2
zone pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite.
Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective.
Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter
trasaturi generale
Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie
se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se
manifesta caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza.
Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se
foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond
termenul de teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare,
de valabilitate a unei formule.

Prelucrari generale
1. Descrierea si analiza situatiei existente
2. Generarea unor solutii posibile
3. Analiza de impact si consecinte
4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o
analiza in variante

AMC poate fi aplicata de noi si in cazuri in care nu ne referim la un

teritoriu (gasirea caracterului unui teritoriu, avand o situatie existena), ci
si atunci cand avem de-a face cu sistematizarea unui sistme de notiuni.
AMC este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici
(descriptori). Pt. a garanta reusita unei AMC, acuratetea studiului este
bazata inca de la inceput pe alegerea descriptorilor . Este vb de puterea
de discriminarea a descriptorului, sa pot ordona, sa clasific. Intr-o analiza
multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.

Studiul de impact studiu al consecintelor. Aparitia unui

factor perturbator intr-un sistem o modificare mica care nu schimba
caracterul sistemului. Introduc in sistem , un element (o activitate,
cladire), se pune problema ce consecinte va avea acel element asupra
teritoriului. In cadrul PUDurilor si PUZurilor, tre sa se faca studiu de
impact poate sa ajunga studiu de sine statator. (ex. o cladire inalta are
influenta serioasa asupra curentilor de aer, umbra inconvenient,
energie mare si apa, spatii de parcare, volumetrie, prezenta favorabila
sau defavorabila)

Avem de-a face cu un studiu comparativ, o analiza a unei multimi de

componente in raport cu o multime de criterii (descriptori) 3 posibilitati:
1. O multime de componente si o multime de descriptori identici
in care luam in consideratie schimbarea relatiilor, schimbarea
de timp (in timpi diferiti). De ex. iluminarea fatadelor unui
spatiu, in raport cu niste criterii care ilumineaza in mod diferit in
timpi diferiti ai zilei
2. O multime de componente identice si o multime de descriptori
care se modifica analiza aceluiasi sistem in vederi diferite.
Suntem mai multi care analizam acelasi lucru, fiecare din noi
alegandu-ne descriptorii a.i. analizele se deosebesc intre ele
3. O multime de componente care se schimba deci multimi de
comp si o multime de descriptori care se pastreaza. E situatia
unei analize , in care sisteme diferite sunt analizate din ac pdv.
Ex. spatiul inchis-piete urbane inchise alegem o serie de
piete urbane inchise si le analizam pe baza aceluiasi set de
descriptori

Prelucrari specifice de domeniu

In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii:
1. Spatiu
2. Timp
3. Sectoare (domenii- grupe de activitati)
Abordarea datelor este cumva 3d, datele se analizeaza in raport cu
spatiul, timpul, sectorul. Analiza este de factura transversala (e o analiza
de structura) si longitudinala (fiind o analiza de dinamica, de evolutie in
timp).
Analiza datelor este cel mai simplu de realizat prin utilizarea MATRICEI
Fie ca aceasta analiza se realizeaza pe directia spatiu-sectoare, fie pe
dir timp-sectoare, fie pe dir spatiu-timp, (directie- legatura , relatie),
consecinta acestei relatii apare in caseta matricei fie sub forma de
specificare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract.

AMC in esenta se desfasoara urmarind aceleasi 7 etape.

1. Listarea criteriilor (descriptorilor) o operatie de
documentare, de sinteza a experientei si de dezbatere (AMC e
un studiu de colectiv, momente in care decizia se ia pe baza
unei dezbateri). Tre sa selectam niste criterii listarea lor. Din
lista de criterii se retin doar unele, si apoi statistica.
2. Analiza criteriilor a analiza fiecare dintre criterii, prin ce se
caracterizeaza el, care e puterea lui de discriminare, care sunt
posibilitatile de compartimentare, care este valoarea lui, fiecare
din cadrul colectivului analizand 2-3 criterii. Apoi listarea
criteriilor
3. Evaluarea de criterii. Tre sa ajungem la o concluzie care din
criterii este cel mai important, care este cel mai putin imp si
cum se situeaza celelalte fata de cele 2 extreme. Putem face o
simpla scara ordinala, sau putem face o scara ordinara f.
precisa, dam valoare criteriilor. In interiorul criteriului putem sal compartimentam in functie de intensitatea lui si sa spunem ca
un criteriu care are 1 punct sau de juma de punct. Evaluarea
criteriului este in raport cu valoarea de principiu, in raport cu
definirea obiectivului. Un criteriu, desi are nota 10 el nu este
realizat decat partial
4. Analiza de criteriu in teritoriu. Fiecare din criterii se
cerceteaza in teren, se consemneaza intensitatea criteriului
intr-un loc sau altul. Fie ca aceste locuri se det in raport cu
locuri pe baza dezbaterii, fie ca el se evalueaza automat, prin
impartirea teritoriului in locuri egale, omogene ca dispunere.
(ex. trasez un caroiaj criteriul se analizeaza la intersectiile
caroiajului, sau pe terenul carourilor

Probleme concrete in care intervine decizia:

1. Zonificarea
2. Amplasarea
3. Constituirea retelelor de echipamente
4. Distributia in teritoriu
5. Definirea fluxurilor
6. Alocarea echipamentelor
7. Difuzia
Ex. la aparitia Dialog studiul de amplasare a elementelor de retea.
Problema cea mai importanta, o aplicare teoretica privind distributia in
teritoriu este zonificarea
Principiul zonificarii a aparut din antichitate, in fond exista un teritoriu in
care se amplasau elemente de for, apoi alte zone unde se amplasau
locuinte, locuintele nobilimii intr-o zona, locuintele celeilalte clase sociale
in alt teritoriu. Principiul zonificarii: Leonardo da Vinci, Vitruviu.
Apare foarte clar in Cartha de la Atena, unde: impartirea teritoriului in 3
zone : locuinte, munca, recreatie, legate intre ele prin circulatii, era
modelul esential al oricarei organizari in teritoriu. Daca principiul
zonificarii a fost un principiu valabil, progresiv, pt. clarificarea, asanarea
orasului haotic, el a devenit dupa WW2, punctul de sprijin si nastere a
uniformitatii. Congrese ulterioare (CIAM-uri) incep sa puna in discutie
acest principiu, si treptat treptat avem un nou concept al zonificarii:
- Daca zonficarea in conceptia veche milita pentru segregare
functionala, actualmente princ Z mizeaza pe cooperare
functionala, (nu neglijeaza acele activitati care se incomodeaza

5.

6.

7.

Situatia in care configuratia geo-topografica a structurii. E vorba

de o localitate care se desf in lungul unei ape, deci grosul de centralitate
s-a constituit prin acumulari de centralitate in dreptul unor vai. Au aparut
apoi o serie de traversari , accese patrunderea in adancimea masei
construite. Ce fel de centralitate este aceea in care apar centre la limita
localitatii fara un continuum? Daca zonele resp au un anumit caracter
este logic ca in ele sa apara elemente de centralitate.
Centralitatea se evidentiaza prin densitate de ocupare a
teritoriului, fie ca aceasta se exprima la suprafete ocupate de o anumita
activitate, fie ca se refera la un anumit nr. de indivizi, fie ca se refera la
concentrari de autovehicule. Ocuparea teritoriului in urbanism este
exprimabila prin densitatea de ocupare in cadrul teritoriului.

Transpunerea in plan a limitelor de criteriu. Pt. fiecare din

criteriile resp, avem un interval de valabilitate avem un
obiectiv definirea Centrului Comercial, din studiile facute, noi
stim ca pentru ca el sa fie un centru comercial, el trebuie sa se
evidentieze intre un min si max de densitate a ocuparii in
teritoriu, a.i. eu aleg locurile care prezinta val minima si val
maxima sau numai una din ele. Fac o izo-curba in care criteriul
repectiv poate fi luat in considerare. Suprapunerea acestor
limite
Evaluare valorica pe o scara de interval. In sensul ca de
fapt, am obtinut un val, deci teritoriul este de fapt impartit in
mici portiuni care rezulta din suprapunerea unor contururi.
Fiecare din ac. Portiune de teren insumeaza un numar de
puncte care rezulta din caract fiecarui criteriu.
Definirea zonei deci a obiectivului care ne intereseaza aici
stabilim caracteristica dpdv al cumulului de valoare, a calitatii
obiectivului respectiv, a.i. ajung la concluzia ca am criteriul
respectiv peste tot unde suma punctelor depaseste o anumita
limita. Mai trebuie doar sa de ex. posez/hasurez toate
portiunile din teritoriu care indeplinesc aceste conditii se
obtine zona de interes.

Ocuparea cu vizitatori - densitate diurna. Centralitatea se caract prin

densitatea diurna masive. Nr. Persoanelor afalte in zona, in raport cu ce
se intampla noaptea. Exista parti in zona centrala in care In timpul noptii
poate sa fie o densitatea generata de oameni care folosesc diverse
echipamente din zona. Daca aceasta populatie se concentreaza in
anumite zone in timpul noptii, imaginea diurna nu poate fi degenerata. Pt.
o zona centrala putem sa luam in consideratie o ocupare concomitenta:
masini si oameni sau separat.
Centralitatea pune in discutie si un alt aspect, care se leaga de evolutia
organismului urban.
Centralitatea in miscare, in crestere in cadrul teritoriului. Ex.
centralitatea la arad unde exista o centralitate definita istoric, lineara in
ansamblul terit (nu este oras targ). Activitatea comerciala intensa se
concentra in exterior. Prezenta centrului, situarea tuturor dotarilor cu
functie centrala in lungul acestui spatiu.

Daca exista impedimente de factura configurativ-spatiala, de gen: faleza,

sosea, tre sa ma raportez neaparat la ele. Aspectul referitor la tendintele
de dezvoltare naturale ale sistemului, o excrescenta trebuie sa puna un
semn de intrebare (a unui criteriu). O excrescenta tendinta de
dezvoltare naturala. Tre sa ne punem problema daca exista un loc
interesant, care ar putea sa prezinte interes viitor.

O imagine luata din studiile lui Doxiadis Ecumenopolis dezoltarea pe

niste culoare a unui continuum urbanizat. Inainte ca in Europa sa apara
imaginea lui Monet privind o Europa unita, apare ideea lui Doxiadis
configuratii imprevizibile, sa se contureze posibilitatea a urbanizarii
globale Europene. In aceste conditii , ideea ce centru ramane.
Ideea de centralitate trebuie abordata in mod sistemic.

Un prim studiu analiza privind definirea centrului istoric in Bucuresti,

apoi determinarea zonei centrale a Bucurestiului. Resita are 2 centre
total diferite.
9. Centrul
In sistemul urban il impune existenta unui centru, a mai multor centre sau
zone centrale.
Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un complex de
activitati specifice terenului. Indiferent daca ne referim la un oras, deci
am in vedere centrul orasului, sau un teritoriu , o regiune ni care judec
existenta in cadrul regiunii respective a unei/unor localitati care
indeplinesc niste functii cu caracter central.
Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteriza pozitia unei
activitati sau unui element al sistemului. (se spune ac. Componenta
beneficiaza de centralitate asta inseamna fieca el este situat in centrul
geometric al terit, fie ca el implica niste activitati (un rol) de centru.

Limite de structura
Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de
sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o
limita. Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte
limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt
categorice, Un sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele.
Avem de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade, deci vb despre
o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de
existenta a limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe
localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite
s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe
situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele
de inundatie)

Pozitia geometrica este foarte rar intalnita.

Extinderea (constituirea) zonei centrale, pornind de la existenta unui
centru prin prinderea intr-o alcatuire omogena a altor centre. Fie ca acele
centre apar pe parcurs sau exista deja. Putem lua in consid un centru a.i.
sa existe tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul
secundar. Ac. Miscare a interesului genereaza un culoar al interesului.
Pe acest culoar pot sa mai apare centre mai mici. Intentia centrului
important de a-si extinde influenta catre centrul secundar, se
completeaza si se definitiveaza in sensul unei zone central pe culoarul
respectiv. Apare astfel procesul de extindere al zonei centrale. Preluand
un centru , care exista independent in zona central extindere.
Extinderea se poate face fie prin:
1. Definirea unor centre initial independente, centre de echilibru
(de sprijin), in adiacenta zonelor centrale,
2.
fie la distanta de zona centrala, dar in felul acesta antamand ?
o dezvoltare in consecinta a cadrului in lungul unui culoar de
legatura.
Evolutia centralitatii in cadrul unui organism urban, se sprijina pe
o conditie foarte clar definita a situatiei existente implicand in principiu fie
trama stradala, fie situatia geo-topografica a locului respectiv.
In cazul unor localitati mai mici, cresterea interesului centrului se
realizeaza in lungul unor artere de circulatie ; exista si posibilitatea ca
aceasta extindere de zona centrala sa realizeze legat de circulatii
pietonale. Sunt sit in care centralitatea se extinde in principiu pe trama
circulatiilor pietonale. Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de
caracter de centralitate. Caract centralitatii se despart, nu se mai
suprapun unui acelasi context spatial. Densitatea de circulatii, si
amploarea spatiului necesar se exprima in principiu la niv tramei
carosabile, in timp ce alte activitati umane stabile, sp. Com, se dezv in
raport cu pietonale. Astfel zona centrala cu un amestec de spatii cu
caracteristici de imagine f. dif. Nu tre sa excludem posib ca zona centrala
sa se manifeste - ca imaginea pietonului numai in cazul unor spatii
destinate pietonului.

Limita contureaza si caracterizeaza o decizie pe baza de analiza.

Exprimarea este corecta pt. ceea ce priveste angajarea noastra in cadrul
unui studiu. In fond sunt sit in care nu avem de-a face cu limita prin
decizie, decat in cazul in care noi stabilim in studiu un spatiu de joc. Prin
decizie stabilim limitele de studiu.
LIMITA ESTE O DECIZIE
Preluarea unei limite naturale
Instituirea prin optiune a unei limite conventionale
DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite.
1. Limitele globale, de dezv , de crestere sunt limitele care
raspund la intrebarea: Pana unde poate sa creasca acest
organism? Atunci cand intrebarea se pune cu referire la
globalitate. (ex. localitatea nu se poate dezvolta decat pana la
limita cutare-limita de inundatie, comentez o limita globala , un
comentariu de principiu; ex. 2 orasul acesta se poate dezv in
interiorul limitelor actuale (teritoriale) pana la limita (globala de
cuprindere) de atatia m spatiu-teritoriu per locuitor
2. Limitele operationale cu care se lucreaza . In cadrul ac
limite:
a. Limite organizatorice de interventie
b. Limite de organizare a activitatii in teritoriu
pana unde se intinde interventie in teritoriu sau pana
cand se va desfasura interventia (an limita)
c. Limite de indrumare si control voi desf o activ
atata timp cat va fi necesar pt. indeplinirea
obiectivului; controlez daca s-a ocupat un ans de
locuinte;
sau
: s-a
ocupat un teritoriu

3.

4.

corespunzatorei normei de apartament/cap locuitor;

pot sa apreciez ca este o utilizare neeconomica
d. Limite de studiu renovarea se intinde in
perimetrul strazilor cutare
Limitele normative acele limite care exprima o incadrare in
context de mediu de viata sau economic. Cand ma refer la
spatiu verde in cadrul unui terit urban, ca fiind suficient sau
insuf ma refer la suprafata care revine pe cap de locuitor.
Compar constatarea cu o norma. Pot fi considerate la nivel
global sau la nivel de detaliu
Limitele structurale fie ca sunt limite cu referire la funct, sau
la configuratie. Ele angajeaza structuralitatea, deci impun
referinte la niv relatiilor.

Cand judec problema in raport cu conditionarea data, apare limita ca

restrictie. Restrictia de contingenta o interpretare de limita.
Ex. am o tema de modernizat o zona. Se poate realiza prin
renovare sau reconstructie, pt. fiecare din obiective exista un al doilea
nivel de analiza sub-obiective pana la urma ajungem la mijloace de
rezolvare a obiectivului. Renovare partiala sau totala; reconstructia prin
demolare sau reamenajare.
Palierul sarcinilor baza materiala. In contextul analizei
reluam evaluarea tuturor ac. Posib. Renovarea in planul obiectivelor are
sanse de 98 %, in trimp ce reconstructia are numai 2%
Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura variantele
incomode, ineconomice, in favoarea variantei cea mai convenabila.
Arborele de pertinenta ne ajuta impotriva rezolvarii intuitive.
Este folosit pentru a ajunge la obiectiv. In urb arborele de pertinenta este
folosit in ambele sensuri.

Trebuie retinut faptul ca limita marcheaza in cadrul unei

teritoriu trecerea efectiva sau virtuala de la o calitate la alta. Atat in
sensul niv de calitate cat si in sensul naturii calitatii: locuire colectiva
locuire individuala.
Natura calitatii adica tip de ocupare, de activitati, de
proprietare, caracter fiziografic si arh-urbanistic.
Limita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi
cea normativa pt. sistemul respectiv
Limita este un element al unei conceptii globale asupra
teritoriului. Faptul ac. Rezulta din modul in care se definesc limitele.

INTEGRARE URBANA
Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre
unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in
constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este
dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea.
Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am
dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest.
La nivelul funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste
un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze
impreuna. (ex. grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un
anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare multif
incepe sa creasca).
Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3
tipuri de functii activitati:
1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe
celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel)
2. Functii integrate
3. Functii auxiliare in cadrul ans, dar care nu dau
caracter ansamblului.
Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia
integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si
de integrare trebuie facuta cu mare atentie.

Modul de stabilire al limitelor. O limita nu ins o decizie care

este o optiune luata intamplator. Definirea unei limite decurge din
definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de
dezvoltare. Incepe de la limitele cu caracterul global.
Limitele de existenta ale societatii in plan economic, in plan
social ajungem la conditia umana, care este o limta in fond. Conditia
umana reprezinta raportul dintre posibilitate si necesitate al speciei
umane implicand limitele speciei resp.
De la limitele de dezv se precizeaza obiectivele care urmeaza
a fi realizate. Pe baza acestuia se definesc limitele normative globale.
Aceste + lim de dezv definesc dimensionarea globala in cadrul terit.
(ex. pt. realiz unui cartier iau in consid o limita globala suprafata de
terne/cap de locuitor definesc o suprafata necesara pentru cartier.
Ajung la limitele operationale stabilesc configuratie globala in cadrul
terit, in rap cu conditiile nat ale ter, cu alte comp care exita in teren
obtin delimitarea tematica.
Limitele normative de lucru. Localizari ajung sa fie un partiu
urb. Care genereaza stari si limitele de functionalitate (limitele
structurale). Rezulta regulamentul. Ex. pug sau puz avem de-a face
cu limitele de functionalitate si cu regulile de constructie.

Integrarea coroboreaza limita cu centralitatea. In cazul de integrare, nu

mai avem de-a face cu o alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase
se citeste o suprapunere de limita. Limitele isi pierd relatia cu sistemul
care le produce. Devin limite de diferentiere de zona, de caracter al
zonei.
Drumul critic constructia propriu-zisa, activitatea de santier. Este o
problema a oricarei gestiuni. Gestiunea de proiect si management de
proiect. Ex. calculul necesarului de beton. Fac proiectul, nu pot sa
primesc avizul daca nu am facut si avizat calculul de beton, si nu am
realizat contractul cu o betoniera.
Drumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiectivul
final.

Limita se defineste in sensul unei realitati existente, sau a unei

necesitati evidentiate, sau a unei prevederi, ca o caracteristica ca un
factor comun, sau ca inter-relationare polarizatoare.
Legat de centralitate intr-un fel e vorba de a pune problema
limitelor pe deoparte in contextul centralitatii, si pe de alta parte in
contextul tendintelor
Aspectul care defineste limita ca instrument metodic (de lucru),
nu ca realitate , ci ca instrument de lucru in definrea unei structuri
teritoriale. Implica o metodologie complexa, care se sprijina pe teorii
matematice.
Ex. : avem 2 elemente care alcatuiesc un sistem. In mom in
care intre ele exista o relatie (a poarta o influenta asupra lui b). in
matematica exista notiunea de graf.

1. ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE

Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite
Tipuri de arii de interes:
1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in
coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe
fenomene repetabile care au aceeasi durata
2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in
raport cu elementele de factura su-biectiva
3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru de interes
in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv
4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si
totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel
-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex:
Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere
ineficienta si ilogica a unei limi-te administrative peste o limita cu
caracter struct)

Graf multime de elemente componente insotita de o multime

de arce. Arcul relatia intre doua elemente . Arc in reprez grafica are o
forma curba (reprezentare impersonala). Un graf este o multime de
puncte care se numesc varfuri atunci cand ele sunt in capatul sagetii
(cand ele suporta o influenta) si se numesc origini atunci cand ele sunt
locul de plecare ale unei influente. Multimi de elemente, si multimi de
arce orientate.
Un sistem este deci o alcatuire stabila, sau un proces care
porneste de la un element, in timp si are o desfasurare. Exista grafuri in
care arcele genereaza o inchidere (o revenire la origine) circuit. Atunci
cand in graf apare un circuit avem de-a face cu un sistem inchis.

structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul

urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban
Aria de interes a limitei determinata de obiectivul limitei
(scopul) reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist
Exista coerenta si la grafica:

Grafuri utilizare in analiza si sinteza , deci in studiu. Graful

arbore care nu au nici un circuit. Atunci cand se folosesc in analiza
se numesc arbore de sinteza- duc la conducerea unui rationament
(pornesc de la un obiectiv, si imi pun problema cum se poate atinge
obiective si gasesc 3 modalitati apoi 3 submodalitati deci detaliere.

Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de

coerenta minima
-limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de
competenta care intereseaza foarte mult.
-aria de interes a limitei este dependenta de centru

morfologie stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel

macroscopic sau microscopic
3. AMBIANTA IN CADRU URBAN
-elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemul de
activitati urbane
-spatiul aferent unei activitati prezenta materiala in teritoriu, o
adecvare corespunzatoare a spatiului folosit , elem. De cadru urban se
constituie ca o anumita configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe
care le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale
-adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si sociala, economica ,
biologica; in planul spatio-receptor se exercita nevoia estetica urbana,
nevoia psihologica urbana-nevoia de ambient.
-nevoia de ambient-impune calitatea complexa a spatiului urban ca
factor in formarea si definirea unui comportament
-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea
functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a
spatiului urban
-structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a
contextului social-uman in care se constituie
-daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de
insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca forma) Sunt
cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta
aditionare a structurii spatiului urban este de natura temporara ea
trebuie sa corespunda in timp.
-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin
intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii
considerate etic, estetic si psihosociale in timp.
-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se
afla ceva

2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC

-studiul de tema etapa distincta in procesul de cercetare-proiectare
-ca metodologie de studiu se analizeaza caracteristicile retelei de
elemente ->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE /MATRICE DE
CRESTERE.
-studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii terenului
SCARI DE ORDONARE SCHEME
-scheme functionale pe categorii de functiuni (retele de dotari )>concretizari posibile diverse ->multitudine de modele functionale
-se introduc informatiile -> verificare si analiza comparativa a
variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcurs.
-abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda ANALIZA DE
FUNCTIUNI URBANE
-ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR -> DECIZIE
MODEL FUNCTIONAL OPTIM model functional (sau de echipare )pt
fiecare varianta in parte care se releva ca valoare globala a starii de
potentiala si a starii de efect
MODELE SPATIALE se trece la analizarea ocuparii spatiului
->MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI care pt fiecare varianta in parte
se releva ca evaluare globala a starii de efect
-MODEL. FUNCTIONAL SI MODEL. SPATIAL->PARTIU URBANISTIC
2.efectiv analiza asupra existentului
3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua
variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva cu privire la
posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa se verifice coerenta lor sa se
cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza
comparativa variantele de dezvoltare, verificate cu modele matematice
sunt supuse procesului de decizie
ABORDAREA
CIBERNETICA
IN
SISTEMATIZARE:ROLUL
MODELARII SI CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU
-CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al
legaturilor si
controlul in sistemele tehnice si in organismele vii
-formule si scheme logice pt un model de tip
international
-MODELARE abordarea cibernetica a sistemelor .sistemul poate fi
cunoscut si prin imagini(set de informatii caracteristice) depind de
conceptia
de
viata
,
se
realizeaza
prin-analiza(deductieideologie;observatie-subiectivism, subiectivizare;analogie)
-sinteza
-mijloacele de analiza experimentale (total/partial/indirect)
-abordare treoretica
-sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului
respectiv
-MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului
-este folosit la analiza si sinteza
-e realizat prin folosirea analizatorilor de capacitate si de
intuitie
-MODELAREA-analize si sinteze informationale
referitoare la un
sistem (in sens cibernetic)
-se aplica unei realitati in scopul de a-I schimba starea
fizica si/sau comportamentul populatiei
-MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in determinarea si propunerea unei
solutii , servesc la achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea
solutiei, se constituie in etape:
1.stabilirea temei-tema
-tema program
2.definirea obiectului modelarii evidentierea a ceea ce trebuie
realizat in teritoriu, ceea ce poate fi modificat, ce trebuie facut (definirea
necesitatilor in functie de nevoie)
-stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostaze-multiple)
referitoare la subiect -> norme stabilite de beneficiar
-enuntarea modelului (a temei)
3. traducerea modelului direct(imagini)
-indirect (expl teoretice)
4.testarea (experimental)+concluzii
Tema-document care sta la baza executarii unui
proiect si in care
sunt indicate elementele impuse constructiei
Sistem-ansamblu de elemente care sunt in interdependenta alcatuind un
intreg organizat
Modelare metoda de studiu bazata pe folosirea modelelor
-reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt a-I putea
studia comportarea si a modifica in consecinta unele dimensiuni sau
caracteristici ale prototipului
a cuantifica a stabili valori discrete pe care le poate lua o anumita
marime fizica

4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA

-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un
sistem
-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare
pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul
urban.
aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale
sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma
contruct urbane .
-este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat
-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul
-este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu
astfel:
central- un nou ansamblu central
periferic- zona marginala restructurata
adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea
perimetrului construit
extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara
existentului)
5.
ABODAREA
COMPLEXA-FILOSOFICA
RESTRUCTURARII URBANE

ANALITICA

1. Abordarea operational analitica determina functional solutia,

pornind de la existent si folosind experienta drept model;este
incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe
obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si
aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va
desfasura existenta umana viitoare
2. Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa realizeze un
echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste;
problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare atrage
dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea
metodologiei analitice poerationale cu o analiza filosofica; apare in
plus problema abordarii etice
3. Abordarea etica se refera la atitudinea organelor de decizie si
proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale
societatii nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si
al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia
intelegerii societatii existente; este un aspect al politici urbane; apar
mai multe probleme echilibru periferie/ utilizarea terenului/
centru raportat la populatie; modernizarea este dependenta de
nevoile populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un
stuidiu asupra populatiei; motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea
istorica, arhitecturala, arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a

10

teritoriului/ necesitatea
salubrizare.

imbunatatirii

conditiilor

de

viata

si

-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin

introducerea treptata a procesului reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin
intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor elem ale
sist respectiv

6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU

DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/
CONTINUT/ SITUATIE)

8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN

RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII
LOCUIRII

-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale

-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si
in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare:
ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile
de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a
materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata
optime;ramura urbanismului care se opcupa cu proiectarea si
reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica
urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile
urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/
echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte
elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale
(dotari urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:
-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica
-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii.
a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva:
adaptarea ideii la spatiu
adaptarea spatiului la idee
adaptarea functiunii la spatiu
adaptarea spatiului la functiune
adaptarea activitatii la spatiu
adaptarea spatiului la activitate

1 . in raport cu gradul de generalitate

a . in functie de intinderea modelului :

modelul specific

modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :

modelul global

modelul partial orizontal / vertical

- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare
(PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste
insotita de un plan de trafic (model partial orizontal) si de un model de
cartier (model partial vertical)
model global
model partial
orizontal
model partial
vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate
descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la
fiecare model global pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial;
analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul
modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu
realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
a)
modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a
raportului cauza-efect
b)
model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin
decizie
c)
model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte
pozitiva si negative
d)
model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/
studiusimulare si optimizare

situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate =>

obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o
desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare
simplificata (grafica) a sistemului urban
7. CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL
URBAN. SITUATII CARACTERISTICE

9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN

RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL
DE
VALABILITATE. EXEMPLIFICARI

ORGANISMULUI

1. in raport cu continutul
a. modelul formal
-se refera la forma (plan, macheta)
-exprimarea relatiilor formale
-se exprima prin forma
b. model conceptual
-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material
-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul
gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un
anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre
caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in
considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se
unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o
dispozitie posibila de organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect
care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie
(ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece
in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal

-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si

ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel
=>cerinta functionala
-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de
conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege
acea trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent
daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea
unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta
impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor,
oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al
aprecierii calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu;
ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in
dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru
a sist de elem de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a
echilibrului intr-o anumita directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana
deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana
determinate functional ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei
trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre
antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare
pana la afirmarea ei brutala

11

b. mod de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static;

studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se
refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea

-intensiva -economica , confortabila >intregire a

centrului
- aplicabila mai ales in zonele de
importanta rasfirate
-extensiva pentru zonele de tip compact > o noua
configuratie a centrului.
-echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor
de la periferie , dar care tind ca amplasare spre centru.
-utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste
proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in
cazul unei cresteri intensive
-raportul centrului fata de populatie :
---dimensiune sociala
- activitati
reprezentative
centru
- elemente
semnificative
---semnificatie simbolica
- efecte plastice, de
compozotie
-modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi
impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra
populatiei.
-importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita
aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric , accepta si
cultiva un mod de viata , valoarea istorica si ambientala a centrului
este un factor de urbanizare

10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara

Metode de analiza
Zona are un anumit caracter , depinzand de dozajul diferit al functiilor.
-caracteristicile zonei - calitativ categorii de texturi
- cantitativ valoare de utilizae a
terenului
-se leaga de functia prioritara in zona respectiva
- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea
structurii urbane si defineste caracterul de organism urban
1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA ZONIFICARE
-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un
impediment in afirmarea functiei prioritare
motive: - modul de viata al societatii este zonificat
- suprafata restransa a organizarii > functiile
gaseau usor relatii intre ele.
-org contemporana > - crestere nemasurata
- tinde sa estompeze functiile prioritare
- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului
urban)
- transformare continua
- functia prioritara element transformabil , generat
de transformarea de ansamblu a organismului urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu
functia prioritara
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
2.
FUNCTIA
PRIORITARA
PRINCIPALUL
FACTOR
DE
OMOGENIZARE
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si
produs functionalist la nivelul respectiv
- asigura - spatiu eterogen
- zona omogena
CARACTERISTICILE ORGANISMULUI URBAN : ansamblul
zona/oras
- materiala
structurii organismului
urban
-afirmare
esenta a
- spirituala
mediului in care este
situat organismul

12. COLABORAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA

TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un
anumit teren , sau intr-o anumita
forma de utilizare a solului >
activitatea umana este legata , intr-un fel sau altul, de modul de
utilizare a terenului
-----activitate legata de un amplasament
-----activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii
----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este
foarte complex.
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul
comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe ,
chiar din zone sau tari diferite.

-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si

functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu

- eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in

stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului
(teritoriului) de constituie in element de baza al studiului de partiu
- analugie intre POT si CUT
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului
exista un raport de interdependenta
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate
-individ
-apare necesitatea de ambient
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca
spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui
anumit comportament urban.

FUNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati

FUNCTIUNE un spatiu este in activitate (ex functie comerciala ,
functiune rezidentiala spatiul magainului a fost transformat in
locuinta .)
FUNCTIONALITATE este rezultanta unui complex de functiuni
- este o calitate a spatiului ; o stare a
spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura
procesului si nu de natura calitatii
11. CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati
existente intre elementele
orasului la necesitati noi , sau de
introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra
centrului si asupra cartierelor , prin
aglomerarea excesiva in
centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)

13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU

URBANISTIC
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de
organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor,
ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare ,
atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si
estetic ; el exprima caracteristicile sistemului :
-eterogenitatea elementelor componente
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara

-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din

punct de vedere spatial , separatia este neta
-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in
cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau
constructie
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
- stilistica constructiilor si asocierea lor
- amenajarea ambientala a spatiului
-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei ,
confortului si calitatii

perimetrului cu

care sistemele intra in dialog)

-comportament dinamic
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele
si relatiile sistemului) asigura coerenta sa

12

-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta ,

multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren >
evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor
respective
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa
distincta a procesului de cercetare-proiectare

4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea

deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a
variantelor
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt
supuse deciziei
-prelucrarile specifice sunt :

date de tema
date existente
|
|
_______
__________
____ \/___
_____\/____
|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
____\/____
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
____\/_____
|analiza
|
|valorica
|
____\/____
| solutia
|

-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le

impune teritoriul
-abordare spatiaal , temporala , sectoriala ,
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-problemele ce trebuie abordate privnd decizia :
-zonificarea
-amplasarea
-alocarea de echipament
-fluxuri , abordari de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze
pe evaluarea corecta a nevoilor

14. COLABORARE FUNCTIONALA

DECIZIE

-colaborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ;

corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat
-suprapunerea
diferitelor
variante
>MODELE
FUNCTIONALE;
introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale
>necesitatea precizarii MF
-modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii
potentiale sau efective de functionalitate
-se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv
>definirea spatialitatii prin modelul spatial
-MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului comuniune de
scheme spatiale
-scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane
-scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural
-scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare)
-analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin :
-analiza estetica
-analiza economica
-analiza psiho-sociala
-coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un
MODEL
GLOBAL
AL
STRUCTURII
URBANE
>PARTIUL
URBANISTIC
-coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte,
decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie
urbana ??
-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme >
interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in
legatura a mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine
la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un
ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.)

|/
REALIZARE
NECESITATE
|\

|
\/

/\

|\

POSIBILITATE <------ |------>

\|

\/

|/

16. DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII

DE STRUCTURA URBANA
-intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate /
cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA
URBANA SPATIALA
-cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta ( fizica, economica,
estetica, geometrica)
-sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea
omului de a sesiza mediul inconjurator :
-functional raspuns la o nevoie
-ca o organizare estetica , etica , administrativa
-in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia
existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala
-in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare
categoria de ambianta spatiala urbana
-nevoia de ambient :
-impune calitatea complexa a sistemului urban
-spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire
a
comportamentelor
-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci
si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de
cadru urban exprimate
-structura spatiala urbana :
-exprimare fizica a structurii functionale urbane
-exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
-raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :
-indirect >prin intermediul sistemelor functionale
urbane
-direct
>unui ansamblu de perceptii si senzatii
considerate
(etice , estetice,psiho-sociale) in timp

-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o
matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si
a relatiilor dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul
de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala
functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a
structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de
activitati, de echipament, global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
de

/|

EVALUARE <---------------------- VALOARE

15. DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE

BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE

-se
intocmesc
scari
de
crestere/matrici/grafuri
functionale/spatiale/modele functionale/spatiale

/\

<------------------------ NORMA

17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE

relatii

1.descrierea / analiza situatiei existente

-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea

elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului
, exprimata prin densitatea elementelor de viata urbana

2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de

reduce din informatia bruta

-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de

ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de

3.analiza de impact/consecinte

13

ocupare virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata

urbana
-densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior
-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin
proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata
urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului
> AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei
configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate
-in practica , configuratia de aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane
nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu
-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu
alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii
urbane, definindu-I o serie de deficiente
-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre
de interes
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea
populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului )
putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate
face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu
inseamna ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin
importanta decat una cu o densitate mai mare)
-densitatea elementelor de viata urbana >activitati +comportamente
-elemente determinante activitate rezidentiala
-activitate direct productiva
se alfla in
relationare
-activitate indirect productiva
(in contact
cu sist.)
-comunicationale
-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras
in special)
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal)
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie
sa reflecte densitatea populatiei
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex
locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a
activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii
elementelor de viata urbana.

-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie

supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii
corespunzatoare.

19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE

JUDECATA A PARTIULUI
-proces dialectic al cercetarii
-punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor
cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii
-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei
partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind
remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de
apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.
-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone
-mod de tratare nou-vechi
-ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
-asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor
-salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice
-o mai buna circulatie carosabila si pietonala
-este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor
informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale
-prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor ,
impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si
reducerea lor la aspectele esentiale
20.
FUNCTIONAREA
ORGANISMULUI
.CONDITIONARI MOD DE ABORDARE

-organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme

-orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. :
ALCATUIRE
FUNCTIONARE
DEZVOLTARE
________________FORMA___________________
|
|
|
GESTIONARE
\/
\/
\/
/
FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE
-PLANIFICARE

18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN

ABORDAREORGANISMUL URBAN

-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru

ex. ciocanul -functie presiune de soc
- actiune batut cuie

CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol
functional care asigura functionalitatea , prin intermediul
activitatilor oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se
caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o
anumita functionalitate = capaciitatea structurii sale de a
raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel
moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta unui
complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a
spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura
procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o
activitate
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu
o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie al
oamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala ,
functiunea rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat
in locuinta)
functie-functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin
rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se
leaga unele cu altele in interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ;
exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt.
ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare
fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe
manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie
si o definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul
rezultant este de suprapunere a lor

-functia-> organ
-activitatea se raporteaza la un agent care o produce
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul
realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).

Mobil

activitate
-------> functie

Uman

/
^

URBAN.PRINCIPII

\
v

institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului
dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se
defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si
necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta;
echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii
amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o
activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de
amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o
componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o
comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca spatii
adaptate =>ADECVARE

14

_____________________ABORDARE___________________
\/
\/
\/
\
/
SINCRETICA
SINCRONICA
SINERGICA
DIACRONICA
\/
\/
\/
\
/
efecte de la comun
ef de concomitenta
ef de structuralitate
ef
de continuitate
|________________|_____________________|
______________|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM
SISTEMIC
\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA

interese in planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice

spatiale
apare pericolul amestecului intamplator
o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu,
dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul
urban tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei
de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei
structuri caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor
de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte

23. Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice

1.

problemele cadru ale integrari urbane

detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor
interesante

-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte

diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor
doctrine filozofice
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi
perioada
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea
aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric

2.

21. GRAD
SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE
RESTRUCTURARE URBANA

5.

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente

la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi
intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi
puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca
efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci
asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si
ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai
asocierea lor , mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la
cresterea interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in
care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul
coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii
unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la
ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare
superioara si cu caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de
amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie
din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate,
zona cadru (terit restructurat)

6.

alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune

relatii fel, ordonare
analiza gruparii posibile a functiilor
descompunerea echipamentelor supuse integrarii
regruparea componentelor functionale in mai multe
variane
localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul
functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile
existente si cu dezvoltarea viitoare
definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural
urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului
simbolic si a experientei acumulate
precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului
multifunctional integrat)
se impun masuri specifice adm-tive privind programul
de functionare si privind personalul
este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi
arie
analiza costurilor:
raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul
nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati
financiare + starea tehnologica)
realizarea ansamblului
consens final al beneficiarilor
capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor

3.

4.

7.

8.

24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare

-

22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.

-

se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in

organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului
urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie

idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere

mari de locuinte

mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face, in urma

unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE;
fiecare zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si
de densitatea D
etapele sunt:
determinarea numarului de zone
determinarea S, P, D pt fiecare zona
listarea
suprafetelor
in
ordinea
descrescatoare a D
alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati
pe latura)

construirea punctelor de intalnire

valorilor respective o CURBA
se duce diagonala graficului

1.

Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza

nr palierelor, nr relatiilor pe element
ex: Chandigarh, Brasilia

apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul

oras: Harlow, Anglia)

practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire

transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii
urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la
organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar

ale

[.....grafic.......], unde :

pe OY P (procente in ordinea
determinarii)
pe OX S (procentual)
indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate
intre curba obtinuta si diagonala patratului;
avem 0 ic 1:

ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului

(populatia concentrata intr-un sg punct)

C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac

pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care
se stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale
organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element
la element
[...grafic...]

ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in

teritoriu

ic=0, cand graficul coincide cu diagonala

10.000 Ic = ...
(pt simplificare)

2. Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de

15

indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al

raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in
loc de populatia P elemente de viata urbana comparind cu Ic

concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de

normalitate indrumare a dezvoltarii

-implicatiile :
-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand
o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra
structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un
mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i
se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de
a include si o latura simbolica

25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in

teritoriu
-

ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate

sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:
[....grafic....]

relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de

la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului
functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de
interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta
prin integrare sistemul integrat de elemente de viata urbana si
elemente de cadru urban
deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se
stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale
organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale,
concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul
natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate
efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a
sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului
organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatialfunctional / spatial-receptiv
pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului
urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a
compozitiei

26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE

ABORDAREA STRUCTURII URBANE

SI

IMPLICATII

27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si

ipostazele ei in teritoriu

IN
-

-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate

1. avantaje economice :
-economia de teren
definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp
ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor
existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in
raport cu costul realizarii
- urcarea pietonalelor pe nivele de sol
artificial
avantaje :- economie de teren
-functionale pentru nevoi
considerate
corect
ca
convengenta
si
nu
ca
suprapuneri
dezavantaje -pret ridicat al investitiilor
nejustificare daca nu este
un rezultat
firesc al
aglomerarii pe platforma
respectiva si daca fiind
suprapusa unei functiuni
nu este coroborata cu
aceaasta
obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla
conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare
-economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea
conceptului
-economie de energiecomparativ cu consumul pentru
desfasurarea aceleiasi activitati
-economie de efort uman activitati situate adiacent
organizate
2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice
activitati luctative
-nevoi sociale
activitati nelucrative rezulta
prin imbinari =>cadru de sprijin
mai eficient.
Ex: un ansamblu multifunctional integrat :
-mod eficient de mobilizare a spatiului
-ofera o succesiune de spatii mult mai
antrenante pentru miscare, pentru contacte
-miscarea este incitata de un cotinuu
interes pentru spatiul alaturat celui in care
te afli
-echipamentul este determinant pentru
calitatea activitatilor =>bogatia spatiului
public

nevoi cu caracter integratorintergrare urbana

tehnologia de infomarefactor integrator
integrarea tinde
catre constit. unei totalitati urbane
integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului
urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului
urban
integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare
impreuna este posibila si avantajoasa, astfel:
FUNCTII
INTEGRATE / FUNCTII INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE
obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat
raportata la contextul general al integrarii
determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului
dezv integrata a fiecare functii
determinarea configurativa
Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)
sp. unifunctional (o sg functie)
sp. multifunctional (mai multe functii concomitente
sau intermitente); poate fi integrat sau complex
sp functional (el insusi functie simbolica)
ipostazele integrarii:
1. la nivelul programelor: se opresc la o faza
primara si se rezuma la relatiile functionale
2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare
distincta;
teritoriul
este
ocupat
unitar;
spatialitatea volumetrie continua

3.

la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de

viata urbana in teritoriul urban; tesatura de
trasee integratoare; imbinarea multidirectionala
a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme
integratoare local

28. LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA

STRUCTURII URBANE
- conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui
teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv:
- locuinta element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte
elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii
- locuitul :
spatiu adecvat
activitate
confortul variabil in timp
conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea
lui de catre o colectivitate in raport cu modul de
viata/dezvoltare social-economica/organizare politica/conditii
materiale
- implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite
texturi urbane
eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de
ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport
de interdependenta => imbunatatire substantiala a
calitatii vietii in teritoriul respectiv
29. Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a
spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci
si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate ,
caracter, tip de proprietate)

16

zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a

treritoriului impune limite de structura
limite de structura
determinate spatial si temporal

compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de

activitati care se formeza in teritoriu
are un caracter spatial
exprima un impus: natural / obligat / logic
are un caracter restrictiv / constructiv
tipuri de limite
1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe
termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de
ansamblu a teritoriului
2. limite operationale (de control si interventie); limite
operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul
studiului)
3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc
natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca
suprafata sau volum
4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se
stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita
centrului istoric); rezulta din considerarea suprapunerii
intereselor in teritoriu

III.

proces integrator spatial si social

tb tinut cont de relatia intre zona
respectiva si restul orasului
tb sa aiba limite care sa fie bine
stapanite pt ca modernizarea unei
zone are implicatii esentiale in zonele
inconjuratoare
33. Mijloace de restructurare urbana
-

31. Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional

-

a.

b.
-

calitati: ridicarea gradului de confort prin

dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
amenajarilor insalubre si nocive
necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
in directa relatie cu caracterul orasului
probleme: rezolvarea circulatiei / modul de
ocupare a teritoriului in raport cu destinatia
constructiei
calitati:

utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se

bazeze pe o metodologie bine definita metoda de sistematizare
urbana complexa are ca scop studiul varientalor de dezvoltare
urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare
a. analiza pe functiuni urbane
b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei
zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul
locuibil

ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator

functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le
compara cu posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor
-

variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre

specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a
orasului
variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice
sunt supuse priocesului de decizie
pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb
analizata structura sa abordata sincronic si diacronic
- abordare
sincretica
/
sinergica
/ studiu de suprapunere in
comparatism sistemic
sincronica/
diacronica/
abordare diferentiat cumulativa

mijloace juridico-administrative, economico-finanaciare, arhitecturalurbanistice

desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra asupra
mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este absolut obligat sa se
implice si in celelalte categorii (ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul
institutional creat prin mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de
suplu pentru a nu ingradi inovatia, dar si suficient de rigid pt a putea
elimina neprofesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin
impulsionarea unor criterii profesionale specifice
pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace ecco-fin are
si el nevoie de aportul arhitectului, ca profesionist, pt echilibrarea
justa a raportului dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen
lung, dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre
satisfacerea unoi nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace
si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane
politica urbana: profesie de stat democratic; dezvoltarea este o
politica participativa in care puterea centrala are rolul de a dirija un
proces diferentiat local folosind mijloacele enuntate:
legalizarea planificarii teritoriale si urbane
coordonarea investitiilor
dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic
coordonarea factorilor de decizie
astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul
are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime

34. Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane

32. Modernizare urbana. Motivatii. Calitati
-

I.

modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc

in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate
necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
personalitatea orasului este legata de
trecut
situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul
este oarecare, dar este de interes istoric /
cadrul contine opere si spatii foarte valoroase
modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri
exceptionale (izolare cu bariera de verdeata
este o solutie imediata, dar simplista) /
integrarea valorilor in organismul urban
(intervine maiestria arhitectului)

tipuri de limite:
globale de dezvoltare (limita de crestere)
normative
operationale
functionale

limite de dezvoltare obiective limite normative (globale)

dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala
limite normative de lucru localizare solutionare limite
functionale
limitele functionale au 2 ipostaze:
limite de operatiune-optimizare
limita de evolutie de dezvoltare
atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita, a necesitatii
descresterea cadrului limita, a posibilitatii

II.

probleme: evaluarea valorilor: in raport cu

orasul / in context mai lung valoare de
obiect / de ansamblu
calitati:
realizarea continuitatii vechi-nou
evidentierea unor monumente
existente
refacerea functionalitatii spatiului
ordonarea circulatiei
necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
uzura fizica si morala a fondului construit
necesitatea salubrizarii

35. Probleme de rezolvare a modernizarii urbane

-

modernizarea
amenajare

presupune:

reconstructie-renovare-restructurare-

restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente

la necesitatile noi, sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context
existent

constructia constructii noi:

dezvoltare extensiva ocuparea

de terenuri libere

17

dezvoltare intensiva cresterea

inlantuirii constructiei

reconstructia nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare

motive: - pastrarea proprietatii private asupra
teritoriului respectiv;
- pastrarea infrastructurii
renovarea

renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord

functiunile (poate fi spontana sau deliberata)

constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizicosociala

isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata

este un proces de selectare in timp a valorilor urbane

amenajarea a face ceva sa corespunda unui scop (in particular

a ridica confortul)

36. Structura functionala urbabna elemente de viata urbana

-

privind elementele de viata urbana, acestea pot fi clasificate in:

1. elemente determinate functional:
activ-rezidentiale
activ-direct
productive
(industrialcomercial)
activ-indirect productive (instructiv, formalcultural-educativ, social-sanitar
comunicationale
2. elemente determinate functional-ambiental:
spatio-ambientale
natural-ambientale- cu manifestare a
relatieii abordarii ?
praxeologice
psiho-socio-antropologice
*praxeologie- diciplina stiintifica, care
studiaza structura generala a actiunilor
umane si a conditiilor eficacitatii lor
aceasta clasificare a elementelor de viata urbana, determinate
functional d.p.d.v. al analizei sistemului este mai precisa, deoarece:

cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica

clasificare a elementelor morfologice

clasificarea pentru elementele de viata urbana

functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare
alor (situarea in context)

intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii; relatiile au serie

de proprietati care se exercita ca functiuni; el constituie structura
functionala urbana
in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana
functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului
urban
orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul sistemului de
elemente de viata urbana, are un rol functiona; ea genereaza
functionalitatea unui element sau a elementelorsau a elementelor
constitutive, deci anumite proprietati preprii acestora; se are in vedere
contributia elementelor la mentinerea

37. Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban

-

fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare

deosebita, pe langa alte sisteme de legatura (sisteme
informationale)
in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se
afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile
urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste
elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante
functional-ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare a
acestor activitati
elementele determinante functional ambiental se refera al zona
ambientala a vietii urbane
mediul climatic
viteza si succesiunea in desfasurarea
activitatilor
comportament spiho-social
obiceiuri ale populatiei sau ale locului
experienta si cunoastere in domeniu
toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a
diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si
cu cadrul urban in care se desfasoara
aceste elemente se refera ca elemente de control pentru
autoreglarea sistemului de viata urbana

s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor

productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt
generatoare de munca, vicii si informatii) avantaj pentru
statutul urbanistic

un element de viata urbana din aceasta categorie se

poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o
parte din populatie totodata ca utilizare si loc de
producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia
orasului
apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a
complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban
exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana
esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi
apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in
momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la
ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in
concluzie, considerarea industriei independenta de organismul
urban a condus in practica urbana, la o organizare afunctionala, ci
situarea
ei
in
teritoriu
fiind
o
consecinta
a
complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre
industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v.
economic si social-uman
trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca
localizarea unei activitati urbane productive
notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de industrie; locul
de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de
pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ
(pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si
grupare)
referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste:

o activitate productiva in ansamblul ei

colectiv

o activitate productiva la nivelul individului

elemente de legatura , ca elemente de viata urbana cineticcomuncationala, se refera la un grup imortanta de activitati urbane a
carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane

18

elementele de cadu urban se pot clasifica in:

a. elemente determinate functional- activitati
-construite (spatii si obiecte)
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii, elemente)
b. elemente determinate functional-compozitional
-plastice urbane ( efecte) dominanta,
perspectiva
-comportamentale (efecte ) zgomotul, ca
efect comportamental
c. elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul)
-perceptiv-efective ( proprietati)
-spatio-temporale (situatii )
-estetic-formative (mijloace)
elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de
activitati urbane
orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui
spatiu
spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o
adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire
adecvata a spatiului
fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are
un corespondent intre elementele de cadru urban determinate
functioanal sau functioanl compozitional
nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la
randul lor, elemente cu caracter formativ elemente determinante
(nu se recunosc direct, ca atari, ci numai prin intermediul
manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
relatiile dintre elementele de cadru urban:
1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective
relatii intre volume construite
relatii intre un volum construit si spatiul
liber
relatii intre o dominanta si imaginea
respectiva
2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si elementele
din b. (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune
importanta, iar o functie importanta in teritoriul respectiv se
cere pusa in evidenta printr-o dominanta)

3.
-

relatii de determinare, indeosebi a elementelor din grupa a. de

catre elementele din grupa c.
structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:

cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu

urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului
respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi
de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei
functii

cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor

posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta
relatiilor care fac posibila exercitarea acestor functii

textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice

intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor
functionale
totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un
moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale
> analiza starii functionale se poate determina prin analiza
morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de
mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de
mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in
raport cu mediul:
functionalitatea >orasului
>unei parti din oras
>unui spatiu
>functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala,
functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in
locuinta
>functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o
calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu

de functionalitate/cooperare elemente din

grupa elementelor determinate functional

de spatialitate rol caracteristic

cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o acumulare spatialacare

are la baza asocierea de spatii libere si construite, guvernata de o
legitate concreta; aceasta legitate serveste intereselor obiective de
prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva, cat si
intereselor subiective ale omului
sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea
fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu
numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economicobiologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa

nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca

spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui
anumit comportament urban
se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat
ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii
structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a
structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de
insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma
structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi
transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de
perceptii si senzatii considerate etic, estetic si psihosocial, in timp

38. Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in

dezvoltarea culturii urbane
-

se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau

cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural
cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate
aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de
urbanizare
tendinta de evolutie; tipuri:
1. conditii- grad ridicat de urbanizare=>
a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona
periferica
b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea
populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte
ramane la periferie
a. presupune o populatie saturata de viata urbana care,
cu venit convenabil, migreaza spre periferie
b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau
dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care
ajunge in centrul orasului
2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare>
cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului
spre oras
este o populatie care provine, in general,
din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se
stabili in centru si se complace in aceasta situatie
(este mai aproape de starea din care a plecat)
consecinteperiferie constanta prin
aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in
nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la
periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul
de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul
spatial>
riscul
unor
mari
pierderi
pentru
mediu/cultura

functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban

de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel
posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca
rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie,
carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau
ca stare functionala distructiva

functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu

sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu
modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura
social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)

functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau
unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul
unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor
functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens
pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.

40. Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers

-

39. Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si

echilibrul urban
-

>functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de

natura procesului si nu de natura calitatii
poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o
legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii
de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul
maxim posibil
determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna
existent/premisa/ipoteza.

o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un

sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului
respectiv
functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in
sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii
sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta
functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta
functionala numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un
aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala

19

proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata

urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de
crestere:
- dezvoltare exclusiva a modului de viata
in teritoriu
- dezvoltare intensiva a modului de viata in
teritoriu
pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu,
o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si
si dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si
cantitate

Cantitatea:

- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.

- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de
procesul de urbanizare in viata oamenilor
considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de
viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea
calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul
intial si teritoriul adiacent

crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in

teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in
teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda)
cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la
acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in
intindere, duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau
invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa
neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei
de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in
dezvoltarea teritoriului.
Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu
relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de
viata urbana.
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate
sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si
imbunatatirea concditiilor de viata urbana
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate

44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI

URBANE. TOPOLOGICA LOR
-config de copac Cristopher Alexander Orasul este un copac?
contra doctrinei functionaliste
ideea de organizare structurala dendromorfica se naste
odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in
Anglia (Harlow satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor 60-70
(Chandigarh ; Brazilia)
transpunere a specificului gindirii umane
-config in retea (desen)

-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente

de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatiofunctional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura
negeometrica) (desen)

42. Organismul urban ca societate localizata

-solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierarhizarii copac si solutia cu

structura la jumatate
-totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urbsistem parti-celular =
texturi de elemente de viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg
palier) ; complexe (se constituie in ansamblul structurii) . Au caracteristici
definite de factori : calitativi ; cantitativi
-topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului
-tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea ce este perceptibil
in spatiu) ; poate evidentia geom structgeom relatiilor in cadrul struct ;
pt evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1) intensitatea relatiilor
(evidentierea rel. tari si a rel. slabe in teritoriu analiza intensit se face in
raportul conurilor de ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se pune
intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare?
Exemplu : sist formativ post universitar
(textura
Inv superior
complexa)
Inv scurt superior (desen)
Liceala
Scolara
Prescolara

Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane

organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea
mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii
fundamentale:
mobil uman> activitate> spatiu aferent
in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in
cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului
respectiv
organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii
intr-un effort de umanizare a spatiului, deci puem spune ca structura
sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman
exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem sociospatial
modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate
localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc>
legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse sociale
>societate localizata
activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant
esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o
totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul
urban
organism urban<viata urbana
<cadru urban

45

MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE

-esenta modelarea=abordare cibernetica; tratarea organismului urb ca

sist in sens cibernetic
-modelul o imagine constr premeditat prin mijloace de simplificare sau
cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive
-modelarea poate fi: matematica / dinamica ; preexistenta realitatii /
postexistenta realitatii
-folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza
fiind deductia, sinteza, observatia, analogia. Experimentul poate fi: total
(obiectul integral supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei
realitati, in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica
comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de lucru stabilirea
necesitatilor modeluluiaportul modelului :
se defineste tema program - temaparam caracteristici ; program
caract functionale si caract cantitative
se realizeaza o selectie progresiva1) se def obiectul model (se pune in
evidenta ceea ce se cera a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat); 2) ordonarea datelor cunoasterii (teze; ipoteze modificari
multe); 3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul); 4) enuntarea
temeia modelului-suma informatiilor obtinute
traducerea modeluluidirect (imagine, desen); indirect
testare+concluzii exprimate de catre urbanisti
experimentare finala
utilizareinformare, simulare

1.
ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE
A MODELULUI CONSTITUTIV
-organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea
mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat,
sistem deschis fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model
organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul
sistemului, modul de interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un
inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna
(suprapunere in comparatism sistemic)
-abordare a organismului urban{sincreticaefect de loc comun
(acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ;
sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de
continuitate (miscare)}studiu de suprapunere in comparatism
sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana

asig echil functionalitatestabilitate

urban

localizarea activitgestionarea

spatiului

struct urbana
functie urbana manifestare urbana
spatio-funct (plan funct) institutionalizare
spatio-config (plan formal) materializare

forta urbana
organism urban
fenomen urban
________succesiune de forme urbane__________

46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB

-masurarea=aprecierea si descrierea insusirilor elem constituitive ale
unui sistem in raport cu niste criterii
-se masoara orice info care se refera la spatiu
-datele problemei: 1) primare (constituite ca reprezentari numerice sau
simbolice care caract dimensiuni ale componentei respective info care
privesc strict obiectul respectivdate brute ; 2) secundare (proces de
comparatie - combinare, transformare, modelare cu alte elemente ; nu

20

 analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta

caracteristicile sale majoretrasaturile calitative ale elementelor si
ocuparea teritoriului
schemele
functionale
se
alcatuiesc
pe
categorii
de
functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii,
intrprinderi, amenajari, dotari, servicii
studii spatiale scheme de sit, de evaluare economica a efectelor
plastice, de evaluare economica a elementelor de cadru, de eveniment
se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional
(suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva
starea de potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma
echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala /
efectiva spatialitate)
(A)+(B)model global al structurii
urbanepartiul urbanistic

sunt prelucrate ; este operatie primare de punere in discutie a masurarii ;

este o inseriere a insusirilor elementului)
-criterii de analiza : 1-raportul intre componente (entitati) :
se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____
- raport de dependenta intre entitati: A___B_C____D_____
2-dist intre entitatile observatescara de interval, se masoara exclusiv
dist dintre elemente ; 3-ordinea (scara ordinala)ordinea componentelor
; 4-situare categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ sau
altascara nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine)
scara/criteriul raportare distanta ordonare clasificare
de raport

__
de interval

_
ordinala

_
nominala

__

50.
RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI
NOU
- restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la
necesitati noi, sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un
context urban
- reconstructia o restructurare urbana in masura in care nu se
multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in
directia modernizarii
- renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui
cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege
originea
- reconstructia implica si o dimensiune sentimentala, de refacere a
unui cadru care este raport al traditiilor, al amintirilor
- renovarea se face din necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale,
artistice a unei zone, in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei
- cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu mediul, istorica
- exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale
solutie imediata dar simplista) ; integrarea (intervine maiestria
arhitectului)
- integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o cladire noua intr-un
context vechi (se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o
reproducere formala; cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei ,
asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot
realiza conditii optime de existenta
- relatia vechi-nou probleme de apropiere a valorilor, de relationare a
lor, in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate,
protejate prin spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care
cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
- valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu
valoarea de ansamblu a orasului, ele protejidu-se reciproc
- raportul vechi-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii arh.

47.
PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN
STUDIUL URBANISTIC
-evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin
descompunerea morfologica a texturilor. Analiza starilor de potentiala
functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se
sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta ca urmare a
interdisciplinaritatii partiul urbanistic . Se realizeaza prin intocmirea
acestei analize de la rationament la imagine grafica - localizarile
posibile
-locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de
sistematizare se face o trecere directaaspecte negative : dificultati de
stapinire a info cu privire la situatia existenta; aspecte privitoare la
incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat; neglijarea unor elemente
exterioare ansamblului; detalierea de sistematizare rezulta mecanic,
fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei; eficienta investitiei
nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor
instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de
spatializare.
Deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in
activitatea de cercetare-proiectarestudiul de tema
48.

POLITICA URBANA

-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii

activitatii concrete de modernizare urbana : mod de manifestare a
suprastructurii societatii; urmareste realizarea unui proces organizat de
planificare operativa in modernizarea urbana
-politica urbana poate fi :
1)
unidirectionala subordonarea arhitectului de catre puterea
administrativ-politicadecizie centralizata
2)
participativa in cazul statelor democratice dezvoltate; - puterea
centrala are doar rol de a dirija un proces diferentiat local, urmarind :
legalitatea/operativitatea planificarii urbane; precizarea/coordonarea
investitiilor financiare; sprijinirea dezvoltarii potentialului tehnologic si
stiintific; formarea specialistilor; mijloacele de colaborare a fortelor de
decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor
3)
a puterii opinia publica, putera centrala, puterea locala; - se
analizeaza solutii nu o solutie; - arhitectul rol important in stabilirea
solutiei optime
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras
la altul, de la o societate la alta

51. STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE

- spatiul urban eterogen + sinteticcriterii :
1)
importanta descoperirii interrelatiilor diferite
2)
necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii
orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de
canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati
pentru care vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare
(1)inconvenientul sau avantajul unor activitati vecine
(2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati
vecine)
(1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri :
a)asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea
fiecaruia (ex. Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ;
b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la nivelul structurii
urbane respective
- interactivitateamultifunctionalitate si integrare rezultatul suprapunerii
mai multor tipuri de activitate
activitati unice
activitati suprapuse
activitati combinate
- starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al
intereselor si al manifestarilor

52
SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN
TERITORIU. EXEMPLE

49.
PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI
DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
-partiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de
organizare a unui teritoriu urban, precizind localizarea functiilor,
ocuparea si utilizarea terenului, conform premiselor sale de dezvoltare
-metodologia de studiu :
informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea
ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre
alementeanaliza grafica determinind gradul de ierarhizare in
ansamblul sistemului teritorial respectiv, grad constatat sau dorit pt
viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a
informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre
elementele considerate. Aceasta descompunere se face dupa
urmatoarele situatii : 1) pe fiecare element luat ca centru al interesului
analiticse urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte
elemente; 2) pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca
focar/centru al unui ansambluse trece la o analiza de ansamblu

-la nivelul organismului urbanintegrare urbanase poate constitui intrun sistem care devine, treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a
teritoriului urban
-sistem directorsistem integratorconfiguratie caracteristica (zona
centrala a orasului) ; componente (in ordinea constituirii posibile)

21

(1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex circulatia

pietonala organizata corespunzator contribuie la integrarea diferitelor
zone ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese)
(2)ansamblu multifunctional integrat produs de integrare la nivelul
functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator
(3)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare
(1)+(2) ex (Karlsruhe dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul
unui traseu urban integrator ; Varsovia integrare urbana a activitatiilor
cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; Munchen
extinderea cartierului Perlachtraseul integrator realizeaza o legatura
fireasca intre : ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si
istoric ; New York Manhattan teritoriu urban integrator pe orizontala
si verticalacladiri existente, spatii noi ;
Praga noul cartier
Kralowska grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate
de0a lungul unui traseu intergrator ; Berlin cartierul Charlottenburg
proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii)
-spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare,
polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu
caracter multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator ;
apare independent asocierea intervine la elementul integrator
-spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr
activitati nespecifice, aleatorii)
Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale
conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o
configuratie simpla / neutra
Integrarea presupune : localizare ocupare (programat /
neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului
liber ; ocuparea spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala

- studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica

de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de
proiectare si determinarile de sistematizare )
- studiul de tema abordare structurant-functionalista a organismului
urban si cuprinde 6 etape :
1. analiza situatiei existente
2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate)
4. raportarea sistemica
5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic
6. analiza valorica a variantelor
- se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie =>
1,2,3

3.

analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia

56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR

URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI
URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea
spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de
munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate complex de trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului
provenita din
organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a spatiului provenita din
suprafata primelor doua in plan mental

54. SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII

- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si
transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale
cu spatiile aferente
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane
localizate ; elementul structural esential ; asigura transpunerea , in
organizarea orasului , a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra
atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de
criza in teritoriul urban
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub
forma de decizie sau de actiune
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu
=> a. stabilirea naturii activitatilor
b. spatiul aferent si afectat
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente

- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia

arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii
influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului
urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului
participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de
informare si cultura al populatiei)

1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4

activitati domestice , de productie , de recreere , de formare (formative)
2. situare in raport cu un loc legare de amplasament / independenta de
amplasament
3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare
4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative
5. functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare /
necomplementare
6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/ cuaternar
- structura spatial-functionala activitati determinate functional si
- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in
parte a unei situatii concrete a fiecarui element
- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic
- componentele de activitate
- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor
in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice
separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate
distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a
organismului urban
- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in
ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror
elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii
activitatilor => duce la echilibru functional

57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA

STRUCTURII URBANE
- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in
sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere ,
vecinatate)
- similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala
- similaritatea se constituie in 2 moduri :
=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune
=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)
- similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se
manifesta la nivelul relatiilor intre elemente
=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem
=> functionala relatii calitative intre elemente
- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul
relativ cu spatiul absolut
- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : =>
proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
=> marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata =>
dendrogena
- regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a
elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care
se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 =>
introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti
din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9)
=> zone omogene
- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta
- regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu
(de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)

55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL

Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de
cercetare-proiectare a studiului de tema .
- studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui
teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea
teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului
natural , cit si in planul social , economic , estetic .

22

58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA

ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI

DE

CENTRU

nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o

functionalitate integrata

IN

61. ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL

- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul
exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si
ambiental
- din punct de vedere structural :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a
nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta
conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intrun anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol
integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia
orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ;
este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in
teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurnanocturna de locuit
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa
aiba caracter dominant
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste
centre de interes , definind centralitatea
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a
texturilor urbane

- zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi

de elemente de viata urbana
- observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza ,
de fapt , sensul
- avantaje :
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii
urbane
2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele
sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor
3. premise pentru realizarea varietatii spatiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin
cooperarea functiilor
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :
=> cooperarea intre diferite activitati urbane
=> constituirea organismelor multifunctionale
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul
urban
=> de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare
pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei
materiale si spirituale umane
- apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana
- principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :
1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului
2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare excesiva
- disocierea vietii umane de mediul sau
- situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de
functie

59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI

DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL

- problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al

organizarii structurii urbane ; mai este valabil ?
- raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un
moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca
mijloc de organizare a elementelor organismului urban intr-un nou
inteles
- zonificarea urbana complexa cu conditia ca :

zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument /

rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban

zonificarea are valoare operationala

a. utila la nivelul analizei situatiei existente
b. cu caracter de constelatie
- structuranta :
a.
necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare
b.
cu caracter specific multifunctionalitatii urbane

- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii

abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul
inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte
integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter
manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta
de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza
integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din
uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca
motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca
urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului ,
materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp
cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere
continua si necesara a mediului construit cu omul
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator ,
conservator , creator

62 . ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE

- Charta de la Atena teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a
trupului/circulatie => schema structurala tripartita
- zonificarea apare din nevoia de ordine
- oras ideal zonificare pe principii estetice
- oras radial-concentric zonificare dupa venituri
- oras functionalist Charta de la Atena zonificare disociativa , care
are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu
blocuri inalte din Paris)
- oras gradina zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
- modelul urban eterogen :
nu accepta spatii pasive
necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe
cea de locuit
- oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de
delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ
- F.L.Wright descentralizarea organica +
+ E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un principiu al
zonificarii urbane
- spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele
altei texturi

60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN

STRUCTURA URBANA
- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea
diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la
o integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea
functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific
central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie
urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa
legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe
ipostaze ale integrarii :

la nivel de program

la nivelul functiilor de obiect

la nivelul functiilor urbane

- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu
multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu
caracter integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative
cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul
multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana ,
ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului
public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este

63. TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE

- dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice
urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta ,
astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi
- organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini
anumite functii :
functii urbane esentiale

23

functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea

deveni traditional datorita integrarii)
- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment
al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii
sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul
respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a
elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor
face posibila exercitarea acestor functii
- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale ,
elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem :
textura de elemente de viata urbana
- totalitatea texturilor deelemente de viata urbana , evidente la un
moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea
structurii functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se
poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice
trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana =>
descompunerea elementelor
- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane ,
tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la
alcatuirea sistemului
- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de
elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi
elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu)
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau
negativa (neacceptata) in raport cu mediul
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de
(re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante
pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul
functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a
solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a
modernizarii)
- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de
elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de
complexitate , corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea
cat si nevoilor sale de lucru
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de
elemente de viata urbana pot fi :

ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv

- functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare
a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care
contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca
aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala
- se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine
o trasatura pozitiva => un asemenea inteles este insuficient ,
deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala
- cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si
modificarea unei functiuni
- activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban ,
intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi
trasaturi , deci modificarea unor functii
- cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii
corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in
sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul
existent si posibil in viitor)
- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din
starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie
exterioara deoarece :
=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului
urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de
echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o
modificare a echilibrului intr-o anumita directie
=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana
determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de
viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban
- cerinta functionala are un caracter activ
- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si
care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare
cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului
respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu
conduc decat la o reasezare a elementelor sale)
- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in
centrul lui
- cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii
existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona)
respectiv
- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei
functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala
- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o
evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe
care il pretinde
- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din
care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana
mobilul uman generator finnd individual sau general
- cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a
organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia
sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv
- o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii
pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare
restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o
necesitate
NEVOIA
functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul
unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza
lucrurile si consuma bunurile Malinovski
- Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe :
1 . nevoile elementare predominant biologice somn , hrana ,
reproducere
2 . nevoile derivate cele cu caracter economic , moral, politic
3 . nevoile integrative religia , stiinta
- avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana
determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental ,
psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin :
relatiile care intervin intre aceste elemente
relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele
determinate functional
iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra
relatiilor intre elementele determinate functional (activitati
rezidentiale
,
direct-productive,
indirect-productive
,
comunicationale)
- nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu
actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este
conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica
- privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex
functional
- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate
avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie
sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale

1.
2.

texturi simple se realizeaza intr-un singur plan

texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre

ele
caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii
calitativi nu se exclud reciproc
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea
insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ;
diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare
insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de
potential functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de
complexitate al texturii respective
- complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple
(contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea
de complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce
- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se
poate exprima o relatie matematica
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva
dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu
tinde (sau tinde) spre valori extreme
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata
starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o
anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si
este influentata de catre starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se
impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca
moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare
de efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei
texturi este determinata de :
caracterul starii ei efective de functionalitate
situarea ei in context sistemic
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic
tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica
64. DIALECTICA URBANA

o functie trebuie inteleasa :

ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem

24

- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului

- functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului
urban ca sistem
- functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca
element intr-un sistem teritorial
- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea
generala de ansamblu si valoarea de obiect
- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii
urbane , indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si
indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se
situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau ,
conditionata de viata urbana
- aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban
se refera la depistarea nevoilor

-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre

ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu
proprietati abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul
spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente
determinate functional ambiental
-CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente
determinate
functional-compozitional
si
elemente
determinate
compozitional-formal

65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR

URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE
URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul
urban ; 3. activitatea urbana .
1 . MOBILUL UMAN in comportamentul omului exista un interes (care
se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se
fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul
urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu
caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu
caracter secundar spatiul urban activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul
urban pot fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ
independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se
dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1.
concomitente- in paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu
rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba
reciproc , exista contradictii benefice(recreerea efortul) si
contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza
esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar
daca in prealabil s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de
mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in
stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de
modul de utilizare al teritoriului)
-activitatespatiu
aferent
activitatii
respectivemobilul
uman(motivatie a organismului urban)

Categorii urbane fundamentale intr-un proces

continuu de transformare prin interconditionare
-MOBILUL UMAN comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului
care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care
produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita
activitate umana)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN
SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
D
-ORGANISMUL
URBAN=totalitatea
activitatilor
urbane
e
localizate(elemente
morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii
t
aferente
(alte elemente morfologice) cadrul urban
e ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-intre
r
-Viata
urbana e factorul motor al transformarii
m
-planul
informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
i suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori,
-din
n
imagini=ur
a
banitate
se refera la comportament(conotatie pozitiva)
biologic
servicii
n
beneficii
teconomicomaterial
atitudini
e
spiritual
obiceiuri
M
activitati
isocial
o
comportamentale
politic
n
r
f
relatii,etc.
p
o
l
l
a
o de viata urbana
Mod
n
g
u
i

71. LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE

INTERES
- limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului ,
nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii
- limita de structura determinata spatial si temporar ; are ca rol :
compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se
formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural
neconditionat si are un caracter restrictiv
- aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei
limite structurale
- este de 3 feluri :
=> izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in
coroborare cu timpul parcurs
=> de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu
elementele exclusiv de natura ambientala
=> de influenta
=> de convergenta raportata la centrul de interes si totodata , la
centrele de interes vecine
de competenta are o baza de obiectivism
72. ZONNING ZONARE ZONIFICARE
CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA

. DEFINITIE

SI

-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani

scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)
-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.
(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la
americanipastrarea regulilor din planul de urbanism)
-ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu
comrrcial, va plati un impozit de n ori mai mare (in zona trebuie
sa existe spatii comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea
echilibrului in spatiul respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale
locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor
prezente din afafra teritoriului)
-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea
(o influenta din afara asupra spatiului respectiv)
- ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca
impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a
diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care
au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se
poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau
nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de
cooperare a activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala)
- In legatura cu constituirea zonei:
-zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o
structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau
functionalitatea)
-zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona
topografica, seismica, etc)
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul
(eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o
operatie ce se aplica in
fizic natural
teritoriu avand la baza zonificarea;
(mediu determina
natural) orice masura din partea
primariei si a investitorului; lipsa
luiartificial
e opiedica
fizic
-Criteriul de zonning precizeaza
ce construit)
se poate construi intr-un loc si cum
(mediu
se poate impozita
economic
psiho-social
72.1 . ZONIFICAREA
URBANA
juridic- . PREOCUPARI CU CARACTER
configuratia
spatiala
ISTORIC
administrativ
cultura
urbanaUN INTELES LA ZONIFICARII
- motivele
a aparut ca nevoie de ordine
istoric-cultural
politica
urbana zonificarii (zonificarea
functionala)

25
Componente in planul
existentei umane

n
u
e
r
c
b
a
e interese economico-sociale
s
n
securitatea populatiei si a activitatilor
i
a
t interesul de a impune puterea regionala
-a
etapele istorice ale zonificarii :
1.t zonificarea logica , functionalista , simplista
2.i zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
l scoaterea orasului de sub dominatia haosului
o impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona
r pentru circulatie
3.
zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model
urban eterogen

26