Capitolul 2

ANALIZA SERIILOR DE DISTRIBUŢIE A FRECVENŢELOR

2.1. INDICATORI: DEFINIRE, FORMULE DE CALCUL
A. SERII SIMPLE (date negrupate)
Mărimi medii
Media aritmetică
Media aritmetică este rezultatul sintetizării într-o singură expresie
numerică a tuturor nivelurilor individuale observate, obţinută prin raportarea valorii
totalizate a caracteristicii la numărul total al unităţilor:
n

∑x
i =1
i
x=
n
unde:
xi - reprezintă nivelurile individuale ale variabilei;
n

∑x
i =1
i - reprezintă volumul centralizat al variabilei;

n - reprezintă numărul unităţilor observate.

Proprietăţi
a) dacă x1=x2=...=xi=...=xn=xc atunci x = xc
b) xmin < x < xmax
n
c) ∑ (x − x) = 0
i =1
i

d) dacă x' = xi m a atunci x ′ = x m a de unde x = x '± a

x x
e) dacă x" = i atunci x ′′ = de unde x = x ′′ ⋅ h
h h
respectiv,
x ′′
dacă x" = xi ⋅ h atunci x ′′ = x ⋅ h de unde x =
h
Formule de calcul simplificat al mediei aritmetice:
n

∑ (x m a )
i =1
i
x= ±a
n
n
⎛ xi − a ⎞
i =1
∑ ⎜⎝h ⎠
⎟
x= ⋅h + a
n

45
 Media armonică
Media armonică ( xh ) se defineşte ca fiind inversa mediei aritmetice
calculată din valorile inverse ale termenilor aceleiaşi serii:
n
xh = n
1
∑
i = 1 xi

Media pătratică
Media pătratică ( x p ) este acea valoare care înlocuind termenii seriei
ridicaţi la pătrat nu modifică suma pătratelor acestora.
n

∑x
i =1
2
i
xp =
n
Media geometrică
Media geometrică ( x g ) reprezintă acea valoare cu care, dacă se înlocuiesc
toţi termenii seriei şi se face produsul acestora, valoarea la care se ajunge este egală
cu produsul termenilor reali, adică:
n
xg = n ∏x
i =1
i

Între mediile prezentate există următoarea relaţie de ordine:

xh < xg < xa < x p

Valori medii de poziţie sau de structură

Mediana (Me) reprezintă valoarea centrală a unei serii statistice ordonate
crescător sau descrescător care împarte termenii seriei în două părţi egale.
n +1
Locul medianei= unde n reprezintă numărul termenilor seriei.
2
Valoarea medianei:
• dacă numărul termenilor seriei este impar (n=2p+1): Me = x p +1
x p + x p +1
• dacă numărul termenilor este par (n=2p): Me =
2
Modul (Mo) este valoarea care se repetă de cele mai multe ori, motiv
pentru care mai este cunoscut în literatura de specialitate şi sub denumirea de
dominanta seriei.

46
 Indicatorii variaţiei
a) Indicatorii simpli ai variaţiei
Amplitudinea absolută (Aa) se calculează ca diferenţă între nivelul maxim
(xmax) şi nivelul minim (xmin) al caracteristicii:
Aa=xmax-xmin
Amplitudinea relativă a variaţiei (A%) se calculează ca raport între
amplitudinea absolută a variaţiei şi nivelul mediu al caracteristicii:
A
A% = a ⋅ 100
x
Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţă între fiecare
variantă înregistrată şi media aritmetică a acestora:
d i= xi − x i = 1, n
Abaterile individuale relative (di%) se calculează raportând abaterile
absolute la nivelul mediu al caracteristicii:
d x −x
d i % = i ⋅ 100 = i ⋅ 100 i = 1, n
x x
În analiza variaţiei, de multe ori, ne limităm la a calcula abaterile maxime
într-un sens sau altul.

b) Indicatorii sintetici ai variaţiei

Abaterea medie liniară (d ) se calculează ca o medie aritmetică simplă sau
ponderată din abaterile termenilor seriei de la media lor, luate în valoare absolută:
n

∑ x −x
i =1
i
d=
n
Abaterea medie pătratică sau abaterea standard (σ ) se calculează ca o
medie pătratică din abaterile tuturor variantelor seriei de la media lor aritmetică:
n

∑ (x − x) i
2

σ= i =1
n
Calculaţi pentru aceeaşi serie, cei doi indicatori verifică relaţia:
σ >d
În literatura de specialitate se apreciază că pentru o serie de distribuţie cu
tendinţă clară de normalitate, abaterea medie liniară este egală cu 4/5 din valoarea
abaterii medii pătratice.
Dispersia (varianţa) unei caracteristici (σ 2 ) se calculează ca medie
aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor termenilor faţă de media lor.

47
 Formulele de calcul sunt:
2
n
⎛ n ⎞ n

∑ ( xi − x ) 2
⎜ xi ⎟
⎜ i =1 ⎟
∑ xi2 ∑
σ =
2 i =1
sau σ =
2 i =1
−⎜
n n n ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
Coeficientul de variaţie (v) se calculează ca raport între abaterea medie
pătratică şi nivelul mediu al seriei:
σ
v= ⋅ 100
x
Coeficientul de variaţie se mai poate calcula şi după relaţia:
d
v′ = ⋅ 100
x

B. SERII DE DISTRIBUŢIE UNIDIMENSIONALE (date grupate)

Indicatori de frecvenţe
Frecvenţele relative ( ni* ) se obţin raportând frecvenţa fiecărei grupe (ni) la
⎛ k
⎞
totalul frecvenţelor ⎜
⎝
∑ n ⎟⎠ :
i =1
i

ni ni
ni* = k
sau ni*(%) = k
⋅ 100
∑n
i =1
i ∑n
i =1
i

Frecvenţele cumulate se notează cu Fi sau Fi* în funcţie de felul

frecvenţelor incluse în calcul (absolute sau relative):
i i
Fi = ∑
j =1
n j ; i = 1,2,3,..., k ; respectiv, Fi* = ∑ n ; i = 1,2,3,...k ;
j =1
*
j

Mărimi medii
Media aritmetică
Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑x n
i =1
i i
x= k

∑n i =1
i

Proprietăţi:
a) media se încadrează în intervalul cu frecvenţa maximă sau în unul din
cele două intervale învecinate;

48
 k
b) ∑ ( x − x )n
i =1
i i =0

∑ ( x m a)n i i
c) dacă x′ = xi m a atunci x′ = i =1
k
=xma
∑n
i =1
i

n
xi
xi
∑ h ⋅n i
x
d) dacă x′′ = atunci x ′′ = i =1
k
=
h h
∑n
i =1
i

∑ ( x ⋅ h) ⋅ n
i i
respectiv dacă x′′ = xi ⋅ h atunci x ′′ = i =1
k
= h⋅ x
∑n
i =1
i

Proprietăţile de la punctele c) şi d) servesc la calculul simplificat al mediei

aritmetice:

k
⎛ xi − a ⎞
∑ ⎜⎝
i =1 h ⎠
⎟ni
x= k
⋅h+ a
∑n
i =1
i

unde:
a - mijlocul unui interval de obicei centrul intervalului cu frecvenţa
cea mai mare;
h - mărimea intervalului dacă seria are intervale de variaţie egale.
e) dacă într-o serie se reduc proporţional toate frecvenţele, media calculată
pe baza noilor frecvenţe rămâne neschimbată:
n
∑
xi i
c =x
ni
∑ c
Această proprietate serveşte la calculul mediei cu ajutorul frecvenţelor
relative. În acest caz c = ni : ∑
x= ∑ xi ni* sau x=
∑x n *
i i (%)

100

49
Media armonică
• Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑n
i =1
i
xh = k
1
∑x n
i =1 i
i

• Calculul cu frecvenţe relative:

1 100
xh = k sau xh = k
1 * 1 *
∑
i =1 xi
ni ∑
i = 1 xi
ni (%)

Formă transformată a mediei aritmetice:

• Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑x n
i =1
i i
xh = k
=x
1
∑
i =1 xi
xi ni

• Calculul cu frecvenţe relative:

1 100
xh = k sau xh = k
1 1
∑
i = 1 xi
*
xi ni ∑
i =1 xi
xi ni*(%)

Media pătratică
• Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑x n
i =1
2
i i
xp = k

∑n
i =1
i

• Calculul cu frecvenţe relative:

k

k ∑x n 2 *
i i (%)
xp = ∑x n
i =1
2 *
i i sau x p = i =1
100
Media geometrică
k
k
∑ ni
xg = i=1
∏ i=1
x in i

Între mediile prezentate există următoare relaţie de ordine:

xh < xg < xa < x p

50
 Valori medii de poziţie sau de structură
Modul (modulul, dominanta)
În cazul unei serii de distribuţie pe variante modul este varianta cu
frecvenţa maximă.
În cazul grupării pe intervale, locul modului este intervalul cu frecvenţa
maximă iar valoarea se calculează astfel:
Δ1
Mo = x0 + h
Δ1 + Δ 2
în care:
x0 - reprezintă limita inferioară a intervalului modal;
h - mărimea intervalului modal;
Δ1 - diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui precedent;
Δ 2 - diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui următor.
Mediana (Me)
a) În cazul datelor grupate pe variante, locul medianei este varianta a
n+1
cărei frecvenţă cumulată este prima mai mare decât iar valoarea medianei
2
este chiar varianta respectivă;
b) În cazul datelor grupate pe intervale, locul medianei este intervalul a
k

∑n +1
i =1
i
cărui frecvenţă cumulată este prima mai mare decât iar valoarea medianei
2
se calculează după formula:
k

∑n + 1 i m −1
i =1
2
− ∑n
i =1
i
Me = x0 + h ⋅
nm
unde:
h - mărimea intervalului median;
m - indexul intervalului median;
m −1

∑n -
i =1
i suma frecvenţelor precedente intervalului median (frecvenţa

cumulată a intervalului precedent celui median);

nm - frecvenţa absolută a intervalului median.

51
 Cuartilele sunt acele valori ale caracteristicii, care separă seria în patru
părţi egale:
q1 −1
1 k
4 i=1
∑
( ni + 1) − ∑n
i=1
i
Q1 = x0 + h
nq1
unde q1 este indexul intervalului care conţine Q1
Q2 = Me
k q3 −1
3
( ∑ ni + 1) − ∑ ni
4
Q3 = x 0 + h i =1 i =1
nq3

unde q3 este indexul intervalului care conţine Q3

Decilele divid seria în zece părţi egale folosind în acest scop nouă decile:
k d1 −1
1
(∑ ni + 1) − ∑ ni
10
D1 = x0 + h i =1 i =1

nd1
unde d1 este indexul intervalului care conţine D1
……………………………
D 5 = Me
……………………………
d 9 −1
9 k
( ∑ ni + 1) − ∑n i
10
D9 = x 0 + h i =1 i =1
n d9
unde d9 este indexul intervalului care conţine D9.

Indicatorii variaţiei
1. Indicatorii simpli ai variaţiei
Amplitudinea absolută (Aa ):
Aa=xL-xl
unde:
xL – limita superioară a ultimului interval
xl – limita inferioară a primului interval
Amplitudinea relativă a variaţiei (A%):
A
A% = a ⋅ 100
x
52
2. Indicatorii sintetici ai variaţiei
Abaterea medie liniară (d ) :
• Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑x −x n
i =1
i i
d = k

∑n
i =1
i

• Calculul cu frecvenţe relative:

k

k ∑x −x n i
*
i (%)
d = ∑x −x n
i =1
i
*
i sau d = i =1
100
Abaterea medie pătratică sau abaterea standard (σ) :
• Calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑ (x − x) n i
2
i
σ= i =1
k

∑n
i =1
i

• calculul cu frecvenţe relative:

k

k ∑ (x − x) n i
2 *
i (%)
σ= ∑(x − x) n
i =1
i
2 *
i sau σ= i =1
100
Cei doi indicatori verifică relaţia:
σ >d
Coeficientul de variaţie (v):
σ d
v= ⋅ 100 respectiv v′ = ⋅ 100
x x
Dispersia (varianţa) (σ2 ) :
• Formule derivate din definiţie:
¾ calculul cu frecvenţe absolute:
k

∑(x − x) n i
2
i
σ2 = i =1
k

∑n
i =1
i

53
 ¾ calculul cu frecvenţe relative:
k

k ∑ (x − x) n i
2 *
i (%)
σ 2 = ∑ ( xi − x ) 2 ni* sau σ2 = i =1

i =1 100
• ca moment centrat de ordinul doi:
¾ calculul cu frecvenţe absolute:

2
k
⎛ k ⎞
∑ x n i ⎜ ∑ xi ni
i
2
⎟
⎟
σ 2
= k
i =1
− ⎜ i =1k
⎜ ⎟
∑i =1
ni ⎜ ∑ ni
⎝ i =1
⎟
⎠
¾ calculul cu frecvenţe relative:
2
k
⎛ k
⎞
k
⎛ k ⎞
2 ∑ xi2 ni*(%) ⎜
⎜
∑ xi ni*(%) ⎟
⎟
σ = ∑x
2 2 *
i ni ∑
− ⎜⎜ xi ni* ⎟⎟ sau σ 2 = i =1
−⎜ i =1
⎟
⎝ i =1 ⎠ 100 100
i =1 ⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
• prin formula de calcul simplificat
¾ pentru o serie de frecvenţe absolute:
k 2
⎛ xi − a ⎞
∑ ⎜
i =1 ⎝ h ⎠
⎟ ni
σ2 = k
⋅ h 2 − ( x − a) 2
∑n
i =1
i

¾ pentru o serie cu frecvenţe relative:

k 2
⎛ xi − a ⎞ * 2
σ 2 = ∑⎜ ⎟ ni ⋅ h − ( x − a )
2
sau
i =1 ⎝ h ⎠
k 2
⎛ xi − a ⎞ *
∑ ⎜
i =1 ⎝ h ⎠
⎟ ni (%)
σ =
2
⋅ h 2 − ( x − a)2
100
Notă: a şi h au aceleaşi semnificaţii ca la calculul mediei aritmetice.
Corecţia lui Sheppard:
h2
(σ 2 )′ = σ 2 −
12
unde h este mărimea intervalului de grupare.

54
 Această corecţie se aplică numai pentru seriile care prezintă următoarele
proprietăţi:
• repartiţia este normală sau uşor asimetrică;
• repartiţia are intervale de grupare egale.

Variaţia intercuartilică şi interdecilică

Abaterea intercuatilică (Qd):
( Me − Q1 ) + (Q3 − Me) Q3 − Q1
Qd = =
2 2
Coeficientul de variaţie intercuartilică (Vq):
Q3 − Q1
Qd 2 Q − Q1
Vq = = = 3
Me Me 2 Me
Abaterea interdecilică:
( Me − D1 ) + ( D9 − Me) D9 − D1
Dd = =
2 2
Coeficientul de variaţie interdecilică:
D9 − D1
Dd 2 D − D1
Vd = = = 9
Me Me 2 Me

Media şi dispersia caracteristicii alternative

Distribuţia de frecvenţe a caracteristicii alternative se prezintă într-un tabel
de forma:
Valoarea Răspunsul Frecvenţe absolute Frecvenţe relative
caracteristicii înregistrat
0 1 2 3
x1 = 1 DA M (numărul M
unităţilor care posedă p=
N
caracteristica)
x2 = 0 NU (N-M) N−M
q= =1− p
(numărul de unităţi N
care nu posedă
caracteristica)
Total N=M+(N-M) p+q = 1
M
Media: p =
N
Dispersia: σ p2 = p ⋅ q sau σ p2 = p ⋅ (1 − p )
Abaterea medie pătratică: σ p = p⋅q

55
 Aceste notaţii se folosesc de regulă în cazul în care datele provin dintr-o
observare totală.
În cazul în care datele provin din sondaj, se folosesc următoarele notaţii:
m
Media: w =
n
Dispersia: σ w2 = w ⋅ (1 − w)
Abaterea medie pătratică: σ w = σ w2

Asimetria
Asimetria absolută ( As )
As = x − Mo
Coeficieţii de asimetrie propuşi de Karl Pearson (pentru serii de distribuţie
uşor asimetrice):
⎧Cas = 0 ⇒ serie simetrică
x − Mo ⎪
Cas = ⎨Cas > 0 ⇒ serie oblică la stânga
σ ⎪
⎩Cas < 0 ⇒ serie oblică la dreapta
Acest coeficient poate lua valori cuprinse între -1 şi +1; cu cât este mai mic
în valoare absolută cu atât asimetria este mai mică.
În cazul când se cunoaşte mediana seriei, coeficientul de asimetrie (Cas ′ ) se
poate calcula utilizând relaţia:
3( x − Me)
′ =
Cas
σ
Pearson mai propune şi un alt coeficient pentru calculul gradului de
asimetrie al unei serii formată dintr-un număr foarte mare de observaţii:
⎧
μ
⎪ 3 =
∑ ( xi − x ) 3 ni

Cas′′ =
μ32 ⎪
unde ⎨
∑ ni
μ 23 ⎪μ = ∑ ( xi − x ) ni = σ 2
2

⎪ 2
⎩ ∑ ni
Coeficientul propus de Yule:
(Q − Me) − ( Me − Q1 )
CasY = 3 unde CasY ∈ [− 1,1]
(Q3 − Me) + ( Me − Q1 )
Coeficientul propus de Bowley:
( D − Me) − ( Me − D1 )
CasB = 9 unde CasB ∈ [− 1,1]
( D9 − Me) + ( Me − D1 )

56
 Indicatorii concentrării
Coeficientul de concentrare propus de statisticianul italian Corado Gini:
CG = ∑g 2
i i = 1, k
x i ni xi ni
unde gi = sau g i (%) = ⋅ 100
k k
∑ xi ni ∑ xi ni
i =1
i = 1

⎡ 1 ⎤
Acest coeficient ia valori în intervalul ⎢ ,1⎥ .
⎣⎢ n ⎦⎥
Coeficientul de concentrare propus de R. Struck:

CS =
n ∑g 2
i −1
n−1
Acest coeficient ia valori în intervalul [0,1] .

C. SERII DE DISTRIBUŢIE BIDIMENSIONALE

C1. Calculul cu frecvenţe absolute
O serie de distribuţie bidimensională se prezintă într-un tabel de forma:
Valorile Volumul Medii
caracteristicii Variantele sau valorile grupei pe
de grupare X caracteristicii dependente Y (ni.) grupe
( yi )
y1 y2 K yj K ym
x1 n11 n12 K n1j K n1m n1. ( y1 )
x2 n21 n22 K n2j K n2m n2. ( y2 )
M M M M M M M M M
xi ni1 ni2 K nij K nim ni. ( yi )
M M M M M M M M M
xr nr1 nr2 K nrj K nrm nr. ( yr )
Total n.1 n.2 K n.j K nm r m y
∑ n = ∑ n.
i =1
i.
j =1
j

m
Volumul (frecvenţa) grupei i: ∑n
j =1
ij = ni.

Mărimi medii
m

∑y n
j =1
j ij

• Mediile de grupă ( yi ): yi = m

∑n j =1
ij

57
• Media pe total:
m r
∑
j =1
y j n. j ∑yn i i.
i =1
y= m
sau y= r

∑n
j =1
.j ∑n
i =1
i.

Indicatorii variaţiei
• Dispersia de grupă sau dispersia parţială (σ i2 ) :
m

∑(y
j =1
j − yi ) 2 nij
σ i2 = m

∑n j =1
ij

unde:
yj - reprezintă varianta sau mijloacul intervalului j al caracteristicii
dependente;
yi - media grupei i;
nij - frecvenţele corespunzătoare fiecărei variante (interval de valori)
din cadrul grupei.
• Media dispersiilor de grupă (σ 2 = σ y2 / r )
r

∑σ 2
i ni .
σ2 = i =1
r

∑n
i =1
i.

unde:
σ i2 - dispersia grupei i;
ni - volumul grupei i.
r

∑(y i − y ) 2 ni.
• Dispersia dintre grupe (δ 2 = σ 2 ) : σ y2 / x = δ 2 = i =1
r
y/ x
∑n
i =1
i.

∑(y
j =1
j − y ) 2 n. j
• Dispersia totală (σ 2 = σ y2 ) : σ 2 = σ y2 = m

∑n
j =1
.j

58
 Regula adunării dispersilor: σ 2 = σ y2 / x + σ y2 / r
Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula indicatori statistici
cu caracter de mărimi relative de structură:
σ y2 / x
¾ Gradul de determinaţie ( R y2 / x ) : R y2 / x = 2 ⋅ 100
σ
Dacă ( R y / x ) > 50% admitem că factorul de grupare este hotărâtor
(semnificativ, determinant) pentru variaţia factorului determinat (Y).
σ y2 / r
¾ Gradul de nedeterminaţie: K y2 / x = ⋅ 100 .
σ2
• Abaterea medie pătratică la nivelul grupei: σ i = σ i2
• Abaterea medie pătratică pe total: σ = σ 2
• Coeficientul de variaţie la nivelul grupei:
σi
vi = ⋅ 100
yi
unde:
σ i - abaterea medie pătratică a grupei i;
yi - media grupei i.
• Coeficientul de variaţie pe total:
σ
v= ⋅ 100
y
unde:
σ - abaterea medie pătratică pe total;
y - media pe total.
C2. Calculul cu frecvenţe relative
O serie de distribuţie bidimensională se prezintă într-un tabel de forma:
Valorile Total Ponderea
caracteristicii Frecvenţe relative (%) (%) grupei
de grupare X (ni(%))
y1 y2 K yj K ym
x1 n*
n* K n* K n1*m 100. n1(%)
11 12 1j

x2 *
n 21 *
n22 K n 2* j K n 2*m 100 n2(%)

M M M M M M M M M
xi ni*1 ni*2 K nij* K *
nim 100 ni(%)

M M M M M M M M M
xr nr*1 nr*2 K nrj* K *
nrm 100 nr(%)
Total - - - - - - - 100
59
• Medii de grupă ( yi ):
m

∑y n
j =1
*
j ij

yi =
100
• Media pe total:
r

∑yn *
i i (%)
y= i =1
100
• Dispersii de grupă sau dispersii parţiale (σ i2 ) :
m

∑(y j − yi ) 2 nij* (%)

σ i2 = i =1
100
• Media dispersiilor de grupă (σ 2 = σ y2 / r )
r

∑σ 2
i ni (%)
σ2 = i =1
100
• Dispersia dintre grupe (δ 2 = σ y2 / x ) :
r

∑(y i − y ) 2 ni (%)
σ y2 / x = δ 2 = i =1
100
• Dispersia totală (σ = σ y2 ) : 2
σ 2 = σ y2 = σ 2 + δ 2
Indicatorii medii şi ai variaţiei pentru caracteristici alternative
• Dispersia de grupă ( σ 2pi ):
σ 2pi = pi qi sau σ 2pi = pi (1 − pi )
în care:
pi - reprezintă medii de grupă;
qi - frecvenţele relative ale unităţilor care nu posedă caracteristica
în fiecare grupă.
• Media dispersiilor parţiale (σ p2 ) :
r

∑σ 2
pi Ni
σ =
2
p
i =1
r

∑Ni =1
i

în care Ni reprezintă numărul total al unităţilor observate în fiecare grupă.

60
 • Dispersia dintre grupe (δ p2 ) :
r

∑( p i − p) 2 N i
δ p2 = i =1
r

∑N
i =1
i

în care p este media caracteristicii alternative pe întreaga colectivitate.

• Dispersia totală (σ 2p ) :
σ 2p = p ⋅ q
Regula adunării dispersiilor:
σ 2p = σ p2 + δ p2

Verificarea semnificaţiei factorului de grupare folosind testul “F”

S y2 / x
Fcalculat = 2
Sy / r
unde:
r

∑ (y − y) i
2
⋅ ni.
S y2 / x = i =1
(r - numărul de grupe)
r −1
r m

∑∑ (y
i =1 j =1
j )
− yi ⋅ nij
2

S y2 / r =
n−r
Dacă Fcalculat> Ftabelar factorul de grupare este semnificativ.
Dacă Fcalculat< Ftabelar factorul de grupare nu este semnificativ.
Ftabelar se determină în funcţie de un anumit nivel de semnificaţie (de
exemplu: 0,05) şi de gradele de libertate f1=r-1 şi f2=n-r.

61
 2.2. PROBLEME REZOLVATE

Problema 1. Pentru un eşantion de 40 de clienţi ai unei bănci se cunosc

următoarele date (primele două coloane din tabelul 2.1.):

Tabelul 2.1.
Grupe de Număr Centrul Frecvenţe Frecvenţe
clienţi după de interva- xi ni relative cumulate crescător
mărimea clienţi lului (ni*(%) ) absolute relative
creditului ( ni ) ( xi ) ( Fi ) ( Fi* )
(mii euro)
0 1 2 3 4 5 6
Sub 40 4 35 140 10 4 10
40-50 6 45 270 15 10 25
50-60 8 55 440 20 18 45
60-70 12 65 780 30 30 75
70-80 8 75 600 20 38 95
80 şi peste 2 85 170 5 40 100
Total 40 - 6
100 - -
∑xn
i =1
i i =

2400

Se cere:
1. reprezentaţi grafic distribuţia clienţilor după mărimea creditului (mii
euro);
2. calculaţi indicatorii de nivel;
3. determinaţi structura clienţilor pe grupe (frecvenţele relative);
4. determinaţi frecvenţele cumulate crescător folosind atât frecvenţele
absolute cât şi frecvenţele relative;
5. calculaţi toate tipurile de medii posibile şi verificaţi relaţia dintre
acestea;
6. calculaţi indicatorii tendinţei centrale folosind atât frecvenţele absolute
cât şi frecvenţele relative;
7. determinaţi valorile după mărimea creditului care delimiteaza 50% din
clienţii situaţi în centrul distribuţiei;
8. calculaţi indicatorii variaţiei şi interpretaţi rezultatele;
9. caracterizaţi asimetria distribuţiei clienţilor;
10. transformaţi variabila analizată în variabilă alternativă considerând
drept formă directă de manifestare a caracteristicii « clienţi cu mărimea
creditului sub 60 mii euro » şi calculaţi media şi dispersia acesteia.

62
 Rezolvare
1. Cel mai utilizat grafic în cazul seriilor de distribuţie a frecvenţelor cu
intervale de variaţie egale este histograma (vezi fig. 2.1). Intervalele extreme fiind
deschise, se pot închide luând ca bază al doilea interval pentru prima grupă şi
penultimul interval pentru ultima grupă.
14
12
Număr clienţi 12

10
8 8
8
6
6
4
4
2
2

0
30 40 50 60 70 80 90

Mărim ea creditului (m ii euro)

Figura 2.1. Distribuţia clienţilor după mărimea creditului (mii euro)

2. În cazul grupării pe intervale (k – numărul de intervale), indicatorul de
nivel individual xi (unde i = 1, k ) se calculează ca medie aritmetică simplă a
limitelor intervalului şi reprezintă centrul sau mijlocul intervalului (tabelul 2.1,
coloana 2).
Valoarea centralizată a grupei i se calculează înmulţind nivelul individual
( xi ) cu frecvenţa grupei ( ni ): xi ni (tabelul 2.1, coloana 3).
k
Pe total, valoarea centralizată este : ∑x n
i =1
i i = 2400 mii euro.

3. Frecvenţa relativă a grupei i:

n
ni*(%) = k i ⋅ 100 (tabelul 2.1, coloana 4)
ni ∑
i =1
4. Frecvenţa cumulată a grupei i (tabelul 2.1, coloanele 5 şi 6):
i
Fi = ∑n
j =1
j (calculul cu frecvenţe absolute)

i
Fi* = ∑n
j =1
*
j (%) (calculul cu frecvenţe relative)

63
 5. Putem calcula media aritmetică, media armonică şi media pătratică
folosind frecvenţele absolute şi/sau frecvenţele relative (vezi tabelul 2.2).

Tabelul 2.2
Nr.crt. al ni xi *
n xn *
⎛ xi − a ⎞ ⎛ xi − a ⎞ ni xi2 ni
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⋅ ni
i (%) i i (%)
grupei ⎝ h ⎠ ⎝ h ⎠ xi
a=65
h=10
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 4 35 10 350 -3 -12 0,1428 4900
2 6 45 15 675 -2 -12 0,1333 12150
3 8 55 20 1100 -1 -8 0,1454 24200
4 12 65 30 1950 0 0 0,1846 50700
5 8 75 20 1500 +1 +8 0,1067 45000
6 2 85 5 425 +2 +4 0,0235 14450
Total 40 - 100 6000 - ⎛ xi −a⎞
∑⎜⎝ ⎟⋅ ni = ∑x
ni
= ∑x n =
2
i i
h ⎠ i =151400
=-20 =0,7365

Media aritmetică ( x )
• Calculul cu frecvenţe absolute (vezi tabelul 2.1, coloana 3)
k

∑x n
i =1
i i
2400
x= k
= = 60 mii euro/client
40
∑n
i =1
i

• Calculul cu frecvenţe relative (vezi tabelul 2.2, coloana 4)

k

∑xn *
i i (%)
6000
x= i =1
= = 60 mii euro/client
100 100
• Calculul simplificat (vezi tabelul 2.2, coloana 6)
k
xi − a
∑
i =1 h
ni
− 20
x= k
⋅h+ a = ⋅ 10 + 65 = 60 mii euro/client
40
∑n
i =1
i

Se recomandă să se ia a egal cu centrul intervalului cu frecvenţa

maximă, adică a = 65 şi pentru h o valoare egală cu mărimea
intervalului, adică h = 10 (vezi tabelul 2.2.).
64
 Media armonică ( xh ) (vezi tabelul 2.2, coloana 7)
k

∑n
i =1
i
60
xh = k
= = 54,31 mii euro/client
1 0,7365
∑x
i =1 i
ni

Media pătratică ( x p ) (vezi tabelul 2.2, coloana 8)

k

∑x n
i =1
2
i i
151400
xp = k
= = 3785 = 61,52 mii euro/client
60
∑ni =1
i

Între cele trei tipuri de medii există relaţia: x h < x < x p

Concret, 54,31 < 60 < 61,52.

6. Indicatorii tendinţei centrale ( x , Me, Mo) se pot calcula atât cu

frecvenţe absolute, cât şi cu frecvenţe relative.
Media aritmetică (vezi punctul 5) x =60 mii euro/client
Mediana (Me)
¾ Calculul cu frecvenţe absolute
Pentru determinarea locului medianei se calculează:
1⎛ k
⎞
∑
⎜ ni + 1 ⎟ =30,5.
⎜
2 ⎝ i =1 ⎟
⎠
Mediana se poziţionează în intervalul a cărui frecvenţă cumulată
crescător este prima mai mare decât 30,5 şi anume: 60<Me<70.
Valoarea medianei se determină utilizând relaţia:

1⎛ n ⎞ m −1
∑
⎜ ni + 1⎟ − ni
2 ⎜⎝ i =1 ⎟
⎠ i =1
∑
Me = x0 + h
nm
unde:
x0 - limita inferioară a intervalului median;
m - indexul intervalului median (numărul curent);
h - mărimea intervalului median;
m −1

∑ n - suma frecvenţelor intervalelor care preced intervalul median.

i =1
i

20,5 − 18
Me = 60 + 10 = 62,08 mii euro
12
65
 ¾ Calculul cu frecvenţe relative
1⎛ k ⎞
2 ⎝ i =1 ∑
Pentru determinarea locului medianei se calculează: ⎜⎜ ni*(%) + 1⎟⎟ =50,5.
⎠
Valoarea medianei se determină utilizând relaţia:

1⎛ k * ⎞ m−1
∑
2 ⎜⎝ i=1 ⎟ ∑
⎜ ni (%) + 1⎟ − ni*(%)
⎠ i=1 50,5 − 45
Me = x0 + h = 60 + 10 =61,83 mii euro
nm* (%) 30

Observaţie. La indicatorii de poziţie din categoria cuantilelor, valoarea

indicatorului calculată cu frecvenţe relative diferă de cea calculată cu frecvenţe
absolute deoarece descăzutul de la numărătorul fracţiei este constant (de exemplu,
50,5 pentru mediană), restul elementelor fracţiei modificându-se în acelaşi raport.
Modul (Mo)
Locul modului este intervalul cu frecvenţa cea mai mare: 60<Mo<70.
¾ Calculul cu frecvenţe absolute
Valoarea modului se determină utilizând relaţia:
Δ1
Mo = x0 + h
Δ1 + Δ 2
unde:
x0 - limita inferioară a intervalului modal;
h - mărime intervalului modal;
Δ1 - diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa
intervalului anterior;
Δ 2 - diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa
intervalului următor.

Mo = 60 + 10
(12 − 8 ) = 65 mii euro
(12 − 8 ) + (12 + 8 )
¾ Calculul cu frecvenţe relative
Δ*1 (30 − 20)
Mo = x0 + h = 60 + 10 = 65 mii euro
* *
Δ1 + Δ 2 (30 − 20) + (30 − 20)
Între cei trei indicatori ai tendinţei centrale există relaţia: x < Me < Mo ,
ceea ce înseamnă că predomină valorile mari ale seriei.
7. Se calculează cuartilele Q1 şi Q3 luând ca bază formula medianei şi
ţinând cont de raportul în care fiecare cuartilă împarte seria.

66
 Locul Q1 este intervalul a cărui frecvenţă cumulată este prima mai mare
1⎛ k ⎞
decât ∑
⎜ ni + 1⎟ şi anume intervalul (60-70).
4 ⎜⎝ i =1 ⎟
⎠
Valoarea primei cuartile se calculează după relaţia:

1⎛ n ⎞ q1 − 1
∑
⎜ ni + 1 ⎟ −
4 ⎜⎝ i =1 ⎟
⎠ i =1
∑
ni
10,25 − 10
Q1 = x0 + h ⋅ = 50 + 10 ⋅ = 50,31 mii euro
nq1 8

Locul Q3 este intervalul a cărui frecvenţă cumulată este prima mai mare
3⎛ k ⎞
decât ⎜∑
⎜ ni + 1⎟ şi anume intervalul (70-80).
4 ⎝ i =1 ⎟
⎠
Valoarea cuartilei a 3-a se calculează după relaţia:

3⎛ n ⎞ q3 −1
∑
⎜ ni + 1⎟ −
4 ⎜⎝ i = 1 ⎟
⎠ i =1
ni ∑ 30,75 − 30
Q3 = x0 + h ⋅ = 70 + 10 ⋅ = 70,94 mii euro
nq 3 8

Rezultă că cei 50% clienţi situaţi în centrul repartiţiei au credite de cel

puţin 50,31 mii euro şi cel mult 70,94 mii euro. Mărimea creditului pentru primii
25% clienţi din serie nu depăşeşte 50,31 mii euro. Ultimii 25% clienţi din serie au
credite mai mari de 70,94 mii euro.
8. Cei mai utilizaţi indicatorii sintetici ai variaţiei sunt: abaterea medie
liniară, dispersia, abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie.
Abaterea medie liniară
Pentru calculul acestui indicator folosim tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.
Nr.crt. al ni xi ni*(%) xi − 60 ⋅ ni xi − 60 ⋅ ni*(%)
grupei
0 1 2 4 5 6
1 4 35 10 100 250
2 6 45 15 90 225
3 8 55 20 40 100
4 12 65 30 60 150
5 8 75 20 120 300
6 2 85 5 50 125
Total 40 - 100 460 1150

67
¾ Calculul cu frecvenţe absolute (vezi tabelul 2.3, coloana 5)
k

∑ x − x ⋅n
i =1
i i
460
d = k
= =11,5 mii euro
40
∑n
i =1
i

¾ Calculul cu frecvenţe relative (vezi tabelul 2.3, coloana 6)

k

∑ x − x ⋅n
i =1
i
*
i (%)
1150
d = = =11,5 mii euro
100 100
Dispersia
Pentru calculul dispersiei folosim tabelul 2.4.

Tabelul 2.4.
Nr.crt. ni xi ni*(%) (xi −60)2 ⋅ ni (xi − 60)2 ⋅ ni*(%) ⎛ xi − a ⎞
⎜ ⎟ ⎛ xi − a ⎞
2

al ⎜ ⎟ ⋅ ni
⎝ h ⎠ ⎝ h ⎠
grupei a=65
h=10
0 1 2 3 4 5 6 7
1 4 35 10 2500 6250 -3 36
2 6 45 15 1350 3375 -2 24
3 8 55 20 200 500 -1 8
4 12 65 30 300 750 0 0
5 8 75 20 1800 4500 +1 8
6 2 85 5 1250 3125 +2 8
Total 40 - 100 7400 18500 - 84

¾ Calculul cu frecvenţe absolute (vezi tabelul 2.4, coloana 4)

k

∑ (x − x ) i
2
⋅ ni
7400
σ =2 i =1
k
= =185
40
∑n
i =1
i

¾ Calculul cu frecvenţe relative (vezi tabelul 2.4, coloana 5)

k

∑ (x − x ) i
2
⋅ ni*(%)
7400
σ2 = i =1
= = 185
100 40
¾ Calculul simplificat (vezi tabelul 2.4, coloana 7)

68
 k 2
⎛ xi − a ⎞
∑ ⎜
i =1 ⎝ h ⎠
⎟ ⋅ ni
84
⋅ 100 − (60 − 65 ) = 185
2
σ2 = k
⋅ h 2 − ( x − a) 2 =
40
∑n
i =1
i

Abaterea medie pătratică ( σ ) se poate calcula pornind de la dispersie,

astfel:

σ = σ 2 = 185 = 13,6 mii euro

Coeficienul de variaţie (v' şi/sau v)
- dacă se porneşte de la abaterea medie liniară:
d 11,5
v′ = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 19,17%
x 160
- dacă se porneşte de la abaterea medie pătratică:
σ 13,6
v= ⋅ 100 = ⋅ 100 = 22,67%
x 60
Interpretând valoarea coeficientului de variaţie se poate afirma că media
este reprezentativă, ca urmare a faptului că seria este omogenă.
9. Pentru caracterizarea asimetriei, în cazul unei distribuţii de frecvenţe
unimodale, de regulă, se foloseşte formula:
( x − Mo)
60 − 65
Cas = =
= −0,37
σ 13,6
Rezultă că seria prezintă o asimetrie negativă pronunţată (predomină
valorile mari ale seriei).

10. Media şi dispersia caracteristicii alternative

Valoarea de 60 mii euro reprezintă pragul în funcţie de care se poate
transforma variabila cantitativă (mărimea creditului) în variabilă calitativă
alternativă (în enunţ s-a precizat forma directă de manifestare a caracteristicii).

Tabelul 2.5
Mărimea creditului (mii Euro) Nr. clienţi
(variante de răspuns)
A 1
<60 m=18
≥ 60 n-m=22
Total n=40

69
 Media (w):
m 18
w= = = 0,45
n 40
Dispersia ( σ w2 )
σ w2 = w(1 − w) = 0,45(1 − 0,45) = 0,2475

Problema 2. Pentru 50 de muncitori ai unei societăţi comerciale s-au

înregistrat datele privind timpul lucrat într-o săptămână (ore): 43, 37, 37, 42, 42,
43, 41, 41, 41, 42, 43, 43, 41, 41, 37, 38, 39, 40, 39, 40, 38, 43, 40, 40, 40, 38, 39,
39, 40, 40, 41, 43, 42, 40, 42, 38, 40, 39, 40, 37, 38, 38, 37, 39, 40, 39, 39, 40, 40,
41.
Se cere:
1. să se grupeze muncitorii din eşantion după timpul lucrat;
2. să se reprezinte grafic repartiţia muncitorilor după timpul lucrat;
3. să se calculeze producţia medie pe un muncitor utilizând media
aritmetică şi să se verifice proprietăţile acesteia;
4. să se stabilească ce alte tipuri de medii se mai pot calcula şi în ce raport
de mărime se află ele faţă de media aritmetică;
5. să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
6. să se calculeze indicatorii sintetici ai variaţiei şi să se precizeze dacă
media este reprezentativă.

Rezolvare
1. Amplitudinea variaţiei fiind mică (Aa = xmax – xmin = 43 – 37 = 6 ore) şi
numărul valorilor distincte înregistrate fiind de asemenea mic, se poate efectua
gruparea pe variante şi obţinem datele prezentate în tabelul 2.6.
Repartiţia muncitorilor după timpul lucrat (ore)
Tabelul 2.6.
Grupe de Numărul
muncitori după muncitorilor
timpul lucrat (ore) (ni)
(xi)
0 1
37 5
38 6
39 8
40 13
41 7
42 5
43 6
Total 50

70
 2. Distribuţiile obţinute prin grupare pe variante se reprezintă grafic, de
regulă, utilizând diagrama prin bastoane.

14

12
nr. muncitori 10

0
36 37 38 39 40 41 42 43 44

timpul lucrat (ore )

Figura 2.2. Distribuţia muncitorilor după timpul lucrat ( ore)

3. Calculul mediei aritmetice şi verificarea principalelor proprietăţi ale

acesteia:
• Calculul mediei aritmetice ponderate:
k

∑x n
i =1
i i
37 ⋅ 5 + 38 ⋅ 6 + 39 ⋅ 8 + 40 ⋅ 13 + 41 ⋅ 7 + 42 ⋅ 5 + 43 ⋅ 6
x= k
= =
50
∑n
i =1
i
i
2000
=
= 40 ore / muncitor, unde k=7 (numărul variantelor).
50
• Verificarea principalelor proprietăţi ale mediei aritmetice
a) xmin < x < xmax
37 < 40 < 43
k
b) ∑ (x − x )⋅ n = (37 – 40)⋅5 + (38 – 40)⋅6 + (39 – 40) ⋅8 + (40 –40) ⋅13+
i =1
i i

+ (41 – 40) ⋅7 + (42 – 40) ⋅5 + (43 – 40) ⋅6 = - 35 + 35 = 0

k k
c) ∑
i =1
xi ni = x ⋅ ∑n
i =1
i

2000 = 40 ⋅ 50

71
 k

∑ (x − a )n
i =1
i i
d) k
= x −a
∑n
i =1
i

Pentru a = 2 obţinem:
k

∑(x − a)n
i=1
i i
(37 − 2)5 + (38 − 2)6 + (39 − 2)8 + (40 − 2)13 + (41− 2)7
k
= +
50
∑n
i=1
i

(42 − 2)5 + (43 − 2)6 1900

+ = = 38 = 40 − 2 = x − a
50 50
k
xi x
e) ∑i =1 h
ni =
h
Pentru h = 10 obţinem:
37 38 39 40 41 42 43
k ⋅ 5 + ⋅ 6 + ⋅ 8 + ⋅ 13 + ⋅ 7 + ⋅ 5 + ⋅ 6
xi
∑i =1 h
⋅ ni = 10 10 10 10
50
10 10 10 =

200 40 x
= =4= =
50 10 h
4. Calculul mediei armonice şi al mediei pătratice
• Calculul mediei armonice ( x h ):
k

∑n
i=1
i
50
xh = = =
k
1 1 1 1 1 1 1 1
∑x ni=1 i
i
37
⋅ 5 + ⋅ 6 + ⋅ 8 + ⋅ 13 + ⋅7 + ⋅ 5 + ⋅ 6
38 39 40 41 42 43
= 39,92 ore/muncitor
• Calculul mediei pătratice ( x p ):
k

∑x n
i =1
2
i i
xp = k
=
∑n
i=1
i

37 2 ⋅ 5 + 38 2 ⋅ 6 + 39 2 ⋅ 8 + 40 2 ⋅ 13 + 412 ⋅ 7 + 422 ⋅ 5 + 432 ⋅ 6

= =
50
= 40,04 ore/muncitor

72
 xh < x < x p
39,92 < 40 < 40,04

5. Calculul indicatorilor medii de poziţie

• Calculul medianei (Me)
k

∑n i +1
50 + 1
Locul medianei: i =1
= = 25,5
2 2
5+6+8+13 = 32 > 25,5
Valoarea medianei este varianta a cărei frecvenţă cumulată este
prima mai mare decât 25,5, deci Me = 40 ore.
• Calculul modului
Valoarea modului este varianta corespunzătoare frecvenţei
maxime: Mo = 40 ore.

6. Calculul indicatorilor de variaţie

Indicatorii simpli ai variaţiei
• Amplitudinea variaţiei:
Aa = xmax – xmin = 43 – 37 = 6 ore
xmax − xmin 6
A% = 100 = 100 = 15%
x 40
• Abaterile fiecărei variante faţă de medie:
¾ Abateri absolute: d i = xi − x
De exemplu:
di max(+) = 43 – 40 = 3 ore

di max(-) = 37 – 40 = -3 ore
xi − x
¾ Abateri relative: di (%) = 100
x
De exemplu:
3
di(%) max(+) = 100 = 7,5%
40
3
di(%) max(-) = 100 = 7,5%
40

73
Indicatorii sintetici ai variaţiei:
• Abaterea medie liniară ( d ):
k

∑ x − x ⋅n
i =1
i i
37 − 40 ⋅ 5 + 38 − 40 ⋅ 6 + ... + 43 − 40 ⋅ 6
d= k
= =
50
∑n
i =1
i

70
=
= 1,4 ore / muncitor
50
• Dispersia:
k

∑ (x − x) i
2
⋅ ni
σ = 2 i =1
k
=
∑n
i =1
i

(37 − 40 ) 2 ⋅ 5 + (38 − 40 ) 2 ⋅ 6 + ... + (43 − 40 ) 2 ⋅ 6 158

= = = 3,16
50 50
• Abaterea medie pătratică:
σ = σ 2 = 3,16 =1,8 ore / muncitor
Raportul dintre cele două abateri medii:
1,4
d
=
= 0,79
σ 1,8
Se poate trage concluzia că repartiţia valorilor tinde către normalitate
4
deoarece acest raport ≅ .
5
La aceeaşi concluzie se poate ajunge şi din analiza indicatorilor
tendinţei centrale care sunt egali ca valoare ( x = Me = Mo).
• Coeficientul de variaţie
σ 1,8
v = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 4,5%
x 40
d 1,4
v' = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,5%
x 40

v' < v < 35% ⇒ seria este omogenă şi media este reprezentativă
pentru serie.

74
 Problema 3. Se cunosc următoarele date cu privire la distribuţia
vânzătorilor dintr-un complex comercial în funcţie de vechimea în muncă şi
valoarea vânzărilor (mii RON) realizate într-o săptămână.
Tabelul 2.7.
Grupe de Subgrupe de vânzători după volumul
vânzători după vânzărilor (mii RON)
vechime (ani) 180-190 190-200 200-210 210-220 220-230 TOTAL
A 1 2 3 4 5 6
sub 10 5 15 5 - - 25
10-20 - 12 35 8 - 55
20 şi peste - - 7 15 8 30
TOTAL 5 27 47 23 8 110

Se cere:
1. poligonul frecvenţelor privind repartiţia vânzătorilor după volumul
vânzărilor pe total şi pe grupe de vechime;
2. calculul mediilor pe grupe de vechime şi pe total;
3. indicatorii sintetici ai variaţiei pe fiecare grupă şi pe total;
4. interpretarea gradului de omogenitate a grupelor şi verificarea relaţiilor
dintre dispersii;
5. determinarea indicatorilor statistici ce se pot calcula pe baza regulii de
adunare a dispersiilor şi interpretarea acestor indicatori;
6. calculul şi interpretarea dispersiilor pentru caracteristica "vânzători care
se află peste media vânzărilor pe total".
Rezolvare
1. Reprezentarea grafică a distribuţiei vânzătorilor (figurile 2.3 şi 2.4).

50
Număr vânzători

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
180 190 200 210 220 230
Volumul vânzărilor (mii RON)

Figura 2.3. Repartiţia vânzătorilor într-un complex comercial

după volumul desfacerilor

75
 50

Număr vânzători
45
40
35
30 Total

25 gr.I
gr. II
20
gr. III
15
10
5
0
180 190 200 210 220 230
Volum ul vânzărilor (m ii lei)

Figura 2.4. Repartiţia vânzătorilor după volumul desfacerii pe total

şi pe grupe de vechime

2. Calculul mediilor
• medii de grupă ( yi ) :
m

∑y n
j =1
j ij

yi = m

∑nj =1
ij

Prin urmare,
185 ⋅ 5 + 195 ⋅ 15 + 205 ⋅ 5
y1 = = 195 mii RON/vânzător
25
195 ⋅ 12 + 205 ⋅ 35 + 215 ⋅ 8
y2 = = 204,27 mii RON/vânzător
55
205 ⋅ 7 + 215 ⋅ 15 + 225 ⋅ 8
y3 = = 215,33 mii. RON/vânzător
30
• media generală ( y )
- independent de factorul de grupare:
m

∑y n
j =1
j ⋅j

y= m

∑n
j =1
⋅j

76
 185 ⋅ 5 + 195 ⋅ 27 + 205 ⋅ 47 + 215 ⋅ 23 + 225 ⋅ 8
y= =
110
=205,18 mii RON/vânzător
- pe baza mediilor de grupă:
r

∑yn
i =1
i i⋅
195 ⋅ 25 + 204,27 ⋅ 55 + 215,33 ⋅ 30
y= r
= =
110
∑n
i =1
i⋅

= 205,18 mii RON/vânzător.

3. Calculul indicatorilor sintetici ai variaţiei
• dispersii de grupă σ i2 ( )
m

∑ (y
j =1
j − yi nij ) 2

σ i2 = m

∑n
j =1
ij

(185 - 195) 2 ⋅ 5 + (195 - 195 ) 2 ⋅15 + (205 - 195 ) 2 ⋅ 5

σ 12 = = 40
25
(195 - 204,27 ) 2 ⋅ 12 + (205 - 204,27 ) 2 ⋅ 35 + (215 - 204,27 ) 2 ⋅ 8
σ 22 = = 35,83
55
(205 - 215,33 ) 2 ⋅ 7 + (215 - 215,33 ) 2 ⋅ 15 + (225 - 215,33 ) 2 ⋅ 8
σ 32 = = 49,89
30
• media dispersiilor parţiale (de grupă) σ 2 ( )
r

∑σ 2
i ni ⋅
40 ⋅ 25 + 35,83 ⋅ 55 + 49,89 ⋅ 30
σ2 = i =1
r
= = 40,63
110
∑n i =1
i⋅

• dispersia dintre grupe δ 2 = σ y2 / x ( )

r

∑ (y i − y ) ni⋅
2

δ2 = i =1
r
=
∑n
i =1
i⋅

(195 − 205,18 ) 2 ⋅ 25 + (204,27 − 205,18 ) 2 ⋅ 55 + (205,33 − 205,18 ) 2 ⋅ 30

= = 52,06
110

77
 • dispersia totală σ 2 ( )
∑ (y − y ) n⋅ j
m
2

σ = 2 j =1
j

=
(185 − 205,18) ⋅ 5 + (195 − 205,18) ⋅ 27
2 2
+
m
110
∑n
j =1
⋅j

+
(205 − 205,18)2 ⋅ 47(215 − 205,18)2 ⋅ 23 + (225 − 205,18)2 ⋅ 8 = 92,69
110
4. Aprecierea gradului de omogenitate a grupelor şi verificarea relaţiilor
dintre dispersiile calculate
Calculul coeficienţilor de variaţie
• pe grupe
σ 1 = σ 12 = 40 = 6 ,32 mii RON/vânzător
σ1 6 ,32
v1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,24%
y1 195

σ 2 = σ 22 = 35,83 = 5,98 mii RON/vânzător

σ2 5,98
v2 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2,93%
y2 204,27

σ 3 = σ 32 = 49,89 = 7 ,06 mii RON/vânzător

σ3 7 ,06
v3 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,18%
y3 215,33

• pe total

σ = σ 2 = 92,69 = 9,62 mii RON/vânzător

σ 9,62
v= ⋅ 100 = ⋅ 100 = 4,69%
y 205,18
Analizând rezultatele obţinute se constată că:
• fiecare grupă luată separat este mai omogenă decât colectivitatea
generală din care a fost extrasă ( v1 , v 2 , v3 < v );
• grupa a doua este mai omogenă decât celelalte două ( v2 < v1 , v3 );
• valorile mici ale coeficienţilor de variaţie calculaţi pe fiecare grupă şi pe
total atestă un grad de omogenitate ridicat al grupelor şi colectivităţii
totale şi deci un grad de reprezentativitate corespunzător pentru mediile
care le caracterizează.

78
 Verificarea regulii de adunare a dispersiilor
σ 2 =δ 2 +σ 2
92,69=52,06+40.63
5. Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula alţi doi indicatori
statistici:
• Gradul de determinaţie ( R y2 / x )
δ2 52,06
Ry2 / x = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 56 ,16%
σ 2
92,69
• Gradul de nedeterminaţie ( K y2 / x )
σ2 40,63
K y2 / x = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 43,84%
σ 2
92,69
Se poate afirma că 56,16% din variaţia totală a volumului vânzărilor este
explicată de variaţia produsă de factorul de grupare (vechimea) restul de 43,84%
fiind influenta relativă a celorlalţi factori (neînregistraţi).
6. Calculul şi interpretarea dispersiilor pentru "vânzătorii care se află peste
volumul mediu al vânzărilor pe total"
Calculul mediilor
m
• mediile pe grupă: wi = i
ni
de unde:
0
w1 = =0
25
8
w2 = = 0,1455
55
23
w3 = = 0,7667
30
m 31
• media pe total: w = = = 0,2818
n 110
Calculul dispersiilor
• dispersii de grupă:
(
σ w2i = wi ⋅ 1 − wi , )
de unde:
σ w21 = w1 ⋅ (1 − w1 ) = 0

σ w22 = w2 ⋅ (1 − w2 ) = 0,1243
σ w23 = w3 ⋅ (1 − w3 ) = 0,1789

79
 • media dispersiilor parţiale ( σ w2 )
r

∑σ 2
wi ⋅ ni
0 ⋅ 25 + 0,1243 ⋅ 55 + 0,1789 ⋅ 30
σ =
2
w
i =1
r
= = 0,1109
110
∑⋅ n
i =1
i

• dispersia dintre grupe ( δ w2 )

r

∑ (w − w) i
2
⋅ ni
(0 − 0,2818 )2 ⋅ 25 + (0,1455 − 0,2818 )2 ⋅ 55 +
δ =
2
w
i =1
r
=
110
∑n
i =1
i

+
(0,7667 − 0,2818 )2 ⋅ 30 = 0,0914
110
• dispersia totală ( σ w2 )
σ w2 = w(1 − w) = 0,2818 ⋅ (1 − 0,2818 ) = 0,2023

Regula adunării dispersiilor se păstrează şi în cazul caracteristicii

alternative:
σ w2 = σ w2 + δ w2
0,2023=0,1109+0,0914

2.3. PROBLEME PROPUSE

Problema 1. Într-un magazin lucrează 10 vânzători, care în luna august

2005 au realizat un volum al desfacerilor (mii RON) astfel: 140; 152; 146; 150;
162; 158; 176; 180; 166; 170.

Se cere:
1. să se reprezinte grafic seria;
2. să se calculeze volumul mediu al desfacerilor din acest magazin
folosind media aritmetică şi să se verifice principalele proprietăţi ale
acesteia;
3. să se folosească pentru aceeaşi serie şi alte tipuri de medii şi să se arate
în ce raport de mărime se află ele faţă de media aritmetică;
4. să se calculeze indicatorii medii de poziţie (medii de structură).

80
 Rezolvare
1. În acest caz, variaţia nefiind continuă, se poate folosi un grafic prin
coloane nelipite (vezi figura 2.5).

200
180

Volumul desfacerilor (mii lei)

160 140
140
120
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Figura 2.5. Distribuţia salariaţilor în funcţie de volumul desfacerilor

(mii RON)

2. Calculul mediei aritmetice şi verificarea principalelor proprietăţi ale

acesteia se poate face cu ajutorul unui tabel de calcul în care valorile individuale
sunt scrise în ordine crescătoare (vezi tabelul 2.8.).
Tabelul 2.8.
Nr. Volumul xi
crt. desfacerilor xi − x xi − a 1 xi2 xi − a
h
(mii RON)
a = 140 h=2 xi h

A 1 2 3 4 5 6 7
1 140 -20 0 70 0,00714286 19600 0
2 146
3 150
4 152
5 158
6 162
7 166
8 170
9 176
10 180
Total 1600,0 10

∑ (x − x )
10 10 10 10 10
xi − a
10 i =1
i
∑(x − a) ∑ xi ∑ 1
i
∑ xi2 ∑
∑x i =1
i
i=1 h x i =1 i =1 i i =1 i =1 h

81
2.1. Calculul mediei aritmetice simple (vezi coloana 1 din tabelul 2.8.):
n

∑x
i =1
i
x= =
n
2.2. Verificarea principalelor proprietăţi ale mediei aritmetice
a) xmin < x < xmax
....... < x < .......
n
b) ∑ (x − x ) = 0 (vezi
i =1
i tabelul 2.8. coloana 2)

Media fiind un cât exact, suma abaterilor pozitive se compensează

cu suma abaterilor negative:(…..) + (……)=0
n
c) ∑x i =1
i = n⋅ x

...... ⋅ ...... = ......

n

∑ ( x − a) i
d) x ′ = = x − a de unde x = x ′ + a
i =1
n
Alegând arbitrar a = 140 - primul termen - şi calculând valorile
(xi − a ) (vezi tabelul 2.8.,coloana 3) se obţine:
n

∑ ( x − a) i
x′ = i =1
=
n
şi
x = .....+...... =.....

n
⎛ xi ⎞
∑ ⎜⎝ h ⎟⎠ x
e) i =1
de unde: = x = x ′′ ⋅ h
n h
Luând arbitrar h = 2 (tabelul 2.8., coloana 4) se obţine:
n
⎛ xi ⎞
∑ ⎜⎝ h ⎟⎠
x ′′ = i =1
=
n
şi
x = .... ⋅ ..... = .....

82
 Aplicând simultan cele două proprietăţi putem calcula media folosind
formula de calcul simplificat:
n
⎛ xi − a ⎞
∑ ⎜⎝
i =1 h ⎠
⎟
x= ⋅h + a =
n
3. Calculul mediei armonice şi al mediei pătratice
Calculul mediei armonice ( x h ) (vezi tabelul 2.8. coloana 5)
n
xh = =
1
∑ xi
xh < x ; ……... < ………
( )
Calculul mediei pătratice x p (vezi tabelul 2.8. coloana 6):
n

n ∑x
i =1
2
i
xp = =
n
x p > x; ……..>…….
Deci: xh < x < x p
Relaţia dintre medii este:
xh < xa < x p
…… <…… < ……
Abaterile între cele trei mărimi medii fiind foarte mici, se poate trage
concluzia că pentru această serie orice medie s-ar folosi, ea măsoară suficient de
corect tendinţa centrală şi deci media în acest caz poate fi o valoare tipică.

4. Calculul indicatorilor medii de poziţie

Calculul medianei(Me) presupune ordonarea (de regulă, crescătoare),
în prealabil, a valorilor individuale.
n +1
Locul medianei: =
2
Valoarea medianei:
x5 + x6
Me = =
2
Calculul modului
Fiind serie simplă şi neavând termeni care să se repete, nu este cazul.

83
 Calculul cuartilelor
Calculul cuartilelor presupune stabilirea locului cuartilelor şi apoi
calcularea valorilor acestora:
n+1
Locul Q1 : =
4
x + x3
Q1 = 2 =
2
3
Locul Q3 : (n + 1) =
4
x8 + x9
Q3 = =
2
Potrivit celor trei cuartile seria se poate structura ca în tabelul 2.9.
Tabelul 2.9.
Interval de variaţie Structura seriei (%)
140-……. 25
……-…… 25
……-….. 25
……-180 25

Problema 2. Pentru 200 de agenţi economici se cunosc următoarele date

privind profitul realizat (mii lei):
Tabelul 2.10.
Grupe de agenţi Număr de Centrul Frecvenţe ( x − x )2 n
i i
economici după agenţi interva- xi ni cumulate
mărimea profitului economici lului ( Fi )
(mii lei) ( ni ) ( xi )
0 1 2 3 4 5
Sub 24 20 22 440 20
24-28 30 26 480 50
28-32 40
32-36 60
36-40 30
40 şi peste 20
Total 200 - … - …

Se cere:
1. reprezentaţi grafic distribuţia agenţilor economici după mărimea
profitului (mii lei);
2. calculaţi indicatorii tendinţei centrale şi interpretaţi relaţia dintre
aceştia;
84
 3. verificaţi omogenitatea distribuţiei agenţilor economici după mărimea
profitului;
4. caracterizaţi asimetria distribuţiei agenţilor economici după mărimea
profitului;
5. transformaţi variabila analizată în variabilă alternativă considerând
drept formă directă de manifestare a caracteristicii « agenţi economici
cu profit mai mare de 32 mii lei » şi calculaţi media şi dispersia
acesteia.

Rezolvare
1. O serie de distribuţie a frecvenţelor cu intervale egale se reprezintă
grafic prin histogramă (diagramă cu coloane lipite) (figura 2.6).

Scara:
Număr agenţi economici

Ox
Oy

Mărimea profitului (mii lei)

Figura 2.6 Distribuţia agenţilor economici după mărimea profitului (mii lei)
1. Indicatorii de bază ai tendinţei centrale sunt: media aritmetică, mediana
şi modul. Deoarece este o serie de distribuţie obţinută prin gruparea pe intervale,
indicatorii de nivel (xi ) sunt centrele intervalelor calculate ca medii aritmetice
simple ale limitelor intervalelor (calculele se pot efecua în tabelul 2.10, coloana 2)
Media aritmetică (calculele se pot efectua în tabelul 2.10, coloana 3):
6

∑x ni =1
i i
x= 6
=
∑n i =1
i

Mediana
Locul medianei este grupa a cărei frecvenţă cumulată este prima mai
1⎛ 6 ⎞
mare decât ⎜⎜ ni + 1⎟⎟ deci grupa……….
2 ⎝ i =1 ⎠
∑
85
 Valoarea medianei se determină utilizând relaţia:
1⎛ n ⎞ m −1
∑⎜ ni + 1⎟ − ni
2 ⎜⎝ i =1 ⎟
⎠ i =1
∑
Me = x0 + h
nm
unde:
x0 - limita inferioară a intervalului median;
m - indexul intervalului median (numărul curent);
h - mărimea intervalului median;
m −1

∑ n - suma frecvenţelor intervalelor care preced intervalul median.

i =1
i

Me =

Modul
Locul modului este grupa cu frecvenţa cea mai mare deci grupa
………...
Valoarea modului se determină utilizând relaţia:
Δ1
Mo = x0 + h
Δ1 + Δ 2
unde:
x0 - limita inferioară a intervalului modal;
h - mărime intervalului modal;
Δ1 - diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa
intervalului anterior;
Δ 2 - diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa
intervalului următor.

Mo =

Relaţia dintre indicatori:

Interpretare:

3. Cel mai utilizat indicator pentru verificarea omogenităţii unei serii de

distribuţie este coeficientul de variaţie:
σ
v= ⋅ 100 unde σ = σ 2 (calculele pentru disperie se pot efectua în
x
tabelul 2.10, coloana 4).
86
 Concret,
6

∑ (x i − x ) 2 ⋅ ni
σ2 = i =1
6
=
∑n
i =1
i

σ = σ2 =
σ
v= ⋅ 100 =
x
Interpretare

4. Gradul de asimetrie:

x − Mo
Cas = =
σ
Interpretare

5. Valoarea de 32 mii lei reprezintă pragul în funcţie de care se poate

transforma variabila cantitativă (mărimea profitului) în variabilă calitativă
alternativă (în enunţ s-a precizat forma directă de manifestare a caracteristicii).

Tabelul 2.11
Mărimea profitului(mii lei) Număr agenţi
(variante de răspuns) economici
A 1
<32 n-m=
≥ 32 m=
Total n=

Media (w):
m
w= =
n
Dispersia ( σ w2 )
σ w2 = w(1 − w) =

87
 Problema 3. Pentru o societate comercială se cunosc următoarele date
privind distribuţia vânzătorilor după numărul de zile lucrate într-o lună (date
convenţionale):
Tabelul 2.12
Zile Număr Frecvenţe
lucrate vânzători xi ni cumulate ( Fi )
( xi ) ( ni )
0 1 2 3
22 6
23 7
24 14
25 12
26 9
27 7
Total 55 6 -
∑ xi ni =
i =1

Se cere:
1. reprezentaţi grafic distribuţia vânzătorilor după numărul de zile lucrate;
2. calculaţi indicatorii tendinţei centrale şi interpretaţi relaţia dintre
aceştia.

Rezolvare
1. Pentru reprezentarea grafică a serie de distribuţie a frecvenţelor în
cazul grupării pe variante se poate folosi diagrama prin bastoane (vezi figura 2.7)
Număr vânzători

Scara:
Ox
Oy

Număr zile lucrate

Figura 2.7 Distribuţia vânzătorilor după numărul de zile lucrate

88
 2. Indicatorii de bază ai tendinţei centrale sunt: media aritmetică,
mediana şi modul.

Media aritmetică (calculele se pot efectua în tabelul 2.13, coloana 2 ):

6

∑x n
i =1
i i
x= 6
=
∑n
i =1
i

Mediana
Locul medianei este grupa a cărei frecvenţă cumulată este prima mai
1⎛ 6 ⎞
2 ⎝ i =1 ∑
mare decât ⎜⎜ ni + 1⎟⎟ deci grupa……….iar valoarea medianei este
⎠
chiar varianta corespunzătoare locului, deci Me =

Modul
Locul modului este grupa cu frecvenţa cea mai mare.
Valoarea modului este varianta corespunzătoare locului (varianta care
se repetă de cele mai multe ori), deci Mo =
Relaţia dintre indicatori:
Interpretare:

Problema 4. Pentru 200 de muncitori se cunosc următoarele date privind

producţia zilnică (bucăţi):
Tabelul 2.13
Grupe de Structura
muncitori după muncitorilor xi ni*(%) (xi − x )2 ni*(%) Fi*
producţia
obţinută (bucăţi)
( )
ni*(%)
(xi)
0 1 2 3 4
11 5 55 5
12 10 120 15
13 15
14 20
15 25
16 15
17 7
18 3
Total 100 … … -

89
 Se cere:
1. reprezentaţi grafic repartiţia muncitorilor după producţia obţinută;
2. calculaţi indicatorii tendinţei centrale;
3. precizaţi dacă media este reprezentativă;
4. caracterizaţi gradul de asimetrie.

Rezolvare
1. Distribuţiile obţinute prin grupare pe variante se reprezintă grafic prin
diagrama prin bastoane indiferent dacă sunt cu frecvenţe absolute sau cu frecvenţe
relative.

Fig.2.8 Distribuţia muncitorilor după timpul lucrat ( ore)

2. Calculul indicatorilor tendinţei centrale

• Calculul mediei aritmetice ponderate:
k

∑x n
i =1
*
i i (%)
x= =
100

• Calculul medianei (Me)

Locul medianei este grupa a cărei frecvenţă cumulată este prima
1⎛ k * ⎞
mai mare decât ⎜ ∑ ni (%) + 1⎟ deci grupa a …-a.
2 ⎝ i =1 ⎠
Valoarea medianei este varianta corespunzătoare locului, deci
Me = ...... bucăţi.
• Calculul modului
Valoarea modului este varianta corespunzătoare frecvenţei maxime:
Mo = …… bucăţi.
90
 4. Gradul de reprezentativitate al mediei (gradul de omogenitate a seriei).
Cel mai utilizat indicator pentru caracterizarea gradului de
reprezentativitate a mediei este coeficientul de variaţie:
σ
v= ⋅ 100 unde σ = σ 2
x
Concret,
k

∑ (x − x) i
2
⋅ ni*(%)
σ2 = i =1
=
100
σ = σ2 =
σ
v= ⋅ 100 =
x
Interpretare

5. Gradul de asimetrie:
x − Mo
Cas = =
σ
Interpretare

Problema 5. Se cunosc următoarele date cu privire la numărul de clienţi cu

care lucrează zilnic cei 40 de salariaţi ai unei bănci (date convenţionale):
Tabelul 2.14
Grupe de salariaţi Număr de Frecvenţe
după numărul de salariaţi cumulate
clienţi ( ni ) ( Fi )
0 1 4
Sub 50 4 4
51-100 9 13
101-150 12 23
151-200 10
201-250 3
251 şi peste 2
Total 40 -

Se cere:
1. Determinaţi numărul de clienţi care se repetă de cele mai multe ori;
2. Determinaţi valoarea indicatorului care împarte seria în două părţi egale
ca efectiv;
3. Determinaţi valoarea indicatorului care delimitează primii 75% salariaţi
de restul acestora.
91
 Rezolvare
1. În cazul seriilor de distribuţie cu intervale discontinue, pentru aflarea
locului indicatorilor de poziţie se folosesc aceleaşi procedee ca la seriile cu
intervale continue. În ce priveşte determinarea valorii, pentru a putea aplica
formulele de interpolare este obligatorie redefinirea intervalului corespunzător
locului ca şi când seria ar fi cu intervale continue (de exemplu: limita inferioară a
intervalului modal se calculează ca medie aritmetică simplă a limitei superioare a
intervalului precedent celui modal şi limita inferioară a intervalului modal).
Prin urmare, locul modului fiind intervalul (101-150), intervalul redefinit
va fi (100,5-150,5) iar valoarea indicatorului se calculează astfel:
Mo = x0 + h
Δ1
= 100,5 + 50
(12 − 9 ) =
Δ1 + Δ 2 (12 − 9 ) + (12 + 10 )
2. În acelaşi mod se procedează pentru mediană:
1⎛ n ⎞ m −1
∑
2⎜
∑
⎜ ni + 1⎟ − ni
⎟
⎠ i =1 =
Me = x0 + h ⎝ i = 1
nm
3. Indicatorul care delimitează primii 75% salariaţi de restul acestora este
quartila a 3-a:
3⎛ n ⎞ q 3 −1
∑ ⎜ ni + 1⎟ −
4 ⎜⎝ i = 1
∑⎟
⎠ i =1
ni
Q3 = x0 + h =
nq 3

Problema 6. Pentru 300 de salariaţi se cunosc următoarele date:

Tabelul 2.15.
Grupe de muncitori Producţia medie
după număr de ore Nr. (buc./muncitor)
lucrate lunar muncitori
A 1 2
150 90 25
160 180 30
170 30 32
Total 300 -

Ştiind că gradul de omogenitate privind producţia realizată, pe total, este de

22,71% se cere:
1. să se reprezinte grafic producţia pe total în funcţie de factorii de
influenţă;
2. să se reprezinte grafic structura producţiei după numărul de ore lucrate
lunar;
3. să se precizeze în ce măsură producţia lunară este influenţată de variaţia
numărului de ore lucrate.

92
 Rezolvare

1. Pentru reprezentarea grafică a volumului centralizat al caracteristicii

(producţia obţinută), se foloseşte dreptunghiul ca diagramă de volum al
caracteristicii (suprafaţa dreptunghiului este proporţională cu valoarea de
reprezentat grafic).

2. Pentru reprezentarea grafică a structurii se poate folosi dreptunghiul ca

diagramă de structură.

3. Influenţa exercitată de variaţia numărului de ore lucrate asupra

(
producţiei se măsoară calculând gradului de determinaţie R y2 / x .)
Pentru aceasta, este necesar să calculăm:
• Media pe total ca medie aritmetică ponderată a mediilor de grupă:
r

∑yn
i =1
i i
y= r
=
∑n
i =1
i

• Dispersia dintre grupe:

r

∑(y i − y ) 2 ni
δ2 = i =1
r
=
∑n i =1
i

93
 • Dispersia pe total:

σ v⋅ y
v= ⋅ 100 de unde: σ=
y 100

σ= ⇒ σ2 =
Gradul de determinaţie:
δ2
R y2 / x = ⋅100 =
σ2

Interpretare

Problema 7. Pentru un eşantion de 200 de agenţi economici, se cunosc

datele:
Tabelul 2.16.
Grupe tipice de Număr Mărimea Coeficientul Profitul mediu
agenţi economici agenţi profitului de variaţie a (mii RON/
după numărul de economici (mii RON) profitului agent.ec)
salariaţi (ni ) (%) ( yi )
A 1 2 3 4
I 100 3000 16,67 …
II 60 3000 18,00 …
III 40 3200 12,00 …
Se cere:
1. precizaţi în ce proporţie mărimea întreprinderii influenţează variaţia
profitului;
2. determinaţi omogenitatea, pe total.

Rezolvare

1. Pentru a determina proporţia în care mărimea întreprinderii

influenţează variaţia profitului este necesară calcularea gradului de determinaţie :
δ2
R y2 / x = ⋅ 100
σ2
Pentru aflarea acestui indicator, trebuie calculaţi mai întâi următorii
indicatori:
• medii de grupă, calculate ca raport între mărimea profitului şi numărul
de agenţi economici pentru fiecare grupă (tabelul 2.12, coloana 4).

94
• media pe total, calculată ca medie de medii parţiale (de grupă):
r

∑yn
i =1
i i
y= r
=
∑n
i =1
i

• dispersia dintre grupe :

r

∑(y i − y ) 2 ni
δ2 = i =1
r
=
∑n
i =1
i

2. dispersii de grupă σ i2 ( )
σi vi ⋅ yi
vi = ⋅ 100 de unde: σi =
yi 100
σ1 = ⇒ σ 12 =
σ2 = ⇒ σ 22 =
σ3 = ⇒ σ 32 =
3. media dispersiilor de grupă σ 2 ( )
r

∑σ 2
i ni
σ2= i =1
r
=
∑n i =1
i

• disperia totală ( σ 2 ) se determină folosind regula adunării dispersiilor:

σ2 =δ2 +σ 2 =
Gradul de determinaţie:
δ2
R y2 / x = 2 ⋅ 100 =
σ
Interpretare

2. Omogenitatea pe total:
σ
v= ⋅ 100 unde σ = σ2
y
σ
v= ⋅ 100 =
y
Interpretare

95
 2.4. TEMĂ
Problema 1. Pentru 40 de agenţi economici ce activează în acelaşi
domeniu de activitate, s-au înregistrat datele privind profitul realizat (mii RON)
într-o lună (date convenţionale): 50, 73, 69, 62, 72, 60, 55, 61, 64, 60, 58, 65, 69,
57, 67, 63, 56, 65, 74, 63, 52, 61, 63, 66, 62, 68, 59, 64, 70, 56, 51, 57, 52, 54, 73,
68, 59, 65, 60, 63.
Se cere:
1. să se grupeze cei 40 de agenţi economici pe intervale de variaţie egale,
după profitul realizat;
2. să se reprezinte grafic repartiţia obţinută la punctul precedent;
3. să se calculeze indicatorii tendinţei centrale şi să se interpreteze relaţia
dintre ei;
4. să se verifice reprezentativitatea mediei;
5. să se determine indicatorii care separă 50% din agenţii economici situaţi
la centrul repartiţiei;
6. să se măsoare gradul de asimetrie.
R: 1. k=6; h=4; n1 =4; n2 =6; n3 =8; n4 =11; n5 =6; n6 =5; 3. x =62,4 mii
RON/agent economic; Me=62,9 mii RON; Mo=63,5 mii RON;
4. σ 2 =35,04; v=9,49%; 5. Q1 =58,12 mii RON; Q3 =67,17 mii RON; 6.
Cas = -0,19; Cas' = -0,17.

Problema 2. Pentru o unitate economică se cunosc datele:

Tabelul 2.17
Grupe de Nr.
muncitori după muncitori
mărimea producţiei
(mii buc.)
0 1
Sub 20 2
20-22 6
22-24 10
24-26 20
26 -28 16
28 şi peste 6
Total 60
Se cere:
1. reprezentaţi grafic distribuţia muncitorilor după mărimea producţiei;
2. verificaţi dacă distribuţia muncitorilor după mărimea producţiei este
omogenă;
3. calculaţi nivelul centralizat al producţiei pentru muncitorii cu producţia
de cel puţin 24 mii buc;

96
 4. calculaţi indicatorul care separă primii 75% din muncitori de restul
muncitorilor.
R: 2. v=9,91%; 3. 1106 mii buc; 4. Q3 =26,97 mii buc.

Problema 3. Pentru 40 de agenţi se cunosc datele:

Tabelul 2.18.
Grupe de agenţi Număr
economici după agenţi
mărimea profitului economici
(mii lei)
0 1
41 4
42 9
43 12
44 8
45 5
46 2
Total 40
Se cere:
1. Reprezentaţi grafic distribuţia agenţilor economici după mărimea
profitului (mii lei);
2. Calculaţi indicatorii tendinţei centrale şi interpretaţi relaţia dintre
aceştia;
3. Verificaţi reprezentativitatea mediei.
R: 3. v=3,06%.
Problema 4. Pentru 150 de salariaţi ai unei societăţi comerciale, se cunosc
datele:
Tabelul 2.19
Grupe de Număr Timpul mediu Abaterea medie
salariaţi după salariaţi nelucrat (min.) pătratică privind
vechime (ani) timpul nelucrat
(min.)
A 1 2 3
I 20 30 4,0
II 90 45 9,0
III 40 55 6,6

Se cere:
1. reprezentaţi grafic structura salariaţilor după vechime;
2. verificaţi omogenitatea pe grupe şi pe total;
3. precizaţi în ce măsură variaţia timpului nelucrat se datorează
deosebirilor privind vechimea în muncă.

97
 R:2. v1 =13,33%; v2 =20%; v3 =12% şi v=23,93%; 3. R y2 / x =47,04%.

Problema 5. Pentru 300 de agenţi economici din acelaşi domeniu de

activitate se cunosc datele:
Tabelul 2.20
Grupe de agenţi Grupe de agenţi economici după mărimea Total
economici după profitului (mii RON)
mărimea Sub 40 40-44 44-48 48-52 52-56 56 şi
capitalului (mii peste
RON)
A 1 2 3 4 5 6 7
I 15 30 15 - - - 60
II - 20 30 50 30 10 140
III - - 20 40 30 10 100
Total 15 50 65 90 60 20 300

Se cere:
1. Reprezentaţi grafic distribuţia agenţilor economici după mărimea
profitului, pe total;
2. Verificaţi regula de adunare a dispersiilor şi arătaţi dacă factorul de
grupare este semnificativ;
3. Caracterizaţi omogenitatea pe fiecare grupă şi pe total;
4. Măsuraţi gradul de asimetrie pentru grupa a II-a.
R: 2. σ 2 =15,3676; δ 2 =11,2813; σ 2 =26,6489; R y2 / x =42,33%; 3.
v1 =6,73%; v2 =9,10%; v3 =7,03% şi v=10,64%; 4. Cas(II)= -0,13.

Problema 6. Pentru un eşantion de 200 de agenţi economici, se cunosc

datele:
Tabelul 2.21
Grupe tipice de Structura Profitul Dispersia
agenţi economici agenţilor mediu (mii privind
după cifra de economici RON/ag.ec.) mărimea
afaceri (mii RON) (%) profitului
A 1 2 3
I 50 30 45
II 30 40 42
III 20 56 38
Se cere:
1. Precizaţi în ce proporţie cifra de afaceri influenţează variaţia profitului;
2. Precizaţi care grupă este mai omogenă ;
3. Să se reprezinte grafic profitul total în funcţie de factorii de influenţă.
R : 1. Ry2 / x =69,64%; 2. Grupa a III-a.

98
 Problema 7. Pentru un eşantion de 150 de agenţi economici, se
cunosc datele:
Tabelul 2.22
Grupe tipice de Număr Valoarea
agenţi economici agenţi centralizată privind
după numărul de economici cifra de afaceri (mii
angajaţi lei)
A 1 2
Sub 10 35 4200
10-30 75 12750
30 şi peste 40 9600
Se cere:
1. Să se determine în ce proporţie variaţia numărului de angajaţi
influenţează variaţia cifrei de afaceri ştiind că, pe total eşantion,
valoarea modală a cifrei de afaceri este de 170,2 mii lei iar coeficientul
de asimetrie de 0,13;
2. Caracterizaţi numeric gradul de omogenitate, pe total.
3. Să se calculeze media şi dispersia pentru caracteristica „agenţi
economici cu cel puţin 10 angajaţi.
R: 1. Ry2 / x =67,3%; 2. v=3,06%.

2.5. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce înţelegeţi prin frecvenţe absolute?
2. Ce înţelegeţi prin frecvenţe relative?
3. Ce înţelegeţi prin frecvenţe cumulate?
4. Cum se obţine valoarea centralizată la nivelul grupei?
5. Cum se obţine valoarea centralizată la nivelul ansamblului?
6. Cum se determină indicatorul de nivel al caracteristicii de grupare
în cazul distribuţiilor de frecvenţe obţinute prin gruparea pe
intervale?
7. Care sunt indicatorii tendinţei centrale?
8. Ce înţelegeţi prin mod (modul, dominantă)?
9. Cum se stabileşte locul modului în cazul grupării pe variante?
10. Cum se stabileşte locul modului în cazul grupării pe intervale?
11. Cum se determină modul în cazul grupării pe variante?
12. Cum se determină modul în cazul grupării pe intervale?
13. Când se recomandă utilizarea modului?
14. O serie de distribuţie de frecvenţe poate avea mai multe moduri?
Dacă da, cum se continuă analiza?
15. Când se recomandă utilizarea modului ca o alternativă la media
aritmetică?
16. Ce înţelegeţi prin mediană?

99
17. Cum se determină locul medianei pentru o distribuţie de frecvenţe
rezultată prin gruparea pe variante?
18. Cum se determină locul medianei pentru o distribuţie de frecvenţe
rezultată prin gruparea pe intervale?
19. Cum se determină valoarea medianei pentru o distribuţie de
frecvenţe rezultată prin gruparea pe variante?
20. Cum se determină valoarea medianei pentru o distribuţie de
frecvenţe rezultată prin gruparea pe intervale?
21. Cum se defineşte media aritmetică?
22. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice din care se
calculează media aritmetică?
23. Care sunt principalele proprietăţi ale mediei aritmetice?
24. Ce tipuri de frecvenţe se pot folosi la calculul mediei aritmetice?
25. Cum se calculează media de medii parţiale?
26. Ce relaţii pot exista între indicatorii tendinţei centrale?
27. Ce reprezintă media armonică?
28. Când se recomandă utilizarea mediei armonice?
29. Când se utilizează media armonică ca formă transformată a mediei
aritmetice? Exemplificaţi.
30. Ce reprezintă media pătratică?
31. Când se recomandă utilizarea mediei pătratice? Exemplificaţi.
32. Ce reprezintă media geometrică?
33. Când se recomandă utilizarea mediei geometrice? Exemplificaţi.
34. Ce tip de medie se poate utiliza pentru denaturarea realităţii în sens
pozitiv?
35. Ce tip de medie se poate utiliza pentru denaturarea realităţii în sens
negativ?
36. Cum se calculează mărimea relativă la nivelul ansamblului din
mărimi relative parţiale de acelaşi tip în cazul în care se cunosc
numărătorii din care s-au calculat mărimile parţiale?
37. Cum se calculează mărimea relativă la nivelul ansamblului din
mărimi relative parţiale de acelaşi tip în cazul în care se cunosc
numitorii din care s-au calculat mărimile parţiale?
38. Din ce categorie de indicatori face parte mediana?
39. Ce sunt cuantilele?
40. Ce sunt cuartilele?
41. Ce sunt decilele?
42. Ce înţelegeţi prin asimetrie?
43. Care este relaţia între indicatorii tendinţei centrale când predomină
valorile mici ale seriei?
44. Care este relaţia între indicatorii tendinţei centrale când predomină
valorile mari ale seriei?
45. Care este relaţia între indicatorii tendinţei centrale când seria este
perfect simetrică?

100
46. Când este o serie perfect simetrică?
47. Cum se calculează şi cum se interpretează coeficienţii de asimetrie
propuşi de Person?
48. Cum se calculează şi ce semnificaţie are media caracteristicii
alternative?
49. Cum se calculează şi ce semnificaţie are dispersia caracteristicii
alternative?
50. Care este cel mai potrivit indicator pentru caracterizarea variaţiei
unei caracteristici statistice?
51. Când se utilizează amplitudinea absolută a variaţiei?
52. Ce relaţie este între abaterea medie liniară şi abaterea medie
pătratică în cazul unei distribuţii normale?
53. Care este regula de adunare a dispersiilor?
54. Ce semnificaţie are dispersia dintre grupe?
55. Ce semnificaţie are media dispersiilor de grupă?
56. Ce semnificaţie are dispersia pe total?
57. Cum trebuie să fie variaţia la nivelul fiecărei grupe faţă de variaţia
pe total in cazul unei serii de distribuţie bidimensionale?
58. Ce indicatori se pot calcula pe baza regulii de adunare a
dispersiilor?
59. Ce semnificaţie are gradul de determinaţie?
60. Ce semnificaţie are gradul de nedeterminaţie?

101