eA ould DE CE SA-TI TRAIESTI VIATA DOAR PE JUMATATE? Descoperi.cur: +88 piarziin groutate *eintralimaairaniea + sirespi + combiniamonioe alimentale + s&dicorocteproblemele de coloand + 884i detoiez sisi revigorez cau, hihi, sangelo,casele g ‘arta, sloth un ghid upor de Inflos, seri Tun stil accesii, caro no invala cum s& adoptim practic sindtoase pentru a ne prelungi durata de vit. Dela indrzira procesul de imbatrénito la statu pentru prevenirea imbolndvitlor, o respirale corespunzaitoare, un Fegim alimentar sinétos i eloctuarea de exerci fzice,elimnarea toxipelor dinintestine ici teat g'sange, Cum ed trim 150 dean teste un euplent pe cared recomandam cu entuziasm la sta de car) esenfale dn domeniul snatai ging medicale. Midiest Book Review cupringeinaceaet carte jut nic ml de ctor s& duck o 1a sinatoasd g mai mpi, conetuindu-goInt-un ghid do Tengevitste, snétateviguroasa so stare deine general Mikhail Tombak absolvit facutatoa de biologie si chimie la UUniverstata de Stat din Rusia, Mulj ania condus Central pentru Sin Medicale din Moscova este de asemenea autorulmal muttor bestsellour avand ca sublect sandtatea sivindecarea. PREIA CONTROLUL ASUPRA CORPULUI SI A SANATATH TALE! eaupRis —— AMUN z = a = & 8 = = = = ae A cu x a S & : = Xenia MIKHAIL TOMBAK CUM SA TRAIMMikhail Tombak CUM SA TRAIM 150 DE ANI cena tea maaan ss|Din partea editorului Malte su scris in ultima vreme despre calle de ajungere la 0 via lungs si sinatoass. Sunt prezentate numeroase diete mira- culoase, sunt Kiudate diverse formule pentru extraordinarele lor cat sunt ridicate tn slivi metode de reducere a grt si de Tncetinire a.Imbatranir. Astel, camenii sunt Ficus 58 cread’ c& snatatea poste fi menginuté fuind nse pilule miraculoase. In realitae, cevenirea la starea de sinitate optim’ necesita ani de efor, exact in aoeeasl manier tn care bolile de care sufrim sunt provocate de multi ani de neglijent2. Sanatatea deplin’ nu ‘te produe care contin ahi. Din cauza consumului mare de zahar, cumitrul de cazuri de dabet, anemie si cancer de singe a crescut, ‘accentuat In ulmi dowizec! de ani In toate (rile dezvoltate, De aceea pirinti si bunici fac 0 mare gregeala cind le dau copiilor bomboane $i ji last si dezvolte © apetent pentru dul ‘ius. Obiceiul poate deveni foarte greu de eliminat mai tri tn viata copii Dependenfa de lapte Boala din biberon In ilele nosstre este un fapt ebjguit si se tnlocuiasa latele ‘matern ct lapte de vaca sau formule pentru copi Laptele uman este bogat In lactoz’, care creeaza un ‘media favorabil dezveltarii bacterillr pozitve fn intest- ‘ul gros al copii Laptele de vaci confine anumite tipuri de proteine si ani carpi, pe care copilul nu le poate digera. Aceste substane, tn loc 34 fermenteze normal, puttezesc In intestinul copilul, atunci CGind copilul est hriit cu lapte de vac sau alte substitute. Acest Tucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibre ale microflorel si duce la degenerarea intestinului copiluli ‘Subsituenit nu confin informaja biological din laptele ma- tem, asf! neat coplul se simte tt timpulInfometat sare nevoie dle hrnee frecventa, Din aceasta cauz’, produsee din amidon si ‘came sunt Incluse mai devreme tn diet. Sistemul digestiv al Copilului nu este complet format si nu este pregatt 8 digere gis fbsoarbi aceste produse. Anumite enzime necesare nu sunt Gum svi 150.6 ani 21 prezente, Putem observa c& multi copii, ttre dot s cnc ani, au tot timput © substangs mucoasa la nas. Aceasta este produsl de prea mult amidon si proteine in diet. Dieta artificial sirgeste Prin a clstrugesistemul imunitar al copilor. Acesta devin vulne ‘abil a tot felul de infec, precur ricelile frecvente,rinore, ‘rip si pneumonie. Copii hen acest mod sunt, tn cele mai ‘multe cazur, alesgici. Nu putem prezice toate posblele proble- fede sna cazate de abs peu mse din ita op Fiecare vitoare mama ar trebui si stie ci nimic nu poate inocu’ lptele dela sénul mame; este hrana natu- ‘ala pentru copilul stu. Nicio formulé uy congine infor mati despre dragoste, sensibiltate, tandrete sau moduri de eviare a dezastrelor 51 botlor. Toate acest informati vin de la mama si sunt coiticate tn lapele si Dacit dleta une! femel Insircinate este compust In principal din dulciur, produse fainoase, mezelur, lapte de vacd, cafes, came pratt sau coaptd alte produse ‘afinae, copilul sau va ‘avea de suferit probleme grave de siitat. Este si mai rau daca si fumeaz’, Cine are nevoie de ulcer? CCanttatea de fier din aptele de vact este foarte mica. Viel, pe Langa laptele vacil, mananca si iar. Organele sale digestive sunt capabile de Ja natura si digere separat laptele $i iatba Sistemul nostra digestiv este consrut all, Cand laptele de vaca pitrunde tn stomac, sucurile acide digestive it coaguleaza $i transforms thir materie lipicioass asemanatoare cu branza. Aceasti ,brinz’” contne si alte buctti de mancare ce se as tn Sstomac. Laptele coagulat tebuie si fie digeratinaintea ceorialte alimente. Daci acest proces are loc freevent, poate cauza dere- sliti ale sistemulutdigestv, In special uloerarea stomaculu gia dduodenului. Char vrem ca organismul nostu s& devin © uzing22, Mihail Toma ‘de procesatlaple care produce ulcer In loc de avantajele atep- tate! Princpalul argument al susfinatorlor cbnsumului de lapte este canitatea mare de proteine (aminoaciz s de calcu, Nu sunt pe deplin de acord cu acest angument si vol explica de ce. Cazeina nedigerabilé Niciun alt mamifer de pe aceast planet (In afard de om) nu ‘consumi lapte la varsta adult. Ar fi contra naturi. In cazul psi= ‘ior, noi le-am invafat sé bea lap, Oricum, +a doveditcpisici- Te trlesc de doua or mai mult daca nu beau late. Diferenta inte laptele uman cel de vacd este continutl mare de cazein’ din ulimul, Cazeina este o protein de care vije= Tul are nevoie pentru a avea copite si coarne. Vijelul consuma {apte doar in prime sase luni de vial. Oamenil nu au copite aus ‘oame. De ce ar avea nevoie de alata cazeini? Tn primol rind, nu avem nevole de atat de multe proteine pe ‘at ingerim, Intestinul gros contne o bacterie special capabilé 38 Sintetizeze proteinele din carbohidrati continu de alimentele pe bazi de plate (daci microflora intestinal& este sintoas’). Tn al doilea rand, organismal nostcontine toate elementele din tabloul lui Mendeleev si toi compusit chimici de care are fnevoie, chiar dact doar 40% dintre acestea sunt fumizate prin vant, ‘De unde vin acesti compusi? Sunt sitetizati de propriul nostra organism: Dispune de un laborator chimic perfect, creat de ‘ator, avnd abilitatea de a face 0 multime de lucruri, de la sinte- tizarea aminoncicilor la producerea formulelor de Tasinatozr, hormonior etc. ‘St ne Intoarcem la sintetizarea proteinelor. Aerul pe care tt respirim confine cu 80% mai mult nitrogen (ingredientul princi- pal al aminoacizilon decat cel pe care 1 expiram. Ce se Tatami fu acel nitrogen? Organism nostu I foloseste pentru a sntetiza laminoaciti, Pulem tdi mancand cant foarte mici de proteine Cum si vain 150 de ani 23 animale timp de un an, doi ani sau chiar mai mule fi niciun pericol pentru sindtatea noasts ata vreme cit avem aer si man- ‘lm destule legume si fucte. Pe de alti parte, daca manedm nu- ‘mat proeine, putem mur in doar 0 lun. (in manastrile Shao Lin, fcamenii condamnafi a moarte erau hranii numal cu came $i mureau tn doulizecipatruzeci de zle) Atunci cand ne stabilim dieta, ar tebui st urmim pro- one create de naturs i lapiele mamei: un eontinut ridicat de caibohidragi simpli gi un continut scdzut de proveine. Din pacate, nu tjelegem tnfotdeauna aceste sugesti pe care piled natura Cazeina cin lapte este descompusi in stomac de cheag. Copii varsté de unu-doi ani au deja pas unghii, aga e& nu mai au nevoie de cazeina.Sistemul lor digestiv nu mai produce cheag, Tar cazeina devine nedigerabilé sau chiar otravitoare Cazeina nedigeratd este cauza diverselor umflaturi de pe ‘organismal nosty,formeaza pietrelarnich, blocheaza vasele de singe 31 deformeaz’ degetele. Alte ingrediente nedigerate din lap- tele de vact se acumuleazi sub forma unor substanfe mucoase in {esutur gi tendoane. ‘Mucusul este o substan pint de bacteli provocatoare de bol. Bioterapeut consider ci laptele de vac este susa substan- telor mucoase din organismull nostru pe tot parcursul viel. De ‘aceea cei care beau lapte de vac gizduiese de multe or in orgie nismul lor bacteii care cauzeazi boli precum gra, rceala, ‘asimel,brongita s multe altele. Mai exist un fapt demn de mentionat. Laptele din ziua de astizi este daundtor, in special copillos, din cauza polusri medi lui, Calciul din lapte se gasesteintotdeauna Insofit de stroniv-90 radioactiv. Stuctura sa moleculard este asemsnitoare cu cea a ‘alcilui, numai ci mai mare. Atunel cénd stroniul-90 patrunde {in organismul nos, moleculele sale inlocuiese moleculele de calcu din ssteml nosiu osos. De aceea cei care beau lapte au24 Mikhail Tombal membre mati Gin special degetale de la minis pictoare) s sufe- i deseari de difuneti ale articulator goldului s genunchiutu Calciu, grisimi si colestorol Nu putem nega faptul ci laptele este bogat tn calciu, ele rmentul necesar pentru dezvoltarea oaselor. Dar cum rlmine cu hucile, varza, morcovii, sfecla sau seminfele de mac? De fapt, ‘2cestea confin mai mult caliu int-o forma mai ujor de absorbit, Into proportie ideal cu alte ingrediente Laptele confine gi grsime animala si, dup cum stim, gash rea erejte nivelul de coleserol (principala cauzi a bolilor de Inima sa problemelor de crcule). Acesta este principalul motiv entra care laptele este degresat. Cu toate acestea, proporia haturalé a ingredientelor este cists in Umpul acestui proces. ‘similarea acest lapte interereaza cu capacitatea organismulul nostra de a administra rezervele de calcivosforintrun mod Cchilibra, In concecint, capaciatea noast de 2 absorb calcul ‘cade, Absorbja sci2utd a caliului este principala cauzi a vito rel osteoporaze. Se presupune ci degresarea laptelui ne salveazi sistemul circulator (0 idee larg Impatigits cu care nu sunt de ‘cord, dar ne dstruge sistemul os0s. Suntem chiar atat de depen- ‘den de lap incatsuntem dispus i ne riscim sindtateat Produsele precum laptele integral, branza etc. sunt diferte ‘se pot consuma fn siguranf (in cant mic) s sunt chiar bene- fice (in special tn Gxzul in care contin grisimi naturale) Sunt special recomandate copillor si celor tn vars. Bacterile ce se ‘isese In aceste produse indeplinesc msjoritatea proceselor pen- tru realizarea cirora organismul nostru ar trebui si cheltuiasca 0 mare parte din propre resurse ~ vitamine, sSruri minerale, macro: si micro-lemente Cum s8 Sim 150de ni 25 Renuntarea Toate aceste argumente nusi vor convinge pe cei pent care laptele si produscle lactate consttuie 0 mare parte 2 dete, Nu este ujor si scapi de 0 dependent ce dureazl de Via. Dacd nu ute 83 renunfaf lalate, macartecei pe late de cape. Are un ‘continut scizut de cazein’ si grisimi si seaman culaptele uman 4a continu In cazul in care contnuati st bet lapte de vac, fi regithi pentru simptome precurn dures intetinale,balo- rare, diaree, constpatie, dureri mari tn aase si incheiturh etc. -A bea Sau anu bear ~ aceasta este decizia voasts ‘Adevarul despre carne ~ bomba cu ceas ‘As dor si spun cateva cuvinte despre came ~ un produs pe care nud recomand pentru consum vilnc. Consumaree unor anti mari de proteine animale (came, mezeluri etc) in car Uti care depigesc ceriajelezilnice ale organismulul nostra pro- luce procese de putrezire, constipaties otrvies organizmulu cu acid lactic, oxalic i ric (cet trl principal vinovafi pentru bolle de incheietur, dureri de spate, osteoporoza si alte dereliri de mobiltate Carnea tn sine nu are gust sau miro, aga Incit o pajim, itm si asezondim pentru a+ imbunitafigustul In timpul proce: Siri chi, aceasta degaja in jur de 20 de substange otvitoare, ‘are pot deteriora vasele sanguine s sistemul nervos, Digesta cat- ni necesiti cantitii mari de vitamine si microslemente. Daca mancim canttiisuficiente, de slat vegetala odati cu carnea, dligestia este incompleti, iar camea nedigeratd ajunge s& putre- reasci in intestine. Procesul de pulrfactie ereste alcalinitatea intstinului gros, ceea ce conduce Ta acidittea séngelul, Medial alealin promoveazS dezvoltarea calulelor bolnave tin special26 Mita Tombs cancers. Ci care consum came n exces unt candida favo- ni pen cance. Wal exist un factor care merit ten Consumo excesv de proteine animale, i speci fn copia timp, ne supune rcusi de a dezvota bol sie stomutoimantar. igestia cml solic mart can thai de amine 3 mcroelemente care sun peetuate din Singele copiul Sciderea rivluul actor subtange dhce fe apria ane scunze 7 olor de singe n tod ion diverse ler ecxeme gate dst spe- ‘tice vrs puberl sunt caurate de bunele tenia _paringilor. Fara a fi constienti, acestia pun in pericol séna- fntencopiloc include prea mul caren de Fiozofaoremalé sine ct fecrealiment pe cael conse rim confine Informa despre lcul In care 2a nist st 9a deol cli, expnerea a sore la razele Luni et. Ce fl de intomapie ar ptea confine comea? Vremurl In care viele 9 teau pe pOjun vert a tect demu. Sent erescte toatl ia fara a vedea soarele sau respira aer curat. in loc si mvainance iarba fyaskjsuclen, sot nite cu homoni 9! vere tip de re sie “Aun! cind cumpiri o bucts de came fr forms, nine indi ch oda fom poe dintra animal dri cre fos us prin lercufare. Eto'o naa st cede ck animale ma sit nena oi nlite or moment © sim oat lana eres 3) nate doar de fc, omanismeleanimalelr wise trode o mare cantate de horment trv, pe cae fr const tiny mai tri, tn timp,ce ne svurim pra Ne mal em ‘ind observ cali cpl devin din ce in ce ma ae Sv temperamental, Violen nate violen — acest veh ade- ‘rete confirma de rezutatele consul mare decane ‘in oft ai (1999-2002, Im Europa de Ves, numa de aude BVN (oa vac neblne) a ains 5 atin report ep demice. Viele cu BVN twee pinto degenerate comple @ i i | | Cums tim 150 de ani 27 sistomulu nervos(sectiun ale creienulué devin spongioase). In foc Si léneascdanimalele numai cu hran’ bazaté pe plant, In indus- tre au inceput sé se foloseasct proteine animale sub forma e&mii 1 oaselor. BVN este un exemplu gritor pentru schimbiile psho- logice ce pot fi produse de alimentajia neadecvati. Pentru a pre- veni rispandirea BVN, cirezi Iniregi de vite au fost macelait s1 incinerate. Fe ca Dumnezeu sii apere pe copii a ciror heand se bazeaz’ pe came de consecinjle practiclor nenaturle de hri- nire din industria zootehaics. Mai puting faind, mai mult& putere Fina rafinata ne face si suferim 8 arunesin © privire asupra fini — un produs obignuit in gospodarile noastre. Aceasa se produce din ceveale. Faina nera- ‘ina contine Vitaminele BPP IF, sirur minerale, enzime $i alte Ingrediene folositoare organismului nostru, Boabele de cereale ‘conjn 85% amidon 515% invelis biologic. Substangele prezente tn acest nel ne permit descompunem 35 aii amido- Fina rafinaté nu confine sf rveligul = ‘mine, enzime gi mineale. Digestia paint albe are nevoie de multe substanfe care sunt Indepaitate prin procesul de rafiare.Sistemul nostra digestive va lua din resursele proprului nostru organism, Fina rafinat este sreu de digerat. Amidonul nedigerat se depozitearA in statuile de grisime ale corpului. Stim ce se tata cu faina atuncicind este amestecalé cu ap cal Se ila si se transforma tno sub- Stan lipicioas. Fina rfinaté se comport la fel stn inestinele nose incinind dgesta alr aliments formind pier ale vezici ilar si rine este dec slaba in via-28 Mikhai Tombale Se adaugs st substange precum colorant alimentari, arome, snodificatori de accitate, stabilizator $b agent de ingrogare pentru ‘face painea, chill, prajtuile, biscuit salt produse din fing rafnata mai atrative. Ce se intdmpl cu acest aditvi? R3man Tn ‘organism sine otrvese gradual, Din cauza lor muschiis nchele- turile ni se ingepenesc In acest fe, produsele din ind alba ne pot produce mult suerings Pericolul drojdiet Aproape toate tipurile de paine sunt produsefolasind drojdie, La coacere, sporit de drojdie plutese in aer 5 aterizeaz8 pe supra: {ala pain. Spodi se deplaseaza odat cu painea tn tractul digestv, unde devin activi in America, unele stuit au artat ch drojdia folosits in beuttie activeaza celulele canceroase din organisrmul nostra. Atunci cind mincém paine dospit, ne tansforném tac- tal digestiv intr-un gcienp de lupts" intr’ drojdie si microflora roast’ naturals. De vreme ce incepem 1 mancim paine Inc in copiliie,o mictoford intestinal sinStoasy este o artate Constipatia, balonarea si bolile de tact digesiv sunt desert efectul cantor mari de pine si alle produse de brute care contin fin rafinaté si dojdie. Painea nedospita (brodust numai din find de gr si apd, fa drojdie) Painea dospité fost inventaté th Egipt eu 15 mil de ani in uma, far efectele sale negative sunt cunoscute de mult veme. ‘Multe najiuni au evitat painea dospité pentru asi proteja popule fia gi au Tnsemnat acest obieei prin poruncireligioaze. De exer. ply Biblia (lesirea", 12) pune: ,Tot ce e dospit 38 nu macai fn toate agazitile voastre <8 mancayi zim". Este un sfat foarte intelept si folositor. Ideea de a renunfa la pine alba ar putea fi. 7 Cum si waim 150 de ani 29 socantk pentru unl oameni, dar dack puneti pret pe sinaate, ar trebui si lua in considerare acest pas {ste mai bine sf mancat pine produsd dln Hind inte- gral 3 drojdie In cazul tn care continuati $8. mancafi pine dospit, ou 0 ‘mancafi proaspté — dupa o7i sau dous drojdia nu mal este activa say near put ace mai aractna dock ope icind iscuet. Cercut vicios Toate cerealelerafnat pied substan preioase confnute de inveligul lor si devin amidon pur, care este greu de absorbit. Produsele din cereale integrale sunt mult mai benefice pent sinatatea noasta. In general, alimentele rfinate precum meze- lure chipsurie, produsele de brutaee ete. congin de obicei mult sare si zahir, dar nu destuli apd. De obice, dupi ce le minim trebuie si bem api pentru a ne potol seea. Acest hicru creeaz’ ‘un cere vicios: mancarea rafinaté ne stimuleaza sete, bem mai ‘multe lichide,acestea dilueari sucurile gastrce din stomac, iar digestia este incompleti. Sarea ne ieti stomacu, astfel incat bbem mai mult pentru a 0 neuraliza, in aces fel, mincim si bem aproape continuu. in coasecinfi, ne umplem organismal cu fluide, ne Ingrsim sine simjim obos. Dieta si buna dispozit Japonezii au 0 glum: .DacS un cuplu fi ncepe ziua cet. due, ar tebui sisi aminteascd ce a mancat cu o searé nate" Aceastszicalé simpla indi faptul c& produsele rafinate nu foc iu nual sinatiifizice, ci ne influenfeaz& gi psihical. Uni psi- hholog!americani considera ci prin reducerea cantitiilr de zhi, carne si cafea din diets putem reduce cu pins la 50% compor tamentul agresiv, Strémosii nostri au realizat importania aces30 Mikhail Toba fat mult imp ane. Ext o ical Est ,Dumnezeu 2 ic manerea, ar Stana acral bucSaru". Neam putea fer sChm am pte sd came pine bs chile exe, (ce loci eter” Foloivd iaghafal Ext mare reat amet eat nar cit fae fa, poh tly manca 0 bormboand, 0 Duca din patra Foor aug bull de cae afumat~ dar webu hi mink sunt otoate! Suntem ceea ce mancim Sanatatea tractului digest, de la din pan ta intestinal gros, depinde tn mare parte de fell tn care Inflegi cele ce urmeazS, ‘SH arunecim 0 privite asupra unui sands tipic ~ ce-conyine de obice! pine sav chifls, unt si un tip de carme procesaté — tumat de un sc, cafea sau ceai.Painea int in categoria carbohi- Sati, untul in cea a grisimilr, iar carnea in cea a protenelor. CCombiralia acestor produse formeaz’ un amestec greu de digorat de stomaculnostu. Carbohicratit se diger in gurd spatial in duoden, lar protenele in stomac si duoden, In acest scop, se produc Sueur’ gastrce dferte si av nevoie de perioade dtferite de timp pentru a duce [a Indeplinie aceste func, Atunci ‘cand untul patrunde th stomac, actiunea acestor sucuri teste impledicatt. Procesul de digeste este Incetint iar Indncarea rémane in stomec pentru mul timp. Dacd apo! bem cova (suc, cafea sau cea), mncarea nedigeratt gi sucurie gastrice acide sunt Impinse din stomac in duoden, Duodenul are un mediu alcalin. Sucurile gastice acide Finese mucoasa care ciptuzeste duodenul si cauzeazt inlamatie $i, cu timpul,ulcerai. Apo, rimasiele nedige- fate de méncare ajung in intestinul gros, unde pines Cum sé tim 150 do ani 33 nedigerat proveact unele procese de putrefatie, iar produsele din carne devin materie fecal stagnant ‘Vom afla in curd fell tn care aceste depozita ne afecteaz’ sinaatea, Unit oament nut pot imagina vita faré sandviguri. Nu sunt Impotsiva sandvigurilor ca stare. Putem manca sandvigur din pi ‘ne, unt si ros sau castravell.Putem de asemenea 53 savucamn @ bbucat de brinzi sau came fnvelit in sala Cu toate acestea, un sandvis ficut din paine, unt si produse din came este 0 combir nafie foarte diunitoare pentru tractul nostru digestv. Este un ‘examplu de combinati gresite de alimente care pot fi diundtoare pentru sindtate Din ce fel de mancare ar tebui si ne extragem energia nece- Sarl velit Cea care cegte la soare e cea mai bund surs de ener ie pentru noi. Soarele este sursa de energie universalé pentru toate organismele vl. Natura a Inzestratplantele cu capacitaea de 2 absorbi si inmagazina energia solar, care poate fi folesité mai ‘arzu, Ntrijia nu ne influenfeaz8 doar sinitatea, ci $i longevi- tatea. slim cum s& calculi calotle pe care le consume Ito 2, Dieta noastrézilnic3 mixta (incluzand inghejas, bomboane, cafea etc) ne da in jur de 2500 kcal, Potrivt calculelor since, ‘© perscan normal consuma aproximativ 50,000,000 kcal. Pe parcursul intregi viel. Pe baza acestea, si incercSm 38 calculi durata medie de via (considerénd dita mist). Dac impirtin 50.000.000 cal (consumul pe vial) Ia 2500 kcal (consumul Zinc), objinem 20.000 de le sau 55 de ani ‘Acum si Incercim #8 calculim care ar fi duata medic de Vial a celor care mananct produse naturale $i folosesc aproxi- mativ 1000 kcal pe zi: 50.000.000 kcal/1000 kcal pe 21 ne da 50,000 de zile sau 137 de ani. Nu mai este vorba doar de ait ‘etic de acum vorbim despre viaka noasta Este dovedi uintifc exist un vegetarian la 1000 de joameni care mananca s carne In grupa de virsté sub 6032 Mihai Tombale 100 la 1000; peste varsta de optzeci de ani, sunt 600 de \vegetarioni fa 1000 de oameni care minded si came. As dori st adaug ci dicta bazatt doar pe calculul calorilor este gregiti din punct de vedere psihologic. Nu conteazi doar ‘conjnutul inal de caloi al alimentelor, cis eat de multé ener se objinem intradevar din ele dupa ce le digerém. CChiar daca alimentaja bazatl pe plante prezinta un conginut ‘caloric mal scazut, cantitatea neté de energie pe care o objinem ‘dupa digeste este totus! mai mare. De aceea un castron de hriged te face Si ne simi sori si gata de munci. In contrat, © pore de came ne face si dorim o ceages de cafea fs ne culm, Mull ‘amen asociaz’ consumul de carne cu puterea gi energia. In ea tate, carnea doar ne stimulea7a sstomul nerve, n acelagi fel ca natooticele. Cel mai important luery in alimentatie este echilitul ingredientelor: proteine, carbohidtati, grasimi, mineral, vitamine si microelemente. In cazul n care canttile sunt Cchilibrate tn mod adecvat (asa cum sunt tn alimentele naturale), organismal nostru foloseste 0 micd parte din energie pentru digeste. Cea mai mare parte din energie poate fi folosiet pentru Indeptrtarea toxinelor si diverse ‘eparail. Toate alimentele arificiale sunt lipsite de ecil- ‘bl perfect al ingredienteor. Digestia lor devine ofunctie foarte complex si utlizeazé toatt energia din acele produse, In unele cazuri, digesta necesité mal mult ener Bie decat cea conginuta de alimente. ‘Aver nevoie de canttyj mari din acestealimente pentru a ‘ndepia foamea. Pe de o parte, incercim s& contsolim numarul de mese, iar pe de até parte trebuie s3 contol obecitatea. Ne Chinuitm tn mod inuil organismul cu regimuri de stabie, Regimul ‘se erming, iar obeztatea se instaureaza din now. CConcluzia: nicun regim, dieta sau bucitar nu poate cchilibracanetaile de proteine, grisimi, carbohidat, | de ani: n grupa de sepkezeci si peste, propontia este de Cum sin 150 de 33 vitamine si microelemente din alimentatia noastt asa ‘cum sunt echilibrate de natura in allmentele pe bad de plane, [Nu trebuie si fim tofi vegetarieni Nu vreau sd fiv prostinfeles ~ nu trebuie si devenim to \egetarieni. Nu inoerc 8 va conving si lsat lao parte toate pli catle gi binecuvantiile lumesti care fac farmecil vii. Pater avea parte de sirbatori cand ni se permite $3 manedm tot fll de alimente, dar ta zilele obignuite ar tebul sf rimanem cu ceea ce este sinitos. Mancati cu moderajie, pent ed este una dinte cond tile de Bazi ale supravieyuirs noastre, Boala tn farfurie (© comisie a Organizatot Mondiale a Sinitii 2 efectunt tunele studi asupra catorva mnSstitbetane. $-a doveditc& ace Clugarierau in forma din punct de vedere iz si aproape con plet sindiog. In 60% din cazuri, nu exstau probleme dentre, ‘dereglar digestive sau de circulate. Dieta lor este foarte modest, Nu au frigidere sau cuptoare cu gaz; nu minaned niciodaté came, Zahir sau orice alt produs rainat. Principal lr fl de mancare confine turtt de orz, ceai de plante si api. Napii, morcovi 53 orezul le itregescalimentagia n impul veri ‘in mod ironic, In fri dezvolate procum SUA, Germania sau Franfa, unde consumul de lapte, came, produserafinate, precurn si varetatea alimentelor este mult mal mare, nivelul general de Sindtate este scizut Tn SUA, de exemplu, doud famili din tei au fost atinse e cancer, dot oameni din cnet suera si mor din cauza bolilr de inion sf multi sufers de diabet, Bolle Cronice afectearé 19% din populaie ~aproape unul din cinci eameni34 Mill Tombale in Germania, 20% din populaiesuferé de diabet, iar 20% din copie vata cuprins ne 8 6 ani au probleme de dez- Coltri zee, cts intelectual, Reumatsmol i inflamarea cull afectera 15-17% din popula Ti tranja, 15-20% din popula ae alr Exist 450 de mi cde cop sb’ 18 ani cu probleme de auz $i de vedere, ia 15 titoane de copi sub jase ant ser de as. in toate fre Tralee, rumaral de coli care se nase cu anumite proble- Ie srt re dbl tin 25 de a, Un veh rove {haan spune: ,Majotatea camerilr se ibolinvese dn anu tcc ous tres prea malls mncare su fame” Se dove ‘ie nel c8 de multe on flor ingura fret pentru a ne spa sing! mormntl- ‘Cinorenete necesare pent ane forma oalimentaje core ta sont foue import. Nu este sifclen stim mese ston we abui sm com sine heim tn mod corespunzdtorvupul in capitol vAlimentele, de la pagina 120, pute gs pons a neha despre combinarea corel. a produselor pen- rua inbuni sintatea, LIPSA IGIENET CORPORALE INTERNE Ai grijé de sanatatea ta la fel de atent si delicat precum ai grifi de masina ta ‘Auzim din copilrie despre igiena corporald extern, dar stim pusine despre cea intend, Cu toate acestea,st2- ‘ea in care 32 aff organele noaswe interne determina fn mare parte aspectul nostry exterior. Fiecare proprietar sj mentine masina curati pe dintuntr i pe dinafar’. Folosesteulei si carburant de cea mai bund caltate De ce nu avem griji de sinétatea noast cu acelagi sim al rs. punderif? Dac au ne curifim interiral masiit timp de un an, vor fi mult praf si mizeri. Majoitatea oamenilor nu cura nicio- ati interiovulproprilul corp. De obicei, In jurul varstei de pat: zeci de ani, organismul lor devine atat de obost de otra, depozite si bacteri déundtoare, inate expune bolilor. CCorpul nostr este construit din celule. Natura ne-a creat In 23a fel cat in fiecare secunda se nase tot atatea celule noi pe ete mor, Int-un organism otrivt tn mod constant, sunt mai multe celle batrane decat tinere. Acest gen de dezechilibru nesanitos provoaci boli si degenerarea organismului pe masurd ce imb&. teinim Evolujia a tnceput cu un organism unicelular cu doar dou oxifici: unul pentru a primi hrana si altul pentru a elimina res turle. Toate procesele viet au loe intr aceste dou orfici. Dac procesul de eliminare a restuilor nu funcjioneazi, celula moar. Este un model simplu si perfect. Organismul nosru confine milla de celute, dar principiul general este aceleais un sistem de eliminare a resturlor nefunctional provoac’ boli si moarte.36 Mikhail Tomb Nu mulfi dint not sti e& intestnul gros al unei persoane ‘confine 8-15 kg de mateie focal inti pe care © purtim dup nol toaté viata De obicei, dupa varsta de 40 de ani, intestinul gros devine atat de pln de materie fecal, incat aglomereaza celelalte organe $f Impiedics buna functionare a ficatulu,snichloe si plimanior. Reprezinté 0 cauz’ importants a multor boll. $v explic cum funcjioneaz’, Toate produsele alimentare sunt imparfite tn mod obiguit tn patra categor 1. Proteine ~ came, pete, out etc. 2. Carbohidrati- paine, mire, dueiut,cartfi ete. 3. Grdsimi — unt, ule unturd et. 4. Fructe gi legume, sucur de frcte. Digestia majoriticarbohidrafilor, frucelr si legumelor ince- pe In gur si continud in intestnul subi. Grasimile si proteinele se diger tn stomac. Ingerarea cari sia cartoflor impreund este dest pentru a provoca probleme digestive. Nu ne gindim c8 existh perioade dlferte de digeste pentru categori fete de alimente. Cu toate acestaa,digestia cartoflor dureazé o ori; camea se diger Inte, pana la inci ore. (O mare parte din energia organismului nostu, care ar ‘putea f-flosité pentru procesele necesare vet si lupta ‘mpotiva bollor, se rsipexte tn timpul digest elimi- ‘ri resturilor de pe ura une! cine ce contine categort e produse alimentare combinate incoret. Rimisje de alimente nedigerate patrund fh intestinal gros, soparat de cele digorate, si formeazi straturi de materi fecald stagnant Intestnul nostra gros seamnd cu un vas cu sol frtil sub forma alimentelor digerate. Organismul este ca o plants. Perei Inestinulul gros sunt ciptusti cu radécin, ca ridacinile: unei Cum sim 150 de ani 37 plant, care absorb substanfele ianitoare th singe. Flecare grup ‘de cédcni hrdneste un anumit organ. Resturile neflositoare sunt eliminate. Co so fatal cu bucfile nedigeratet Tn timpul urmatoarei mese, 0 nous bucats se adaups cele vechi, apo o alta, Mancarea nedigerats se lipeste de perf intes- tinalui gros. Ducem cu noi catevakilograme din aceste bucSi. Nu gre de iniaginat ce se intamplé cu alimentele ,depoziate” timp de mult ani la temperaturi de peste 36° C, Intestnul tsi duce inc’ la tndeplinie functile de absorbjie sub acest strat de mizerie si funizeaz’ compului toxinele i substanfle carcinogene produse de procesul de degradare. Ev dent, acesta nu este un material bun pentru construives unor Celule sanatoase. Toxinele circus odata cu sangele sine disrug sradual sinitatea. Putem trage concluzia, din cele de mai sus, cH nu ‘vem niciodaté un singur organ bolnav. inregul nostru ‘organism este bolnav. Unul dire organe cedeazi primi, dar tratarea acestula nu rezolva problema. Auwnei cind tratim © anumité boala,tratim simptomul local al une) probleme generale mai mari ~ poluarea intregului corp. Cand tratim 0 anumité dereglare, principalul vinovat ‘dine netratat si este gata de a ataca din nou. Intestinul otrvit furmizeaza incontinuu substante toxic intre- aul organism. Devine sursa unei otaviri generale. Depozitele de materie fecal stagnant formeaz statue Intrte. Imensul sac de resturi impinge organele inteme din locul lr, pune presiune asupra diafragmel gio elimins din procesul de respraie,sctzind In mod semnificav capacitatea plimanilor nogt'. Ficatul este Impins de la locul lui inch! sunt sub presiune; intestinal subgire nu are suficientspajiu pentru miscirile sale; birbafit const ci sistemul lr urogenital este aglomerat. Parte inferioara a rectlul 0 afl sub cea mai mare presune; venele suprasolictate se dla 4 formeazi cheaguri de singe. Un intstin gros otrivit poate provoca nenumbrate probleme, iar diagnosticul bolilor este28 Mihail Tale iimprevizibil in cazul cel mai ru, tecerea resturitor prin intes- tinul gros este complet biocat, iar organisrmul mpare otrivit de propel txine. Auto-intoxicarea Auto-ordvie auosntxicae est duymanul el al per culos pen sinttea noast Ete cues mato bl, pene toate acesteancep din sings oi. ‘Doctor windecion in Egle The cumogeau de imlt pep! fundamental: penta af snatsi,tebule ste Inve intent perfet tare de fncionre i oman mot pha somes pert. Cade oc, aves replat. "Aven tenia dea manca multe prodose gate spe baa de tind combina cu unt 31 Zahir, Imprena co prone (ame, revelry ring, late, ou. "Din card c& sister nosis digest nu este capabl procesze complet mesele ce conn 0 Imre vette deamon mesa, pret isin os se Gplugese cu bueap de mancare nedigerat. Medi inestmuli {fos ee ued cud. Rigi ameneorneigerate devin © frat pling de acter iundoare,aceea produc tone ~ p= {tse secundareotivtoare se propria lor metabolism. Pert esi abso acs toxin, ere cea dat cu single 5 ne lveseorganismul pe 2 ce toca ups com put vede,excssie de macate combina incre e alien pot provoca mult hu tact os gas ines Color nebinut af Ibi, respi rt mitostas- re, dere bust de op, ame, pati, area de som relent ereuata In abdomen! lrg baonara po {Tent rezatatl utontoxicircavrate de conspape Cum stain 150 deni 39 Absenfa scaunefor pentru mal mult de 24 de ore este un caz evident de constipatie est clr nevoie de un remediv. Nu este niciun secret c& 60% din amen! suferé de con- stipatie conic8. Sa subliniem principalele motive pentru aceasta Stare nesinitoasé a intestinelor majorait popula. 1. Consumul de alimente bogate fn calor si mici ca volum, ‘De multe ori ne alindm foamea cu un sandvig urmat de tn sec, cafea sau cea Dato volumulul mic, sandvigul produce putind matrie fecald tm intestinil gros st nu Creeaza suficienté presiune asupra acestuia pentru a pro- duce defecatia. Sar putea si nu simyim nevora de a avea scaun pentru citeva zie 2. Consumul de alimente in exces. Se sie de mult timp ea ‘oamenii mindnci de el pind fa cinci ori mai mul Iancare decat are nevoie organismul. Atuoci cand man- ‘cam prea mull, nu se absoarbe toaté mancarea si o parte din aceasta icepe sf putrezeasc3. Intestinele noastre vin un camp de batalietnre bacterile pozitve si cele ‘care provoaca boli Ellminarea resturilor ae loc abia cand aceastatalie se tering, 3. Consumal cafele si al produselor pe baci de ini (pain, produse de patiserie etc) tm canta mari, fr8 a 4 Insofte de produse bogate tn flbre pant intestinul ost si functioneze ‘Sangele este viata Organismal nostr este alcatit din celle, celulele formeaz’ {esuturi, iar fesuturite alcatuiese organe. Organele sunt piri ale sislemelor de organe (nervos, 0505 et), iar toate sisterele sunt stra interconectate, Celulelepximese elemente nutritive din sin ge. Singele susie viaja att timp cit este saturat cu energie,40 Mihai Tombake microelemente, hormoni gi vitamine. Numai singele fad toxine oate construi celule sinstoase, oase, piel, pr ding Sangele poluat cu texine din cavta constipatie fre: vente devine 0 sursi dle auto-otrivire, Potrvit unor satsici, Im nous eazur din zece, femelle cu ‘cancer la san au funcilintestinale vizibil mai lente. Daca ar benefciat de procedusi preventive (curitarea intestinului gros) cu 10415 ani inainte, probabil cl nu arf sufert de cancer lain seu orice alts forma de cancer. Microflora intestinului gros Exist peste 500 de tipur de bactri tn itestinul most Iran intstia sinatos, aceste bacteri desivargesc digesta mancari si dsivg alte bacte, provocatoare de boli. De asemenea, produc vitamine, hormoni, enzime si aminoacizi esentali Ingestia unor cant mari de proteine animale declangeaz’ procese de putrefacte In intestinul nositu gros, din care rezulté Imetan. Acest gaz otrivitor dstruge bacterile care produc vitamina 8 I previn apaiiacelulelor canceroase. Dupa cum putem obser- va, absenta unui singur ti de bacter! poate provoca nenumérate ‘complica asupra sénatainoastre. Intestinul gros si singtatea noastra Natura ne-a inzestrat cu un sistem imunitar robust. Intstnul 810s este 0 parte importants a acestua, Fiecare segmental intest!= ‘ulutstimuleaza un anumit organ. Daca intstinul gros e sinitos, ricio boala nu ne poate ameninfa. Cu toate acestes, dact exists depuneri déundtoare in intestinl nostru sau microflora este | Cum swim 150 de anh 41 dezechilibrats, sintatea noastrd e tn percol. In Imagine pute vedea posibilele boli provocate de depunerile din intestinul gros. sande roe | Taba] Frbione a ] senor Figura 1. Bol provocate de depunerileunttaare in intesinul gros lat catevasimptome extern ale unulinestn gros nesinatos ‘balonare, constipatie, gaze pete negre pe dint Coloratie gi albs sau gitbuie a limbit ‘negli pst pe piel.442 MilhalTombok Cole sapte sisteme de curdfare a organismului Exist sept sisteme responsabile pentru cuatarea mucusuul slaltorreziduuri din organismul nostr, Acestea sunt: 1 intetinul gros 2, fiatul 3. sinichi 44 fesutuladipos 5. mujchi sl tendoanele 6. nasal, wrechile si ochit 7. pli i pelea ‘Aunci cand unul ditre acestesisteme nu isi poate duce la Indepliire Funct un altul tia locul. De exemplu, dacd intes- tinul gros 3 fatal nu pot indeplinifunctia de cursare, sistemul coneciat 1a. nas, achi, pele si plimani o preia. Astel rezuti lta, eczeme, ale, rinoree, eliminarea din cand in cand prin tse a sputl din plimant gi sere ale ochilor. In astel de cazuti,oamenil folosesc pictur! de nas, fs! pun ‘comprese la och se dau cu solu armaceutice pe pele. Toate faceste masuri nu fac decit 3% elieine simptomele. Tratamental texte de obcel lung, scump gi ineficient «Fiecare boald are cavza sa, iar cauza nu poate fi Indeparals prin mediate. Hipocrate Medicatia sau spitalizarea nu ne poate vindeca de obiceurlle proaste care determina contaminarea organism! nostu. Daci examin cu atenie sistemele inteme de curdjare, ne pputem da seama ci In majortatea cazurilor,acestea sunt In stare foane gravis ‘+ intestinul gros este atat de contaminat tncit singele absoarbe din el mai multe reziduuri decatsubstante folo- sitoare, | | Cur stein 150d ani 43 ‘+ Ficatl si vezica billaré sunt atat de pline de piete, coles- terol si Bild verde tnchis, Incat procesul de fitare a toxinelor din singe este biocat. ‘+ Riichit nu igh pot indeplini functia din cauza ed sunt pin de ptr snip. ‘+ Depozitele de sare pe oase sncheieturi produc durere la fiecare migcare a gitulu, brajelor sau genunchlor Incheleturile sare cand Is reiau pozitia normal. Cum puter avea pretentjia de a ne simi sinStosi cu un grad att de idicat de contaminare intern a organiemuluit tu detains de auocrtare a organsmutl dein de nie. ‘contamina, ivelurile de contaminare interna a organismului ‘+ Primul ~ senzatia constants de oboseal, in ciuda aspec- ‘lui sindtos al corpulu + Aldoilea ~ dutei de cap si de oase ‘+ Alttetlea ~ multiple ipuri de alergit ‘+ Alpatrulea ~chistr, nodul,pietre si obezitate {Al cncilea ~organe interne, oases Incheletur deformate Al saselea— bol ale sistemului nervos Al gaptelea ~ degenerarea celulelor si organelor, care poate conduce la cancer. Pte determina nivelul de contaminare intern’ a organismu- {ui prin umsariea simptomelor. Daca observa simptome de nive- Tul dot sau tre}, nu mal aveti mult timp de pierdut ~ Incepes! procedura de curajare completa a organismulul imediat Ne putem mandri cu felul nostru de a fi? act naam dor st tim dup legilenaturli, am folosibine- ‘cwantarea lumioii soarelui, 2 aerului, a apei si a. plant Neam obignuit cu alimentele procesate, care trebuie 8 fe dui,sgustoase, coapte sl calde. De acees organismal nostra nus poate tei funesiona la poteniall stu maxim. ‘Niciun medicament nu va putea #% ne vindece atunci cind sangele ne este contaminat cu otzivur. Bolile produc deterioraea Permanent a sinititivnoastee, inima slabeste, lar creierul more. ‘Aver doui optiuni: accept boala si ne asteptim la 0 moarte prematura sau ne curéjim organismul de ,gunoaie” si adoptam un sll de vial sindtos, Tn partea a Vea, ,Curatarea completi a corpului, puteti ‘isi metoda care vi se potriveste cel mai bine pentru a va men- ine tractul gastrointestinal in stare bund si putel alee o teraple pentru indepirtarea toxinelor si altor depozite diunitoare acu- ‘mulate in organism de-a lungularilor. INCAPACITATEA DEA TRAI © VIATA FERICITA Este important si nfelegem cl deregarile organismulul nu au doar cauze fizice, ci i psice. Felul nostu de a gindi are puterea de a influenja ceca ce se ‘ntampla cu noi sine determina aspectele bune sau rele ale vii ‘Ascult4 propile cuvine, Dacé observ cf exprimi In mod repe- tat acelas!gind, eatevazile la rand, acesta a devenit model ti mental (Cu (of eaim conform gandurlor noaste ~ ele ne dc: jeaza actunile. Dac acestea sunt pline de furie, (ci, rere, vistee si rlzbunare, ce fel de actuni pot deter mina? Dac gandurile noaitre sunt positive, ne puter astepta de obicei la ce e mai bun th vats, pe end wan- durile negative pot aduce cu sine doar difcul i atare. Se pare ci felul nostru de a gandi nu determin’ doar suceesele si ratiile, dar ne inluenteaza in mod vital sinitatea. De exempiu, multi cameni sueré de dure de cap, de git si de spate. Care ar putea fi cauza acestor dureri? Gatul poate fi asociat mental cu flexbiitatea. In gindurile si actiunile noastre, flexi litatea inseam capacitatea de a abotda o problem’ din puncte de vedere clientes! de a gsi o solute in mod creat. Osmenii Incipafanai, incapabill de compromis, care nu pot vedea proble- ‘ia din punctul de vedere al celuillt vor suferi de dures de cap, de gat s1 de spate pang cand vor tavaja 8 tateze opinia cella iu mai multé compasiune s njelegere. Daca obignulim 88 criticim totul, vor suferi de duveri articulae si musculare. Atunel cind {furl $ wa ne domin’ gandurile, organism se .mistuie” este Supus infectilo. acd persistim asupra.unel nedrepti de care am silecit cu mil timp in urd, aceasta ne consul oranisemul46 Mikal Toma, si duce tni-un final la apariia cellelor canceroase si apoi a tancerull “Ar trebuls inerci si eliminim gandurile negative si stereotipurile cit mai epede posibil pentru a cdstiga nu fnumal séndtatea psihic, cis pe cea fic. Este 0 ard greu de stipanit si cu toll tebule si 0 Invayam singur. | PARTEA A I-A. —_—_——_— Coloana vertebrala sanatoasa: temelia unui organism sindtosMajoritatea oamenilor au coloana vertebral att de deforma: 1%, Incat corectarea dereglarilor necesié mult timp si mult ribda- +, Durerea.nutece aat de repede pe cat neam dor. Cu toate acestea, totul poate fi corectat Trebuie sd ne facem obicelul de ane Ing de sania ‘tea noastra sis infelegem cd suntem singuriresponsabil de proprul corp. Pen a ne mengine coloana vertebralt uternicl $i sandoas, este necesar si dormim pe o saltea 41 pe o pemé tari si 54 urmim un program zilnic de ‘exerot De ce este sinitos dormitul pe o saltea tare? Circa 0 treime din vat ne- petrecem dowind. Cand dor imi, mugchi ni se rlaxea si oranismul i se itn. Taste miscile pe care le facem sunt diferite de cele pe care le facer atunci cid suntem tei. Migcile Tn somn necesité mai puns ‘enerpie~ somnul este cea mai bund perioada pentru reablitarea coloanei vertebrae {Este bine ca slteaua pe care dormim si fle ct se poate de ‘aye fra ne deranja somoul. Ar tebu $4 domi it-9 poze reat, pe spate, co bratele alunite dea lungul coral eu Dicioarte relate. In aceasts posi, greuatea ese dsr in ‘nod egal, mugchi sunt foarte rena, lar orice dslocare a vere brelor, care sar fputut intimpla pe parcursul zi, ese wor coractat Tn acest poz, inima poste funciona fr presume, pom pind single cu using, ar ciculajia este buns, O circulate bunt usureaza munca fieatlu de detoxifiera organist50 Mil Tombak Un fica care funetioneaza bine insearnnd un metabolism mai bun. In acest mod putem slibi fre tei i cinci Klograme si ptem scipa de multe probleme de sinatate dupa doar dou luni ‘de dormit peo sltea tare up primele citeva zile de somn pe o salfea tare vom resingi duert de spate 51 muschi, In momentl in care dsloctile ‘ertebrale vor fi corecate (10-14 zl}, durerile vor disprea, De ce este diunitor dormitul pe o saltea moale? Ficatul este laboratora chimic al organismulu. Sute de react chimice, cunoscute sub aumele de metabolism, -wiar,inlamai ale ochilor 3 vase de singe Ineficiente Coctelul ne. 6 Amesteca suc de ri, sue de mere, suc de dovieac x suc de lame in propotie de 2:4:2-1 (de exerplu: 4 ces +1 cease’ + 4 ceage sau 1000 ml + 250 mi + 250 mi) Intrebuinjare: cure {area mucozitiilr din organism, dezintegrand fesutul gras; are fezultate minunate atuncl cind este folosit pent calmarea sis ‘emului digesv (1,5 ~2 I pe zi Cocteilal ne. 7 ‘Amestecaji suc de castraveti, suc de coaciz neg, suc de mere si suc de grepfrut in proportie de 2:2:1:1 (de exempl: 2eesti + 2 cesti + T cease’ + 1 ceased sau 500 ml + 500 ml + 250 ml + 250 mb. Intebuinfare: pentru o piele proaspatt si airactivs, un sister nervos calm si puteric, o bund functionare a Creierul sia memoriel, un sistem imunitar mai putemic, O ‘ceagcasiguré dozazilnic recomandata de vitamina C. Terapia cu sucuri dizolvpietrele de calcia Pietrele si nisipul de la flere si rinichi sunt rezukeatul icapactii organismului de a inlatura depozitele de caliu anor- fanic. Aceasti form de calciu vine din consumul de mincirur ‘afinate 1 procesate, Calcul, element esenfial pentru organism,110 Milt Tombae vine in dout forme ~ organic si anosganic. Caleiul organic este formna ce se dizolvé in api. SAngele transports calcul tn ict, unde este asimilat complet, Caliul organic ‘se giseste doar in feuctle si legumele crude, sucul objinut din acestea si acele pro duse lactate care nu sunt supuse procestitermice(branza facut fn cas, iaurtul simplu et). Calciul din méncarurile prelucrate (pine, chec, produse de cofeire si patisere, dullur,chipsur, catof pli, produse pe baza de fin et.) este sub forma anorganicd, nu se dizolva tn apa gi este tratat ca substanfS stand de cltve organism. Calcil inso- Tabi formeazs pietrele In flere, cauzeazd hemoroi, pete snsip la gnich cancer la stomac Principal. cauzd a formar pietrelor la ficat sh rinichi este consumul excesiv de produse de patiserie, dulcur, paste, cereale fete In exces si alte produse rafinate pe baz de ind Secole de experienf tn terapia naturists ne fava tate rarea pe cale chicurgicalé a pletrefor (in majorttea cazurilor) au ig are ost. Usilizarearajonald a teaplilor natursted3 rezultate mult mai bune, Persoanele care sufer de pietre la fiat si rnich trebuie #8 injleagi cd prin chirurgie se Tlatucs doar efectul, nu gi cauza problemel, Deja gi care este aceast cauza Pentru a scipa de petele dela fcat si inichi, folosi ur toarea weraie (detaliat) Bef suc obfinut dins-o limaie, amestecat cu o jumétate de phar de api fierinte, de tei-patry of pe zi. In plus, bell un mestec de suc de morcavi, sue de sfecli si sue de eastravei in ‘anit egale, de ret patru or pe 2, cate o jumtate de pahar fodata, In timpul terapei,eliminati produsele pe baz8 de fina, Zahir, cereale sprouse lactate (cu exceptia untului din regimul zilni. ‘CALD $1 RECE ‘Apa vindecatoare Fiecare organism fs Tncepe viafa in apa ftusul_uman nu face ‘exceptie.Kneip, un medic german, a sci Flecare Contact cu apa Insearnd un minut tn plus In vata noasta". Cercetari tingiice recente au dovedit ck organismul nost Tl poate reconstul ex ‘uring’ potenfalul natural electric cu ajutorul ape, Nu est nicio coincidenf i obiceluile multor culturl includ ritalue eur af fries de apa calatorilor sau botezarea copllor cu ap. Atit Hipocrate, in Grecia antics cat si Avicenna, medic gi filazof arab din epoca medieval, foloseau intensiv terapia cv ap, aplicind altemativ apd ferbinte si rece si apoi ficand masa} pacientulu ‘Aceastterapie imbunstajestecirculatasangelui si metabolism, 2utl la infstrarea mucozitailor din organism si duce, th conse- cing, [a un proces de insinatosire rapids. Oamenli sunt gata dese- ct si parcurgi sute de kilometri tn cdutarea unui leac miraculs, dar nu realizeaz’ ci pot objine rezultate mai bune folosind ap bignuta, dela robin. Seneca, un mare flozof, a avut dreptate cand a remarcat ci senjalucrurilor este foarte simpli. Se pare ci, doar aplicand alterati api rece gi ferbinte, putem obfine ezuitate neasteptate {mpotriva multor boli Importanfafolosritalternanje cald ~ rece 125 In fptul temperatura rdicatsstimuleaz’ suprafefele corpu- Ios! mares cantitatea de singe in pice, tn timp ce temperatura joaststimuleaz8 circulaja singel tn oxgane. Actiunea altemanta 8 temperaturilor joase $1 inalte in terapia eu ap devine un Teac riraculos pentru multe boi, deoarece reglea7a circulatia singe Tui, tnereste muschi i inima smbundtaestesstemul imunitar.112. Mikhail Tombak _ ‘Alternanta massjului rece st ald micgoreaz4 sensibilitatea conganismulu la fig i cRldur intrest sistem narvos. Se reco- ‘mandi, in spacial, perscanelor in visti, deoarece le micsoreaza senzatia de oboseals $1 tanspcaie, sensibilitatea muschilor g1 ‘Incheleturilor si reacfa la schimbirile veil Eactele sunt sh mai bbune dact se adaugi In apa extracte de musete, salvie sau alte jerbur medicinale, folasite sila masa. Aceasta asigura un bene- fic dublu pentru piclea imbstranité — benefcile masajulul sale vitaminelor din extracte. Inmuiafi un prosop tn api rece, stoar ‘efi si masayi unul din rage, Repetati operatia si pentru colt brat, pentru piep, spate si picioare. Timpul total pentru intregul ‘organism este de 3 ~ 5 minute, Apoi, masa cu un peosop uscat pina cand pela se incalzeste si se Inrogeste. Cel mai bine este st facei aceasts terapie tn flecare dimineaf, dups un dus alternant ‘ald ~ rece Dusul alternant cald — rece este recomandat dimineata si zara, in flecare 2, Potevli temperatura apei pentru afi confor ‘abil si plicuts timp de 40 de secunde. Folsiirobinetul de api rece pentru a scidea temperatura (in intevalul de confor timp de 20 de secunde si apoi cresei din nou temperatura, flosind ace- lagi robinet. Urmarijitiparul: 40 de secunde — cald, 20 de secun- de ~ rece, Repetal timp de 3 ~ 8 minute, In func de cum vi simi CObservatie:cind faceti dug in apé fierbinte, incepeli cu capul: ind dai druml Ia apt rece, spall nti picioarele si apoi partea supetioard a corpului. intotdeauna terminaji cu un dug rece, pentru ca vacele de singe si se contracte pentru a prevent ‘cea, In timpul anotimpului rece, nu ies afar timp de 40 de ‘minute dup dusulalterant cald = rece Gum stim 150 de ani 113 Baile terapeutice acasi Baile terapeutice sunt una dintre cele mai vechi metode de vindecare. Sunt usor de pregitts totus ne aduc atateabenefici, cum arf nlturarea oboseli,calmareasistemulul nervo, regene- ‘area pili, Imbunatres sommulu, imbunstitires metabolisms- lui si Tlaturziea durei si tensiunié din mugchi. Pueti adauga in apa de bale exacts din ierburi, pentru a obtine un miros unc. ‘Muli oameni cu dureri de spate sau de brate se gandese 8 vzi- teze un terapeut sau si mearg la izvoare cu api mineral pentru terapie, Aceste planuri min deseori nerealizate, din dierte ‘motive, inclusiv dificult financiare, si suferim tn continuare din cauza durefilo, In aceasti situate, bile terapeutice de acash se pot coved! foarte eiciente. Trebuie si retinem ci, pentru af ef Ciento, buileterapeuice rebuie Facute tn serie ~ bale la fecare sous zile timp de dovs sau trl siptimani. Nu ne trbuie nimic special pentru a pregiti o baie. Peru ane relaxa mai bine, putem asculta muzica preteraté, O bie terapeutics ne relaxeara si ne binedispune, decarece prin curiarea organism ae limpezim si ‘mintea, O baie poate dura 15 ~ 25 de minut, tn functie de cum re sri, ‘numérul 1 (temperatura 35°C-37°O) “Tumati $ I de apd far peste 300 g de flor de musetl pune deoparte timp de dou’ or, strecurat si apoitumat in apa debaie irebuinfare: pentru dureri de spate, incheiotri si inflam; refacere general Bala numaral 2 temperatura 34°O) ‘Tumati 5 | de api fiat peste 200 g de flor de salve, pune deoparte timp de dous ore, stecurai si apoi tuna In apa de tae Intrebuinfare: pentru scaderea tensiunil, as, broasitt, boll de Piele inflamati i probleme eu tncheietuile114 Mikhit Tok Baia numarul 3 (temperatura 38° C) Pune 1,5 ky de ramuti de mold in aproximativ 5 | de apa fierbef timp de 30 de minute; strecurai si turat tn apa de bale. Intrebuifare: perizu dueri de spate side case, main’ si picloare unfit Baia numarul 4 (temperatura 37°C-38°C) Pune 2 kg de sare normal, cu io, n apa de bale. Asigura- tia ca sa dizolvat complet Intrebuinfare: penis a calma sstemul nervos, a curaja sla reve sore piclea, Inlaturarea durerilor musculare gi de Tncheietue entra a Imbundtaisistomul imuntar. Descrerea terapilor cu apa nu ar fi complet firs mentio~ ‘nim sauna, 0 invengie minunaté a sttimoslor nos, ce ne poate ‘uta 38 mbunatim ata santates fzked, cats cea psi. Extraordinara putere a saunei Cind tnsebim oamenil ce este cel mai important pentru ei, spun de obicei doul lucrul:sinatatea si vaja lunga. Sanatatea fete un dar al naturl, dar depinde de noi si cetem. Putem obfi= feo Sinatate de fle in multe felur, att timp cat nu ezitim si facem primul pas. Lita la oament care merg pe strad ~Incheleturile forse mised cu greta, pieloarele abia se rdiea de pe sé}, genunchit ti li se Tndoaie mult si coloana vertebral si git parla fel de Tnjepente ca sun bit de lema. Aproape toate persoanele pe care le cunaastem se plang de dureri de spate. Majoritatea oamenilor aur durer in zona umeilr i brafelor atune cand se trezesc dimi- neafa. De obicei, dim vina pe un singur factor: ne dor inchele- ture pentru c3 Imbitranim. Nu aceasla este cauza. Natura a dat ‘ncheieturilor mijloacele pentu a fi flexible sub forma unei _Cum sé tin 150 dani 115 substanfe speciale, un fl de lubriflant, Cantiatea de lubvifiant nu escreste singurd, indiferent de varti. Pierderea flexiiltit Incheieturlor noaste rezulti de fapt din peozenta difritelor siruri ‘oxice in sistemul osos. Sauna este una dintre cele mai efciente $1 plicute metode de a elimina toxinele acumulate din piele 51 organee inteme. Consteuit-va imunitateat Datele stinfice arats c& camenii care folosesc sauna se Lmbolnivese de grip si rceli de zece ori mai putin decat media, Stim cf viemea ne influenjeazd sinatatea. Organismul nostry este influent de schimbirle de temperatura si umiditate, vint, frum rmagnetice etc. Daca mecanismul de aparare al organismal nos- ‘uu este slab, simjim imediat efectele adverse ale schimbisilor de ‘rere in sinaatea noasta. Sauna este o modalitate excelenta de 4 Intvi sistemul imunitarfolosind stimulentele rece, ferbinte, umed 1 uscat. Organismul nostra rece constant prin schimbiri ale temperatril mediulu inconjuritor: 20 ~ 24° C atunci cand ne Adezbricim, 80 ~ 100° C cand intrim in sauna, 30'~ 40° C tata dus ferbinte gi 15 ~ 20° C inteun dug rece. Asal de dusurialter- ante cald ~ rece sunt cele mal bune termo-masaje pent vasele de singe din piale i din muschi. Un dug ferbinte lirgeste vase- lede singe, iar un dug rece are efectul opus: le contract, Acest tip de trapiene face inant la schimbiile vremi Cine poate folosi sauna? Stim cd prevenitea si consruirea imunitaii sunt idei bune. Suntem cu tot de acord cu acest lucru, dar gisim adeseor scuze ‘comode pentru a nu folosi acest idei simple in vija noast’ Folostea saune! nu necesita niciun efor si este beneficé penis oat lumea ~ tier sau batran, pentru cel sanatog ca gi pent ‘ce bolnavi (cu cdteva excepti, menjonate in paragrafl urmtor116 Mikhail Tombak ln Finlanda se spune i ,Oricine poate merge pind la saudi o poate ok sin Doctor elvetien folosese sauna fn tatamentul pentru tense ‘ea ridiata. In majoritatea cazurilor, este nevoie doar de 15 g0- dlinfe in saurd pentru a readuce tensiunea lao valoare normal au dovedit 8 sauna ajut la reglarea tensinii ~ scAzuti sau rid ‘ati, sau o stabilizeazi, In functie de nevol. Persoanele cu afec- fiunl ale nimi tebuie si find inte c’ citculaga singel este afecati nu numai de schimbarile de temperatu, ci si de umidl- tates de timpul petrecut ta sauna, CConsultaji mediculthainte de a vi hotart s& tncercati puterea saunei, ‘Sauna cu efect de calmare Se crede cA unul din patsy oament sufert de 0 forma de insomnie. Ceasul nostru biologic bate neregulat, ca rezuitat al unui stil de vigtS nesinétos ~ mancare noaptes,stes, consumul de cafea, fumat, consum in exces de medicamente etc. Qamenit de stink fancezi au observat cd sauna este, de asemenea si un remediu excelent pentru insomnie. Fiolandeaii, care folosesc saunele zilnic, spun: Furia si ura | ‘ard complet In Sauna”. Acestefect este produs de starea de calm, relaxare 51 plicere pe care o team. Incilirea muschilor si oar nelor tnltur’ durerea din oase si articulai. Imbundtiteste stares ‘general sine ajuth sk ne relaxdm sis uitim de gindurile gi aij Te zilnice — schimbasile de temperatura sunt rijloace excelente pentru a scidea tensiunea nervoast. Recomand sauna tuturor, chiar dact nu provers dint-o cuturd in care sauna se foloseste frecvent. Dac folosii sauna frecven, va deveni un obicei ~ este0 ‘metod’ simplé testa de ate mentine sinatos.. Gum tam 150 de ant 147 fectole purificatoare ale saunei Majoritatea produseloralimentare din ziua de astézi conta cant) mari de conservanf, colorantialimentar si sare. Este + cat cl astel de substanjeajung tn organism nostrutmpreund cu ‘mancarea, Transpiajia intensive in saund permite organismulu nosiry elimine aceste substane, Ajutérinichi, deoarece prin tanspiratie putem elimina tei sfeturi din toxinele acumlate ‘organism. © ord de transpiraje excesiva tn saun’ poate elimina aceeas canttate de material toxic ca gi enichilsanatol In 24 de ‘re, Metabolsmul imbundtijt ne aju si scam de grevtatea in Puterea saunei Cercettorit german au observat cH femelle care folosese sauna freevent In timpul perioadei de sarcina nase repede i fara complica. Sandtatea copillor a fost monitorzaté pe parcursul lumitorlr wei ani, acegtiaavand o imunitate foarte mare la infec- II si ricell In plus, mamele care alipteaza st folosesc sauna au rai mult apt. Esto un lucru obignuit pentru copii din Finlanda, Germania si Rusia si foloseasc3 sauna Impreund cu prin lor, ca tatament si ‘20 modaltate de 21 miri imunitatea. Sauna ti fereste de botile ‘auzate de schimbirile de temperatur si umiditate. In Germania 41 Cehia, folosirea saunei este inclusi in programele scolare si de rd ‘Observate: copii cu vleste inte 3 5112 ani pot sta tn saund 1,5 ~ 3 minute odata a temperatri de 50 ~ 60° Csi umiditate de 25%, Sauna si pielea Pielea protejeaxd organism de factor dundtor din mediut Inconjuritor. © pare semaicativ a respratil se face prin pod din piee 5 nimic nu cura pot mai bine decat sauna.118 Mihail Tombake Picleaacfioneaz ca unfit dublu: elimin’ toxinele d3unte toare din organism si absoarbe substanjele sindtoase. Ne putem fotos! de aceasta calitate incluzand ulelun aromatice In terape. Uleiurile sunt absorbite prin cle respirator i prin post dial! a piel. Influenteaz’ benef funcfionarea sistemului nerves, a Inimil, a Sicatulu sa vaselor de singe (eucaliptlajutsTmpotriva ddurerior de pt za nasului care cunge; levinica gi asomia stimu Teazi creer; ulelul de pin ajuth foarte mult la calmarea sist ‘mului nerves) act suferim de coyuri, acnee, unticarl ec, puter foosi 0 solute dinteo lingura de sare $0 lingura de bicarbonat de sod In-un pahar de api, pentru a Indepértaaceasté problema. Freca solufa pe piele (cu exceptia fej) Inainte de a intra in sauna si latigio cu aps cilduts dupa ce iesi din saun’. Ce trebuie si bem In sauna? Unié experi recomanda,biutuile rei h saund penta a potol sete, iar alt recomandl ceaiul febinte. Oameni destin 1 americani au efectuat un studi tn eare un grup de participant au blut bautur rei far ella, cea ferinte. Studiul a demon- strat ci biuturile reci coboata temperatura doar in cavitatea ‘bucal, in timp ce ceaul flerbinte coboatd temperatura Inregului ‘xganism cu aproximativ 1-2 grade Celsivs. Ceaiul are un efect mai putemic dack adugim cateva frunze de coaciz negru, zme- uc, afin i puting rere. Ceaiul trebuie si fe proaspit (imp de fiesbere: 4 ~ 6 minute). Daci nu este proaspt, nis mai confine multe substane olositoare. Deitalil importante: 1, Timpul optim de ptrecut in saund este de 5 — 10 minute 2. Odihnigeva timp de 10 ~ 15 minute dupa fiecare gedere in sound Cum si vi 150 de ani 119 3. Numarul de sedinge de sauna teu limita la + douse pentr adult ‘+ una pentu copit cu varste Inve 3 5112 ani (et pot sta In sauna 1,5 ~ 3 minute oda 4. Temperaturile cele mai benefice: + 50~60°C si umiditate de 25% pentru cop + 60-70" C pentru cei peste 50 de ani + 90 100° C pentes cella 5. Caaiul fiebinte gi sucurle sunt cele mai bine biuturi in saund stn pauze. 6. Este bine si vi masalipicioarele si mani n saund, 7. Va pute pune:picioaele intran lighean cu aps callus to ‘imp ce stain sau’, penta a mat eectul de pierdere In greutate. 8. Nu aplicay nici lyiune pe pile in timp ce v8 ala in saund 9. Facei un dug edldut 51 apoi unul rece de fiecare daté cind legit din sauna nu va stergei cu prosopul 10, Numi mttraine dea ivan Sand nu bet cans‘Sine vitdm cu atentie la noi = e greu s8 gikim o persoan’ perfect sindtoasé dup varsta magicd de patruzeci de ani. Intro familie objguit, bunica sufera de ducer permanente de oase si Incheieturi si nu vede bine. Bunicul are probleme cu inima,tulbu- ‘rial sistemului digest sau astm. Tata se plange de indigesti $i dures! de spate; mama sufera de constipaiefrecventa gi dures ‘de cap, Copll poarta ochelai, suferd de alergi, au acnee si ricese ‘des sau le curge nas. Reclamele televizate prezints remedi scnee, cari, dure articular, cel te. Tn realitate, toate aceste remedii luge doar impotciva simptomelor vizibile ale cror cauze reale riman tn orga isu nostra, E plcat c& multi adulti nu ingeleg acest lucy si, pentru ai cexprima afectiunea, ofa copiilorInghetat, bauturi dulci, bom boane si alte produse ce contin zahir, Toate aceste produse se transforma in otrava pentru ei, pentru restul viefi ‘Cand aud disci despre boli ereditar, adeseori vreau 5 spun 2 bolle nu sunt mostente. Mostenim un stil de iad nessntos. Plantle 51 animalele de pe planeta noastrd ne ofera 0 mare varietate de alimente, intrebarea este cum 58 alegem produsele sriraculoase” pentry ‘are sunt tntradevar importante pentru organismal nostru. Une dint cele mai des intlnite concepfi greiteeste ideea ch ames tecind multe produse diferte in meséle pe care le aver ne ajutt 5 ne mentinem sanatatea, De asemenea, majritates persoanclor cred cA mesele bogate in protaine animale sunt hranitoare. Ironic, Cum stim 150 de an 128 acest fel de alimentereprezints, deseo, susa suernglor si boli- lor noastre, De exemplu, rasele noastie constau adeseori din supi, friptur, caf pri si o bauturd due, fucte sau un alt desert ‘Dup cum stim, toate aceste produse necestétimpi de digestie lifer si sucuri digestive diferte, Ele creeaza un amestec ce ese sreu de digerat si stomacul nu sie de unde si mnceapd. Frucele Tncep si se descompund In stomac si produc otrivuri a alcoolul slacidul acetic. Combinatia de came gi cartofl produce solaning — © substanfi foarte toxicd. Toate acestea se Intampl8 th stomac, unde este umezeals i cald. (Aducef-va aminte cum este Ricut vinul fa casi fructele tate si zahdrul sunt puse into carat $i pistrateImt-un loc Intunecat, unde Incep si fermenteze.) Nu este hicio surpri2s ci asemenea mese cauzeaza gaze, dre de stomac slsenzatia de greutate tn intregul corp. ‘Mancirurile combinate necorespunzitor cauzeazi procese de putrefacie tn organism. Ele produc hidrogen sulfurat si fenol, lambele find oirivuri puternice. Toate otrivurle ar trebui elimi ‘ate prin urn’. Totus), dact introducem came in stomac fn. fle ‘are 2i, organismul nosttu nu poate fine pasul cu nevoia de a neutaliza otravuil, Ne comportim adesea ca si cind stomacul nostu ar fun sac capabil i accepte orice aruncam in el (uneleteotit despre nutitie vor # ne faci si credem acest luca). In eealitate, acel sac se Imbolniveste 51 devine slab, Organism incepe s8 Semene cu 0 bombs cu ceas care va explada pind la vasta de cincizeci de ani 5 poate cauza urmatoarele probleme de stnatte: boli de inim, fensiune ridieat, ateriosclerozs, diabet, cheagurl de singe, astm, alerai,culbuei ale sistemulul digestv, tulburdet hormonale (a fee) i impotent (la bichaf). Penteu a evita toate aceste proble- ime de sinitate, ar trebui 58 analizim cu atengiegreslil pe care le facem atunci dnd pregitim masa Hipocrate susinea ¢ mancarea ar trebui si fle un medica- ment. Pentru a implementa acest satin Ville noasire, trebule si122 Mihail Torbale ‘ne schimbiim obiceiuilealimentare si 8 Tncepem sé observ ‘anumite prineipl. Aceste principii sunt subiectul umatoarelor paragrate. Alimentele combinate corespunzator Produsele alimentare pot fi fmpirjite in urmatoarele grupur proteine, carbohiral,grsimi, fucte gi legume. Principle com- Bini acestorgrupealimentare sunt desrise mai jos. Tabelul 2. Combinarea produseloralimentare “Almenisle Produsele Produsele bogate cu gris alimentare In proteine produsele vii” __| cu carbohidrat “Camea gt supele | Gin, wnt, uli veg, | Produse decame, pose, | face rude sau wea), | incase, coreale, 048, vinee sole, | legume rude sau uscate cu | caf aha, fesle Windsor, | excepiacaoflu suet | mise, produce ruc seminjede | de Mure legume. Cal mal. co contin zahir, floareasoareli, | bineestesconsumim | pase, emu, ‘aun simplu, | intodeauna ape vin sec, | dui, chair brings de | pepene si banane separa de vac fap batu_| exes produc. Pot i combinate Pot fl combinate Alimentele din coloana din mijloc pot f combinate fie cu alimentale ce contin protene din prima éoloang, fle cu alimentele ‘ce conjin carbohideai, din a tia coloang, dar alimentele din ‘rma sa teia coloand nu trebuie combinate niciodati ‘Aceste reguli de combinare a alimentelor pot f1 grew de aceeplat peniu unil oameni, deoarece sunt obigoult $8 minnce ‘arme cu paine, chile, cartf sau ore. Cun 2 ei 150 dean 128 Dac incercaji si urmati regulile pentru doar o siptimins, vei observa ci mancafi mai putin i avefi mal mult energie. Vet avea nevoie de mai pugin somn ca sv simfti odin. Starea voast va fi ecilibraté gi vi vei simi mai calmi. Regulile de ‘combinare a produseloralimentare nu sunt complicate, Este 0 dee bund si fi ateni a ele. Carnea 51 pestle rebuie consumate doar proaspete - nu le stra pentru a dova 2. Cand gti came, puneti o bucats de mir fii oalé cu zece ‘minute inainte si scoateficamea ~ acest Iucru va face carnea mai frageds. Pentru a da un gust mai bun pestlui git, adugai apa rece In oald de citeva ori in timp ce gi Principille consumului de alimente bogate in proteine 1 Dac amestecafiproteinele cu grasimile (de exemplu came [rail in uel vegeta, mancatitntoweauna multe legume, Canttjle mari de legume tmpiedica grisimile <8 ingreuneze dligesiaproteinelor. 2, Este mai bine si mancafi doar un singur fel de aliment eu brotin la o mas — de exemplu, doar care, sau doar pet, sau doar mazire 3, Proteineletrebuie consumate,preferabil, lacing, cu cel putin dou’ ore iainte de culeare. Organismal nostu fi repara Celulele noaptea si foloseste proteine in acest proces. O saat de legume trebuie st preceads fiecare masa cu prteine, Fxemple ‘+ Salat de legume si came pitt sau burger ‘+ Salat de fegume 5 branzi de vac ‘Salat de legume sfasole sau maze gaits124 Mikhail Tombake yar dec 58.0 gitim sau so prjim in gale + Supele de came au nevoie de teizeci de ori mai multi cenerge pent digeste deat carnea. Dups cum am mai pus 3 nant, produsele din came conn peste douazei de sobstane toxee diferte. Aunci cdnd gatim came, aceite substanfe pot fi gisite in supa de came. Aste, Supa este pling de toxine provente dela un animal mort Este bine $3 eliminim complet supele de carne din reg iol alimentar 4+ Nuavem nevoie de proteine in cana mar. E destul 3 mancim care, pest sau pul, doar de dou of pe sipt- mina. Prtsnele animale pot fv complet subsite ~ 100 g de nc asigurd necesarul nos ani de protene, 12018 de fale sau mazire pot inlocui 200 g de carne sau 300 de peste. 1+ Caen $ pestle trebuie mlneate doar prospete— nu le pra pentru a dova 2, + Cand ferbetl came, punesi 0 bucati de mar in als cu -zece minute Tnante de Scoateearmea ~ acest Ivey va face camea mai sueulents, Pentru a da un gust mai bun pestle, adivgati apa rece in als de cateva ox in timp ce et Princpile consumului de carbohidrati 1. Manca doar un singur fl de amin lao mast. Combinarea dlfentor tipur de amidoo crete apetitl i duce a un consum prea mare de alimente 2, Combinarea produselor pe baza de fina i cereale cu gem sau zahir cauzeazi fermentafe tn stoma. De aceea aver assurl de stomac dupa ce mancim gogos si produse de pat- serie umplute cu gem. Nu combinajialimentele ce conta (Cum 53 wim 150 de ant 125 amidon cu zaharuri (de exemplu cereale cu zahir). Mierea poate fi consumaté cu ptine, dar e mai bine s8 0 bem dizol ‘all fap fat iri a temperatura camer 3. Fructele dlc, uscate, pot fi combinate cu alimente ce contin amidon: pine, cereale sau ore 4. Cereaele, painea, cartof alte alimente cu amidon nu te- buie combinate cu alimentele ce contin protene, ca peste, ‘camea, ovale sau brinza. Interval dinte mesele ce contin ‘atbohiat sl cele cu proteine ar trebui si fie de cel putin dour! ore. 5. Cel mai bine este si mancim alimente cu amidon inte orle 9 am. $11 pm, peniru c& majoitatea energie o obfinem din catbohidrat. Aceasté energie est folsia In activi zilni- ‘e. Persoanele care se ingrasa repede ar trebui $8 acorde 0 atenfie deosebitd aceseireguli, pent a evita abeztatea, 6. Thainte de a consume alimente cu amidon,trebuie mancim sala de legume 7. Cea mai bund salt este cea fcuta din vare’, morcov, secs ‘rudd sau git, mar, patrunjel, puting sare si alte con mente. Enzimele din legume ajts la digerarea amidonli Citeva sfaturi utile ‘+ Digesta amidonului mcepe tn cavtatea bucal ~ alimen- tele cu amidon trebuie mestecate foarte bine. + Cerealele si produsele de patisere fra dojdie sunt bora te in fibre ~ curs wactl digetv. Dac vem sf ne men- finem tractul digestiv in depling stare de funcionare, ar tebui st le mancim in flecare 2, 4+ Cele mai sinitoase tipurt de-cereale sunt hrigca, gral, orumbul, orzul 1 orezul (mai ales nerafna). E bine si gatim cereale cu cantiafi mici de apa. O treime din Fegimul nostrualimentar ar tebut si constea in cereale. ‘Cand gitim cereale, e mai bine s&folosim metods Inre- per irber126 Mihail Tombak De exepla niea pote prepara nut + Gat vigen son ap inp de repay oe 5 Nisin pm eed 5 ine {Tay capa rot taupe Toa 2 imelp oa tran prosop pena mene ampertra timp 0demiate Adds nt sau ul vegetal nine dea econsuma Dac hea prepara ast fel vse pre diel de gem, fost meted obit de gat Principiile consumului de grasimi Gris animale: unt smantint, unr etc. Ullur vegetale: uli vegetal, diverse nuc i alune etc. 1. Grisimile pot combinate cu carbohidrati legume. 2 Limitati doza zilnict de grisimi la aproximativ 28 g de lei ‘vegetal si 10-15 gde unt (dous lingu. tea fat wt . 2 Deck Inclcin grsimile exe 130°C — tompertira Giro tle Ine, cesea pot dev! peels, “enters nclisi lurl wget, edescompun Inssbsane oie a acest tempera «unc cand jin fa tempera ma amen pte fomarh9 ee sete c pier, Aza Cone susange carcnogene = consi de amen pratense scl pai! cance 5 olor de feat + Clima tine ete oon door si eit feo i mance cpu tp ait da Sev Bad, speci consent e fooses a prod Covenant po 5 prelng emer de gan c Cum win 150 do 20k 127 Ccteva luni. E 0 idee bund $8 curitim untul (st tnlaturin aditivid topindud in aps. Untul pur nu duce la eresterea nivelului colesterolului si poate fi psrat mult timp fra ‘conservanf (Cum siaiturden advil din unt Puneti 250 g de unt Intro oala, tumati o ceagc’ (240 mi) de {aps fat pest els ferbei la foc mic timp de 0 ord. Apoi sai Si se rdceasc’, pune tn figider si scungeti apa cand untul se Intireste Tosi adtivi din unt sunt dizolay gi elimina tn apa tn acest proces. Principiile consumului de fructe 1. Cel mai bine este si mancim cantitti mici de fracte cu 20 — 30 de minute inainte de mass 2. Nu adiugaji zahir la fuctele crude. Tncercaji 8 mancayi fructele in sezonul for. Fructele ajutd la curiarea singel (olturé acid. Dac adaugam zahir, objinem efectul conta. Principiite consumutui de legume 1. lama si primavara este bine 3 nu ne bazim prea mult pe ros si casravesi.Aceste legume sunt cultivate artical sau culese ‘nainte de a fi coapte si Incep si putrezeasci la scurt timp dupa aceasta, Pentru a le lung viafa, sunt tatate cu diferite substan. Stim cu toil ce efecte diundtoare pot avea aceste substan asupra sina noaste. 2. Multi oameni se plang ci Tegumele crude le cauzeazi discon- for. Acest luc se intampla deoatece nui mestecd legumele lstul de bine. Toate alimentele pe baz’ de plante tebuie 58 fie mestecateindelung ~ procesul de digest incepe In cavie tatea bucald. Dac aceste alimente nu sunt mestecate bine,128 Mill Tombak fermentea2a tn stomac, unde pot cauza balonare si gaze. € 0 idee bund ca persoanele cirora le lipsese mai mult de patry ding! i foloseasca 0 rdzitoare, preferabil de plastic, atunc ‘cand prepard logumele.) 3. Mule legume confin urme de substanje radioactive, Dack este posibil, ar tebui $4 cultivar singurilegumele sau s& cump’ Fim legume cultivate organic. Dac acest lucru nu este posbl, pputem Inlitura aproximatv 40% din substanjele radioactive Fnmuind! legumele in apa Sata si finandule inten loc fet de tumind timp de te or. 4, In timpul anotimpului rece, putem folos legume mutate, fuc- te useate si frcte prelucrate ca sursi de vtamine gi microele- mente CAteva sfatur utile despre fructe si legume el mai bine este sf consumdm fructele 31 legumele ‘cultivate natural, in timpul anotimpului in care se coc. CClimatele diferite fac ca plantole 8 conyinsinformait biol sice dirt. Plantae care eres n climate mai rei au propretti de inca te, Atunci cind mincém cereale, nut, seminje de floareasoaelu, seminge de dovleac si rédicini,acestea au un efect de Incalzire, Concluzia e sirplt Trebuie si méncin mai multe fructe si legume vara pentru efectl lor de ricorire;iama, cereale si fuctele tuscate ne vor ajuta si ne fe cal. Toate procesele din organismul nostru sunt guvemate de. legea naturalé a dualitii si factorilor opozanii (bate stang 31 rept, emisera cerebral dreapta si emisfera cerebral sting et Dou elemente — sodiul | potasiul ~ au ofuncte foarte importan- ‘iin organismal nostru. Ele regleazi economia ape din orgasm, influentand schimbul de lichide n dferite modu. Raportl inte sodiu (Na) | potasiu (K) ar trebui si fle de 1:20. Dacé balanya se Cum swam 150 de ani 129 Incling Intro parte, aceasta Impiadicd processle organismulul Trebuie si incercim si mentinem media de aur Dacitsunteti balonat si simiti exces de api In orga- ‘ism, consumati produse bogate tn potasu: mazire $i Subse ce ne poe de canon he MINTER ss Cee obi het cal Sac sbi gneti n135 Tova despre tine. ve N60 ‘Gnd vector 64 Atdinea pact ai de vig. 66 bane wien 6 Tnturanien ese o pcan de wie 1o Mecntend ibn 108 bea ede tre 68 Seomtle uror— Soe Aspect nos ~rfatia sini. aan} PARTEAA VA. Ten de media. Theil SspuNSU PARTEAA Vi Crlra complet copa IGIENA EXTERNA.. ‘Cuajarea dinor. ‘Curr limb. Crares mast CCurjarea urecilor IGIENA INTERNK A CORPULLI.. ‘Curr ntesinull gros. (a ii ei ian pis Inet 4 Fela ectepo a aarti ros ns conta 9 micrtrd estnol sao Curr eth ‘neu pnt cura ests Deco pte cura etl ne Regal ment dup cura fi Utlearesscuror degure acura ati ‘Gua fest ede mere. Cum si vim 150 de ani 311 CCuraaroa oaelor fa atic nsnnnnnnnninnn DIT CCuraarea niche 38 Crave lime! a ingell de comput adloactv i toxic (lt a Special cops chimicerspi) 240 Curtarea sistemuluceulator(asele de singe). 21 eto suplientie de arate canis nnn 242 ‘Chana cre a) hana cae. —— 2a Corres feat ar (Confess aa Correa sterol! cao 2s Curren oie... cane (arfares orale pina Ba Crfres oer sain ‘aera nich pepe pent caries ranula seal Tia, sim reuters ate organ ene a rss ruler de ra a eter gl sin opm 288 Torpedoes 20 PARTEA A VILA. Sinatate fd medicamente. Rejete de medicind popular 253 ‘Bol legate de wreme 55 Tulbure ale sistem digest 260 Tulbure cardiovascular. . 264 Due aarti, okie Diabet . 265 Menopauz 268 Ochi 269 Ars “270 Hideopiie ened Relnineriva orsansmll dupa o bala grav 270 Pateren de viedecare a ofetull din dru de mere. 271 ANEXA A, Interv cu atorol aT ANOS. as dn ark pian slimes Cow, “droite, Nature Seaman ess 201 ‘ANEXAC. Refote pant sina aap ANB: Sete eva ebulernme 287 'ANEXA E.R biologi Pile rene 301In colectia CART PRACTICE au aparut 2. SECRETE JOCURHOR SOUAE Caan MASTERTON 5. eALMUNT STALE Ge aa TOMS 4 HIPNOTA PENTRU INEPATON de Oran ORCA 5.CUM FAG SKI BaNe Wale B WATTES ETA OncINARKce hn Soe 2. SECRETE XUALE ALE LSGUNALON PENTRU UZUL BARB] ‘mie CODDAEO Kr RUNEAE mor {MomMoNUL STREULU = FTES SOLU de Sm TALBOT 2a rece acannon ron ‘.MNorAuza—ciuo rextRu O VAT SNTOAS FTA Elmore novsron "cio ATOTEEAPUTIC PENTRU Fe Cat HOCERS 12 erLANTE RSET sah HONS homme hate 9 PSU "4. LEIA DEMACHI la and RONAN 8. CUM SA SATA VE OTIC Grn MASTETON 16. Sk ki SANATOS FARK TOUNE aber MORSE ‘Voinenr hth whee ve Past char Nsderemncone T= 1U-S4sUABIM MANCAND SiukrOs DITA ate PATRUEMENTE {ns Conbebe tan Ohba fees Bee "9.Cun $0 2APhcE I PA de Gon MASTERTON. 2p. a vrais mINeRAELON TALE dea Sar uste sey OREN $f-cubusuaiersiontante ran scout ALtted 22. COMSCAPAM OF SDROMUL PREMENSTRUAL Feeders ore UNC 33 SECETU LONGEMTAT~PROGRAMUL ORNAWA 6 Baty i SeSCD.Cg ems MB oi ns MP 24 301 MEARE 2363p ac pt nm ee ‘StrantatSe a 0008 25, IEA UNG MIRACOLLL HE FENTRU © SANATAT ERECTA Stabeno TUNG phe RLOFORD YOUNG26 DIETALONGHUTA Ban DELANY Um WALFORD 2 sure CHND COMPLET PENTRU MAMOLE MODERNE 2. cncasrep yuvouut—cHto cowrter Oc omNATE Stay Non Fy Urge $9.8 CHIOMUSTEAT der A. Crag Ab do. stasis Bok NOLEN ae ENA 2, GHNDUL MAMIERLORELEGANTEIN APACER, evan tent ge Co $2. HOMEOPATIE PENTRU TO Caf ater Cpe Lisp chip court or asteoLocie are Com Bone ster Ss. m0OLOGI PENTRU TOT Ds ant aaa sronntosenct SE ASTROLOGA ARNUCK Decree li ee dP Cl 7 EEA VNOKEKIOAE A AENE]NOR nr mgt SEX onmcanne Abettey Or eaphU Ser Sa tegesiATOS CU IEA HACROBODEA Mihi {DLN moe PNT TO} ante Fer ‘cite CAT NTERE IN CARTONANTIE Ge Gia San {SLASIROLOGE INES eave Sorte {2 SeHEELE AZUL SEA de vice ser Ae Clan {8 RTEABUL De A NEAT de ae Brie {INITEEEN ADIT de) cer | os ‘.JOcUm EOTIE ENTRUTOATE CURLURLE de Cel Seno {anette roa eae oot {.AERERO ERA CHINZEASCA.INTIEREIN THWNICA ON Z0N SU Stee ong tence ce “ecient asrkoLociaevOAUTR eA Pos So. NoROsCOPUL DIN PAA dC Ce SLMACATGANIOR de Mace Quin SRAM FACT EANIRAMID ebay Toa Maat & re Teer fevanaro, vung say Ress Vure 5420014 eNEZSE— EID FRACS nla Casnon SS: AUMeNTATAINTLEAPTA- 8 DE RETETE SANATOASES1GUSTOASE, FUR CUteN ce An bane . se ceemnmoae-nnang escent Pirenenicernsrt mare museeenercr emi See SR er aaten Scorer ieee SS ta anmeetsi 2 cSsceemrerr meat Cee ee eri sueibinaeesrneune Seemcienesst ect sso tc aan smuenmae Sanh au ivan cesar Ei ren fs toens eheente eo tr meh cea eae Bec nneeetarraacta cee “chutes en ao oes ee enaraen com aa rr ieee reer ecetaa relocate Za ee eel ee eee SEER 2 ere ee Sener a iS oeeeeentrel screenees eee ESIGN teense SayaRell PRACTICE“COMENZ—CARTEA PRI POSTA ie Sarasa amautoor® Tia nc teint ‘emg To comenyateees