T.

1
Subiectul 1: Notiuni generale despre dr.reale.
1.1.Definiti notiunea de dr.real si definiti fiecare dr.real.
Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct si
nemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.
Dr.reale principale:
-dr.de proprietate (este acel dr.subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere si in interes propriu a
atributelor de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege).
-dr.de uzufruct (acel dr.real ce confera unei persoane, uzufructuar, dr. de a folosi bunul pu o perioada
determinata sau determinabila bunul care apartine unei alte persoane,nud proprietar, si de a culege fructele
intocmai ca proprietarul cu obligatia de a-I conserva substanta).
-dr.de uz si abitatie (dr.de uz- acel dr.real care confera uzufructuarului posibilitatea de a folosi bunul si de a
culege fructele lui necesare nevoilor proprii si ale familiei sale ; dr.de abitatie-acel dr. care confera titularului dr.
de a locui in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul si copii sai chiar daca nu era casatorit sau nu avea
copii in momentul constituirii dr.de abitatie.)
-dr.de servitute (servitutea este o sarcina ce greveaza un imobil,teren aservit, pentru uzul sau sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar,teren dominant).
-dr.de superficie (este acel dr.real imobiliar de a folosi terenul unei persoane in scopul edificarii si exploatarii
unei constructii desupra si sub teren sau exploatarii unei constructii deja existenta).
Dr.reale accesorii:
-dr.de gaj (este garantia creditorului ca debitorul indeplineste obligatiile fata de un bun).
-dr.de ipoteca (scopul garantarii stingerii obligatiei de plata asumata de debitor catre creditor).
1.2.Comparati dr.reale intre ele, precum si comparati dr.reale in general cu dr. de creanta.
Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct si
nemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.
Dr.de creanta sunt acele dr.subiective patrimoniale care confera titularului numit creditor posibilitatea de a
pretinde de la subiectul pasiv,debitor, un anumit comportament de a da,a face si a nu face.
Deosebiri :
1)Dr. real presupune existenta unui subiect activ determinat si a subiectului pasiv nedeterminat format din toate
celelalte persoane. Astfel spus, dreptul real este opozabil tuturor.
Dreptul de creanta presupune determinarea de la inceput atat a subiectului activ, cat si a subiectului pasiv,
singurul obligat si caruia ii este opozabil.
2)Obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat in cazul dreptului real este aceea de a nu face nimic de
ntura a stanjeni exercitarea de catre subiectului activ a dreptului sau, ceea ce inseamna o obligatie generala
negativa.
Dimpotriva, in cazul dreptului de creanta, obligatia subiectului pasiv poate fi atat pozi-tiva -a face - cat si
negative -a nu face ceva.
3)Drepturile reale sunt insotite de efecte specifice neintalnite la dreptul de creanta, si anu me : dreptul de
urmarire si dreptul de preferinta.
Dreptul de urmarire consta in facultatea recunoscuta titularului sau de a cauta si pretinde bunul in mana oricaui
s-ar afla.
Dreptul de preferinta consta in facultatea de a avea prioritate fata de orice alt drept, in sensul satisfacerii
titularului sau inaintea titularilor altor drepturi.
1.3.Expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul ca.de dr gestiune economica si
dr.de administrare operativa pe care le au intreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra
bunurilor publice face parte din categoria dr.reale.
Subiectul 2:Exproprierea pu cauza de utilitate publica.
2.1. Definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta principiului
inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.
Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate privata in proprietate
publica, transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ-teritoriale sau, dupa caz,
cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ-teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari
pentru cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local, in conditiile prevazute de lege, dupa o
dreapta si prealabila despagubire.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare
judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de
utilitate publica. Este o exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de proprietate privata.
2.2.Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica.
Etapele procedurii de expropriere:
I)Inaintarea propunerii de expropriere si obligatiile expropriatului:
(a) Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va executa actiunile de inaintare a propunerii de expropriere in
termen de 10 zile de la publicarea actului de declarare a utilitatii publice.
(b) Proprietarul obiectului exproprierii este informat in scris despre propunerea de expropriere de catre organul
care face aceasta propunere si este in drept sa-si dea consimtamintul pentru o compensare imediata si echitabila.
(c) Propunerea de expropriere va contine notificarea adresata persoanelor fizice si juridice titulare de drepturi
reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi
patrimoniale sau, dupa caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.
(d) In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o alta locuinta sau un alt
teren. Daca costul locuintei propuse sau al terenului propus este mai mic decit cel al locuintei expropriate sau al
terenului expropriat, expropriatorul va plati diferenta dintre costul locuintei expropriate sau al terenului expropriat si
cel al locuintei propuse sau al terenului propus.
(e) Dupa primirea notificarii, proprietarul si titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sint
obligati sa ia masurile de conservare a acestui obiect.
II) Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere:
(a) Expropriatul poate face intimpinare impotriva propunerii de expropriere.
(b) Intimpinarea este actul prin care expropriatul inainteaza exigentele proprii privind conditiile exproprierii. Ea
se depune, in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere.
(c) Organul care a facut propunerea de expropriere va inregistra intimpinarea si va consemna propunerea de
despagubire si alte pretentii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.
III) Solutionarea intimpinarilor:
(a) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului
pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin decizie a
consiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun.
(b) Comisia va fi alcatuita din 3 specialisti din domeniul de activitate in care se executa lucrarea de utilitate
publica. Acestia aleg, prin vot direct si secret, un presedinte care va organiza activitatea comisiei.
(c) In cazul in care se face exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, in
componenta comisiei vor fi inclusi si 3 proprietari de imobile alesi prin tragere la sorti sau prin vot din numarul
proprietarilor de imobile din municipiul, orasul sau satul in care sint situate imobilele propuse exproprierii.
(d) Nu pot face parte din comisie proprietarii si titularii de alte drepturi reale asupra obiectelor exproprierii, rudele si
afinii lor pina la al patrulea grad inclusiv, persoanele care detin functii in administratia publica centrala sau locala
si care au interes inexecutarea lucrarilor, si nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea
(e) Decizia comisiei se ia prin vot secret.
(f) Comisia analizeaza documentele prezentate, ascultind pe cei interesati, si totodata poate cere informatii si date
suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Propunerea de expropriere, pretentiile
proprietarilor si ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii, precum si sustinerile acestora se
vor depune in scris, consemnindu-se in proces-verbal de presedintele comisiei si de secretar.
IV) Decizia comisiei. Conditiile de incheiere a contractului:
(a) In urma deliberarii, comisia adopta o decizie motivata.
(b) Comisia va consemna in decizie, dupa caz, acordul dintre parti, sub semnatura acestora.
(c) Decizia comisiei se comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare si va servi drept temei pentru
determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de
expropriere.
(d) Persoanele interesate pot conveni atit asupra modalitatii de transfer al proprietatii, de cedare a dreptului
patrimonial, cit si asupra cuantumului despagubirii si formei ei, cu respectarea dispozitiilor legale privind conditiile de
fond, de forma si de publicitate.
Acordul dintre parti in acest caz va fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.
2.3.Elaborati,conform exigentelor legale o propunere de expropriere pentru cauza de utilitate publica pe care
Guvernul o va inainta proprietarului unei case,cu teren aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie de cale
ferata.
T.2.
Subiectul 1:Proprietatea comuna.
1.1.Definiti dr.de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati conceptul de cota parte ideala.
Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,
toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.
Se disting 2 forme de proprietate comuna:

1)Prop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la 2 sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupra
unui bun nefractionat in materialitatea sa. Fiecare coproprietar are determinat o cot-parte ideal, abstract,matematic
din dreptul de proprietate. n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect o
universalitate de bunuri. Coproprietateasau proprietatea pe cote-pri este o modalitate a dreptului de proprietate).
a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (Specificul copropriettii obinuite sautemporare const n faptul c
are caracter vremelnic deoarece dureaz n timp pn lasistarea ei, prin mpreal).
b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv).
2)Prop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii si nu au determinat nici mcar
o cot-parte ideal, matematic din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefracionate n materialitatea lor).
Cota parte ideala reprezinta o parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura.
1.2. Determinati si analizati cazurile cind cind apare proprietatea comuna pe cote parti fortata.
Prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua are ca obiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv.
Spre deosebire de proprietatea comuna pe cote-parti temporara, situatie in care coproprietarii sunt liberi sa sisteze oricand
starea de coproprietate, in cazul proprietatii comune pe cote-parti fortata starea de indiviziune se mentine independent de
vointa partilor. Obiectul coproprietatii fortate il constituie un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, nu pot fi
impartite, ele fiind folosite permanent de mai multi coproprietari. Coproprietatea este fortata deoarece nu depinde de
vointa coproprietarilor; ea a mai fost denumita si perpetua datorita scopului sau destinatiei permanente careia ii sunt
afectate bunurile respective. Aceasta forma de proprietate este extrem de frecventa si imbraca diferite forme.
1.3. Actualmente ,in RM o parte semnificativa a apartamentelor se afla in blocuri locative si terenuri care apartin APL
si sunt gestionate de intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ .Care au fost mecanismele legale prin
care legiuitorul a incercat sa reglementeze transmiterea acestor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de
apartamente si ce propuneri de perfectionare puteti inainta?
Prop. Comuna pe cote parti fortata si perpetua include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna precum si
terenul pe care este amplasat blocul,zidurile,acoperisurile,terasele,hornurile,scarile,subsolurile,etajele
tehnice,ascensoarele,utilajele si sistemele ingineresti interioare si exterioare, care deservesc mai multe locuine (ncperi),
terenurile aferente n hotarele stabilite cu elemente de nverzire, alte obiecte destinate deservirii proprietii imobiliare a
condominiului.
Conform Legii condomeniului in fondul locativ nr.913, proprietarii n condominiu posed, folosesc i dispun de locuine
(ncperi) n conformitate cu normele n vigoare ale legislaiei. Locuina (ncperea) n condominiu poate s aparin
ctorva proprietari cu drept de proprietate comun, interesele lor la adunarea general fiind reprezentate printr-un singur
vot. Un proprietar poate avea n proprietate n condominiu cteva locuine (ncperi). Bunurile comune n condominiu se
afl n proprietatea comun n diviziune a proprietarilor de locuine. Proprietatea comun din condominiu nu poate fi
nstrinat separat de dreptul de proprietate asupra locuinelor (ncperilor) din condominiu. Obiectele proprietii
comune pot fi transmise pentru folosin contra plat altor persoane fizice sau juridice n cazurile i condiiile prevzute
de statutul asociaiei de coproprietari. Cota-parte a fiecrui proprietar n bunurile imobiliare comune din condominiu este
proporional cotei constituite din suprafaa total (n metri ptrai) a locuinelor (ncperilor) ce i aparin n condominiu,
dac decizia adunrii generale a proprietarilor, nu stabilete altfel. Pentru asigurarea exploatrii cldirii cu mai multe
locuine, utilizarea locuinelor i proprietii comune n condominiu, efectuarea altor operaii legate de activitatea
economico-financiar, proprietarii snt n drept de sine stttor s aleag modul de administrare a proprietii imobiliare.
Administrarea condominiului poate fi efectuat:
a) de ctre proprietari nemijlocit, n cazurile n care condominiul include cel mult patru proprietari crora le aparin cel
mult patru locuine (ncperi);
b) de ctre asociaia de coproprietari de sine stttor sau prin transmiterea acestor funcii (parial sau integral), pe baz
de contract, unei persoane fizice sau juridice autorizate, n modul stabilit, s ndeplineasc aceste funcii.
Asociaia de coproprietari se nfiineaz din cel puin doi proprietari pentru ntreinerea, exploatarea i reparaia
locuinelor (ncperilor) ce le aparin i a proprietii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asociaiei cu
servicii comunale i cu alte servicii, pentru reprezentarea i aprarea intereselor acestora.
Fondatori ai asociaiei de coproprietari pot fi proprietarii de locuine (ncperi), indiferent de forma de proprietate, precum
i ageniile teritoriale de privatizare sau autoritile administraiei publice locale.
Asociaia de coproprietari se nfiineaz pe o durat nelimitat dac statutul nu prevede altfel, aceasta rspunde pentru
obligaiile sale cu bunurile ce i aparin i nu rspunde pentru obligaiile membrilor si, precum membrii nu rspund
pentru obligaiile asociaiei.

Subiectul 2:Apararea dr.reale.

2.1. Definiti si clasificati mijloacele de aparare a dr.reale.

Mijloacele de aparare a drepturilor reale sunt constituite de acele actiuni pe care titularul dr real le poate formula in
vederea inlaturarii atingerilor aduse acestui dr de catre tert si a restabilirii dreptului incalcat.ele sunt d 2 tipuri specifice si
nespecifice.
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si cea in reintegrare.

Actiunea in revendicare- este un mijloc specific de aparare a dr. de proprietarte prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa constate faptul ca el iar nu paratul este titularul dr d propr asupra bunului revendicat si
sa oblige paratul la restituirea stapanirii materiale a bunului respectiv catre reclamant.
Actiunea in revendicare are 2 componente:
1)Stabilirea calitatii de proprietar asupra bunului revenicat a reclamatului (Calitatea de reclamant in cazul unei
asemnea actiuni a fost o lunga perioada de timp recunoscuta doar proprietarului excusiv al bunului revendicat ori tutuor
coproprietarilor acestuia actionand impreuna, fiind negata unuia singur dintre titularii dr d copropriet asupra unui bun).
2)Obligarea paratului de a preda bunul catre reclamant (Calitatea de parat in cadrul act in revendicare apartine fie
posesoruluii bunului revendicat fie detentorului precar al acestui bun).
Actiunea in reintegrare este acea actiune prin care posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
Asemanari :
-ambele au ca obiect restituirea unui bun.
-ambele sunt prescriptibile (termenul de prescriptie de 3 ani).
Deosebiri :
-actiunea in revendicare solutioneaza problema dr.de proprietate,reclamantul trebuie sa dovedeasca dr. Sau de proprietate
asupra lucrului in litigiu.
-actiunea in reintegrare solutioneaza doar simpla stapinire a lucrului, are scopul de a conferi reclamantului folosinta
lucrului.
-actiunea in reintegrare protejeaza starea de fapt si are efecte provizorii spre deosebire de cea in revendicare care are
efecte definitive, deoarece stabileste carei persoane ii apartine dr.de proprietate sau un alt drept real asupra luxrului.
-hotarirea pronuntata de instanta in cadrul actiunii in revendicare are putere de lucru judecat spre deosebire de hotarirea
pronuntata de actiunea in reintegrare care nu are acest efect ceea ce inseamna ca piritul are dreptul sa intenteze ulterior
actiune in revendicare.
2.3. Grigore Porumboiu a trimis in chirie un apartament cu 3 odai in Chisinau catre Ion Gladei pentru a trai cu
familia.La expirarea termenului, Ion a refuzat sa paraseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit alt loc de
trai. Deasemenea, el nu doreste prelungirea contractului de inchiriere pentru 1 an, deoarece chiria impusa este prea
mare pentru familia sa. Argumentati care este actiunea judiciara prin care Grigore Porumboiu va solicita instantei de
judecata repunerea in posesia apartamentului sau? Elaborati Solutia litigiului.
Consider ca G.Porumboi va intent in instant actiune in reintegrare, deoarece aceasta actiune are ca obiect restituirea
bunului in posesie, posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
T.3.
Subiectul 1 : Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.
1.1.Definiti posesiunea mojlocita si posesiunea nemijlocita.
Posesiunea reprezinta starea de fapt ce consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care, in conditiile
legii, produce anumite efecte juridice.
Posesiunea mijlocita reprezinta situatia juridica cind o persoana posed un bun n calitate de uzufructuar, creditor gajist,
arenda, chiria, depozitar sau n temeiul unui alt raport juridic similar n care este n drept sau obligat fa de o alt
persoan s posede temporar un anumit bun.Altfel spus, este atunci cind o persoana stapineste bunul prin intermediul altei
persoane.
Posesiunea nemijlocita reprezinta situatia juridical cind posesorul poate stpni bunul direct, prin putere proprie si in
interes propriu.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta
bunului posedat.
Art.304 C.C. reglementeaza posesia nemijlocit i mijlocit. Posesia este nemijlocit atunci cnd posesorul stpnete
direct bunul, adic o asemenea stpnire este fcut pentru el nsui, prin putere proprie. i invers, posesia este mijlocit
atunci cnd posesorul stpnete bunul n baza unui act juridic (spre exemplu n baza contractului de locaiune ori
contractului de arend).
Art.304/2enumera posesorii mijlocii ca uzufructuarul, creditorul gajist, arendaul, chiriaul i depozitarul. Aceast
enumerare nu este exaustiv, fiindc chiar n cuprinsul acestei norme este indicat faptul c dac persoana posed un bun
n calitate de uzufructuar, creditor gajist, arenda, chiria, depozitar sau n temeiul unui alt raport juridic similar
(sublinierea ne aparine) n care este n drept sau obligat fa de o alt persoan s posede temporar un anumit bun,
atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). Deci posesori mijlocii pot fi i alte persoane dect cele expres
enumrate n acest articol. Persoanele care posed bunul n baza uni act juridic se mai numesc, dup cum a mai afirmat
mai sus, detentori precari. Toi aceti detentori precari sunt obligai s restituie bunul proprietarului la expirarea

termenului contractului ncheiat ntre proprietatr i detentor precar. De aceea am putea spune c posesia precar este
ntotdeauna conform cu dreptul, pe cnd poseia propriu zis poate fi contrar dreptului. Astfel, un posesor poarte poseda
fr drept, fr nici un titlu valabil la baza posesiei sale, spre exemplu este cazul unui uzurpator. n schimb un detentor
precar posed tot timpul n baza unui titlul legal. Aa, chiriaul deine bunul n baza contractului de locaiune , ncheiat
ntre el i proprietar, i anume n baza acestui contract chiriaul are obligaia de a restitui bunul proprietarului,
recunoscndu-se n aa fel dreptul proprietarului. Recunoaterea caliti de posesor i detentorilor precari (posesori
mijlocii) urmrete scopul proteciei posesiei ca stare de fapt, indirect protejndu-se i drepturile ce le au posesorii
mijlocii.
1.3.Argumentati (inclusive prin prezentarea unei probleme practice) utilitatea reglemantarii de catre C.C a posesiunii
mijlocite.
Cu toate ca codul civil se refera in regelementarile sale mai mult la posesiunea nemijlocita, posesorul mijlocit i sa
conferit dreptul de a apela la protectia posesiunii in caz ca acesata actiunenu o face posesorul nemijlocit.astfel posesorul
mijlocit poate apela la dreptul cei aprtine asupra bunului(dr de proprietate ),dar poate apela si la mijloacele de protectie pe
care le ofera posesiunea cu toate ca nu detine bunul.
Subiectul 2: Dreptul de uzufruct.
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dr.de uzufruct.
Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Caracterele juridice:
-este un dr. real principal (existenta autonoma,exercitinduse ca dr de proprietate insa fara a hotari soarta bunului)
-este un dr. temporar prin esenta sa (in cazul persoanei fizice, termenul dr.de usufruct este maxim, pina la decesul
uzufructuarului, iar in cazul peroanei juridice pina la lichidare nu mai mult de 30 ani).
-este un dr. inalienabil (nu poate fi cesionat sau instrainat,ipotecat sau gajat).
-este un dr.personal (uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o alta persoana prin acte juridice sau prin succesiune)
-se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile si fac parte dintrun patrimoniu transmis prin succesiune)
-este un dr. mobiliar sau imobiliar in dependent daca se constituie asupra bunurilor mobile sau imobile)
2.2.Determinati deosebirile dintre dr. de uzufruct si dr. de locatiune.
a)Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de ai conserva substanta,dea efectua reparatiile de
intretinere, pe cind locatarul preia bunul in starea corespunzatoare conformdestinatiei conveniteprin contract,iar
proprietarul are obligatia de a mentine bunul in aceasta stare pe toata durata contractului si sa repare prejudiciile cauzate
locatarului de viciile bunului inchiriat.
b) Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de consituire nu prevede altfel, locatarul insa nu are
dreptul sa schimbe forma bunului nici sa foloseasca in alt scop decit la destinatie.
c) Uzufructuarul poate sa inchirieze si sa arendeze bunul ce face obiectul uzufructului,daca prin actul de constituire nu
este interzis.Locatarul insa poate da bunul inchiriat in sublocatiune doar cu consimtamintul proprietarului.
d) Uzufructuarul poate usor renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul.locatarul insa trebuie sa parcurga
etapele stabilite de legislatie pentru incheierea contractului de locatiune.
e)Locatiunea este un contract doar cu titlu oneros,uzufructul poate fi si cu titlu gratuit,daca titlu oneros nu este stipulat
expres.
f)Uzufructul se stinge odata cu decesul uzufructuarului si lichidarea persoanei juridice ,obligatiile locatarului insa trec
prin succesiune.
2.3.Speta.
T.4.
Subiectul 1: Notiunea posesiei ca stare de fapt.
1.1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.
Posesiunea ca stare de fapt,const n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce
anumite efecte juridice.
1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei (teoriei) obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. Argumentati care
din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 2002.
Teoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el ca
un bun proprietar. Sunt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentia
de a-l avea pentru ei si nu pentru altul. Toti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.
Teoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Ihering, autorul teoriei, acesta
considera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.

Astefel, in CC din 2002 si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.303 prevede Posesiunea se dobndete prin
exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Nu este posesor cel care, dei exercit stpnirea de fapt a bunului, o face n
folosul unei alte persoane prin mputernicirile de posesor cu care este nvestit de aceast persoan. Este posesor doar
persoana care l-a nvestit cu mputerniciri.
1.3.Argumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.
Consider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a
beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de
persoanele terte,la posesor.Conform CC al Rominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice
,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si
vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.
In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de
drept. Posesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art 313). Succesiunea
univerasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. Prin succesiune se
transmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.
Subiectul 2: Obiectul dr.de uzufruct.
2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr.de usufruct si ce interdictii stabileste CC privind obiectul dr.de usufruct.
Dr.de usufruct este acel dr. real care confera unei personae,uzufructuar, dr.de a folosi bunul pentru o perioada determinta
sau determinabila, bunul care apartinenunei alte personae, nud proprietar, si de a culege fructele intocmai ca proprietarul
cu obligatia de a-I conserva substanta.
CC, in art.396 stabileste ca obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil,mobil sau
imobil, corporal sau incorporal, inclusive un patrimoniu sau o parte din el.
2.2.Determinati daca bunurile consumtibile pot fi obiect al dr. de usufruct si determinati ce particularitati comporta.
Art.396 alin.(2) din Codul civil al Republicii Moldova, arat c uzufructul se poate stabili pe orice fel de bunuri
neconsumptibile care se afl n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai, inclusiv un patrimoniu sau o parte
din el.Regula este c uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul are obligaia de a conserva
substana lucrului i de a restitui lucrul proprietarului, la expirarea termenului.Dar uzufructul poate avea ca obiect i
bunuri consumptibile, caz n care uzufructuarul dobndete de la proprietar chiar proprietatea lucrului. Dintr-un alt
punctde vedere, uzufructul poate avea ca obiect unul sau mai multe lucruri anume determinate, caz n care uzufructul este
cu titlu particular sau poate avea ca obiect o universalitate de bunuri sau o fraciune dintr-o universalitate, caz n care
uzufructuleste dup cum: universal sau cu titlu universal.
2.3.Propuneti modelul unui testament prin care se constituie usufruct in urmatoarele conditii: a)obiectul uzufructului
constituie un deposit bancar deschis pe numele testatorului b)nudul proprietar va fi feciorul proprietarului
c)uzufructuarul va fi sotia testatorului d)termenul uzufructului pina la implinirea majoratului de catre nudul
proprietar
T.5.
Subiectul 1: Functiile patrimoniului.
1.1.Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n bani), privite ca
o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice i juridice determinate.
1.2.Identificati si analizati functiile patrimoniului.
Functiile patrimoniului:
1)Constituie gajul general al creditorilor chirografari (Creditorii chirografari = acei creditor i care nu se bucura
de o garantie reala(gaj , ipoteca, privilegiu) pentru a le asigura creanta pe care o au impotriva debitorului lor;)
2)Explica si face posibila subrogatia reala si cu titlu universal (cu titlu universal-este operatiunea juridica in temeiul
careia bunurile si valoarea lor se inlocuiesc in mod automat fara a fi necesara o prevedere legala, inlocuirea lucrului cu
un alt lucru seface in cadrul patrimoniului ; subrogatia reala- atunci cind in cadrul patrimoniului un bun ia locul altui
bun).
3)Explica si face posibila transmiterea universala si cu titlu universal (universala- cand patrimoniul se transmite unui
singur succesor ; cu titlu universal - cand patrimoniul se transmite fractionat la doi sau mai multi succesori; cu titlu
particular - cand se transmite unul sau mai multe bunuri determinate).
1.3.
Subiectul 2.Obligatiile uzufructuarului
2.1.Identificati obligatiile uzufructuarului reglementate de CC.
Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.

Drepturile uzufructuarului:
- Dreptul uzufructuarului de a primi bunul in posesie (deoarece uzufructuarul are dreptul de a intra in posesia bunului
care face obiectul uzufructului, el beneficiaza de o actiune personala impotriva nudului proprietar. Bunul va trebui sa fie
predat exact in starea in care se afla in momentul nasterii dreptului de uzufruct.
-Dreptul uzufructuarului de a culege fructele (deoarece uzufructuarul are dreptul sa se foloseasca de bun, el poate
percepe fructele, indiferent daca acestea sunt naturale, industriale sau civile,astfel uzufructuarul are dreptul de a se bucura
de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct).
- Dreptul de administratie al uzufructuarului (in conditiile in care uzufructuarul beneficiaza de dreptul de folosinta, el
va putea face si acte de administrare a bunului)
- Dreptul de dispozitie al uzufructuarului (uzufructuarul va putea ceda exercitiul dreptului de uzufruct. Cod civil
prevede ca uzufructuarul poate ceda exercitiul dreptului. De asemenea, potrivit prevederilor art. 1824 Cod civil, creditorii
pot urmari uzufructul pe care il are debitorul asupra bunurilor, uzufructul poate fi vandut sau chiar grevat de un alt
uzufruct. Uzufructuarul are dreptul de a vinde fructele prinse de radacini, precum si dreptul uzufructuarului de a instraina
bunurile consumptibile, care fac obiectul uzufructului.)
-Dreptul de a face reparatii capitale
-Dreptul ls compensarea cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale
-Dreptul de a renunta la uzufruct
-Dreptul de a transmite in chirie sau arenda obiectul uzufructului.
Obligatiile uzufructuarului:
-in timpul exercitarii dr.de uzufruct de a folosi bunul intocmai ca proprietarul;
-sa pastreze destinatia bunului;
-sa efectueze reparatii mici;
-reparatiile mari cad sub sarcina uzufructuarului cind acestea sunt urmarile reparatiiloe mici;
-trebuie sa plateasca taxele si impozitele.

2.2.Determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in cea a nudului proprietar.
Uzufructuarului are obligatia de a face reparatiile de intretinere (art.545-547 Cod civil). Codul civil distinge intre
reparatiile mari (care se executa de proprietar) si reparatiile curente de intretinere (care se executa de uzufructuar). Daca
uzufructuarul ar refuza sa execute lucrarile curente, de intretinere, atunci nudul proprietar le va putea face el, pe cheltuiala
uzufructuarului (art.1077 Cod civil). In acelasi timp, uzufructuarul nu-l va putea obliga pe proprietar sa execute reparatiile
mari.
Uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului. Reparatiile mari sunt in sarcina nudului
proprietar. Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o cheltuiala exceptionala,
cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioare
si/sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau repararea
motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul sau. Reparatiile mari sunt in sarcina
uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.
Uzufructuarul este obligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari. Atunci cand nudul
proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat
sa restituie contravaloarea lor pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.
Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vechimii ori dintr-un caz
fortuit. Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar daca le va
plati, are actiune contra nudului proprietar.
2.3.
T.6.
Subiectul 1: Dobindirea si pierderea posesiunii.
1.1.Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiune.
Posesia este o stare de fapt care const n stpnirea unui bun material de ctre o persoana cu inten ia de a se comporta ca
proprietar sau ca titular al unui alt drept real. Stpnirea material se bucur de protec ie juridic.
Posesiunea se dobndete prin exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului
1.2.Identificati si analizati modurile de dobindire si stindere a posesiunii.
Posesiunea se dobndete prin exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Pentru a opera posesia, este necesar ca sa fie
intrunite cele doua elemente constitutive: corpus si animus. Stapanirea materiala a bunului determina sa se prezume
vointa de a pastra bunul pentru sine. Dobandirea prin stapanirea materiala rezulta fie dintr-un fapt unilateral al
posesorului, atunci cand el exercita din proprie initiativa acte materiale de detinere si folosinta, fie din predarea lucrului
de catre fostul posesor, fie, in sfarsit, dintr-o transmitere de la vechiul posesor pentru cauza de moarte.
Posesia poate fi pierduta atunci cand se pierd elementele sale, corpus si animus. Modalitatea cea mai obisnuita de pierdere
este atunci cand ambele elemente constitutive se pierd, cum ar fi cazul instrainarii bunului sau abandonarii lui.

Alta modalitate este atunci cand se pierde doar elementul material (corpus), cum ar fi situatiile: bunul este distrus in
intregime, este pierdut sau este trecut in posesia altei persoane. Posesia mai poate fi pierduta si in cazul disparitiei bunului
din cauze de forta majora. Pierderea elementului animus determina, de asemenea, ca posesia sa inceteze. Prin intermediul
intervertirii titlului, posesorul devine un simplu detentor precar, ceea ce face ca sa posede pentru altul. In cazul
constitutului posesor, proprietarul instraineaza bunul sau, dar dupa instrainare, dobanditorul il lasa in continuare
instrainatorului, cu titlu de depozit sau inchiriere. In acest caz, transmitatorul va detine bunul ca un detentor precar.
Sunt situatii cand pierderea posesiei poate avea loc impotriva vointei posesorului. De exemplu, bunul a intrat in domeniul
public al statului sau unei unitati administrativ-teritoriale sau a intrat in posesia altuia, impotriva vointei posesorului. In
acest ultim caz, posesorul va putea recurge la actiunile posesorii, pentru a redobandi posesia imobilului.
1.3.
Subiectul 2: Regimul juridic al bunurilor gasite.
2.1.Definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de cea de bun fara stapin.
Bunul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdut
continu s aparin proprietarului su, iar cel care a gsit bunul este obligat s-l restituie proprietarului sau fostului
posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei publice locale sau organului de
poliie din localitatea n care a fost gsit.
Se consider fr stpn bunurile mobile al cror proprietar a renunat expres la dreptul de proprietate, bunurile
abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.
2.2.Comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al persoanei care a
raportat gasirea si l-a transmis la sectorul de politie.
Conform normelor CC, bunul mobil pierdut continu s aparin proprietarului su. Cel care a gsit bunul este obligat s-l
restituie proprietarului sau fostului posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei
publice locale sau organului de poliie din localitatea n care a fost gsit. Cel care a gsit bunul poart rspundere pentru
pierderea sau deteriorarea acestuia doar n caz de intenie sau de culp grav i doar n limitele preului lui. Organul
abilitat cruia i s-a predat bunul gsit afieaz la sediul su un anun despre bunul gsit, avnd obligaia de a-l pstra timp
de 6 luni, fiind aplicabile n acest sens dispoziiile privitoare la depozitul necesar. Dac, datorit mprejurrilor sau naturii
bunului, pstrarea acestuia tinde s-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el este vndut conform legii. n acest
caz, drepturile i obligaiile aferente bunului se exercit n privina sumei ncasate din vnzare. Dac proprietarul sau o
alt persoan ndreptit nu pretinde, n termen de 6 luni, transmiterea bunului gsit, acesta este remis, n baza unui
proces-verbal, celui care l-a gsit. Procesul-verbal reprezint pentru acesta din urm titlu de proprietate, opozabil i
fostului proprietar. Dac persoana care a gsit bunul renun la drepturile sale, acesta trece n proprietatea statului.
Proprietarul sau fostul posesor al bunului gsit este obligat s plteasc celui care l-a gsit o recompens n proporie de
cel mult 10% din preul sau din valoarea actual a bunului.
Insa cel de-al doilea care a gasit telefonul si l-a pastrat poate invoca prevederile CC, conforma caruia el a dobindit dr.de
proprietate prin ocupatiunea, astfel posesorul unui bun mobil fr stpn devine proprietarul acestuia, prin ocupaiune, de
la data intrrii n posesiune n condiiile legii.
2.3.
T.7.
Subiectul 1:Prezumtia proprietatii-efect al posesiunii ca stare de fapt.
1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt.
Conform CC, posesorul este prezumat proprietar al bunului dac nu este dovedit c a nceput a poseda pentru un altul.
Aceast prezumie nu opereaz n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n registrul public i nici fa de un
fost posesor al crui bun a fost furat, pierdut sau ieit din posesiune n alt mod fr voia lui, cu excepia banilor i titlurilor
de valoare la purttor. Se va considera c posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei n care l-a
posedat.
In majoritate a cazurilor posesorul este i proprietarul bunului, posesia creaz oaparen a dreptului, orice posesor al unui
bun este n aparen proprietarul su.Prin urmare, pn la proba contrar, posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului
pe care l posed.Drept urmare, beneficiind de aceast prezumie legal, posesorul bunului nu esteinut, n caz de litigiu,
s aduc i alte probe pentru a dovedi c este proprietarul acelui bun.Aceast prezumie poate fi absolut sau relativ. Ea
este absolut n materiemobiliar, cnd posesia de bun-credin asupra unui bun mobil valoreaz titlu de proprietate. Cu
alte cuvinte, posesorul de bun-credin a unui bun mobil este prezumat afi proprietarul acestuia, aceast prezumie fiind
absolut adic nu poate fi rsturnat prin proba contrar .Prezumia de proprietate nceteaz n toate cazurile cnd se face
dovada c posesoruleste de rea credin.
1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest effect al posesiunii.
Prezumtia proprietatii ca effect al posesiunii nu va opera atunci cind dr.de proprietate urmeaza a fi inscris in registrul
bunurilor immobile, deoarece simpla stapinire a bunului imobil nu este suficienta, posesorul bunului nu va putea invoca
prezumtia proprietatii, in schimb daca este de buna credinta va putea dobindi dr.de proprietate asuora bunului posedat in
rezultatul uzucapiunii daca vor fi respectate anumite prevederi legale. La fel, prezumtia nu va opera si in cazul cind
bunurile au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiunea posesorului contrar vointei lui, ceea ce urmeaza a fi dovedit de
cel care revendica bunul pina atunci, posesorul va fi prezumat proprietar. Banii si titlurile de valoare sunt prezumate a fi

in proprietatea posesorului chiar daca acestea au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiune in alt mod, contrar vointei
posesorului.
1.3.
Subiectul 2.Proprietatea anulabila si rezolubila- modalitati ale dr.de proprietate.
1.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila.
Proprietatea anulabila este un mod de dobindire a dr.de proprietate in baza unui act juridic translativ de proprietate lovit
ulterior de nulitate relativa.
Proprietatea rezolubila este un mod de dobindire a dr.de proprietate care consta in dr.de proprietate al unei personae
asupra unui lucru care este amenintat sa dispara daca se va produce un eveniment viitor si nesigur, adica se afla intr-o
situatie incerta,provizorie.
2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stability regimul juridic al acestor
modalitati ale dr.de proprietate.
Dreptul de proprietate rezolubila (revocabila sau conditionala) ia nastere prin nstrainarea dreptului de proprietate printrun act juridic translativ de proprietate ncheiat sub conditie rezolutorie, conditie ce decurge fie din vointa partilor, fie
dintr-o dispozitie legala. Asadar dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura n
patrimoniul dobnditorului ntruct, ndeplinirea conditiei l va determina sa restituie bunul catre transmitator. Soarta
dreptului de proprietate depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor si nesigur. proprietatea rezolubila
este proprietatea afectata de o conditie rezolutorie, adica atunci cnd dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui
bun este amenintat sa dispara daca un oarecare eveniment viitor si nesigur se realizeaza.Conditia rezolutorie este aceea
care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. Ea nu suspenda executarea obligatiei; ci numai obliga
pe creditor a restitui ceea ce a primit n caz de nendeplinire a evenimentului prevazut n conditi. Asta nseamna ca dreptul
de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existent incerta n patrimoniul dobnditorului deoarece daca ea nu se
ndeplineste acesta va trebui sa restituie bunul transmitatorului.
Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate ce apare n situatia n care dreptul de proprietate
asupra unui bun a fost dobndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativa (anulabil). Printre
cauzele de nulitate relativa amintim: viciile de consimtamnt, lipsa discernamntului, nerespectarea dreptului de
preemtiune. Este o modalitate temporara, care dureaza pana la consolidarea dreptului de proprietate prin confirmare,
tacita sau expresa a actului anulabil sau pana la desfiintarea actului translativ de proprietate, ca urmare a actiunii n
anulare promovata n justitie de o persoana interesata. Actiunea n nulitate relativa este prescriptibila n termenul general
de prescriptie de 3 ani, asa nct n aceasta perioada transmitatorul poate oricnd cere anularea actului, iar admiterea
actiunii duce la desfiintarea retroactiva a dreptului dobnditorului. Actul nul relativ poate fi confirmat tacit de cel n drept
sa invoce nulitatea, fie prin executarea actului anulabil, fie prin neinvocarea nulitatii n termenul de prescriptie extinctive
Incertitudinea n care se afla cel care a dobndit dreptul de proprietate printr-un act anulabil, poate fi stopata chiar nainte
de mplinirea termenului de prescriptie extinctiva, atta timp ct are loc o confirmarea expresa, care va acoperi nulitatea
relativa a actului prin care s-a transmis dreptul de proprietate. Confirmarea expresa se realizeaza printr-un act confirmativ
ncheiat, conform caruia de confirmare sau de ratificare a unei obligatii n contra careia legea admite actiunea n nulitate
nu este valabil actul dect atunci cnd cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei si cnd face mentiune de motivul
actiunii n nulitate, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se ntemeia acea actiune.
2.3.
T.8.
Subiectul 1:Accesiunea immobiliara-mod de dobindire a dr.de proprietate.
1.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.
Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra a tot ce produce lucrul i asupra
tot ce se unete ca accesoriu, cu lucrul, n mod natural sau artificial.
Accesiunea imobiliar natural este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care adugirile de teren la malurile
apelor curgtoare revin proprietarului terenului riveran numai dac ele se formeaz treptat (aluviuni). Terenurile ocupate
treptat de albiile apelor curgtoare revin proprietarului acestor ape.
Accesiunea imobiliar artificiala este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construciile i lucrrile subterane
sau de la suprafaa terenului snt prezumate a fi fcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa i i aparin acestuia pn
la proba contrar. Prin lucrri se neleg plantarea, precum i amenajrile aduse unui teren care nu se ncorporeaz n mod
durabil n acesta.
Accesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce
beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.
1.2. Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

Accesiunea mobiliar are ca obiect bunuri mobile i ea este guvernat de aceeai regul c proprietarul bunului
principal, devine, n temeiul accesiunii proprietar i al bunului de mai mic importan, care s-a unit cu cel dinti,
avnd obligaia de a plti o anumit despgubire. Cazurile de accesiune mobiliar cunoscute sunt: adjuncia,
specificaiunea, confuziunea, astfel rezult ideea c pmntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care se
incorporeaz n acesta, au un caracter accesoriu.

Accesiunea imobiliar natural se refer la pmnt i la animale. Cazurile de accesiune imobiliar natural care
privesc pmntul sunt: aluviunea, insulele i prundiurile.
- Aluviunile sunt - creteri de pmnt care se fac succesiv i pe nesimite, pe malurile apelor curgtoare, precum i
pmnturile lsate prin retragerea pe nesimite a apelor curgtoare de la unul dintre maluri la celalalt, fr ca
proprietarul rmului opus s poat reclama pmntul astfel pierdut. Ele se cuvin proprietarului fondului riveran.
-Avulsiunea, reprezint sunt adugarea la pmntul unui proprietar a unei mari pri de pmnt rupt din pmntul altui
proprietar, i care poate s fie recunoscut. Aceast adugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac
fostul proprietar nu o revendic timp de un an.
Accesiunea imobiliar artificial se particularizeaz prin faptul c, presupune intervenia omului i plata unor despgubiri
ctre cel n detrimentul cruia acioneaz.

Accesiunea imobiliar artificial opereaza :

- cnd lucrarea este fcut de proprietar pe terenul su, dar cu materialele altei persoane;
- cnd lucrrile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane.
Ipoteza construciei, plantaiei, lucrri efectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.
1.3.
Subiectul 2: Stingerea dr.de uzufruct.
2.1.Definiti si enumerati modurile de stingere a dr.de uzufruct.
n conformitate cu prevederile art. 420 din Codul civil al Republicii Moldovavdreptul de uzufruct nceteaz prin
urmtoarele moduri:
1)Moartea uzufructuarului (aceasta este o cauz natural de ncetare a uzufructuluicare n practic are cea mai frecvent
aplicaie, n cazul n care uzufructul a fost stabilit e un anumit termen i nainte de expirarea termenului moare
uzufructuarul, uzufructulnceteaz deoarece el poate fi constituit cel mult pn la moartea uzufructuarului,neputnd fi
transmis motenitorilor).
2)Expirarea termenului (dei uzufructul se constituie, de regul, pe toat duratavieii uzufructuarului, totui el poate fi
stabilit i pe o anumit perioad de timp. nacest caz, la expirarea termenului dreptul de uzufruct nceteaz. Potrivit
dispoziiilor art. 397, alin. (2) din Codul civil uzufructul constituit n favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cu
termen care nu poate depi durata maxim de 30 de ani.
3)Consolidarea (prin consolidare se nelege dobndirea dreptuluide proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul
uzufructului dectre uzufructuar. Prin urmare, n cazul consolidrii uzufructuarul dobndete i nuda proprietate i n
consecin el nu mai poate avea undrept de uzufruct asupra propriului su bun.
4)Pieirea total a bunului, ntruct uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun, pieirea obiectului face s nceteze
i dreptul. Pentruncetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului s fie total i nu parial, caz n care uzufructul se
restrnge, ns nu nceteaz ca drept.Dac bunul este distrus sau pierdut n parte, uzufructul continu asupra prii rmase.
5)Renunarea uzufructuarului la dreptul su (pentru ca uzufructuarul s poal renuna ia dreptul su el trebuie s aib
capacitatea necesar.Renunarea poate fi unilateral ceea ce echivaleaz cu delsarea bunuluice alctuiete obiectul
uzufructului. Ea poate fi ns realizat i pe bazaunei convenii ntre uzufructuar i nudul proprietar.
6)Rezoluiunea sau anularea actului juridic (prin care cel care a instituit uzufructul a dobndit dreptul de proprietate, prin
hotrrea instanei judectoreti. nacest caz uzufructul nceteaz ca urmare a pierderii de ctre proprietar a dreptului
sude proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul uzufructului).
7)Abuzul de folosin (n conformitate cu prevederile art. 422 C.civ.n cazul n care uzufructuarul abuzeaz de folosina
bunului, nudul proprietar este n drept s cear n justiie pronunarea ncetriiuzufructului nainte de termen. Aceasta
nseamn c ncetarea uzufructului pentru abuz de folosin nu se produce niciodat deplin drept, ci pentru aceasta este
nevoie de o hotrre judectoreasc, n practica judectoreasc a fost recunoscut nudului proprietar n cazul abuzului de
folosin un drept de opiune: fie ca acesta s cear ncetareadreptului de uzufruct pentru abuz de folosin, fie ca nudul
proprietar s cear obligarea uzufructuarului s aduc bunul n stare normal defuncionare.)
8)Lichidarea uzufructuaruluilui (Constituirea uzufructului n favoarea unei persoane juridice, stingerea uzufructului are
loc din momentul lichidrii persoanei juridice).
2.2.Determinati ce efecte survin la stingerea dreptului de usufruct.
Efectele stingerii uzufructului sunt:
-indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului, de ndat ce acesta sestinge nceteaz actele de folosin ale
uzufructuarului;
-un al doilea efect Ia care d natere stingerea dreptului de uzufruct const naceea c uzufructuarul are obligaia de a
restitui nudului proprietar nentrziat bunulsau bunurile ce au format obiectul uzufructului;
-uzufructuarul datoreaz despgubiri nudului proprietar dac bunul a pierit sau s-adeteriorat din culpa sa, precum i n
cazul n care acesta i-a nclcat ndatoririle ce leavea fa de nudul proprietar. Uzufructuarul nu este n drept a pretinde
nudului proprietar sumele de bani investite pentru mbuntirile aduse bunului, chiar dac prinacestea a sporit valoarea
bunului;
-nudul proprietar este obligat s restituie uzufructuarului sumele de bani pe careacesta din urm le-a pltit pentru el.
2.3.Argumentati daca dr.de uzufruct asupra unui bun imobil se va stinge la schimbarea nudului proprietar.

Consider ca asupra unui bun imobil dr.de usufruct nu se vas tinge la schimbarea nudului proprietar, deoarece in cazul
bunurilor immobile, dr.de usufruct se sconsemneaza in registrul de immobile.In legatura cu acest fapt, actul de constatare
a stingerii dr.de uzifruct (certificate de deces,extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice,actul prin care
uzufructuarul a renuntat la dreptul sau, contractul de stingere a uzufructului, hotarirea instantei ) va fi prezentat oficiului
cadastral teritorial.
T.9.
Subiectul 1:Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in revendicare.
1.1.Definiti actiunile posesorii si actiunea in reintegrare sau in restituire.
Aciunea posesorie este acea aciune prin care posesorul i poate apra posesia ca stare de fapt mpotriva oricrei
tulburri, pentru a menine aceast stare ori pentru a redobndi posesia cnd ea a fost pierdut.
Dup cum am afirmat puin mai sus, ocrotirea posesiei, ca stare de fapt, prin aciunile posesorii, se justific prin aceea
c, n mod obinuit, posesorul fiind i proprietar, prin ocrotirea posesiei implicit este ocrotit i dreptul de proprietate.
Actiunea in revendicare reprezinta este un mijloc de aprare n justiie a dreptului de proprietate privat i a
dreptului de proprietate public si este aciunea n justiie aflat la ndemna proprietarului bunului mpotriva posesorului
sau mpotriva altei persoane care deine bunul respectiv, fr drept.
1.2.Descrieti care sunt cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru ca posesorul sa poata cere restituirea posesiunii
pierdute.
Cerintele:
-posesorul trebuie sa dovedeasca ca el a posedat bunul anteriorsi faptul ca el a fost deposedat de bun contrar vointei lui;
-posesorul trebuie sa fie de buna credinta;
-poate cere restituirea posesiunii pierdute in decurs de 3 ani.
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de servitude.
2.1.Definiti notiunea de dr.de servitude si identificati caracterele juridice.
Servitutea este sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar
(terenul dominant). Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaia lui
economic.
Dreptul de servitute este un drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu i indivizibil care dezmembreaz proprietatea,
conferind titularului su anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.
Caracterele juridice sunt urmatoarele:a) servitutea este un drept real imobiliar asupra lucrului altora ,ele se constituie
numai n folosul si respectiv n sarcina unor bunuri imobile prin natura lor.
b) servitutea presupune existenta a doua imobile, nu neaparat vecine ce apartin la doi proprietari diferiti;
c) servitutea este un drept accesoriu al fondului caruia i profita urmnd soarta acestuia; ea nu este un drept de sine
statator si tocmai datorita caracterului ei nu poate fi nstrainata, urmarita, ipotecata separat ci numai mpreuna cu fondul
dominant caruia i profita;
d) servitutea are caracter perpetuu (consecinta caracterului accesoriu); are aceeasi durata ca si dreptul de proprietate.
Perpetuitatea este nsa de natura servitutii si nu de esenta ei si va ramne asa daca partile n-au stabilit altfel;
e) servitutea este indivizibila nsemnnd prin aceasta ca servitutea greveaza ntregul fond aservit si profita ntregului fond
dominant. Daca imobilul fiind aservit apartine mai multor coproprietari nu se poate constitui servituti dect cu acordul
tuturor coproprietarilor.
2.2.Clasificati servitutiile conform normelor CC:
Clasificarea servitutilor:
1)dupa origine si modul de constituire :
- servituti naturale, care se nasc din situatia naturala a fondurilor (servitutea de scurgere a apelor naturale, servitutea de
granituire);
- servituti legale, constituite expres de lege (servitutea zidului, a santului comun, servitutea de vedere);
- servituti stabilite prin fapta omului (prin conventie, uzucapiune si destinatia proprietarului).
2)dupa obiectul lor:
- servituti pozitive, sunt acelea care ndreptatesc pe proprietarul fondului dominant sa faca, n mod direct, acte de folosinta
asupra fondului aservit;
- servituti negative care impun proprietarului fondului aservit anume restrictii sau limitari n exercitarea dreptului de
proprietate;
3) cum sunt stabilite n folosul unei cladiri:
-servituti urbane care sunt cele stabilite n folosul unei cladiri;
-servituti rurale, care sunt cele stabilite n folosul unui teren;
4)dupa modul de exercitare:
- servituti continue, pentru a caror exercitare si existenta nu este nevoie de fapta actuala a omului;
- servituti necontinue sunt acelea pentru a caror exercitare si existenta este necesar faptul actual al omului.
5)dupa modul n care se manifesta:
- servituti aparente care se recunosc datorita unor semne exterioare;
- servituti neaparente a caror existenta nu poate fi cunoscuta din semne sau lucrari exterioare vizibile.

2.3.
T.10.
Subiectul 1:Regimul juridic al bunurilor domeniului public.
1.1.Definiti bunurile domeniului public si numiti subiectele bunurilor domeniului public.
Bunurile domeniului public sunt acele bunuri care aparin statului sau unitilor administrativ-teritoriale fac parte din
domeniul privat dac, prin lege sau n modul stabilit de lege, nu snt trecute n domeniul public.
Din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum i
bunurile care, prin natura lor, snt de uz sau de interes public. Interesul public implic afectarea bunului la un serviciu
public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivitii fr a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea
bunului conform destinaiei menionate. Bunurile domeniului public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile.
Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz i nu poate fi dobndit de teri prin uzucapiune.
Subiectele bunurilor domeniului public, conform art.296 CC sunt:
-statul;
-unitatile administrative-teritoriale.
-persoanele fizice si juridice.
1.2.Analizati caracterele juridice ale bunurilor domeniului public.
Bunurile domeniului public au urmatoarele caractere juridice:
a) inalienabile: bunurile nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare,concesionate sau inchiriate, in coditiile
legii;
b) insesizabile: bunurile nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu seconstituie garantii reale;
c) imprescriptibile: bunurile nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna
credinta asupra bunurilor mobile.Actele juridice incheiate cu nesocotirea dispozitiilor legale privind regimul juridical
bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de uz.
2.1. Definiti dreptul de uz.
Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui
necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale.
2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre dreptul de uz sic el de usufruct.
Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui
necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale.
Dr. de uzufruct este un dr. real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Deosebiri:
- dr.de usufruct se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile si
fac parte dintr-un patrimoniu transmis prin succesiune, iar dr.de uz se constituie asupra oricaror bunuri mobile si imobile,
corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta.
- titularul dreptului de uz nu poate ceda nici nchiria dreptul su ctre un ter , c dreptul de uz este un drept strict personal,
pe cind dr.de usufruct confera unei alte personae prerogativa de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila
bunul.
- titularul dreptului de uzufruct are un drept mai larg de folosin asupra bunului pe care l poate utiliza precum nsu i
proprietarul, cu condiia ns de a conserva substana bunului i poate transfera beneficiul dreptului de usufruct.
-titularul dreptului de uz poate poate fi numai o persoan fizic, iar in cazul dreptului de usufruct poate fi atit o persoana
fizica cit si una juridica.
Asemanari:
-ambele sunt dezmembraminte ale dr.de proprietate;
-ambele sunt drepturi reale, principale si esentialmente temporare;
-in ambele cazuri este posibila culegerea fructelor;
2.3.
T.11.
Subiectul 1:Incetarea dr.de proprietate.
1.1.Definiti si enumerate temeiurile de incetare a dr.de proprietate.
Incetarea dreptului de proprietate este efectul unor fapte juridice. Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n
urma consumrii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstrinrii lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul de
proprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege. Orice mod de dobndire a dreptului de proprietate este pentru
dobnditor un mod de dobndire a dreptului de proprietate.
Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate:

Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n urma consumrii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstrinrii
lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul de proprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege,astfel nimeni
nu poate fi forat s cedeze proprietatea sa, cu excepia cazurilor cnd, conform legii, se efectueaz:
a) urmrirea bunurilor n legtur cu obligaiile proprietarului;
b) nstrinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n proprietate;
c) rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de comportare cu acestea;
d) privatizarea proprietii de stat;
e) exproprierea pentru cauz de utilitate public;
f) rechiziia;
g) confiscarea;
h) alte aciuni prevzute de lege.
1.2.Analizti oricare (3) temeiuri de incetare a dr.de proprietate.
a)nstrinarea bunurilor pe care, conform legii,persoana nu le poate avea n proprietate: Dac, n temeiurile prevzute
de lege, persoana a dobndit dreptul de proprietate asupra unui bun care, conform legii, nu poate s-i aparin cu drept de
proprietate, proprietarul este obligat s nstrineze bunul timp de un an din momentul dobndirii dreptului de proprietate
sau n alt termen stabilit de lege.Dac proprietarul nu nstrineaz bunul , instana de judecat, la cererea autoritii
administraiei publice locale, poate dispune, dup caz, nstrinarea bunului i remiterea sumei obinute ctre fostul
proprietar, cu reinerea cheltuielilor de nstrinare, sau transmiterea bunului n proprietate statului i despgubirea
proprietarului n cuantumul stabilit de instana de judecat.
b) Rechiziia este un temei de incetare a dr.de proprietate care se aplica in caz de calamitate natural, epidemie, epizootie
sau n o alt situaie excepional, proprietarul poate fi deposedat de bun n temeiul unei decizii a autoritii publice, n
modul i n condiiile stabilite de lege. Persoana al crei bun a fost rechiziionat poate cere restituirea lui dac, dup
ncetarea situaiei excepionale, acesta s-a pstrat n natur, iar preul bunului sau preul folosirii lui, n cazul n care s-a
pstrat n natur i a fost restituit proprietarului, se stabilete prin acordul prilor, iar n caz de divergen, prin hotrre
judectoreasc.
c) Confiscarea este un temei de incetare a dr.de proprietate care consta in confiscarea bunurilor printr-o hotrre
judectoreasc n cazurile i n condiiile prevzute de lege. n cazurile prevzute de lege, bunurile proprietarului pot fi
confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat n instan de judecat.
Bunurile dobindite illicit conf Cons RM averea dobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit al dobindirii
se prezuma. Dupa regula generala bunurile pot fi confiscate de catre hot jud. Conform Cod civil in cazurile prevazute de
lege bunurile proprietarului pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fi atacat in ins de jud
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de abitatie.
2.1.Definiti dr.de abitatie.
Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotul
si copii sai chiar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.
Titularul dreptului de abitaie nu are dreptul de a nstrina dreptul su. El poate totu i nchiria altei persoane partea din
cas pe care nu o locuiete.
2.2.Determinati deosebirile si asemanarile obiectului dr.de abitatie si cel al dr.de usufruct.
Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotul
si copii sai chiar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.
Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se afl n circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sau
incorporai, inclusiv un patrimoniu sau o partedin el.Uzufructul instituit asupra bunului principal se extinde i asupra
accesoriilor acestuia, precum i asupra a tot ce se unete sau se ncorporeaz n acesta. Codul civil arat c uzufructul se
poate stabili pe orice fel de bunuri neconsumptibile care se afl n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai,
inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
Dreptul de abitatie reprezinta o varietate a dreptului de uzufruct care are ca obiect o constructie cu destinatia de locuinta.
Titularul dreptului de abitatie titularul, dobandeste dreptul de a folosi o locuinta care apartine unei alte persoane numai
pentru nevoile lui si ale familiei sale.
2.3.
T.12.
Subiectul 1: Notiunea si caracterele juridice ale actiunii negatorii.
1.1.Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingere.
Actiunea negatorie reprezinta actiunea prin care proprietarul posesor al bunului cere tertei personae inlaturarea
piedicilor,obstacolelor puse in exercitarea dr.de proprietate.
Actiunea in complingere reprezinta
1.2.Analizati caracterele juridice ale actiunii negatorii.
Caractere juridice:
a) este o actiune reala (prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin hotararea ce o va pronunta, ca
paratul nu are un drept real (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie) asupra bunului aflat in proprietatea sa si sa-l
oblige, pe cale de consicinta, sa inceteze exercitarea lui nelegitima).

b) este o actiune petitorie (rezulta din faptul ca se pune in discutie existenta dreptului real al paratului).
c) este o actiune imprescriptibila extinctiv, dar paratul poate invoca in apararea sa dobandirea dezmembramantului
(dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie sau dreptul de servitute) prin uzucapiune.
1.3.
Subiectul 2 Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr.de proprietate.
2.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.
Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra a tot ce produce lucrul i asupra
tot ce se unete ca accesoriu, cu lucrul, n mod natural sau artificial.
Accesiunea imobiliar natural este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care adugirile de teren la malurile
apelor curgtoare revin proprietarului terenului riveran numai dac ele se formeaz treptat (aluviuni). Terenurile ocupate
treptat de albiile apelor curgtoare revin proprietarului acestor ape.
Accesiunea imobiliar artificiala este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construciile i lucrrile subterane
sau de la suprafaa terenului snt prezumate a fi fcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa i i aparin acestuia pn
la proba contrar. Prin lucrri se neleg plantarea, precum i amenajrile aduse unui teren care nu se ncorporeaz n mod
durabil n acesta.
Accesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce
beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.
2.2.Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

Accesiunea mobiliar are ca obiect bunuri mobile i ea este guvernat de aceeai regul c proprietarul bunului
principal, devine, n temeiul accesiunii proprietar i al bunului de mai mic importan, care s-a unit cu cel dinti,
avnd obligaia de a plti o anumit despgubire. Cazurile de accesiune mobiliar cunoscute sunt: adjuncia,
specificaiunea, confuziunea, astfel rezult ideea c pmntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care se
incorporeaz n acesta, au un caracter accesoriu.
Accesiunea imobiliar natural se refer la pmnt i la animale. Cazurile de accesiune imobiliar natural care
privesc pmntul sunt: aluviunea, insulele i prundiurile.
- Aluviunile sunt - creteri de pmnt care se fac succesiv i pe nesimite, pe malurile apelor curgtoare, precum i
pmnturile lsate prin retragerea pe nesimite a apelor curgtoare de la unul dintre maluri la celalalt, fr ca
proprietarul rmului opus s poat reclama pmntul astfel pierdut. Ele se cuvin proprietarului fondului riveran.
-Avulsiunea, reprezint sunt adugarea la pmntul unui proprietar a unei mari pri de pmnt rupt din pmntul altui
proprietar, i care poate s fie recunoscut. Aceast adugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac
fostul proprietar nu o revendic timp de un an.
Accesiunea imobiliar artificial se particularizeaz prin faptul c, presupune intervenia omului i plata unor despgubiri
ctre cel n detrimentul cruia acioneaz.

Accesiunea imobiliar artificial opereaza :

- cnd lucrarea este fcut de proprietar pe terenul su, dar cu materialele altei persoane;
- cnd lucrrile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane. Ipoteza construciei, plantaiei, lucrri
efectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.
2.3.
T.13.
Subiectul 1: Conditiile admiterii actiunii in revendicare.
1.1.Identificati conditiile admiterii actiunii in revendicare.
Actiunea in revendicare este unul dintre cele mai raspindite mijloace de aparare a dr.de proprietate cunoscute si este acea actiune
reala prin care proprietarul a pierdut posesiunea bunului si cere restituirea lui de la posesorul neproprietar.
Conditiile intentarii actiunii in revendicare:
1)Subiectii:
-reclamant (proprietarul);
-reclamat (posesorii ilegali care poseda bunul la momentul intentarii actiunii. Posesiunea ilegala trebuie dovedita de reclamant).
2)Obiectul revendicarii: numai bunurile determinate individual care exista la momentul intentarii actiunii. Nu sunt obiect al
revendicarii :
-bunurile determinate generic;
-bunurile care nu s-au pastrat in natura.
3)Proprietarul trebuie sa piarda posesiunea asupra bunului.
1.2.Determinati si analizati conditiile legale ale admiterii actiunii in revendicare de catre instanta de judecata.
Conditiile:
-pierderea de catre proprietar a posesiunii bunului;
-determinarea individuala a bunului;
-aflarea bunului in posesiune straina si neaparat ilegala.
1.3.
Subiectul 2: Notiunea posesiei ca stare de fapt.

2.1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.

Posesiunea ca stare de fapt,const n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce
anumite efecte juridice.
2.2.Evidentiati particularitatile conceptiei (teoriei) obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. Argumentati care
din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 2002.
Teoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el ca
un bun proprietar. Sunt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentia
de a-l avea pentru ei si nu pentru altul. Toti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.
Teoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Ihering, autorul teoriei, acesta
considera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.
Astefel, in CC din 2002 si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.303 prevede Posesiunea se dobndete prin
exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Nu este posesor cel care, dei exercit stpnirea de fapt a bunului, o face n
folosul unei alte persoane prin mputernicirile de posesor cu care este nvestit de aceast persoan. Este posesor doar
persoana care l-a nvestit cu mputerniciri.
2.3.Argumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.
Consider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a
beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de
persoanele terte,la posesor.Conform CC al Rominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice
,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si
vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.
In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de
drept. Posesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art 313). Succesiunea
univerasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. Prin succesiune se
transmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.
T.14.
Subiectul 1:Folosinta- atribut al dr.de proprietate.
1.1.Definiti folosinta ca atribut al dr.de proprietate.
Dreptul de folosinta, ca atribut al dr.de proprietate reprezinta posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile
ultile ale acestuia. Posesia const n posibilitatea proprietarului de a stpni bunul ce-i aparine n materialitatea sa,
comportndu-se fa de toi ceilali ca fiind titularul dreptului de proprietate.
Folosina este considerat acea prerogativ n temeiul creia proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su,
percepndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin acord proprietarului posibilitatea de a
sustrage din bun calitile utile ale acestuia n scopul satisfacerii necesitilor materiale i culturale.
1.2.Determinati si analizati continutul dreptului de folosinta ca atribut al dr.de proprietate.
Folosirea bunurilor poate fi efectuat att nemijlocit de ctre proprietar ct i de alte persoane la voina proprietarului.
ns, transmiterea ctre alte persoane a dreptului de folosin esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul,
folosina nu poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. De regul, este
posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietate
este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.
n cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane (de exemplu, arendaului), el transmite odat cu
folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt transmise de ctre proprietar att
folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti
un bun fr ca s-l posezi. Dac transmiterea folosirii bunurilor, de regul, nu poate fi realizat fr transmiterea posesiei,
trebuie spus c posesia poate fi transmis de ctre proprietar altei persoane i fr transmiterea dreptului de folosin.
Dreptul de folosin include i libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituit prin lege obligaia de folosire
dac nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. n acest caz, proprietarul poate fi obligat fie s foloseasc el
nsui bunul ori s-l dea n folosin unor teri n schimbul unei contraprestaii corespunztoare.
1.3.Argumentati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert (locatiune,comodat) se efectueaza in
virtutea atributului de folosinta sau a celui de dispozitie acordate de dr.de proprietate.
Consider ca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in virtutea folosintei, ca atribut al dr.de
proprietate, deoarece conform normelor CC, atit in cazut locatiunii cit si a comodatului bunul se transmite altei personae
in folosinta temporara.
Folosina este considerat acea prerogativ n temeiul creia proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su,
percepndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin acord proprietarului posibilitatea de a
sustrage din bun calitile utile ale acestuia n scopul satisfacerii necesitilor materiale i culturale. Folosirea bunurilor
poate fi efectuat att nemijlocit de ctre proprietar ct i de alte persoane la voina proprietarului. ns, transmiterea ctre
alte persoane a dreptului de folosin esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul, folosina nu poate fi separat
de posesie. In cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane , el transmite odat cu folosirea
bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic i sunt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i
posesia asupra acestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l
posezi. Dac transmiterea folosirii bunurilor, de regul, nu poate fi realizat fr transmiterea posesiei, trebuie spus c
posesia poate fi transmis de ctre proprietar altei persoane i fr transmiterea dreptului de folosin.

Subiectul 2:Drepturile si obligatiile uzufructuarului.

2.1.Enumerati drepturile si obligatiile uzufructuarului enumerate de CC.
Dreptul de uzufruct ia natere prin separarea atributelor dreptului de proprietatecu privire la un bun determinat de manier
urmtoarele: o persoan (fizic sau juridic) numit uzufructuarul va stpni i va folosi bunul, culegndu-i n proprietate
fructele, iar proprietarul bunului va rmne numai cu dreptul de dispoziie asupra bunului, adic va avea numai nuda
proprietate.
Drepturile uzufructuarului:
- dr. de a efectua reparaiile de ntreinere a bunului;
-dr. de a se comporta fa de el ntocmai ca un proprietar;
- dr.uzufructuarul de a trage orice foloase din bunul primit dac actul de constituirenu prevede altfel;
-uzufructuarul poate s nchirieze i s arendeze bunul care face obiectul uzufructului dac, prin actul de constituire, nu
este interzis;
-dr.de a culege fructele;
-dr. la compensarea cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale;
-dr.de a renunta la usufruct;
Obligatiile uzufructuarului:
- sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si un proces verbal de constatare a starii materiale a imobilelor, lucrurile
se primesc in starea in care se gasesc. Intocmirea inventarului si a procesului verbal se fac in prezenta nudului proprietar.
Exceptie face situatia in care acesta a fost invitat la efectuarea inventarului si nu s-a prezentant).
- sa gaseasca un girant (persoana care se obliga, alaturi de uzufructuar, sa raspunda cu averea proprie in caz de
insolvabilitate a acestuia)
- sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar;
- sa se conformeze modului de folosire stabilit de catre nudul proprietar si obiceiul locului;
- sa intretina lucrul in buna stare, avand sarcina de face reparatiile de intretinere. Daca neefectuarea acestora determina
reparatii mari, acestea cad tot in sarcina uzfructuarului;
- sa-l informeze pe nudul proprietar in legatura, cu orice tulburari aduse dreptului de proprietate de catre;
- sa respecte destinatia bunului, precum si sa suporte cheltuielile si sarcinile obisnuite;
- sa restituie bunul catre nudul proprietar la incheierea uzufructului, in aceeasi stare cu cea din momentul predarii sale;
-uzufructuarul este obligat la plata despagubirilor pentru eventuala pieire sau deteriorare a bunului din culpa sa, ca si
pentru nerespectarea oricareia dintre obligatiile care ii incumba fata de nudul proprietar.
2.2.Determinati conditiile in care uzufructuarul poate transmite in folosinta bunul mobil sau imobil ce constituie
obiect al dr.de usufruct.
Pot face obiectul dreptului de uzufruct orice fel de bunuri, mobile si imobile, corporale si incorporale, fungibile si
nefungibile, ca, de exemplu, case, terenuri, masini, animale, marfuri, creante, actiuni. Pot constitui obiect al uzufructului
si lucrurile care nu se consuma dar se deterioreaza prin intrebuintare, cum sunt hainele, rufele, mobila din casa.
In cazul terenurilor si constructiilor nu este nevoie de nici o autorizatie pentru constituirea uzufructului.
2.3.
T.15.
Subiectul 1:Ocupatiunea.
1.1.Definiti ocupatiunea si delimitati-o de situatia gasirii unui bun pierdut.
Ocupatiunea este un mod de dobindire a dr.de proprietate in virtutea caruia cel ce ia in posesiune un bun mobil ce nu
apartine nimanui devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune.Prin ocupatiune pot fi dobindite doar bunurile
mobile si ca acesta sa fie fara stapin.
Bunul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdut
continu s aparin proprietarului su, iar cel care a gsit bunul este obligat s-l restituie proprietarului sau fostului
posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei publice locale sau organului de
poliie din localitatea n care a fost gsit.
1.2.Determinati cazurile cind un bun se considera fara stapin.
Se consider fr stpn bunurile mobile al cror proprietar a renunat expres la dreptul de proprietate, bunurile
abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.
Bunul se considera fara stapin atunci cind:
-proprietarul a renuntat expres la dr.de proprietate (situatia cind proprietarul anunta expres persoanele terte despre faptul
ca acesta renunta la r.de proprietate asupra bunului).
-bunul este abandonat;
-bunul, care prin natura lui, nu are proprietar (animale salbatice,fructele de padure,ciupercile,flora si fauna etc).
1.3.
Subiectul 2:Proprietatea comuna.
2.1.Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii commune, definindu-le.
Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,
toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.

Se disting 2 forme de proprietate comuna:

1)Prop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la 2 sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupra
unui bun nefractionat in materialitatea sa. Fiecare coproprietar are determinat o cot-parte ideal, abstract,matematic
din dreptul de proprietate. n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect o
universalitate de bunuri. Coproprietateasau proprietatea pe cote-pri este o modalitate a dreptului de proprietate).
a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (Specificul copropriettii obinuite sautemporare const n faptul c
are caracter vremelnic deoarece dureaz n timp pn lasistarea ei, prin mpreal).
b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv).
2)Prop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii si nu au determinat nici mcar
o cot-parte ideal, matematic din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefracionate n materialitatea lor).
2.2.Analizati modul de posesie,folosinta si dispozitie asupra bunurilor aflate in proprietate comuna obisnuita si
temporara.
Exercitarea dreptului de proprietate:
Posesia poate fi exercitat de toti coproprietarii sau de unul dintre ei;
Folosinta poate fi exercitat de toti coproprietarii, ct i sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de
proprietate. Conditia care se impune este ca un coproprietar snu mpiedice pe ceilalti coproprietari s foloseasc bunul i
s nu schimbe destinatia i modul de utilizare a lui. Referitor la culegerea fructelor s-a considerat c fructele industriale sar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul, apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietarului
care nu a lucrat, de a i se preda parte din fruct.S-a admis c actele de conservare i administrare facute de un singur
coproprietar sunt valabile, dac sunt utile bunului i nu a existat opozitia expres altor coproprietari la efectuarea
lor.Mentinerea acestor acte a fost justificat pe ideea gestiunii de faceri ori a mandatului tacit.
Dispozitia, asupra cotei prti ideale, fiecare coprta are un drept de dispozitie deplina.
2.3.