Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Corina Pop
g@-,
t.%roRln
%$Fpe inlelesul tuturor
COPOIIRU
Coiina POP
I. Pop. Coi'ina
94(49"qX075.35)
371.219.8:31 3.5
elfin.ro
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
I
I
I
I
T
F
T
!F
F
Cuv6,nt fnainte
pentru elev 5i Profesor
;r:i.r Llrla].
"<i
iLe en'.,rqir-, Er de timp imenS pentru aCeSta din ui'mi'
pt:opriul -stii ric inviqarr:. ]lealiza
i,'1.,,,..,,1t6 iriri,,lre:irf rr.,, i,rnpri*l i'tii Ce predare, iar fiecare eiev
tot'rlsi, ISTORTI\ eilltr
.":e; r-:rir.j ;raierir!caler s-i se piii,ii-eascd tutnror este aproap,e rmposiitila. $i.
Lltt ijonsrltfl
!rt'e:ripllr,
'
ir,:ra:,iiLg-*r'i..,a,. peplri-r cnfl(.iitlirer"ee 9i in!elegerea ei este rrecesF'r,:a lioi i.oti. eievi 9i prc'f-es'-'ri, 'a
rlr: a,r',,t:opie,:ri o,: ci:..si;:e iia et, -qtuilio". ca pai'ieneri in invdlare, ci iil aC':eA$i direcfie:
. :r:-: a'tr' o inib;l'.i,rt.ic-:tcc:sjbi1li. cLai'i" sjntetica, despre evetiilner;ie, :apre si pL'':cos': ls"cir"i:'
l,r,ri-r fo,-riiii r:i(j Lrt.!... tipalir:
, ::, c,rrr:i/ arl,:riltrirr.ri ve(iem iinpreun5" surse istorice esenliale. ciocllmentc 9i doct:ilcnlart) is1.cr|i,:e . it:l|t' crtti,lt1 ;:';{:.tza int,elcg;er:ea textu-Lui tiparit;
. r;i ir-ir:l.iri-:L i,rJ 1:1'-ti ist,rl"ici. axe c.ronoiogice gi hdrii conceptuale. care si. ne aj uie e;l iir1,"'"L-'g':nr
:;rai.iuJ. i-:,11i:ri1 islcrir'l:;i evol'-:qii:- in timp a faptelor qi procesel'lr istorice;
. sa itr.' ..':L'if;i:ailt propria intelegere prin evaluare 9i autoevaluale'
il,cr:itsii i,,.lit;:,r-t:e i, il-.s,; gAnriita qi scrisi cu sufletul $i mintea prcfcs,li:'r-l1ui'laile nrerli in fsi,:'l
in acest lei stt::'rctui'ati:rjiir-..,i:,;:,tr. sa riiba ur pir.l'rcLe,,'iat cu eievii. astfel incAt rnate::;.a
irjitr.i..;i
tuturor'"
primr-iI rAr,d, destinat.levlilui: iecfille srrni prezclrtilli)
in
r,:,1.t-..
('pal.tr::r
tipal"iti)
Cl:idr.,j
qi
rr1, lirr.ra unc-,.int::ebari. intr-un mod "at mai simplu 9i clai', dar nri simplist au o st|uctur'5'
hiLr*;i
u-iiitarir, ,:alc fir.ciliteaza inv:ilarea. Fiecare temA este conrplc:tatra cu har"1i i-rtolir:e, stheirie'
se
adt:eseaz':a'
(suportul
multirnedia)
ct',i11epfi-rale, fest(i rezt;lrraie. axe clonoiogice. Ghiclul
ii spri;inil
e|.,r;il^r. da.ti^cr)nttne matciiale care sunt gAndite, in primui r6'nc1' pelrt'rll cei c:i;re
''nu1pc
i. iirvafare: profesolul. Conii,lo, il,li.- ale tittur:or temelori Jecpi rior, p::e:ent-5l:i
"ri.:r,
clt"t:umillrtt'r
h'rrii'
c1e
ir-rstllirii
(1ec1:a
iiln.,tJj,. l-/rrnf;ili fiec:r1u clin lelc: n'ui,r teme <1er bacaiau.;'eat
n:od:le Ce tcsi': i'ip bacalau::ea: qi
isto,,:ii;r,., itn:igini i-i::tia-1t:, tit.,cutn':nlare isto::ice. StlrSe au'-1io),
i)rJe ;7:e.:.)J ;,i tl.. 1lt-ra t.e
'-':e1';
j'J'():
$l
r-l::ir9' rt)
..,(:rl],ai';.tilri-i-.,si'lt,.ie--re,pI'3iJiU1.-.ij-l,jtil;1at-i:sd'rtnsLipOItnrot-lr''rn.
didn*tic
r.le
crili,aie.
t.L I r
. i.:
\ h-ri
Cuytrins
Introducere .............
Tema 1. Romanitatea ror-I16"nilor in viziuriea istoriciior......
Iclentitatea romAnilor: Cine sunt str:l-tno"ii rcmAnilo: de ciitre i:omani 9i cum
e
'1
ar-t
74
1,t
JC
g(-
l')
..1 ,1
,4;
Terna
-ir, 3. Constitu{iile din RomAnia
urrui echilibru constitutional: Era nccest.r:i q.;.i;;1',1 til rtI::i c']nsLiti-'ti'l
"a"t"r.ea demor,,ratice: Cum funclioneazi regimul c1e:rt,crati,: in Romirnia I .."'"'
Co'stitutiile
Constituiiil* autcrirare: Care sunt caraciet'isl;icile tl:iei ]':gi i'.tndanienlale bni:ari i;l:
'
a)a
rJt
t".)f
.7 .,1
t --)
autoi:itaiis,m? .........'.
I\.
8-r
:l,c
triii
r:onr anetqti?
slatelo
l':rlhi-,;lil
rrr
ci{'
cui's'll .tivrtCC
i.ri IIediLr?
.!lenra 5. statul
modern: de ia prcicct politic la reciizll'r:'r Rr-trri6niei }{ai'i
'oma'
(secolele X\,TII-)A()
jurnitnte a s;ecol ului a.i XIX.-I";I,; :
Pr oiecte politice iT 'secolul al XVI[-iea "si prirna
(,rne $i-a asumat iolul in procesul c1e tnodern;z:-'ie qi care au fcl r, {t,rr:.r:le de m.anifes-
tire?........
::ornin motjern?
de c'r:r-
II]
ttF
i,i:1.
'; ()l
tLt
,1.
,1,)
IDO
i* alullrarLLct
D^,..;.- :^9I ........,....
-*^ l:,- i-+ llf
-Ldtttlt:L
laa
1.49
-:
"i
^ ^^^
auuaotS-
,
^u-,.^],
v ur usaza
1 4a-\
r +.1
1An
Ir)
r54
"<i
r62
l tlo
L74
175
)'nnrrnr-cri
inn'n
1fig9-l E01?
rrlL
'! YLr
I /5
lui aI XIX-lea?
Actiutri a1e statului romAn in cacirul ,.crizei oricniale" il:r a dotra jurni.+'a"te a secoluiu. :il XLX-lca gi incepr-rtul secclului ai )il(-lea: Care estr 1-'-,1ili.-a exrci'ltir ;i cale si,rnl
179
,ictiuni ale r'gnAnilor in czrcirul .,crizei orientale" (1E21-1859): Car:c at'.r i,.rsl
L:,biectivele ;i actiuniier lominilor in r:apoirt ct-i m:rrjle puteri in prii,ra jiir;rriuaie i: secoi'i18i
199
207
*s
f ir.:
Bibiiografie
hrde;< (harti,
up rins sup
"i
6 i;i1r::t leurcat
....
hlrti conceprtuale
ert
eval,,rirj)
t null'rut',e et a
-l.
Bihiirrgr':::r,
i.
L 5ll
197
221.
227
229
II{TRODUCERE.
Dragi eieui,
Pentru a intelegc istoria. trebr.rie in primui r:And sI qti{,i si o ciiiti. Aserner,i r-'rei hir.ii a comonLor ascllnse, istoria contine cAteva e,Lelnenfe e-qentiale. cale trebuie cunoscute pentru
a-r prltea
descoperi secretul qi t.armecul. Ne-arn gAncr-it. astfel, si vi oferirn puncte de reper in ghiclare"
,p""
invitarea istoliei. 1r.gadar, trebuie sE cunoasteti:
Ttrrprit ir rsroRru
h[il.ett'i'ul (] 000 dr: ani) -- spj.'e e;<emplu: alul i psna in anul 1000 apartine mi]eniului
I; clin anul
lUUl su;rtenr iir rnik,;riul lJ:
'Secolul (1C0 de a;ii) - spre e-\,emplu: airul i pini i'u i.LriLrl 100 aparline secoiul I.
din a'u1 101
pAn,l in ?00 suntenr in secolul al If-lea, einui 1453 apartine secolului ai XV-lea g.a.m.d.
- DecerzitL'I (10 arLi) * Spre, c>:cmnlu. in dccrinente iipare formularea ,.anii 20". ceea ce se citeqte
anii: 21. 22,23.....29. ecirivaleirrul deceniulLri B ciin secolul respectir,.
\-^ ^1.^-^^ ^
,iZr.
l!c'1QttI
i.Fli
PE
ri tr-tlgi.E/
.C{.
ffiftt'o.u"-
:e!'
(t
I
Perioada rnecl.ievali. (Er.'ui ftie cliu) * ciin secoh-rl al !'lll-iea;rAnii ilr secolul al XVIII-iea.
in aceasti perioacla se face trecerca c1e Ji, organizalea socialS c1e tip obgti,te sd,tepti (comunitAri
cri carzicter rLti:al, au.tonotr:e) la cea a olganiziirii politice prestatale. atttornntiile Lr-icale. Sub
influcnta ttnol'f;ctoi'i intei'r".i;i ertei'ni . e(c:t.ra e','c'lLrelzA sni'c c loi'r:ri sLrf..i,Jljoai'e de ol.glnizare:
statele mcdietale rontanc',1ti. Odara t'iL forn:arca accsiui'a se cristalizeazi gi inslituriilr ccniralc
ale statuli-ti: domnia, arlrat:r. sfatui dornnesc, adnnarea tarii. hiselica. adminlstratia. Perioada se
caracterizeazi pi'in sili.tciui'i sociale (tirani. rlepenrlenri sar.r l:bei'i, boierj sau nobili) legate pi.in
relatii feuciale. de tip suzeran-\'asal. Reiariiie suzerano-r'asalice se manifestS. si la nivelul raporturilor dintre statele medievale er-u:opene.
iUai-jle state. vecine ale spariu)ui romAresc penr]'u seccicle XII-K\', suni: Inrpe,'iul Jiizantin
/n.ini in cennlrrl "l X\.-lea), Imperiul Olonal (di1 set:o161 al XI\i-lea). Regalul llaghial.gi Regatr_rl
Poloniei.
T
I I
r \n:
In sc'colul
aJ X\'i-lea. Tr-nga;'ia;i Polonia irr:ra iixr'-o pr)i'io:rdtr dc clcc;,rr:air ciria- .1is1.,1,'ca srr.r..
(de eremplu: Regatul Ungariei, ct-rcei'it cle turci. dc.rine Par.al6cul de la Euda). Llrl;r:riul Otornan
.r'afirnri
atinltc r^iLr-urr^{
mnxima L.\P
ernansiune. iar nincenlrlrl
Errmnpi :L
o
.r LLI lwJPLf
d(!li>!
Grr!:Ira
fnrneiirrl I-i.qlrshrrr
! nrruir nlrlF
. nrrt-i'rr:
p*,.
-*,"!t]C
(.A.ustria).
Secolul
cai'actei'izetA prin clczl-oltnre cr.tltr.trala. id.ec'logic:r. nlclrflca;'e i lilpui'Li:;'ilr;i i: i:'l'l tl =;ili. irr.s:-illrrji
grce:iteirn(tlor-iz1conceprii.),trlrr:stbl'nli]rj'ecotroniic;e.,q;r'je-qti'i1C{llr'is.'rci:l.ii'.]-l..i.i--nt,,...rrr
Ccpeticir'n1c.i r.triitrt ((iirt)tii ni. pt'in ie!ilrilrl fi-:n,:i irrt. s211 iiuslr tr-,-'r.,. r',;r- :,,,.:i:'^';i ji:ibsi;ur;:ir:). ln
spr,Liul loirp,rcsc. elj.ta vre:rrji.'toielii. gancic-r'5.i liti arr;i.it,;.ti'ctcci,: r.ttt.'i.'trC:.1 t'if, tti':rni:,)tv.t^:rtn
care se solicitL trer:er:ea rlela Vec:hi la jVoiz.
Odata cu secoluj al )iili-iea, seccilul rirtjuniIoi', tA1,;r solit'itari]or e-,:f,: inicii:;i,li ric ac:i,,:nt: cr-r
scopui reajizlrii dezider:ateicr: rinirea l)rincipr,tel,:l'Ilonlarro (t859), i]ciucE:'r'{1 p,.niuirrj slri:ir,. ,,1
tl'ecerea Ia man,urhil cortstittttianal.d (i856). asurnarea i.,,rrej po1-j';ici in[i:lne 1:rlprrii a Prcmai:iei
gi, dup:i obtinereain.clependerzlel (1878), a unei ptiitici ert,,ril,r ilciive cii scopi;.l reairzdr:i; mare.lr-ii
proiect poiitic: Rorrtanic tr,Ltre, in contextui izl:ucnii'ii plimei iii:rri confrur.,rS:'i nrcit,iiale, Primuj
Razbci f Iondial.
Aceste actiuni i"Ll for,1. rez,"li.zate pe fcndul extern al ..r:r'iz;ei oi'ienia.le". a pliriicil':r c.l ,;-se cic n-rali'.e
putct'i ale r-i'emii lnrperiLrl Rus. Jmprr.riul .\usilo-Ung:rr iilin i36'il. Irnpr,r:jril Or,;rnitn. \.ngly21
t-ranta. ,'ri'nsia (cci rnai frutei'nic stat gci'rfien. jar dln;-i rloua irrnra'r;)L;-.ti s.-.cJiullii ril X[X-ii:a *
[lprnrqnia) t vq.L
Q,rr,linio
/:t,rr'i,'.li.rn r]i. .. dnr,r ir:mitrre a g1-,ri.,l .; li,i:.:li,iY.it,i, -- lrt:]i,l/
urrrar.
fascisniui, ne,zism"ul ,1i. r:omu.t;t::tLLt,i. ^!\1 L)oiler','L Rar:bo-i ir4or:Ci,,:i c,:,ie ril cR:'c t:rrL.t.ilfe:,r.::.i n'-t
Europa. dar gi iuntea 1'r,trr,ra'.jli., cli coi-jeccinr,r: nt'fasr,,j FrJilii:'r l{cnr:,
Intl'al'ui. in Sfcra Snr jr',;:;,-li. i,:-;: il:rj--' la J;,,nLtil ir.il.roitlrl r, iilit,llr'''rc,jr::
SfArl;itii1 ser:ohili; j al )iX 'Le rl ,r il ir ce ci,i,::j.r.'rri.i {;,,.r.rr.,.1. s;.iilrll; ir;
itt-'rnoclatiel in ti.;li ie; af..,:tat: C.: rer,:irr,ui lor: r,rr;.isi,"
t1i:r,'.i:
[i
p.a,'r
a,
Cr:za);
Lr,",rg,r,;-Cl, IS?CI-II(-'I
FXPRI}'IARE IN CONTEXT
refornla
l.{o rn
li
};F-
cl,rlA}] E i'jEr
isll't'r:ernl'i\ isrc)Rlrll
l'R Ll
in sine
- fia.pt istoric -'ctiu;,ea
ri]rea prirnei Constitr-rri'i a Romaniqi)
istorice legate intre ele, petrc- proces istcl:ic - inlirntuir.c-. ce nlai.inuLlr:,'1',311,;1ente 9i fapte
sit';atiei existente inilial (de
cllte pe o l;erioadl ind,:iur:iai[ r1e linp ciire ciu(] la lran-'formarea
rcminegti. folmarca statului romAn etc')'
exerrrpir^; einogcnez.t, il;e lr|eierea s;ate]l.,];' n:edievulc
E ve n
ilnent e ist,or-'ice
--
e e
g
& @@
a
@"/
\{'\ffi
6 -.---u'tlnr
s
{--E
6-9-
cr
SA
aE
lli'oces lstrorlc
I .\
i\
"J-.*.-,*-.
I
':)t
SV
iittl.ll:r-t.l] trll;uroi:. o
I ecvi:t,e el ci:n ente c,l.;'ii:tili:ri.t rl, isi r;t ) )t1 i;) d.,r,;r;ii i;i
ve tj :rer-rsi -q.:i o sludi:.!:
.ir1;rii::ii: :.i nt;:riie, cirr"l''lJ sl!''t":::ii' i'5 -,'O;: ll,i. l':liT : Ei
:\.., an
.---' @ i
..pc'L:este"
cu pl5.ccrr:.
STRUCTLIITA GHi]]ULUI
rJe
real folos?
GHIDUI,
nerf o fi noril.l
suporl
multimedia
CARTEA
D\,iD
Celr: cloua pirti se completeazi reciproc ;i -.unt gAndite in interr:iepepdelpi pentlu a fi folt:site
atAt de elev, cAt qi ctre profesor', deoarece:
' fitcai'e tetlS este irlpartita in lectii; fiecare lectie clin carte esie pi:ezgltati si;-rietic,<i pr,
I)VD, pi:inir'-o schrta qi o prezentar:e mriltirnedia;
' fiecale tenra din calte contine hhrti. schite, tabeie. doc'urml,.utc isbo;i:c. irxr: cloiroicgice ele
tcnei: pe DVN toate acestea sr.rnt completat;e cu un numir sporir cle mili.r.;riiie.;iz1a1r: gi cir
ii.r'perlink-ttri care condttc spi'e paginj internet cu doculnentale isioricc. d'iscur:.,ri1i iJ,,r ],oi:i,
rnl.r. i-r,(:' r.1i'trrale, site -uri cu te ma |icA istorica ;
' iicca-rc Tetn5. contine teste de e\:alliart-' rezoJvate; pe I)\'D, acestea :rlinl ronipjr,iar.r,-. rjrj. alr-!,
{]ARTI]A
cuplinde:
-O
dr.:
baziL.
- Cascte cu
t'xplicatii ;i
r-:x,:mlrle
caractcisrici etc.
teme impirtite in
consecinte.
Sl:i r:r.irr cr;;ti c:c-le 9 beme din
1l.f i':pIf il ;i r :l cie lJacala,rrreat:
Sir
ili ili'rrr:nai
Clr.l
(i-\Ainell
- Ceie 9
leclii;
despi'e subiectele
aigoi'il:r'r:
- sl,r iurelegi r:eriritele:
mL:Lri;ic,na-;i. rrrori zcii
a
t'!;r;.metnrlrij etc.
Y\rc'zori
Dli
sxd:":: :r
e!::-i{9,,!{--.-i
u,
i.
r: t:
Ilz
t'.: i
p
t.
L7
i"..1
z(r:|) er
qu
-t r,-1, e b t: c,J.!
t' e
a-i'J,
o.t
;:uh
Jblr,r'l,J c irrragiui.
-.1
l:'
At:r'.r ra'JtsL
L]
ci
HIDL
tti
1. Are o StruCtuyI C.l arii. Fjece:'e ti,r.ri c,=:r- c,,rlri-r'rtiiii dupa r.cela;i ti1ra,'. u:or cle ulmdli
care stluc+;ureaz6. clar infbrmati:: intrciri.r:err'r. I'e:t'tiiLe Li:inei. conr:luzii. cotnplelate r1e: tabele
comparatir-e, schilele, hdrtile, evaluare-a qi ara c.r:orr,riogici a tcilr-'ei.
2. Oferi perspectivi asupra istorie i. Ghjrft':l are u,n cr:rt:acter analiiic ai integrator. f.iecai
temS', lectie. este contertualizatS' istoric, astfei inL:a'' imagirlea asul-)ra epocii in cale se clesfiqoar
evenimenteie sb. fie cAt mai clar6 qi corilplct:i. In jn';rodticerea tenrei siitti" analizate calacteristiciepocii/ epocilor istorice ia care ..e face i'efeljre. In cr:nclr,rziile ternei sunt form.r.ilate puncte de veder,
ldei legate cle semnifir;atia, importanta faptelor, 1-,r.ocese1or jstorice prezentate in temd.
tn inieriorul unr.ri dorneniu de continr-ir (erempiu: domeniul de conlinul B. Oameni,L societate
gi lu,mel icteiior) tr:ncle sunL prc-zeniirte in inrrrl,jeperrrclenti. Fiecale lec-tie cci:slruiti in jr'rrl
unej inrrebiri cenrrale se leagi de ceal:'L,liii si toa-rc iacrialtS. cl-e ten:a chreia ii apartin.
3. Sprijini invi{area logic*.. l,ectiile corirr l'on-ctajtt ir-rfor,nz.iii legare cle conte,';tul istor:i
lactori favorizatclri. calrze. cotrsecinle. Lectiile vin. astfel, in int6"mpinaiea ccriltlellr er::.tnenr-rh
c1e Bacaltauleat si sprijini invltalca 1ogic5.
Lirnbajril folosit e:.-te urrul cLar, acce-.ibil. siinpiri - da,'nu s:rnpiist -, ia'collcu'ptc'10 istoric
occirfialc s'-tnt c.-xi.riicatc in context.
4. Sprijini invitarea vizual5"
a) lmagini vizgale. paL:t:a scrisl ester cr,irr-...p1e1-at:i c'-t imagini vj.zuaLe care corrtin: schite, tabel
compa.rative. h5.i:ti istorice. h5,r1i concel:tuale sjntetice. axe cronolcg-ice.
Iiaginile yizriale ar-L 1o1r-il d-e a eviilen-r,ia a,seli'Ianlli qi der:scbii'i. de a tr;r-1i'4 t'e.'ilizarea urrc
corelatii intre evenimenieic' fapte ;ti procese i-'t'oi'ice'
I
ehniba
Mir e.la,.,
I E .rr,
r'r r
"].I,
L--i-:-*i-"'i
it
sr:i
n=rrida
(1c)
ng:
..^aiA^
Pd tLuq
11c'
extre..n
ar
g;
!,u
^-*;!,-,i^
vc1'
!-
ce
h.)
=:2::.-:t'
r.::*:
:-',::2-'
g tw**
-+-:{;:-i
ntru
L.rL SL1]-'rOrt
mr:1i.irne-
'
'
'
-I\i':l
ALrL
extreme
ce nirLJ
tr
-.eptt.tnbrie
frar!:cle
sta
icl.onrllli.:
iLic:i'
r'{-,]_
r-lLl
gljl:C{lit a
}11:r)O(
r
I
I
I
I
I
I
r
r
I
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
a)
\--
,%
J"/a r,4/P-(n-
rth"'
-q
;*/
'*+
-1-*
H^
r:i:
'2+
.*, s"
j:-.
?4\'T
l'- *.**J
.ts
L-
E
a
bf
dL
f\hr\
\1*
z2-
's,1c/
Iotfirnurhtp"
{0rf\[\n0'
!r
^rifi. $.{\'
l. prt',trlrA,1EA
,?O
Mlrl,!lLO{l
de cucerir"ea rontand!
Europa
M,^i,l
c!.e
,,7_A,R.EA
Roman se afla
in i;1ini crxpaitsiune relii,orial5, un stat in ncr.dr-rl Dunirii care putea atrage Ce parr-ea sa
qi alte tl:iburi reprezenta o amenintare peni,i:-ii sfatnl roman.. Rezistenta opusi de daci
in c;rri'sul celor ,1or5. r.Szboaie cu romanii qi
res:irsele er:onornice aie Daciei sunt alte
cau;rrr ale cucerilii pi.ovinciei.
{I"
I
.1-i
ct'ctrire?
FAV.JRIZ.^-TOIII
'
stipAnirii rom:;ne,
tlagr.
dr-:ci vrer,.,
I.
ii-'
c:li
r-l
:.
i,
Cr: ba:ri.:
'
I) trcl
coiciri::,llt:i,t c,fi':itil
(oi:e:,
i'1.
: llr):i1_!..1r ,-..ti
r.
,-^1,,,
ligllt
;.lL1.,ir.,li;i.i'l't':ij..ilt
:,iri. ii;:r,.t- jf a inI;ro;'1.tnf ,,t
r,ii, r:ii,r'e
1;1,'1,-r;r,,.,i
d.
clin I)acria
a,;
- o pai'le t, ir,,cl,ji,i,t'ilcl r,-l'h,jlc,' oillic $e re1l',': lc scre t jr r-riui':1.. l'ii:'* jt oil ,,.i.;;'L r-;-,Ji'.,
tciil.-,-,: ;i iiil.e ;rreiiaza iroi iriili.Si:i
- i-riocesul d' r'itn.'.ni;,-;a,,'e a cl :rcilcl iibr-rii
(zonelc iLer.ur;ei'ite i.: rcrani) sr' i:tt.ensificir:
o Fra,r"re 3 acesta)l'e,- ,;r-. stiLbilcic pe ierir,u|iiii
for.- l.e' i prl-','inr:ir l'Otlr:r. Il ri D acia
- co tlc iel e u Li r'i.; I.rI,.irli': a 1,e,'l :;'.l i clunii:,'eL, n.A
:
r-.
sr,rnt intensr:.
lI
6lt-.i"il.:"r.]
j;r:pc:'lriJ ilo.r.nan,
au iir,li aiuqi in
iii.i'
t
cisr
l.iSiili'!,i.
:)llrl- j.
n , ,rr-.;r"/.:.r'{rl-,
r-r.rtniin
g,
a-i'tnait
i
"<
g,
' ati a
275^6Uz
ui .:\rjr':l:a.nr:s ie-
Coli;nilriireil pl:oviliciiloi:,Ctindren
Cc
dn.,;r'iis',
'tf
aceastr:).
Consec;i lrLeie rertragcrii a r r r:eli eni:r
- de,::irdcrca vieiii ili'ban.e in fcsta picr.incie
:r
ri
27
in domenir-ri:
- culturii materiale r'omanc: au fost descoperite pe teritoriul fostej Dacii vase cl-e
16.1 de
c'r'egrina.
- 106 cl.Hr.:
Qrininiloq rn,-arri
facf pre(
nnonorlq{.-,-,ilila:1 q rJsL
euirra. apfOXruLuH(.r..^-Ce
legAtnrrle
daci]or cu
doul
sr,rte
ani.
de
matrv
Ir-rmea romanS. Cttcelirea Peninsu lei Balcanice
de cdtre rotnanj (secolele II i.Hr. - i d.I{r.) i-a
nus
ne
claci intr'-'.-rn straits contact cu civilizatia
y\
l/sJ
loman5.. Inflr-rentele iroinanc s-au mauif'estat
brorr:2, i;nelte cle fier. ar-hjiectr-rr'5., almament. ccrantic[, instrurnente medica]e, imiterea monede-lor i:0n]ane eic.
- i'ipiii cnirif r rnle: folosirea alfaltetulLii latin.
n-,,'Ir r i''e: r i r-rr ritriIrlr unor d ivi n i t ati roma lttptntru z) repr'.lzenta divinjtat-i dacice etc.
- vietii polir,icc: irrplicarea h:i Burerbisrr
in r'6zboiu1 civil de la Roma. ir"rtre Cc.zer' $i
Ponirrri -i rilrri,ir-''irea l,-li Ponruc:. cr-rcei'ilea
Dcl-,i:'og'r,ri cie ciiire romani in 2E i.l'ii'. 9i oi'gaj;i;r.r'eil rei'itoliulr-ri prin itrcl r,tdt ]'ea sa irr
t-:
provincir,L \foesia. in anul -t6 rj.ilr".
reli;ia
ij.,.1.,',.:l'.
..,:.;.
c,tltr.ii,:Lj ,,tx
f ir i,ir,:,.i:.;,
!,,ttt.t
ot'Lr; ilornu,-
r'iecrliu
l LV d. l-ii'.)
r,ir:r:r:i
',
'
llitil:..:r1,i,.':.r':r. L1 .t
,.'r,."i.i,t.i,. :t,-. i,.',i1r r.,:i:
l-ii'l
it
1.lilr:'i
.t.;.' l:,.
I,j
jl,ir,
(A.l:L:r,;i.'1.
'i..1'ai;r ttl.
zrnumiic recon'
erau lSsati ia vat'rl obtiue:ru
l)ri'.'rci^1,:'ll:
pinreutul
ceteran'i',Yett
nl.tmeau LeuL!\
-Lt se lll.lrneitu'
Dupi c'-rcer.ire' tt-ri;
::::"i";;;,ti.i'.
nense/ drepti'in' Er
difelil
ocupau
lrri:
r:r.-.-:..,-;
bani
"
clj.st.::ibuit coloniqt';
Pr
t'ttn11 (ltfl lL'L.tur"rr -,'ilneau
_-:.^-^^,
'si
pr'lmea1
' \ieie'anii cLin trui'-e]e a*xiliar"e
llsati la vatr6)'
;il',,,':";ffi'f";i'i,!i
in provir:lcia ap5;at5' 1"Ti
li{{:i:i#
cFsEtori ilT,1il.:r1f;ln
se
a
r-lc
vremeil
';:i*:?'.r.-,:i cllr:eia se forrna
fie in orage' unt
A'-stft
cr-l
ritst,ic:cjrnplej'-ilu1
veterani-s-1u' stabilit
rmt
qi pagus)' pani ce n"tmerosi
u;icus
(ro^tbo'.e;
aclmilistrati'r'e' fie irr sate'
functii
o a$e,,ate
pti-*ti
ori
ri.lte
cal.e purta cle
nurnite uilla rusttc
v:_i1a aii_rngea rili sat,
a"' i"nutut fermr: agticole'
c"
.r*r,,
iuti"oforri' Ei devin aqacl
nurrrcle in.ieini:rc,.or"r* ia" "xenpllr
"'u"
locali,atea Ca-"ian). i,".ra'"*
e^ti
Y:-'$ii
si.r;ri,tis.azi
ciepcpropliel,il{.;".-*.."*coiolrigtir-u,;rebujtunimportantfactora]rornani.zirr'i.i,
l:,itine;'tc: ia fei qi lor:r'iiton'
saic l.rerrtrtli :-t'inii;ie:gr: cuaritonlar'i;:.
=i
i;ifi;;
i,,-uon'"
3.
"
ij",;;
Urbanilalea
-:
in'at'
Dobrogea exisbatr ora"'c '<r
;;.t in
"
*tll.*f.i:'fi;'*
clii' prcvinciile vecin" Ofottio'
(
Ei
clatore:
Dutiu urbanizarea se
Co"=tL'!ol' i"
rr'.';ir'iii
cr;loni$ti
(Itaila' romanjlor'
cle:
p1r,,nr-rrla) :ii regi'r'iiti ;riei ir'dcplrtatc'
oraEele aveatl statut
Tlaia
t,,..r,pljli"'r"j""e
s,:i:r).
()recia, A.ia l,iicii,
' ':oio"ia(au rang sr-iperior): Uipia
nilriro:i'o:un1
ill':ttlicl''ate
3'a1"r'"'dil'L niLilele
Napoca' Apulum'
rl':liie'':en]' Ce zo'r;i ie
r:i
(je
rieeir
atesiir
:ilait,
p'r
::?;:;";;
sa
I*11*;i;;*ru:';:':';'
,,,,;,.,,,,:,:,::T1;"*:
ilri:$'#1?sarmizege'|r
ltt#tdi,Y::::,lli:iii.,ff:
ii:li:
.,,i,r.,,,,1,.,i1q,..1:,iilr,
c''eat ;r'.
romanizri'ii' In oraqcle
:::,;;;;
iru,il"r" a" t"lT:,,..i;i'";;t;ti;t
f:1-ri,,i-..i;ii, ic.,rr::t"i r;i;
"":::: :':::.
nrit:lee' cle Lrariiere
llrr"'uttt*-'
t''-'
in-:titr'it:
"icr
collcentrafe major-itaiea
i,.ile er-lr,ro'tr'lr:e ;' i'ci!gioa;;e
ar-l cl.t,,:ir' nt"ll: eiau
lor.:r.tina.
be lli:azr s: l,i-.,r:-;i,'-lr,il;r-ziic:l
a(
findar:rentali ai rollJanl'za'r1l:
{.:tl;li.l];li,..1'l..,..]l:.Lr':ri-it.:ll.::lrli]].:;'].i].cr-.:rt;i1.;..-r]t,t]ile.:i;,r'ii.ti'toalea1::nroc1e1u]uider'ia.'a
elllfactori
nrari!":
t.l:. ,;:ti::'!-te,:i::a gtlio'iiE;:ilit:': i;t s:;t':irl;'l'1" '."'lt''t
roilri,.c *ri i,., 1ir;:ii. r,a r,)i,i:ii"izer:ea
lcr
;:Tit,;j!]ii:lil:1*T1t;:,:"utt'
2. Ai'ii:li't;,l
.r
\.- _i- ctille el'a o I
r;--.+r,r c r,r:,ra:rii i)1.':ia,
''
lingvt
rr ---r ut"
ri-, f.,ntnrii
rotnanizirii lingvi
facto'i rotnanizi.rii
il"J
i: I.;;lll,;'ll:T;:;i; c'onsti in oiganizare3'folt:tto nrln:iirist'ret.
-.
,-ea'.r ii
r'
-."1 f.-,'i,'rlc
.fl.:I
5( t! rt(1
ttl]
i" P"l':ti'j:
Nloesia in 4ti ti'Hr" 5
condusS" de
'
rrc
lr,oqi
ti pro praetore;
'
Folosirea intensivi
a lirubii latile
este
Relieia
Religia ilustreazS sintc::i spirituali ciacoromani. qi este un factor defernrir:a.n-i in rontanizare. in etapa slSpinirli lcn:ane, principalele caracteristici alc rielii spir:ituale in
p::,tr.'incii.le daeicc cuce.rit
'
srr r,
'
(e
g-::*.t'er.ii
giptcnr',.
ajr:rr qa ricr:,irrdo:to
i, :
D,
care ei au
zldr.,.p'.at
in misura i
viati
ROMANEASCA
;{' I'or-r;;lrE-i
-
l"o m a tt
easch face
:,1
{t -:,\
-
I
I
I'OPORUI,UI ROMAN
,,\qeza-rea -.l:rvilor
in
sr,rclul
Dunirii a rtll
Dunirii. Lume:r
i;r
rome-nic5.
orientai[ sc impalt
stinr:te:
etni<
poprti'ul ro;nltn.
Ralcanice.
-u,
/it.li.--
-oti^..1o
Ir4vrwllaac
qnn-i^lo
f..-^^-^
Id-IILLzd.
\lLdlldlld.
!-Pr1J I LUra.
poltr-rgheza. r'crnina). altele arl r5.mas Limbi rc.gionaie (catalana in Sparua. sarda in Insi:la Sar,
romanitdtii orienfale.
f:rcrrnarea lirnbii ronrane actuale parcurae.
in c-.entl". douii etape:
' fclniai'ea limbji romAne pina la stacliul de
I inrba ;'ornini comunS.:
' jnfluentelc lingristice ulterioare acestui
st:'r.iitr.
pi'ot,clon.iinr)a-ece) este
_-_-,--j
I STR.\T
t____
Francezii
Italienii
Galic
Italic
I,ATIN
sud-dun5rene:
aromAn, nreglenoi'omAn, isirororn6n -- vor-bite in
c,rrl,rl T}rni,r'iiu ,\Lvr
z,rno
re 6lj1 GleCia. /Jbania,
uual1r(
N{aCed,:nia). Pentr'.r verietdtile regionaie ale ciacorom6.nei se fr-,loqeSte tcr'mennlgrcl (muntenesc, moldovene sc, b ir nit ca n. ardei ean. malamlire,q ean ).
LATiIi
Ln I r-\
/1r,.^,.^;:\
\rr driL rr/
Germanic
ll,riro'nhqrz:i
oq t
qi
rriont ji )
l.iiirr,r.: ir:: c {i
a_ -'
n
\.
r'. 1, 1 .ti.. tt
t't
t.
e.,',
i'r.co-ge ',c-
ltl.tl
r,
lr"l
rli
lil
lc ;'itir.; i,.
Jttr
r.,. r I rrr
.,| r:ilra
?
|
__-l___*
Gernr;.rnicICt,r;naniciliiav
(vizisolii)
(vizigotji) I| (.ue"ri)
f.,,."ri)
ll:lai,ii
cie srri)
i (slai,ii rie.
_. *.-._ *.L-
cd
tr,ATIN
Germanic
II
--- -._--......._
tt
i
Se
CLt'r'.i
L-____L
il
citre
Spaniolii
Acisl-i:af
Ii--'--.-l
sceolul TI-\'lii d.Hr'.. prin r"rtiJizai'ca substratului geto-dac qi a fonduiui lingr.'istic la,lin de
L:
5,
Dr
ctb e
Cll). cuvinte
cli.i:e
i:_i:
gcL:rl't.
t-l^_-_
-. .1
_3_Jet-'JrjtlL r..'.tij
r-..
I .__.-r
i.I ;.r'_r.i:LtI
I
_t
rrll
contacllLl cu poptrarcie :c1ave vecine, pe cale pix|ru citev:L cir:i:er:ii a rrnui alfalret nuntit ..
nnnrl:rri :;r lriti'rr.n:; in limba ;lomin5. cuviil- cran ziti e").
in Tr:lnsih,ania. deve;riti palte a regatu
tele Cozio, O{:r,.a, Predeal, Bistri{c. Crasna,
---^1-i,-,. LGLLrrrr-r
^^r,,ri., irjtliba rlc culrtrrl a losr _ r
l)ogriaru, I)un, Vlad., Ra.du. boier'. uci'e uod. lild5urda.
-neLtastd, ciocan, /,a|:ota, plu?, ce.Lt;, i:il7c, o secolul al XII-lea lafina (rnedievaii), pistrr:
in insclintii :i drrcumenle. Linrbzt serrticit-L
citt, a greSi, a iubi., di'ugosie, prieten. 4 rnr; rtt'i
du/t, mi,la, n.oroc. Crn-inte slave au pr:-ttruirs in l'eligios ortodox era in-s5, tot slavona.
in urileniui al ll-lea. asupra lirnbii romi.
limba romin[ gi pe caie culta. prin i.ntenlediul limbii slavone 0imba slavi bisei:jceasc:i Ei s-arr excrcit:rt; qi aite influente dator:
circumstantelor isto;-ice: maghiari qi gerrna
literara): rai, iad, uld,d,icci.
Vechii slavi au fost cre,stirati rie c.'i-lugralir 1-rr:jrr cr-rl:,ni z'a.re'J. T'ransj-1vaniei. IIuili termeni c
Llhiril si N{etoiliu. care au tracius, in secc- ar,'este iimbi se conselvS. in grair',rilt' dtn 'frans
lr-ri al IX-lea. in slavoni, liturghia qi cErt.iie ..'irda. Unji terrneni rc:rghiati ;ru pS.truns in Lirrr
sfinte (Nouj Tlestament). Liturghia cste slujba I 1 1-.rr';, are-\, ti : c lt ?.r'. t,"i,e ; e,Vi, g. gdn c[ et c.
nrinnirrrli qi ',(,n, rilLil a Bisericii Ortodoxe.
lnt',rier:tele tulca q;i g:"e:ic-i (feirar:iota)
Ei qi-au consacrat viata misiona:riarrllui ce r'l :inro:zi cxn:n.ir,rnii ImoeriuJui Otoman
evang,helizrrl'e a pJlioarelc-,r siave (convertii:ea ll,risilitul tt-u;-,.-rpei gi :,e erlind pArti in secol
la crestinism) qi arr conceput in acest scop alfa- a1 XIX-iea. I)i: iirnbr ttircii au intrat in lim
ronr6.ni. cuviirtcle d.uSu,m,ea. geam, ccL$ca,u(
harrrl cli-r,"'on crrnr.,nlrrnit c]riliric
Fiind linsiii cle ccntactul direct c'.1 Bizanlui dort-td., ca,i-*, iuieu, iar r{in greaca (fanaliotr
/r,nn 1-r.nl nrf ndr,vioi r. rcrnAnii au fost jnfluettrabj
fiio, dosto i , {I ,,u t'lt t,t ':rni ,i
ii-rtrc iri{lilenfeic perioadei moderne
dc. l;trrl'hi:r slar rr si aif'rr bctul ,:l:iliij..
(nlai :rles ?tr 'ft'lilisilrrati;
^r-"- ,,i eel"lla:r:'i.
I-rmba siai'orri a fost. iu ser:oleit: l{lli-).V' nrrmili
(il Moltlova gi frl,ra llonri t;c:isca).
in 'l'ai"a RoruAnca.scir gi in \'Ioldovzi. il:rlblr ilc $r rr-lsa
:
In secolul al XiX-1ea. vccabular-.rl iirnl
culiuri *- a carceir.iriej (hctirArj do;.-ll.'e;ii
ji-r.r'iriir:e.
:'e nlcilerruj.ze::"::i pi.'it-., int;.,.i:utnittt
;:
i:
J^'j..il
f
-'oinanc
sirisor-i. ci'onici) sci
actc
ilarri\'i din iinrlrile rorlanict'(in prrrrnr-rl rar
(folosirlr in scl:is i:i terte reiigiciarsr:).
Alfabetrii cni:iilc a. fc::r illo-sil. oc i'clrati., ciin fi'aur:r:'zit. det ii tiin rtitliana) gi din iatin
j,-ceste' suittre :"-u li:i,31:miil:.it c liroiirr; a (r{irnp
pan5. in secclul ai )ill' le;r. piina ciriri. .ir, L+5U
in tirnpul cio:nniei ltii Ali'xandru i'.iar; Cu-za. ncntei iatino-r.:r-rranice a lirnbii *' fen.oi:trltl ca
a a\:Lrt loc aioptare,a oficiala a a lfabetulrri a {ost numir, .,:'elafin:zzi}:e'',,,rer:o,nanizii.l:ij" st
lat,in in iocu.l celui chirjlic (dul,5 tttiiizarc-:a .. t, c c ci e.-i t a ] i z r-- r r-''r, I rn a ni t: 5.'' .
,
r-
\Ll'
ql
tl']
vf
r/'
UUq\,.\l\
r-
--i{+}*;p--
'il't
',liz;'1,'u'tr,'l. ls"itliiCIl-CJ?
De ce existd flaud. ieorii opu{ie legatr. cit rantani.tstea. rowti:rdiat- gi crt sustin ele?
A.
ia --..,,,11ru1
.i ) i
lir
\ ,., d;
-.-j*i.l:-.*"
:
i ri i. t',1, ;r:, il
l. i:
t,u poyrr:rui
ro;,riii.
,itr:Ai; cronic|'l,e
VtrI-XIII
]lizanrine (d
)t.
tert i
r-i,! L;
ar
t'r.,1:c;.). c.-'
liorninj.i sunt rlentiona,ij ir:' sci'is. sub etnoni:r.rul (niitrie de po;,11 d,,. r-lah-r-lahi, ter:me n cle
ortgini-' g'.errn:,Lr'i,:i. cu c:ue. in dif'eliie r ar-tar,ir'.
aL1 fost tleseinnaie toate popoal'ele I'otraritce.
\.rlah insearnnd uri striin, un llopor neslav c1e
linbi
'
' in secolul
c;
orrit:;; Li-li:ci
O.riri
'
ir trit ('(]l
til ll
:TLet7'r
prezJ
nt:i ..ta:a
X- .i ta.
j;, l)';
si. i'e
! r r, i
:, i
:.
i', t
t'c,
Ll ai-iit.t.l1
cie-.
"ei
t] e i.; :r r,,Lt
i' b o:;'d ir,i'-i i
cit' iii .l'il 1t,'-1, -1 i-i :
i-, la l i i r
rii
l.fi n i lt-r i:
{,,
:\-.r't.'rll;11
-'. i.j,'li1 i,j:i--l;r1 ",i.,liiil.l ,.,i r-:tiivc;:s:i1",
Lr.lir:t|isi, i a.r : ::ii:c;.lr_ r_.,i, elil.i;_,-:l-r,::t rtiltulilt
qi iiiiri',tlt ::}'latl g: lL.ii i ,i,i:ll'i;ir 1.r!;l'il'li.rjj,ij
ltuJ'1,1i :.,i iir'lr.r:.;;trrli, ;^:; j1,-.,a".r,,:-",'l i.,i:-'a::,i5tiitii:
p(iili"J' u,! li l l r-:i i jr Zil Si -r'f ;r':..ri ::,_:.1;;-, ri;-ti .;,f :l t:.:,,:ii ii,]1,1
i.:r"li,l,, !L'Ci-'.;-r.'i)ll:iill 1.: ,:tii. i.r.ir.i,rl ;,;.1 i.;1.: lu.it-,p::ntiOt' t^ili'rr' il:ji'C,r:iljil.',:jl ttif iti-:r/-:)' i-,, :..:a,1!. :*.i RO-o:iei.
t
rlnAi,;.i.
:ril;',1,',rr,.i.: :lrl
,.r,i
;nr-,;rt,i..l-,i.,,t,:ilrdi-:-:,r,,
.'.',
Iq!,,.-rii
:ili;
,!.t.s
hrrbii rcrnane.
Lri Talle Il','rnir:e. curentul umanist se de'z-
i- i1,r;i, i1 an
il.,1',
i,ii
poi-,,-, i i,
I t-l
i i-c nian in
sp
Cei niai irtp';i'tanti t'rnanigti cccir.ler:tail si irtlm8nr. cal'e au" abordat problerca
l'{rli}:r $ iriti i rcrmAniloi: sunt:
Foggi't Brut:ciolini"
c'l'i,
rt.l
il-ll;
;a,
l-,::i g-;1.r
rl t';rr -
enltr'
ruC n e ;
t', cl i r t ! r
l':t' c
c,it
ti'
(17
6)
"
a'i...t: l':'ze ;
,,
c\cu"d'
in Descri'erea fufoitiouei'
in tatit e' oferi. informatii despre graiul
scrisa
jstcria noastli
autor in romAni, cuprinde
romanite!ii romAnilor
ciin
Una clintle cele nai clezbltute probleme
a originiloi:
istoi:iografia lomineasc5' este cea
(Istoriogi:afia este :"tiinta ar'rxiiiari a i-"tolici
conceptiilcr
care se ocr-rpi cu stuCjtil evoluliei
gi op"r"lnr istorice: totalitatea cercetirilc'r istorice pi:il'itoare la un anumrt aspect)'
Cauzele aborclS-rli romanitatii rornAnilor
isroricS' Ei rie
sunt, diferite in funcqie cle epoca
persoanele care aboi'dcaze problcma'
'
in sucolul al XVIII-Iea, stipAnir:ea lui \{ihai Viteazul in Transilvania a ati^as ostili-
veclei:e c:tre
Se :rfilm5, in contitlu:u{} puncre d'e
aceea a
suslin romalritatea rorninrloi"' cufir a tcrst
a
care triit in
lr-ri N{artin Cpitz (cdrturar gernan
opinii
secolul al X\1l-lea' in Transilvania)' cAt 9i
a fost
cum
care ccntesta romanitatea rornAnilor'
care
cea a lui $tefan Szamoskozl'' nobil maghiar'
la inceput sns{inea originea latin[ a romani]or"
catre ltlihai
c1ar, dupA unirea T5-riior Rotnine cle
-iii'
su si:in AnC
Viteazul. qi- a ne gat propriil e a fir:ma
c5. rominii nu sunt urtlra;1l -t'onlanr-lol'
Secolul al X\ltfl-lea rcluce cu sine apaili:i
urtor iclei care contesti romanita.i'ea ron:inilor'
Pane h a doua j'rmdtate a secclului al XVlll-lea'
nai
vr.'r:lli.
'ri'
nrai
11r-lrlrlrc;1
locuitori ai Transilvaliie:.".
Dar pentrtl rontAni, popuiai'ia r;;li'rritat'5 :l
Transih'ani,ei in sccolr'rl zil ]'VilI'1ea' inc:ei:ca
iUpta pentnj dreptr:r'i lroi'll'"(']':ti;.1 et''r'irc'l'a!'ts ;l
clocun,e ntri l',Li -Su l-rl1,1 e :: [-t b e! i i't :: V't t!' c' r I r:r tt r t
(i791). nrerirorir-r i)r'zerrir'i C":'lli Ce Ir't \r'iena'
in care se ;i-il;lini a7i1 ce r:i;:triil''i r:iLil-'L'-ci lt't"i
:
t'
.,,echi
suslinitori,
luLr-Li
Sd{I:
' Jcltciti
llea l'Cin:tIliCi'
(l il6?)' l'r1.'t;
iJi"Ir:"t1" i) rl
ni] cl' pr:ni:u c]:tjntj]-':rl:l c1':'
cu;.lisnir-',1
rli
a'-l:rirc-il-l-r--a1'
I --
'i
dava etc.:
au
e;.c.):
ii iblmet
ta
Du
ail
:nf;"lentra siava -i
l-t
ci)n:r:clr:Lente
tr,e
-"--.1-i..*
--
-*:...-G
lciali
a Dacjei rrllnllnc'
Eristl
una de cealalta;
6. romAnii sunt menlionati ca popol: djstirrct in
aria roruanitatii orientale in izvoarele islolice
nrcdit'r'rL l.' t i nrprr I'i i.
s,,ri,;:
yrlr'
ir4 i !:
i'
t: t:
icaI
ae
qi
de s1rit,t,:;i miiic:'
;..r-
r'or:oluirii
rrl
tot
st.tslui.n'-115,
i,lllij d e vcsl'igi'i
e ilacii:e Asticl' tlepiri, nie'i
(r.irme) rnaierral
g
rr-1{?s s:}ll r} s i i.r'sitrrl sccr:l Lil',i, t'ri irte:r
i.'.rtrr ii il
i'
pirr:L
es1
cnroq lrtulri
nrttnli' r.
\-IrI
eristeirla ;ltai tnriitcr puucte^clc rredele legate de problena ei,ucgenezej. In principjtr. toti
irccillrtau dubla contribtitie ci:tco-romanI ia
etnogenezS. ,J.ar ponclerea celol clorri elemente.
clacic5. qi romaud, este diferit abor:datd'. Tot
acum apar gi pt:irriel-r,' argunlente al:heologice
privind continr-ritatea dtrcici, descoperite de arheologr-i1 Con,stanlin l)rticot'icitr.
' Vasil.e Farucnz, istoric romin, a organiz;tt o selie de sipa'ruri alheologice sistematice. in baza cir'irtra a sci:is Geticct (1926), cea
rnai irnportanta Lucrale a sa 9i o vasti sinteza
is t,li: i co - arheolo gir:;i. A rett".it si ilustrll ze sinteza daco-r'otlan5 iritr-un echilibrli perfect, prin
Ierrreinir:ia irLfo;:maiiei literare qi arheologice
a iir,inate.
' \i.c,ticle Ior14,:. isroric tom6n, afirnlE sinteza
cl:rcc-i'crirtn,i in ci-Lcirul r:ornanititii orientale.
' ()heorglie Bt'ci.l.Lari.u, istoric romAn, in lucrarea O eti igtrtd,;i utL rLir{J,co! isto;'ic: paporu,l romdn,
ar:ahzeaza gi resu;rrge. cu argtlrnente de naturd
i-.lcricd, lingi'ist,ic:i. geografici. etn''.rgrafic5. ql
a: hi:cLc gicI. t.ci;i'i a i l:ri gra lioni sra.
R0-!iril\.i;-oE'" iN F-iii(1.-\D-\
RCLULUI
:-j
ii-, [i,lrnat'eer
i'tnilli a lct;.i
rlrl paii'ir:i noa-.tr: 9i a continr:ai si tl5iasci:.lci fara intt:ei:rip.rle", fiittci asirliiala de slaviJrpa 602.
si fle r:oniinlte
teoi:ii cale
tl,i ,lnir,l.iz:'-'.,. io:'1,: i'l ii'.i.:'. lcn:ar;lor '-asitni'itori" in
r: trrog:lrr.(:'L-ll, lrj',lneini u-5e 1? o atler"li:atii ol-lse-"ie
I : i r;,ii ;',] - L:o: n'lrl isii., pcnrl :',:, i :i'.. i:' ii;nag l, t 1r. 1-;
r;l,ci:,.7i,,
arl
ali-1..r,i
cte
11
i::.:
:-l
,jli-i.,'ilii.'21-rl1,,i::r;tr:ri.lif:1
-aCil!.,'.ltl
i.,,-r.:^e :Zli-:'ir -),
r;
j,';tl'.;-<1';
qi contingitate (continuitatca nu mai avea (protocronism) sau c5. Ceauqescu este urmagul
nevoie de d.ovezi; au exrstat chiar iucriri care 1ui Burebista; au fost falsificate dovezi istorice
sustileau ca dacii sunr pritnul popor din luure pentru a dovedi continuitatea daco-roman5.
E.
romanitllii rom6nilor
po1itic5.
in procesul de
a fost folositi ca armd
emancipare a naliunii romAne din Transilvania. RomAnii nu mai puteau sd accepte situalia
umilitoare de tolerali gi exciugi de Ia drepIn
bn.c,ll*zw
Nexancilr-l Xcropol sau alti
ist-oi'ir-,t ."us lind n d i'r)mar,tt La t'r'a rontin ilor qi co n t i'l r t :i1. :L' ea tiaco' r'oilarli' se b a z ar"t Lr e ar gunent e
ri:: r.ri Cir, Jogic.:n s,:,rrlul a1\-\'Iea. investigatiLle
:;l;';.ii i.,..e :;c;l,lrsr,: Ce islt-i.i'r-ci ;i lingvigti ("r'ico-
i)rr:[ ia incel-;uc,.
l.rt.:
ro,::i.
-.-ii:;,i,
l''ii'r,an).
ar,at,'.rri de cr..lrcetarea
i,
iteyrlrr.rJ..-
.1.r
:fi4
?S
c<
*\
ffi;f$lr'r\g
*. , 'r*i;:;r:.*. 'i
5,
t1,
',r
',
-ri*,tr'\
finl
'rq
'
*;i* !'+s
n*.*"*.
t/' *3;*
**
r=r
rya
it
.rr;"ir'-'--'t=
3Bii
;:i
- i\
=
\
O
a)
v>
|,
! {.'
< i.1l-It:
6
<
\i:
o/ s
<
. E *-
*'u
':
o
J
z F
s
o
q\-
ii.*o
r - Jt
I .**=,
_o..
:D,
' :
'O .*"''
-':::
^.Fi.
?P't,='
.=*i$r+;j-t
gEl -+*ang- ^ ^*it,--,.t,,
I i 1-
!L' i.
{r--for-sF-+I
v
o
C.
...-t-lV,
h-?
*tq4't;
-ki ...;'u;
f'-'',.9w,fr\*+" i
,'i
r{
\
{ :s.:..'n-4- \
*
i a;';\;ffi-; :.1
ii
E5
;'-i
i:
. ,*u&o\ii,
{:
r
3
'iEg,:
{-j
.'
n:EC:fa=
ri;;.:E;i!
F=:-Y::-.
sE;;35,;5
*)o!:!rdiil
1;.!q{rliD!
[rI
I 'rq
t!
c,=
Ha:;vK.
e
(B
z
ll)
-?.!
t
:..
il'
t.
ti
t
it"
*..'
ZF
A
{f,
,,,';t,'
,'g
s*
\JV
==
\F--8
,g
ie
=
H gE
E*.=s
e-gg
ll
Ernla**re
Subiectul al ll-lea
30 puncte
B. ,,[...] gi inscripliile gdsite atdt in Dacia, cdt gi aiurea ne douedesc cu prisosintd fiintarea poporului
dac dupd. cucerire, precun"L gi romanizarea lui [...]."
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler, 1884)
30 puncte
cdte 2 puncte pentrrr prdtzareaoricdror dou5. provincii romane mentionate in sursa A (2p. x2=4p)
2. 2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei B, corespunzdtoare sursei care
sustine punctul de vedere conform cdruia procesul romanizdrii Daciei a avut 1oc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei A, corespunzdtoare sursei care susline
punctul de vedere conform cdruia procesul romaniz5.rii Daciei nu a avut loc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
4. 7 puncte pentru selectarea din sursa A a oricdror doui informalii aflate in relalie cauz6.-efect
D. 2 puncte pentru menlionarea oric[rei etape a procesului de romanizate
3 puncte pentru prezentarea coerenti a etapei procesului de romanizare menlionat5., prin
evidenlierea relaliei istorice de cauzalitate
6. 1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform cS.reia ideile privind romanitatearomAnilor au fost influentate de contextul poiitic existent in secolele XVIII-XIX
2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor .ur" exprimi cauzalrtate (deoarece, pentru ci etc.),
respectiv a conectorilor care exprimi concluzia (aqadar, ca urmare etc')
1..
Rispunsurl
Noricum, Britannia.
pd'rti ne douedesc cu prisosin{d' fiin,tarea
i,. S, ,,St inscrip{iile gdsite atdl tn Dacia, cdl gi tn alte
poporitut d'ac d'upd' cucerire, precuftL gi romanizarea lui'"
departe de contactul cu ciuilizatia
Z.'A, ,Aun* motiue sd. credem cd, elementul d,acic supus s-a {inut
rom,and' gi 1i-a men[iruut dugmdnia fa{d de Roftin"
atd't de add,nci, nesprijinindu'se
,,(Dacta] in care insd romanitatea nu gi-a tnfipt rd'ddcini
"uu"u,
qi din punct de uedere spiritual";
ij" U"*tn itgure ale unei na1ionalitdli cucerite
gi dispdrut, fd'rd a ldsa
ifectul: ,,Di aici gi ugurinla cu care mai talziu a putut sd. fi'e tndepd'rtatd a
atd.t de multe Llrn';e."
mai multe etape. Prima dintre acestea este
5. procesul de romanizare a traco-geto-dacilor a cunoscut
de cucerire. Cea de a doua etapd s-a
inainte
,"pr"r"ntuti de contacteie d.acilor cu lumea romand
pe parcursul stapAnirii romane. Etapa final5" a avut loc dupi retragerea aureliana.
desfdqurat
*romand din Dacia
i' urrd zlil zzs, imp6ratui Aurelianus retrage administratia 9i armata
de imperiu)
(Retragerea aurelian5). o parte a populatiei (armat[ 9i civili legali prin interese
sd trdiasc5
continui
romanizate
populaliei
iara""it. Dacia din liberi iniliatlrra. Cea *ai mare parte a datate ca fiind din secolul al rV-lea.
la nord de Dunire, fapt dovedit de descoperiri-le arheologice
a dacilor
O consecinld" a retragerii aureliene este intensificarea procesului de romar:nzare
provincii
pe
fostei
teritoriui
liberi (zonele necucerite de romani), o parte a acestora stabilindu-se
romane Dacia.
XVIIi-lea incepea lupta
6. pentru rom6,ni, populalia majoritarS. a Transilvaniei, in secolul al
Valachorum (r791),
Libellus
pentru drepturi poiiii." prin elaborarea documentului Supplex
vechi
memoriu prezentat C.rtlil d.e 1a Viena, in care se sublini az6, c6' romAnii sunt cei mai
iocuitori ai Transilvaniei, fiind urmaqi ai colonigtilor lui Traian.
.Iohann
i; ;;;"st6 atmosferd sunt lansate ideiie imigralioniste (enunlate de Franz Sulzer,
ar
Dacia
cS
Chrrstian Engel gi Robert Roesler), care contesti romanitatea romAnilor, sustind
(2771 275)'
fr devenit o,,terra deserta", un teritoriu r5.mas nelocuit duph retragerea aurelian[
fi pdtruns
ar
romAnii
de
aici,
iar
cd poporul qi limba romAni s-ar fi format ia sud de Dun5.re,
politic
contecatre mijiocul secoluiui al XIII-lea in Transilvania. Aceste teorii au avut ca scop
starea intAiet6tir romAnilor in Transilvania, fiind menite a fi o replicd la migcarea de emancipare
1.
4-,.
nalionali.
un moment dat.
intrebare: Cum s-a ajuns la,,aceast6 situalie"?
Exemplu: Care este contextul declanqdrii RSzboiului Rece?
de-al
Rispuns: Declanqarea Rizboiuiui Rece are loc in contextul sfArqitului celui
politica'
Doilea R5.zboi Mondial, in 1945, qi a creS.rii sferelor de influenla
Ern'la**re
Subiectul aI III-lea
30 puncte
Elaborali, in aproximativ doud pagrni, un eseu despre ideea romanitdtii romAnilor, avAnd in vedere:
- mentionarea a doi umaniqti care au sustinut problema romanitdtii romAnilor;
- prezentarea a doui argumente din secolul al XD(-lea care au suslinut ideea romanitelii romAnilor;
- prezentarea a dou5. argumente prin care se contesti ideea romanititii rom6.nilor;
- menlionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitS.tii romAnilor;
- formularea unui punct de vedere referitor Ia politizarea ideii romanitdlii romAnilor in secolul
al XX-lea qi sus{inerea acestuia printr-un argument istoric.
Notil Se puncteazS. 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentS.rii. evidentierea relatiei
cauz6.-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenla gi pertinenfa argumentdrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea gi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de
spaliu precizat6..
30 puncte
romAnilor;
-
cAte 3
romAnilor,
(2p.x2=4p.)
coerentS.
romanitdtii
(3p.x2=6p.)
' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricdror doud argumente care sustin ideea romanitEtii
romAnilor
- cAte 3 puncte pentru prezentarea oriciror doui argumente prin care se contesti ideea romanitatii
romAnilor,
(3p.x2=6p.)
' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricS,ror doui argumente care sus{in ideea romanit5lii
romAniior;
- 3 puncte pentru men{ionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitilii romdnilor;
' 1 punct pentru formularea cricirui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanitdtii
romAnilor in secolul al XX-lea;
- 1 punct pentru pertinenla argumentirii punctului de vedere formulat;
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care sus.tine punctul de vedere formulat;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprim[ cauzaTttatea (deoarece, pentru cI etc.),
respectiv concluzia (aSadar, ca urmare etc.).
OnooNennA gr EXrRnL{REA rDErLoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utiltzarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parliald a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice afaptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea parliali a succesiunii cronolog4ce,loglce a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaliu
-rlsz
Rezolvare
Introducere: Declan$area,,cruciadei ldrzir" face din Tirile RomAne bastioane ale rezistentei
antiotomane, adevS.rate,,por!i" ale cregt n5telii qi sporeqte preocupdrile umaniqtilor fa!5, de originea ,sj istoria romAnilor.
. In secolul al XV-iea, Poggio Bracciolini, secretar al Papalitdtii, este printre primii umanigti
italieni care suslin cu dovezi originea iatin6 a poporului romAn, semnalAnd elementele comune
timbii latine gi romane qi constatAnd existenla la romAnii nord-dundreni a unei traditii referitoareladescendenta 1or dintr-o colonie fondatl de Traian. in secolul al XW-lea, Nicolaus Olahus,
umanist transilvdnean de faimi europeani, in lucrarea Hungario (1536), este primul care sustrne
unanimitatea de neam, 1imb5, obiceiuri qi religie a romAnilor.
. in secolul al XIX-lea, argumentele privind romanitatea romAnilor sunt sistem atizate de istorici, apirAnd astfel teoria autohtoniei.
Un argument ai teoriei autohtoniei este ideea continuitdlii dacice confirmati de: dovezi logice
(niciun izvor narativ nu vorbegte de distrugerea dacilor); dovezi epigrafice (existau in Dacia romanS.
mai multe unitSti militare formate din daci in wemea lui Traian gi a urmagilor sdi); toponimia
(aproape toate oraqele romane poartd nume vechi dacice: Apullum, Napoca); dovezi lingvistice
(menlinerea unor cuvinte de origine dacic[ in limba romAni); dovezi arheologice (agez6ri qi morminte dacice s-au descoperit in circa 100 de puncte de pe teritoriul fostei Dacii romane).
Un alt argument este faptul cd Aurelian a retras din Dacia doar armata qi administralia
romand. Dacia a fost pdrdsiti din considerente de ordin strategic. Existd dovezi ale continuitalii
daco-romane la nord de Dunire dup5. retragerea aureliani: aqezdrt daco-romane nord-dunS.rene
cunosc o locuire neintreruptS; urme ale unor activitdli specifice unei vieti sedentare, incompatibile cu nomadismul; mentinerea leg5.turilor cu Imperiul roman dupd 271.
. in ciuda dovezilor, in secolul ai XVIII-1ea au fost lansate ideile imigrafioniste, care contesti
romanitatea romanilor.
Printre argumentele teoriei imigrationiste se numdrd cele conform cirora dacii ar fi fost
exterminali ca popor in timpul rdzboaielor cu romanii, cauzl care ar fi contribuit gi la disparitia
vechilor toponimii dacice; Roesler sebazeaz6. pe o informalie care apare 1a Eutropius (istoric roman din secolul al IV-lea): ,,Dacia...uiris fuerat exhausta". IJn ait argument imigralionist este cd
romanizarea nu ar fi fost posibili in doar cei 165 de ani de stS.pAnire romani efectivd.
in fapt, argumentul nu este vaiid deoarece romanrzayea nu s-a produs doar in etapa stdpAnirii
romane efective, ci qi prin contactele dintre daci gi romani anterioare cuceririi gi contactele dintre
daci gi romani uiterioare retragerii aureliene.
' Vasile PArvan, istoric romAn al perioadei interbelice, a organizat o serie de sdpituri arheologice sistematice,inbaza cirora a scris Getica (1926), cea mai importantd lucrare a sa qi o vasti
sintezd istorico-arheo1ogic6. A reuqit sd ilustreze sinteza daco-romand intr-un echilibru perfect,
prin temeinicia informatiei literare qi arheologice adunate.
' Dupd al Doilea RS.zboi Mondial, cAnd RomAnia a devenit stat-satelit al U.R.S.S., subiectul
etnogenezei romAnilor gi a latinitS.lii 1or a devenit o unealtd politici. In cea de-a doua etapi a comunismului (1965-1989), din cauza regimului care folosea trecutul istoric in scop politic qi propagandistic, ideologia qi istoriografia oficiald sunt dominate de teorii care minimaltzaw contributia
romanilor,,asupritori" in etnogerrezS., ajungAndu-se la o adevdrati obsesie dacic5". Au existat chiar
iucr[ri care sustineau ci dacii sunt primul popor din lume (protocronism) sau cd Ceauqescu este
urmaqul lui Burebista.
Concluzie: Putem conchide cd ideea romanitilii romAnilor a avut un traseu sinuos prin istoriografie, fiind sustinutS. de istorici qi lingaaqti romAni 9i combitutl, din motive politice, de teoriile
imigrationiste. Dar, intr-un final, prin argumente de naturS. li.ngvistic6, arheologic5, 1ogic6, este
dovedit faptul ci poporul romAn este un popor latin.
UN
EA ISTOR IC ILOR
AXA
cR0t't0L0GlcA
sec.
li.Hr
- sec.
lld.Hr
STATUL TRACO-DAC
Burebista - regat traco4ac
82- Mi.Hr.
46 d.Hr.
'--**'-**--
87 - 106
fi1-fiz
105 - 106
tuo
{06
2711275
,,Retragerea aurelian6'
271t275
313
ouL
602
sec.
vll- vlll
ETNOGENEZA
PRTMELE MENTIUNI DESPRE ROMANI
sec. lX - Xlll
sec.
cRoNtcARll UMANIQTI
xvt- xvlll
1699
sec.
xvlll i*
.:,*
791 *"'"=-'--.-''*
?coALA ARDELEANA
ss6.lvlll--***.i:
,i;?
Valachorum
ldeiimigrationiste-Sulzer, Engel
D
1867
::.::
,,,,
1871
:-4.:,
1884
,,studiu
li,
:::
\-.-
-l
l-t'\A
q*
"/p
'a-,*
r"
%''
v*{r,v*>{.,
rrnd$n
d,estfrletniului
Yrseficfr
,4
^*$\L
frogfudrn
q--*
)'
t*
t4ar
'"*
wF
.F
n^uf{o*
-------
;.Gb___
d,e
la Viena, despre luptele dintre ogtile regelui Ungariei qi ogtile romAnilor conduse de Basarab. in anul 1330)
,,Marele singur stdpAnitor, din vnila lui Duuwnezeu dornm, lo Rovnan voievod,
stdpdnind Tara Moldovei de la vnunte pAnd la vnare. 1...1"
lr"trod'uql're
loc etnogeneza
La inceputul Er''uiui Mediu are
Toate
nnnoarelor europene' inclusiv a romAnilor'
cu-migratorii
::ffi;i; t,r't rit-ute prin sintezd
Roman'
i"i"""" "a"5,lit dupd c[derea Imperiului
de etnogenezS'
il;; cu incheiei"u p'ot"'ului
noi forme de
spre
,',nnoarele europene evolueazS'
statele medievale' Evolutia
me dievale :
dova gi Dobrogea.
:i|#;"-po-titita'
*.r.tl-urri),
urmitoarele asPecte:
I. OB$TEA SATEASCA
Euului Mediu?
curn au trd,it rom6.nii la inceputurile
au fost primele
potiticd a romd'nilor?
forme d'e organizare
romdnegti?
format primele state
Cums-(Iuorganizatstateleromd'negtiincursulEuuluiMediu?
{.
oaltea
sAreescA
Euului Med'iu?
cum au trd.it romd.iii to tnceputurile
a
Dup5. retragerea aureliani' etnogeneza
retras
continuat, dar populalia romanizatl' s'a
in zonele rurale, ferite din calea migratorilor'
gi s-au
abandonAnd oraqele. Astfel, au apdrut
dezvoltat in societatea de la nordul Dunirii
primele structurr teritoriale tradilionale:
obqtile sltegti, formd primard de comunitate
a romAnilor.
dupi cn-
teriile:
aveau o intin---+ teritorial - obqtile siteqti
mai ales in zone
d.ere bine stabilitS', se aflau'
gt"Y
protejate din punct de vedere natural 1uY
accesibile(inv6i,intredealuri'pemalulunur
qi majoritatea
rAu sau in aproprerea pddurilor)
erau fortificate;
-> agrar - principalele ocupatii ale locuitorilor erau agricultura qi cregterea animalelor.
Obqtea era un tip de organizare nu doar
teritoriai-administrativ5, ci gi de convieluire
social6, care grupa initial pe descendenlii
unui strdmoq comun, un ,,moq" (cuvAnt de
origine geto-dacic[, dovadS. a vechimii acestei
organizS.ri). ,,Moqul" era numit gi,,b5.trAn", iar
descendenlii acestuia trdiau in sate. PAni la
inceputul secoluiui al XV-lea au fost identificate in Transilvania peste 3000 de sate, iar in
Jara RomAneasci peste 200 sate. Satele aveau
15-20 case in Moldova 9i Jara RomAneasci, iar
in Transilvania media era de 70 de gospodS.rii.
Obqtea (sinonimi uneori cu satul) reprezintS.
principala formd de habitat (trai, locuire) in
Evul mediu.
in cadrul obqtii existau doui forme de proprietate: cea comun5, a tuturor membrilor
comunitilii qi cea individuald (familialS.). Organizarea comunitdlii qi reglementarea relaliilor
dintre membrii obgtii era ficuti de persoane
cu autoritate, care purtau numele de cneaz
(termen de origine slavd) sau jude (termen de
origine latind). Ei aveau atribulii administrative Qegate de organizarea comunitd{ii), judiciare (rezolvarea neinlelegerilor), iar, mai apoi.
qi atributii politice (de conducere) 9i militare
(de apdrare a teritoriuiui).
Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe obgti delimitate teritorial.
formAndu-se uniunile de obgti (numite de istoricul Nicolae Iorga,,Romanii populare").
Pericolul extern, nevoia de apdrare, l5rgirea
schimburilor economice, stratificarea societitii
(diferenlele de avere) din interiorul uniunilor de
obqti conduc la nevoia de organizare a acestora in
jurul unei autoritdli mai puternice, autonornii
locale - formatiuni politice prestatale - conduse
de un voievod (termen de origine slavd) sau duce
(termen de origine latin5.). Obqtile teritoriale care
nu au intrat sub autoritatea unui conducdtor mai
puternic reprezintd comunitatea din care s-au format aqezdrile stabile: satele (din 1at. fossatum -loc
interit).
Obqtile sitegti sau teritoriale au reprezentat
nucieul pentru formarea autonomiilor locale gi
apoi a statelor medievale romAneqti.
,t^
'evenimentelor,
B.
RoMANESC
- cnezatul
- Jara
itt
militari, ei contribuind
--
e1l
..Tiri"
"'
tracarpatic)
qi
'
de
CAmpuri
'
'
CAmpulung, Vranceu
qi
Varna'
Codrii
Dinloma
Cau
Cnezate
Diploma Caualerilor loan'ili, 1247
' Cnezatul lui Ioan; Cnezatul lui Farcag
(situate intre Jiu ci Olt - t"d d" Cu"puti);
Voievodate
Gesta Hungarorum (Cronica lui Anony' secoleie IX-X, spaliui intracarpatic: Gelu'
mus);
in centrul Transilvaniei, centrul DibAca;
Menumorut
in Crigana, centrul Biharea; Glad in Banat'
centrul Cuvin;
Legenda Sf. Gerard;
' secolul ai Xl-lea, spatiui intracarpatic:
Voievodatui lui Ahtum (Banat) 9i Voievodatul
lui Gyla (Transilvania).
Diploma Caualerilor loani{i, 7247
sud de Carpati: Voievo; ,u"tlrrl aI XIII-lea,
datul lui Litovoi, (dreapta Oitului), voievodatul lui Seneslau (stanga Oltului):
Jupanat
'
ft.
C. Sw*tFrcATIA ronuAnrr
Autonomiile locale, cnezatele gi voievodatele nuclee de stat sau chiar microstate - sunt semnalate in intregul spaliu carpato-danubian. Ele
sunt dovada progresului inregistrat in interiorul
obqtilor siteqti, sub aspect social, economic ai politic. Autoritatea conducdtorilor de obqti siteqti a
fost consolidati prin rolul de intermediari intre
autohtoni qi migratorii, crye exercitau dominalia
asupra spafiului romAnesc. In strAngerea tributului
AUToNoMTILoR LocAr,E
MED:EvALE
Cd,nd, unde gi cum s-au format primele state rom6'neSti?
A" co*tEXT
Factorii interni care contribuie la intemeierea statelor medievale sunt, printre altele, intdrirea raporturilor feudale, care se
concentreazd in jurul unei autorit[ti mai puternice, un element conducitor care va fi
important
B. stotu',' MEDIEVALE
lnterneierea statului medieval
Transilvania
1.
germand'
provenili din zonele Flandrei qi Saxoniei sunt
a intemeierii statului ii
aparline lui Basarab I (?1310-1352), ,,marele
voievod', titlu care exprimd recunoaqterea
A treia
etap5.
Tnau1rn rsronrcA
L}9}:Negru-Vodd vine din Fdglraq 9i,
descdlecAnd la Argeg, intemeiazd
ar
Romdneascl.
1359: Nobilul maramure$ean Dragoq pleacd
la vAndtoare gi, oprindu-se pe malurile rAului
Moldova, intemeieazd aici o noud !ar6'
3. lntemeierea
statului medieval
Moldova
Unificarea autonomiilor prestatale de la est
de Carpali a insemnat aparilia ceiui de-al treilea
stat medieval romAnesc, Moldova. Acest proces inin a doua jumdLate a secolului al XfV-lea 9i se
finaltzeaz|.la sfArqitul aceluiaqi secof itt pto"esui de formare a statului medievai Moldova se
cepe
Docur.lnxrn AUTENTIcE
1290: Comitele Ugrinus din Fdgdrag' reprezentant al r e gahld\ii maghiare, acapat eazd
pdm0nturile romdnilor de aici.
o
iSeO, Regele Ludovic al Ungariei rdspldteqte
serie de romdni din Maramureg pentru meritele
lorin lupta dus[ cu
tAtu@
secoiului ai XIV-Iea)
marcat un pas
statului medieval
Dotrrogea
Teritoriul dintre Dundre qi Marea Neagri se
afla sub autoritatea Imperiului Bizantin.
in prima jumitate a secolului al XIII-lea este
atestatd !ara Cavarnei, recunoscutd de Imperiul
Bizantin ca unitate poiiticd distinctd, sub autoritatea religioasd a Patriarhiei de Ia Constantinopol. Aceastd formafiune po1itic5. reprezintd
nucleul viitorului stat dobrogean, care il are
atestat drept conducitor, in prima jumS.tate a
secolului aI XfV-lea, pe Baiica. Acesta intervine
prin participare militard chiar in luptele interne
pentru tronul Constantinopolului.
Urmaqul lui Balica este Dobrotici, care
primeqte de la Imperiul Bizantin titlul de,,despot" - rang poiitic qi militar - qi reugeqte s5,
unifice teritoriu] dintre Dundre qi Mare.
in 1386, Ia conducerea statului dobrogean
autonom urmeazd fvanco, fiul lui Dobrotici, care
ins[ moare in 1388, in luptele cu turcii otomani.
Mircea cel BitrAn, domn al !6rii RomAneqti,
include Dobrogea, in acelagi an, in componenla
Jirii RomAnegti. in 1477, Dobrogea a fost
pierduti de Mircea, in favoarea Imperiului Otoman, cdruia ii va aparline pAnd in 1878.
U.
SnuNTFICATTA
iNrnprnrpnrr sTATELoR
de
MEDTEVALE
secolul al
A.
co*rExr rsroRrc
ffi" P*'*TI'ALELE
nului.
Succesiunea la domnie s-a fdcut pe cale
ereditar-electiv5. Succesiunea nu se face automat de la defunctul domn la fiul s5u mai
mare (dreptul de primogenituri - intAiul
ndscut ca qi in occidentul Europei), ci se fdcea
-r-
1. Dornnia
lgs
rilor !5rii;
- formula ,,singur stdpdnitor" (sau ,,de sine
stdtdtor" san) ,,aLltocrator") reprezint[ o afirmare de suveranitate externS, in raport cu
puterile vecine, dar gi interni fa!5 de toli
supugii, inclusiv clasa boiereasc6.
Atribufiile dornnului vtzeaz6' toate domeniile importante:
' de politicS. internd qi externi (declara
rdzboi qi incheia pace, semna tratate cu ldrile
vecine);
'
'
mdnistireqti.
' financiare: bate monedi qi instituie sistemul de impozite;
' judecitoreqti: este instanla supremi de
judecati, dar judecata era fdcuti impreuni cu
sfatul boieriloq
'
Sfatul domnesc
ca
detindtori de mari propriet5li funciare, ulte,rior, din dregitori, boieri cu funclii specifice,
'' administrative, judecdtoregti, fiscale, militare.
Cei mai importanti dreg5.tori au fost: vornic
(qefut Curlii domneqti), Iogofdt (qeful Cancelariei domneqti), vistiernic (qeful finanlelor gestiona veniturile domniei aflate in visterie),
spS.tar (purtdtorul de spadd), postelnic (activitatea diplomatic5, primirea solilor strdini).
Aldturi de aceqtia, in lara RomAneasci mai
exista Banul Olteniei, cu largi atributii administrative, juridice gi militare, iar in Moldova,
$tefan cel Mare creeaz\. dregitoria de Portar
ai Sucevei, care avea comanda oqtilor in numele domnului.
De la sfArgitul secolului al XVI-lea, Sfatul
domnesc se va numi Divan.
Adunirile de Stiri
itt fara RomAneasci qi
Moldova,
institulia poartd numele de Marea Adunare a
Tdrii. Adunarea lirii se compunea din marii
boieri, clerul inalt, boierimea mic5. qi mijlocie qi
din curteni. Adunarea avea caracter consultativ qi era convocatd sporadic.
Alegerea domnului era o atributie a adunirii, incercAnd sd asigure dependenla domnului de alegdtorii s5.i, care foloseau prilejul
pentru a impune condilii qi a limita prerogativele domnului.
intrunitd numai cAnd o convoca domnul,
Adunarea Tirii nu a devenit o institulie
permanenti in Moldova gi Jara RomAneasc5,
ins5. este din ce in ce mai frecvent convocati
in secolul al XVI-lea, pe fondui de instabilitate
politicS, pentru alegerea domnului, declaralii
de rdzboi impotriva turcilor, incheierea pdcii
cu aceqtia.
secolul al
in
1288.
Armata
in lara RomAneasc5.
qi Moldova, Domnitorul, in calitatea sa de,,mare voievod", era comandantui armatei. El putea conta in primul rAnd pe
,,oastea cea micf', alcdtuitd din cetele ridicate de
pe domeniile sale, din orage gi sate libere 9i din
steagurile boierilor, puse la dispozilia domnului in
cadrul obligatiei feudale de ,,auxilium". in functie
de mdrimea domeniului, boieriiputeau avea pAni
la 100 de oqteni bine inarmafi, care asigurau
in mod obignuit paza domeniului 9i a curlii
boieregti. Pe lAngi ,,oastea cea mic5.", domnii
apelau in caz de nevoie extremS. la ,,oastea cea
mare", alcituitd din tiranii care trebuiau sd-qi
indeplineasci obligalia miiitard fa\6 de domnie la cererea acesteia.
De Ia mijlocul secolului al XV-lea incepe foloSirea armelor de foc qi, ulterior, a mercenarilor.
Un rol important in sistemul de apdrare al
lirii RomAneqti gi Moldovei 1-au avut cetitile
de la hotare 9i din interiorul !6rii, cele mai importante fiind: Neam!, Suceava, Hotin, Cetatea A-1b5, Chilia, Turnu, Giurgiu, Cetatea de
Balti, Ciceu etc.
Dupd instaurarea dominaliei otomane, sub
forma regimului fanariot, oastea cea mare nu
a mai fost chematd sub arme, tdrilor romAne
fiindu-le interzis si mai delind ogtire.
in Transilvania, voievodul comanda armata ca reprezentant al regelui Ungariei.
6.
Administratia
Biserica
"
;]
"5n
il
interesanti (de
exemplu, minEstirile ctitorite de $tefan cel
Mare imbini in arhitectura lor elementele bizantine cu cele apartinAnd stitului gotic occisintezS. cu1tura16 originald qi
dental).
in Transilvania:
- a predominat ortodoxismul, religia majorit[lii populatiei formatd din romAni' care
erau considerali tolerali;
- regalitatea maghiard incearci in secolul
al XIV-lea si impuni catolicismul: Ludovic I
de Anjou - prin Diplomele regale din 1366 -
t"
Prin formarea instituliilor,
ortodoxe.
co*tucINTE
societatea
Cnte,l*zii
Evolu{ia formelor de organizare din spaliul
romAnesc, de la obgti sdteqti la autonomii locale, la
".}ss$
^--**::
i
::
tr]
hJ .l
(J
''
F;
t-{
H
ic.
E
A
jl.
A
v
F''l
p
l"
J
J
dj-
$'f*
6i
.'",-*i
lu=
;"'t
rjo
t' J
''\tdjSti
i,
'jf
?r'
.r=/
'v-A*
*"-4
**
\'O6 "-/' ,"
tt
''A*-^ -"'"
F"-
*r
j
I
T*
to+
I
I
I
"e
\--x
I
I
I
r
I
r
t
I
I
(3
o
e
,,r
"5
,J
!iI
.E
r$ (g
E g$
{!l
E tIt
t
I
t
IJ
(x
&
tr,
I=IJ
'
-',.i,;:;:*-::l;:::;::-,;rii;;rr,:
:..:;
I
I
:g
5g
o{
gFE
SsE*
38;F i=;F
F EE
*:
5sEEe =g
E Esg$$FEE
S,'i I8#
I
I
l-
Ev*l,u-+re
Subiectul al Il-lea
30 punc
res
30 puncte
ti
t
:. i
i
i
$
EI
I:
Fx,
ffi
lii*'
,mtt
din sursa B.
3. 4 puncte pentru numirea oricdrei categorii sociale menlionati in sursa A.
4. cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doud institulii centrale din spaliul medieval
romAnesc.
(2 p. x2=4p.)
D. 6 puncte pentru menlionarea oricdrei reiatii cauz5-efect.
6. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oriclrui punct de vedere referitor la relatia
dintre Bisericd gi Domnie.
4 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricirei informalii care susline punctul de vedere
formulat.
1 punct pentru pertinenla argumentlrii afirmaliei conform cS.reia o institulie centrali este
necesarS. pentru funclionarea unuia dintre statele romAne, in secolele XIV-X[[.
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmatia datd.
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitate (deoarece, pentru ci etc.), respectiv a conectori-lor care exprimd concluzia (agadar, ca urmare etc.).
Rdspunsuri
1. Vlad Tepeq.
2. ,,Introducerea tn titulatura domnilor tnaintea numelui lor a cuudntului Io, prescurtare a lui
Ioannes, <cel ales de Dumnezeur, afirmd. rdspicat sursa d,iuind, a puterii cJomnesti.,,
3. Boierimea.
4. Domnia qi Biserica.
5. cauza: ,,e'semene(r mdsuri espre luate tmpotriua clasei boieregti".
Efectul: ,,au [ca urmareJ (...) tncordarea relaliilor d.intre domn qi marea boierime, care a cd,utat
sd.-I tnlocuiascd din domnie".
6. in perioada Evului Mediu, conducS.torul statului, atdt din Jara RomAneascE, cdtqi din Motdova, era uns gi incoronat de mitropolit in cadrul unei ceremonii religioase. Aceastd ceremonie
gi formulele menlionate in titulaturd transferS. domnului harul divin. A existat, astfel,
o strAnsd
legdturd intre institulia Bisericii qi a Domniei, puterea domnitorului fiind de origine divind.
,,[...J sursa d'iuind a puterii domnegti. Aceastd calitate, d,omnii o d,obd.ndeau- prin ceremonia
religioasd a ungerii gi tncorond,rii, care le transfera ltarul d.iuin gi confirma sprijinul d,iuinitdtii
pentru puterea lor."
7. In fara RomAneascd qi Moldova, domnul era ajutat in exercitarea autoritdlii de Sfatul domnesc, institulie centrali de guvernare, cu rol consultativ, dAnd consimlimAntul in aprobarea
principalelor acte ale domniei, avAnd 9i atributii juridice: il asista pe domn la scaunul de judecat6,
participa la incheierea tratatelor cu puterile vecine.
Inifial, era alcS.tuit din marii boieri, ca delindtori de mari proprietdti funciare, ulterior,
din dregdtori, boieri cu funclii specifice, administrative, judecitorlqti, fiscale, militare. Cei
mai importanli dregitori au fost: vornicui (qeful Curlii domneqti), logofitul (9efu1 Cancelariei
domneqti), vistiernicul (geful finanlelor - gestiona veniturile domniei aflate in visterie), spdtarul
(purtdtorul de spadd), postelnicui (activitatea diplomaticS., primirea solilor striini).
Al5turi de acegtia, in Jara RomAneasci mai exista Banul Olteniei, cu largi atributii administrative, juridice gi militare, iar in Moldova, $tefan cei Mare creeaz1 dregdtoria de portar al
Sucevei, care avea comanda ogtilor in numele domnuiui.
De la sfArqitul secolului al XW-lea, Sfatul domnesc se va numi Divan gi se va mentine de-a
lungul intregii perioade de Ev Mediu.
AvAnd in vedere atributiile pe care le avea Sfatui domnesc qi rolul dregltorilor in stat,
institutia mentinAndu-se cu putine modificdri de-a lungul Evului Mediu, putem afirma cd,
aldturi de Domnie, a fost o institutie necesarS. functiondrii tdrilor romAne.
urm[ri, rezultate
intrebare: Care sunt urmirile imediate ale,,acestei situatii'?
= efect,
Ernh**re
Subiectul al III-lea
30
punc
IOmanesc;
Noti!
argumentdr
spatiu precizatS..
30 punctr
romane$tr.
- cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doi factori favortzaton
ai constiturrii statelor medieval<
romAnegti
coerentS. a
(2p.x 2=4p.),
constituirii oricdrui stat medieval romAnesc, prir
I
&
ilr
r*
ft
astf'el:
puncte, distribuite
T\V
rtaspunsurr
Introducere: in secolul al lX-lea sunt atestali in izvoarele istorice, din sudul Peninsulei Balcanice
pAnd in nordul arcului carpatic, romAnii, populalie romanicS., organizali in nuclee de state, forme
politice prestatale: autonomii locale cu diverse denumiri:jupAnate, cnezate, voievodate sau !6ri.
. Pentru spatiul de la sud de Carpafi, cel mai important document istoric care atesti existenla
autonomiilor locale esLe Diploma Caualerilor loanili, datatS. in 1247. Diploma menlioneazd
existenla, la sud de Carpali, a cinci formaliuni politice romAnegti: Jara Severinului, cnezatul lui
Ioan qi al lui Farcag, voievodatul lui Litovoi 9i al lui Seneslau.
. Formarea statelor medievale romAneqti se desfS.qoari lntr-un context extern favorabil
deruldrii acestui proces.
in estul spatiului romAnesc se afirm[ Regatui Maghiar, intemeiat la inceputul secolu]ui al Xl-lea qi
creqtinat in rit catolic de regele $tefan, ,,rege apostolic", ctt misiunea de a rispAndi religia catolich.
Regatul Maghiar va c[uta sd igi impuni autoritatea asupra teritoriilor romAneqti, promovAnd o
poiitic[ de expansiune teritorial[. Imperiui Bizantin, inci stat puternic, este interesat de teritoriul dintre DunS.re gi Marea Neagrd din motive strategice qi militare. Astfel, autonomiile locale
romAneqti tind sd se coaguleze pentru a rezista tendintelor de autoritate extern5., formAnd o noud
stucturi politicd: statul medieval.
fn conditiile creqterii presiunii regalitdtii maghiare asupra micii nobilimi romAneqti din Transilvania sau chiar a anihilS"rii autonomiilor romAneqti, conducitori locali trec ia sud qi la est de
- Xvtil}
AXA
CRONOLOGICA
see
lX - Xl
TRANSILVANIA
lX-X--.***
sec.
noA
LE LOCALT
sec. Xl
sec. Xl
xlll
1111
"
111
117S
***-*"*"**
. XI}I
xll
1001
sec.
- AUTONOMI
1914 - 1225
1360 - 1306
-.''*..'*--*
1437
1*1
1241
sac. Xlll
- 1242
lara Birsei
"celor
1247
1277
1310? - 1352
324
*****
1330
1
1qA
716
temeierea fu'lilropoiiei
:r
iii
{a
Xtll'""-*'***tii********
sec. XII -
a doua jumatate
t:
sec. XIV
i.l
fdrii Romaneqti,
MOLDOVA
1387
1391- 1394
1401
17 11
sec" x xl
-
943
sec. Xl
xl
"Alexiada"*
1?30
sec. xlv
sec. XIV
sec. XIV
- 1388
1388 - 1417
1386
1417
.1878
359
$ec.
-'*,^
*,****''
f 6nducitor
mentionat: Balica
Bitrin
AXA
cR0N0L06tCA
sec. tx-xl
lx - x*'***--,.
sec.
TRANSILVANIA
'*."'-*.*-*'"
896
1001
$c.
sec.
Xl
xl
sec. Xll
1?11 1360 1
437 --..*,*..
1511
1241
- 1242
..-.-,"*.,."
-*-..*.*
16S9
t1t
prima jumdtale
c. XIV
1324
!,1t..
-**-.*.**_-Y**-**.*
t:59
tt to
Hj
---::*X|ll---*****,ll-*****
Menlicnate autono.nii locale in cronici strdine
jumatate
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL TIJIOLDOVA
sec. Xf V
:a
MOLDOVA-AUTONOMH-E LOCALE
sec. Xli -
a dosa
- 1352
f 330
se
1247
1310?
- AUTONOMI IL LOCALE
1"?::
sec.X|V@-Desc*lecatul.|uiDragogdinfu1ararnure9.
1
;a
359
1387
1391- 13S4
1401
1711
sec" X - Xl
943
Ateslat un
jupin Gheorghe
"jupanat", condus de
Atesiatd o unilate teriiorial-administrativ6*Thema
sec. Xl
sec.
xl
j'g.:,i;l*
1230
SC.
sec.
XIV
"fara
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL DOSROGEA
XIV,."--**-*,----.i..,.-i*,*-"***,
sec. XIV
1386
- 1388
1388 - 1417
141f - 1878
paristrisn"
firii
Rominegti
re|'\A
fos
rt'#
ldirrenre\ Firlrfin
.a)
E
.s
=S*
R
.Yrr "'i
i E
q:.
''1 "',, .
itl,'; i]
6%\sZ-S
xr$
'#'\4- o_N
-i%\
-'Q7"
',p
'd-
Mircea,
"Noi'
Iui, facem
voiev.odur
cunoscut 1...1
ldrii RovnilneSti,.d"uce
;d
noi, cAnd.;i
;;";;;,
d"e Fd,gd,ra5
5i
ban ar severinu_
f:,';r:1;;!:J,,ii;;i:i#^!J,nuti
si
dd^si;;;
aseyAe^ea, noi
#ftr;:?lliif^;
"["'] Noi' stefan voievod', d'in vnila lui Duvnnezeu.d.ovnn al 7d,rii Moldovei
Auzind si idzAnd
o'.rtii'A, ?tru luat sabia'in v^A^d
[...]
^ot
5i, cu ijutorul Dovnni{ui
iis^o-xru, cresti^dtdtrii,
7:in^';::!',ri:1ff:ii,:::il;lilt^::^4ili'tr*,i,a
i p i ^i;:; ;;';; i, ; ; fl ; ::;t' r; {,' ; :t ;;f
2,: :." :t,,
F,l;::t
:,
,*lfi{,^:f
lr:,pr,?^l,,if I'^?'f,lf
supund, tara noastrd, carL
pdnd aciAyt.,,
:f i
;*
XJ
:;;
:!#xi?I
;-i:;:i}U?ri*^t#t:i,n"f
, poorlo
,rrgti^-iiai,, g, p, care Duvn^ezeu
a feiit_o
(scrisoarea tui
$tefan cer Mare cdtre principii cregtinl, 2b
ianuarie 1425)
,,["'] toatd
ror iaste
cu d"Ansii 5i od"ihnd.
noi^,;
:;T: *,h;y#;;i^yirflXit;{"i:Ii^:;,^ir
^iii^u,i^i!;'{fi
race inaintea
br saioi si itiiit'si'^ri"";^;:;^iii ra nu te
i,ii,
ratuusi?.?:i!,'
(Despre rela'tiile cu
^.rii
5i sd te
sd.u Theodosie)
lrvtro**cl,re
Relatiile internationale, marcate de cregterea
gi descreqterea puterii unor state, nu au o
evolulie constant5, astfel, irrtre secolele )ClVXVIII, mari puteri europene dispar ca state
@egatul Ungariei, Regatu_l poioniei), altele se
afirmi (Imperiul Habsburgic, fmperiul Rus),
iar a1tele (Jdrile Romdne) cauti solutii pentru
a se mentine necucerite. Acliunile romAneqti
trebuie, aqadar, apreciate in rela{ie cu contextul
extern, statele medievale romAnegti urmirind,
in planui relatiilor internationale, mentinerea
fiinlei statale gi pdstrarea independenlei.
In politica extern5, statele Europei medievale
qi monarhii vremii alterneazd actiunile diplomatice cu actiuni conflictuale, dominante fiind
insd, pentru aceastd \rreme, conflictele.
Epoca medieval5 se caracterizeazl. prin
relatii suzerano-vasalice, intre structuri politice
gi sociale (intre feudali, intre feudali qi
fdrani)
qi intre state. Relatiiie suzerano-vasalice presupun obligalii pentru ambele pirli implicate,
,,auxilium et constlium", sprijin gi ajutor reciproc qi respectarea, in relatiile internationale,
a principiului'. ,prietenii mei sunt 6i ai tdi,
dugmanii mei sunt gi ai tdi". in acest contexr,
o practicl europeanS. specific medievali este
acceptarea recunoagterii din partea unui
stat (devenit vasal) a protectiei unui alt stat
puternic - stat suzeran.
al XVIII-lea
Care sunt rela{iile dintre statele europene gi cum ac[ioneazd statele romd.neqti?
{' r<rteyttLE
romdnegti?
A.
co*rEXT EUR'.EAN
ameninla Europa in
istorie cu numel e d.e
i?:;":"i::L'ffe
-"3r!fi
,,cruciad,ete td,rzii,,,
o"?f'fiil:ffi:,Htri:*i:t!^^**;"'""^.
de
pstrund"'uu, in spa{iur
locul secolului al XIV-iea' "","i:":I,'"rix1:
u-""i -uti pr'- creqtine aleg,
teri
acJtagi timp cu iupta antioto(necregtine)'
Imperiul
"pdgane"
oto-u.r. iruni, soruliaindipromaticd,
a incheierii unor
expansiune tratate de pace
i"*ff;:Til1rii,;t*lle
.., r-p""iul
otoman, numite
i.il"iTiffi
cu
ultimul mare val de migratori,
i., .u"otri Jri ."r"ritou.u tu
al XIII-Iea' unui to" p"'itJr'
elt se aflau in
oro-""1- slrrrrl putea fi de stat
calea expansiunii turcilor
"i,-rt
otomani, scopului .ui"
tributar,
autora portii o sumS de bani
acestora fiind inaintarea
de-a lungul Dundrii
in
ull oarr"erii pdcii, sau/ qi de stat vasar,schimpentru cucerirea vienei'
consideratS ,,inima
care
^--ilr,.,upiu
Europei". Politica du
suzeranitatea otomand.
""1.,nogt"u
teritoriaii a
Imperiului otoman a "*pu.rriJ.r-J
in Europa Centraid 9i de Sud_Est
fost favorizatd de:
.-" inr;utdfit r*oir-r-gat'ia
- declinul Imperiuiui
de ra Mohacs, din
Bizantin 1"uo" de cuce1{r,a,a schimbar?r"au-"ntal
rit' exceptie constantinopolul pand
situatia politicd.
in 1a53); illl.":-*: rr u"-"."i
-mobilitateagifiexibilitafeaarmateiotomu""
Ioan zaporya,se inchind
n""tfi
(echipament ugor de luptd)'
tp'u d"ot"bit"-a" ."u;"rtdszg)ur ".r" i"rtalat ra Buda de insugi
soriman Mug.rin".,t. in 1541,
cea a cavalerilor apuseni (armurd
ungaria
greoaie)'
;;;;"
paqaldc,
Statele europene, atAt catoli
iar Transilvania, principat auce, c6.t qi orto_ ;;;_
-"-e"1""ir,
supus portii.
doxe' se ariazdin numele
apirdrii cregtinititii
qi a menlinerii statale gi
organizeu'd ample i.,.li.t."u "rra -l* putere cregtini a vremii,
campanii militare antiotomane'
zd in;;;;ri secorurui ar xw-rea
cunoscute periJadd de decrin
o
ai"
invaziilor tdtdregti.
"""ru
ffi. srruoTrA rNTERNAlroNar,a a TAnrlon
Rolr.q.,r-n iN spcor,olE
xrv_x\,7
.r;rfrTi;ilTlrffilrt*-
T;:'
!aT:
t",l"ff;:T iffTtffffi,tffi:;:iXXllJi:":1,ff:,:
;;*r;l'*
fu;i
e si
$;i" individualitdtii
##jfiT",*:l#"i::"n.
-l1:|;1 statelor
marea
romanegti, *;;"tele gi imperi'e
men{inerea sau
vecine au reprezenindependentei,
romeni o *r"u dilemi dipromaricr,
apirarea turito.irtllilucerirea
:?:j^""*"
'-ff4ll.":HJ;;",:1,,ii;J"',:h"1:T#"x,Jffi
capitulafii,
astfel incAt lirile
"o_arr" sd nu
u*p"*i""ii
De la primii domni,,,.ingu"i
stipanitori,,,
creeazS' o tradilie politicd'
I ts+
-T--
s,e
"u
servi
an exi
uni,
ili:H j*F'Tl,,l"'il?1x1.":T#l,i;:
tr{:iffi:"1'r""fffiJl;:i:"
tu""
romane nu
se ;J"#:T:t :ru:m;ffi;.#l*x;
drept fie
"t;;r vorba de vecinii cregtini, fie de turcii
normal.
acesta independen{a.
de
al X[I_lea
gi interesele
priveqte aprovizionarea.
Pentru spatiul romAnesc, bdtiliiie desfdgura
intre secolele XfV-XVI au adus, in funclie de r,
zwltat, fie pdstrarea independenlei, fie doz
ce
asigurarea
aceastd solutie a
fi
a),,Conflictul asimetric,'
Folosirea de citre statele romAneqti a
solu{iei militare, fie din proprie inifiativd, fie
for{ate de imprejurdri, demonstreazd forta gi b) Cruciade
creqtine
inteligenla militari a domnitorilor romAni,
Cruciadele - desfdqurate in afara terito
in conditiile,,conflictului asimetric',. Cawzele riului tdrii cu
scopul de a_i alunga pe turci dir
acestui
tip
C.
. Bitilia
de la Rovine (f 394?)
{Jrmare a politicii externe active a lui Mircea
cel BdtrAn, caracterizatd prin actiuni diplomatice, cAt qi prin acliuni conflictuale, Imperiul
Otoman organrzeazi o campanie militari de
pedepsire la nordul Dundrii.
Bitilia principali s-a dat la Rovine. Nu se
cunoaqte data exactd a bdt51iei, sursele istorice
menlionAnd atAt 10 octombrie 1394, cAt qi t7
mai 1395. Nici locul nu este cunoscut, izvoarele
vorbind despre o rovind (un loc ml5gtinos), toponim nelocalizat (probabil rAul Argeg sau rAui
Jiu). Istoricii considerd ci au existat de fapt doui
betahi. Prima bet5lie a fost cAgtigatS la Rovine, la
10 octombrie 1394, de cdtre oastea romAneascS. O
a doua bdtdlie, in mai 1395, va aduce infrAngerea
oqtilor aliate romAne qi maghiare de citre suitanul Baiazid, in ciuda aiiantei incheiate de Mircea cel BatrAn cu regele maghiar Sigismund de
Luxemburg, la Bragov, in martie13g5. Victoria
a fost cAqtigatd cu grele pierderi pentru turci.
Dupd bdtdlia de la Rovine, sultanul Baiazid
inaugureazi politica de atragere a Tdrii RomAnegti
. Cruciada
de la Nicopole (1396)
Dupd bdtdlia de la CAmpia Mierlei, din
1389, otomanii au cucerit cea mai mare parte
b5t51ie
ffi:*Jti,1T;J;:T':,*'j:u,l::j
";";:;i?ffit"$.
Din cauza acestui fapt, victoria
va fi in cele din
$:3::ffiffiXffiicxpedilii
urml
de partea otomanilor.
't#::Xtj;,tirTt*J;u.,"t"nurul"rinoporului
Participarea la *uciada de ra
Nicopore
domnului Tdrii Romnegti, Mircea
cel Bdtran, de citre otomani,
in 1458,
este o dovadd a politicii antiotomane
promo- ar ll-rea au.iurrq;ur? o .ro,resujtanur Mehmed
vate de acesta' in conditiile apartenenlei
asupra
la Europei centrale, cu un prim ofensivd
creqtinismul ortodox 9i a participirii
obiectiv: cucerialdturi rea Belgradurui, .r.,u airrrr^" cele
de state cregtin catolice'
mai bine fortificate cetdti din Barcani, consider
. campania
atd. ,,cheia
o";;:K?"i::::;u
7456,
spiritulcructadeitdtziipSreasdasigureconditii
orga nizeaza
apSrarea
cetStii
Belgrad.
favorabile unei noi acliuni europene
Armata
comune inferioard numeric ."rui otomane, creqtind,
pentru alungarea turcilor din
era fdrd
Europa. i"-"*t
ex-p"erien6r 9i mai .lur e"nipatd.
context' Iancu de Hunedoara' voievod
cu
toate acesal rran- t"u, ptintr-un atac surprizi,
Iancu de Hunedosiivaniei gi guvernator al Regatului
Maghiar, uru'."rru.ute sd ii alunge pe otomani.
adopti o politicd ofensivd decianqand,
insuqi suiin iou-- tanul a fost rdnit de o
s-ageati. Dupd bdtalie, in
na anului 7443' o ampid operaliune
militard
interiorul Peninsuiei Balcanice, cunoscutd in cetate_a izbucnit o epidemie de ciumd, Iancu de
sub Hunedoara numdrandu-se printre victimere
numele de
ei.
"campania cea LungS'" va reugi sd
i.'
s-a considerat cd bdtilia a decis
elibereze Niq 9i sofia' in acest
coltext, popoarele soarta"po"i,
creqtindtd{ii europene, oprind inaintadin Balcani incep sS lupte de partea
iui Iancu de rea otomand, cu atat
mai murt cu cat, in urma
Hunedoara' Reugegte sd ameninte
chiar centi:ul .., dou, trei ani,
constantinopoiul a fost cucerit,
Imperiului otoman' insd venirea iernii
ii opregte a"u"nir.a capitala Imperiului
inaintarea spre Adrianopol qi Constantinopoi.
otoman.
f1;iXijl*i"T;""t
. Atacul de noapte de la
rargovist e (1462)
_d
in
con-
se
. BS.tilia
de la Rizboieni (I476)
In iunie 1,476, insuqi sultanul Mehmet al
100.000), a inaintat pe valea Siretului, spre Suceava. Bdtdlia decisivd dintre oastea otomand
qi cea a Moldovei a avut loc lAngi Rdzboieni
(Valea Aibe), in 7476. Domnitorul $tefan cel
Campania otomand din I476 s-a incheiat cu egec pentru sultan, $tefan cei Mare
rS.mAnAnd domn, iar Moldova nepierzAnd
niciun teritoriu.
intoarcere este
Mare la Codrul
matei poloneze
tatea terenului
mai tArziu.
(13e5)
I reo
T_
#i:'jil:,:_iil
. Tratatul
de la H6,rl5.u (1499)
in 1497, polonezii se retrag din Moldova
dup5. infrAngerea iui loan Albert, regele Poloniei, la Codrii Cosminului.
in 1499 se incheie intre $tefan cel N{are gi
Ioan Albert, Tratatul de la HArliu, prin care cei
doi iqi fdgdduiau ajutor reciproc incaz de r5.zboi,
,,liniqte qi pace veqnic6" intre cele doua {[ri.
Problema Poculiei (parte a Moldovei controlatd
de Polonia) insi nu a fost rezolvatl. din cauza
refuzului regelui polon de a recunoaqte drep-
. Tratatul de la Colorneea
(1485)
Pierderea Chiliei qi Cetdlii Albe, in 1484, in
favoarea Imperiului Otoman insemna o mare
dintre statele
A.
"riropnr"
co*rExr EUR'.EAN
&.
l#lT,iii; iiililllil
ce
{J. A"1r,rNr
(1593- 1601)
DrpLoMATrcE iN sEcoLELE
. Aderarea
lirii Rom6negti la Liga
SfAnti
in 1594, izbucneqte ]a Bucureqti rdscoala
antiotomand, ini{iatd de Mihai Viteazul prin:
iciderea creditorilor levantini; atacarea garrizoanei otomane. Acliunea face parte din po.rtica de cruciadi tdrzie, dusd de Liga SfAnta
aliantd antiotomand constituiti la initiativa
Papei Clement al VIII-lea, din care initial
-aceau parte Statul Papal, Spania, Austria,
ierrara, Mantua gi Toscana). Ulterior aderd
.i Transilvania, considerati factor decisiv in
r.tragerea in alianta a celorlalte doui state
-'rmAneqti, Moldova 9i Tara RomAneascd.
:,ron Vod5, domnul Moidovei aderd la Ligi,
l'erind astfel un motiv in plus domnului fdrii
?.omAnegti, Mihai Viteazul sE decidd, cu acor:ul boierilor, intrarea in alianta antiotoman5.
La 20 mai 1595, o delegatie de 12 boieri din
lara RomAneasci incheie la Alba lulia, in nu-:ele lui Mihai, un tratat cu Sigismund Bathory,
- r'incipele Transilvaniei. Boierii au acceptat
: Sigismund Bathory s5. fie suzeranul Tdrii
..,rmAnegti ln schimbul ajutorului antiotoman qi
,- subordondrii Bisericii Ortodoxe din Transil.nia fati de Mitropotia fdrii RomAnegti.
Deqi deveneavasal allui Sigismund Bathory,
Iihai Viteazul a acceptat acest tratat, deoarece
'.-ea nevoie
de ajutor in lupta antiotomani,
xlT-x\nl
. Tratatul de la TArgoviqte
(1b9S)
1600)
in contextui ostilitdtii nobilimii din Transilvania fa!5 de politica lui Mihai Ytteazul, acesta
infrint
$ehmbdr
Mte"u.,
Gurusldu
1599
octombrie
1600
septembrie
I
1601
august
ll{.
A, co*tExr EUR'PEAN
O caracteristici a relaliiior internalionale
pentru perioada secolelor XVII-XVIII este
declinul politic ai economic al Imperiului Otoman, care marcheaz| debutul ,,crizer orientale". Acest stat otoman, fosti mare putere, se
afld intr-o retragere teritorialS- evidentd, lupt5'
pentru a se menline gi devine tot mai,,bolnav",
astfel cd in secolul aI XIX-lea va fi numit,,omul
bolnav al Europei".
B.
Organice).
in acest context, domnitorii romAni trebuie
si faci un adevlrat ,,slalom" diplomatic printre cele trei mari puteri ale vremii, astfel c6
orice iniliativ5. diplomaticS. romAneascd poate
fi consideratd un succes.
sEcoLULUTALXVItr-LEA
S*ro,ooD{TERNATroNar,aalanuon RorvrArvn iN sncor.ul)ilm-iNcEPuTtrl
cregtine turceascd.
vecine le puteau avea asupra
{irilor romAne.
Mijloacele diplomatice, mai putin
u doua jumitate a ,u"ot.,trl ut XWI-lea,
sprijinitr
..
Ir
cu arme, au fost majoritare in
diplomatia romAnilor este extrem
aceasta
etapi
au
,a.ra datoritd incapacititii
pe rAnd, cautd alianla poloniei,
de a prrtu i;;
".tirra;
cu
o
fortj
Austriei, Rusiei, superioard,
"'"
aqa cum era Imperiul bto;a;.
incercAndsdcontin ue vechiuljoc
alplurivasalitdlii,
dar Poionia le refuzi alianla,
aurt;i"; oferi prea Principalele personalititi
putin, doar rugii acceptd sr
ale vremii:
incheie un tratat fa- '
$erban Cantacuzino, domn al
vorabilcu Moldova, in 1.711. Tot
mai tipsiti de mij_ RomAnesti
Jirii
(1678-1688)
tou::, diplomatice 9i militare rr".".u"!'..rs!inerii
' Constantin BrAncoveanu, domn al
vechilor obiective, statutul internalional
ldrii
ai tdrijor RomAnegti (1688-1714)
romAne va fi diminuat.
'Dimitrie Cantemir, domn alMoldovei (1710L t LLt
C.
XWI _ iwcnpurur,
sEcoLULUr
al XVIIf-ma
--t--*
I
pe
asediul Vienei, dar' pe ascuns' i-a incurajat
s[-qi pd"streze
$erban Cantacuzino a cerut ca\ata
hotarele printr-un act scris, care nu a mai putut
fi intocmit din cauza morlii domnului' in 1688'
bwoLuzw
economice fali de o
in EvuI Mediu, cele trei state medievale varianta dependentei
politicS- directd a ldrilor romAne'
dependen{d
avAnd nevoie de Proviziiie lor'
Toate schimbdrile, relaliile internalionale
tot mai complexe determini o situalie de instabilitate, in cadrul cdreia, totuqi, !5"rile romAne
reu$esc si reziste ca state pe harta Europei'
Pentru perioada secolelor al X\{I-lea qi inceputul secolului al XVIII-lea' Europa rSsiriteani
lste regiunea unde se confrunti interesele a
trei mari puteri.: Imperiul Habsburgic, Rus
qi Otoman, ultimul imperiu provocAnd ,,cYrza
orientali", care va afecta qi tdrile romAne' Modificarea raportului d.e forle pe plan extern' in
defavoarea otomanilor, are drept urmare ocu(Transilvania, Banatul' OIteDacd in secolele XIV-XV, in relaliile parea de teritorii
de citre Imperiul Habsburgic qi
internalionale, ldrile RomAne au alternat ,ria, Blr.o.rina)
domniilor fanariote in Moldova qi
solutia dipiomaticd cu solulia militari, in- introd.ucerea
cepAnd cu sfArqitul secolului a1 XVI-Iea' fara RomAneascd'
Politica lui BrAncoveanu qi aCanlacuzinilor in
vor utiliza mai mult solulia diplomaticd'
cea a lui Cantemir in Moldoin aceeaqi vreme, in spaliul romAnesc, Im- Jara RomAneasc5,
pdmAnteni) au aritat limpede
periul Otoman impune o serie de obligalii va (ultimii domni
nu pot conta pe domnii romAni qi
ci
otomanilor
accentua'
vor
se
timpul'
cu
economice, care,
qi
obligat si gdseascl o metodi mai directS'
Secolul aI XVI-lea, perioadi de apogeu a Im- i-au
romdne: instauraa
periului Otoman, aduce modificdri impor- eficienti d.e d'ominare ldrilor
secolului aI XWII-lea' a regimutante in ceea ce priveqte raporturile !6ri1or rea, la inceputul
romAne cu Imperiul Otoman' Acesta preferd Iui fanariot'
a$E
'*E
f!
?w
L
*-
P6
sw
s
.:.
;;:4;$;;Aiit:i:it ;ir;:lr:A
'd': 'tr =
E E>
6x=:
9iE
X.hi;=:- E
3 Ei's
o r'5
U
r*
f f ;E
.=es5fi
f $3 $ F;
OJq<r:.oi:-
,#:-wJ..*
F$
o{
h.
',
- ,
.'
t*{
ry
H
X
-9
o
e)
uo
*f',,..,1i
ti:.:iiii
-{
(6
$g
fa
l.
': : ,.;
t::l
i-{
a{
c::
=x
Ar)
F{
o
i{
r6$
Fh
$
P
E'
'.
3i
;6
E;
s: E: Es
E?f{:
F
F eE
EBiFEEEE
is d,E Fii
S ffitr-ffi
.:
l+r
*i
Erruh,+*re
:=i Subiectul
al ll-lea
30
puncl
turc,or
tr:';:::::,{:,,;:::;;,#,'::yl:,,:;,;f#ii:!Tflij,:;zx::;:,*::::.y!,," si;r
tn"u,
cere e poarta tuturor
crestin,or [...J dacd
mare prineidie' De aceea'
noi n' )ugd* t" ";";;;;7"'n ir*jr;i:';;:;r:;:rr#sr::;:::Tri
"^"ilttt-i"o roastra sa i" trim_itepi tn ajutorur ,orr,
i:'i?::!i:;iiff:,::;';;,.'#"TW*:xXyfi:{#f:#",;,#:nindcd,l*ri,"^,tt
!;J::,:;:;0":,:{,ilJ1u?:*,;Xi-#'lii*:!l1';,y;::;:;",#::fT,Fiu.mtup,apen
(scrisoarea ad,risatd
pr;";;;;;,
";:';::::,'W:;T:;;,T;::Hf"f:,::":::;,:;,#tahie,
ffi;;"
i i/ilril;ff:,+ii;xmtl:*:n##t',$tentu,,uat
in."rj;
!;T:""ta!i
$m:HA::i:?13""[1H;f#1iffi:Ti:::l1H:T
I
I
BAREM DE EVALUARE
$r NOTARE
30
li"m:::tlffil*n:h"*i
puncte
g
teran
r" {?"?J.?r-rfJJ.
cer
prezentarea coerentd
a acliunii diplomatice, prin
eviden{ierea relaliei istorice
-'' I1i""":ffffi"r:*"
r punct pentru pertinenla
argumenti'l.3firmatiei conform
cdreia dipiomafia promovati
rerali'or
raurarur urternalronale i"
Ia sfArgitul
,ri"s,ilir'"",
modernitdtii.
li$1",1il""ffi"*:rfi:-po""itJa
ceputurile
iililn'#Tr#n::"T::ilHi:'#;ff
#;;;il""r"
de
i*"ffi,'ryd:^]!#*ffi ::,x:Be,c),res
pectiv a conectorilor
care exprimi concruzia (agadar,
ca urmare etc.).
I tzo
-T--
,l*
.5
Rdspunsuri
1. Secolul al XV-lea.
2' ,,"'uoieuod al Moldouei, (...) tn caz cd' majestatea uoastrd regald, uo ftrerge contra
turcilor prin
Tara Romd'neascd" noi, $tefan Voieuod,, t)om rnerge, tn acelagi timp, tn persoand,
gi cu toatd
puterea tmpreund, cu majestatea regeascd.,,
qi
,,in caz cd' maiestatea regald ar trimite contra aceloragi turci pe un cdpitan al sdu prin aceeagi
Valahie, noi, $tefan Voieuod, uonl merge, d.e asemenea, tn peisoand. gi cu toata puterea
cu zisul
coDLton.
crestlnatatll'
4. Moldova.
cd.
tor
stat suzeran.
Constantin BrAncoveanu, domn al Jarii RomAnegti la sfArgitul secolului al XVII-lea gi
inceputul secolului at XVIII-tea, a desfS.gurat o vast5. activitate diplomatici, prin
stabilirea unor
contacte qi angajamente concrete cu Polonia impotriva turcilor. Cu Motdova,
relaliile au fost
incordate din cauza adversit5lilor cu familia Cantemiregtilor. BrAncoveanu
a trebuit sd acorde
o mare atenlie rela{iilor cu Poarta. in anul 1699, otomanii il recunosc
ca domn o"
vreme' incepea si se ridice Rusia lui Petru cel Mare, domnul muntean
trimitand la"i"ta-trr"J"u"
Curtea acestuia un emisar diplomatic pentru stabilirea unei alianle impotriva otomanilor.
Abia in 170g, intre
Tara RomAneascd qi Rusia se incheie o convenlie secretd pentru acliunea impotriva portii.
urmare a acliunilor diplomatice active in defavoarea Porlii, in 1714, Constantin BrAncoveanu
-Ca
a fost mazllrt, fiind executat in acelagi an.
AvAnd in vedere acliunile diplomatice ale domnitorilor romAni qi exemplul
acliunitor diplomatice
intreprinse de Constantin BrAncoveanu, putem afirma cd diplomalia promovatd
de statele romAne esre
0 componentd a relaliilor internalionale la sfArqitul Evului
Mediu gi la inceputurile modernitltii.
lara RomAneascd?
Rdspuns: Unificarea statului medieval lara RomAneascd a fost favorizatl. de
iuptele dintre doi pretendenti la tronul Ungariei, dupi ce, la inceputul secolului al XfV-lea, s-a stins dinastia regiior arpadieni.
171 |
t
Eva,l**re
Subiectul al III-lea
30 punct,
Elaborali' in aproximi:T
un eseu despre diplomalie
rnceputur'e modernitdfii, l_":i
r?qni,
si conflict in Evur Mediu gi lr
in spaliui
romanesc, avand in vedere:
a doud obiective ale politicii
"*i"r*a..si de domnitorii romani in secolel
-"ilr:l+ilarea
menfionarea a doui actiuni
militare desfdqurate de voievozii
romani in secolele XV-XVI:
unei acliuni diptomatic" a""rai.r.;H;;
un voievod roman in secolele
i+fi1""'"rea
XVI- formularea unui punct
de vedere referitor la imponanga
{driior romAne, pentru lumea
Mediu si r" i"""puturite *oaudttifii
qi susgrnerea acestuia printr_un
;ffi'ffirtlj#l
BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
fN.onnraTrA rsroRrc A _ 24de
puncte, distribuite
30 puncte
astfel:
r:::;Hff:::.T:ilff1*;*ea
* ,rot"(iot;;x*
-2
;"t":tL"-ffi:l;:Jj'ffi?:?.:r':riio'
ca'e
""''i-i
au.pu!.,
I rtz
T-
Rezolvare
rntroducere: Contextul istoric al Evului Mediu se,caracterizeazd, printre
*Ti?h.T,?.1i;i,TrisF.?ib?mffiJ.?onilig",i"
REUTf
f453
1522
*%*-
n::
1418
Domn in
"**"-.
1396
**
1443
firii
Romanesr
1444
1456
;:"",ffJ,:_,*:n
DE HUNEDOA;A
$"d".
cruciada anrioromnd
Apdrarea gelgradufui
VLAD TEPEF
Domn [n
1462, jutie
fara Romdneasc5
-r*fffiir;HF'
sec. XV
1457 _ 15A4
-'*
""*--,,'----.-*.;.,,: *-
rdrsoviste
uomn in
Domn
tn Moldor,.a
Moldor.a
w'ilrrd - slaBnirea
chrfia
stiBnirea
t+ef
toua**;***]-**
***&**
_*-tsdtAliade
l1ianuarie*_-,:r,.
,nri*:::*:"
1475,25
47 5' z|iunu"'i*
ianuarie
|
ft
1475
147S, iutie
't484
iui grefan
rui
$tefan
]a
ia gaia.
8ara. greren
- Maria corvin
$tefen-MatiaCorvin
eatu"n 1" *siu giefan
- Ma horned cuceritorul
vu{-;enlorut
*",,.^l 1*-'j.
scrisoafe
ci$e principii
<aceasti poan
, rarat aiti?roman
antjotom"n cu ltut*;
a cfe$fin;iligi}
Matei I3-i{otdova
corvin
J:::1J
---r-*-**
cre
,3:*
Damn in
noiembrie***__*,*T3**.*
lSgS
?595, Z0
rn mai
*-; _-**_-.. ..,-."..._,,,,_',;,
"o
Rarb";;;;;;haAib6)
]ara Romaneascd
Riscoala anrinf^---r
anttolomant
sigismund Bathory
sa{d
Bdlia se,a
de la Caluggreni
Cdlugdreni
'1595, 23
August
I:!j*
15Sg-******
1599, octombrie
',nti"
JS9g" 1 noiembne
.ro*
#
_ -.
^ru
t6oo, mai**S*ry'
1600, 1 august
ru
1593 _ 1601
1608, mai
1600, septernbrie
n:
1497
1499
1594,
Tl-.**
.?:TT"r
'ANCU
Voievod in Transilvania
sec. XV
j4ZS,
fara RomEneasci
. 1456
- 't444
1465
ffi ;'::;::::-"ijil:;
Sigisrnund de Luxemburg
- Mircea
Nicoooro ..,,^?1,::lu
Nicopole.
Cruoiada anliotom*nd
- srapanire oromand
1878
sec. XV
1441
,::::
otomand
sau
-..:i (Kossovopolje)
"-- Mhdc
Biur;- de
r^,_
_
Betdria
'"-"""vuf'queJ
ra Rovine.
M,r"",'I - ss'q.'u|'tuenm(Fulgerufi
Earazid I llderim (Fulgerut
''"'"-'"""'"''"'''''-Braqov.lratatr
Jrasov. Trerar rr;-^,x -,,..
1395, Z maftie
:i::-ri:$
*@
1389
1394
1417
;;
otomane {paear6c}
rjll'3,i::^T:- :::'n*
;;il":::ffi'"':T::1
ruecratlrlot
"::
::l*,:.probrema"
"criza orienrafa.
anexeazd
"o"ouurgtc
,-'
_ Transir;
f J:iT:
: tT:"!
rnl ' stSp6nire
habsburgic;i
nuRcEA
iFA cEL
/rcr BITRAN
n x+_ r _
:::ff
sec. XIV
1388
Mr
Bdtdtia de r.a
carrowftz.
,:: Trafat
r699
r,ansirvania
"'"**.-..*"*-* ASediUI
ll
: _ turcji in,;^-;
Vienei
",;J
1687
1386
. Bdtdl'a
de
%**
154'l
TNTERNAI0NALg
Banat r pagalac
1526
1683
TLE
de ia Mdnasrirea
Dealrr
Bdiatia de ia gef;mU*i
Bdidlia
$elimt
Intra in Transilvania
l:li::r,
"*-
lntervenlio in Moldova
Cele trei
iiri
rornane$ti unite
Bitdlia de la Mirdsldu
Bdtefa de la Gurusldu.
Mihai asasinat
1678, t6B8
1710
1711
1711
1711tt7 16
,L'rV,,,
:j:5i:
lnsrarrr:ro r^
tnstaurare
-de regim
fanarior
:in lvloldova
ceJ Mre
c*t
Mare
9i Jara Romdneasce
Tt.lA
.5.":3..
'.:
'=-F
n. 1
-.""..."1,r;",
---
" "rds."
.d
:g
=.=
$y
S'
sC>
^=
i hJ
uv
, ..\a.,,,..1.
b/
F="'"0".'b-,
is
"\ *"J" iN.
"on **
. ar ^iS
""; $-
->
lfl{f
tutu
E e_
I t+tl +c
-4),rr..
.
,,rrr-.
6''
"t-/ I
//),
t$,a
' -
-t
a5
cE b/
(a_,
-<A
v.
."(\
g
6
=
..\dtt\o" tP,
."..{\\!*
=
$tt\r"'
de Corpurib Legiuito.are'
?uterile garante 5i s-a
de
?oartd,
chevnat cu'cdldurd, de noi, s-a recu^oscut de inalta
in datinib Natiunilor'
?nscris
-pui^rre,ul
noastre
pdr'i^gilii-^tStri.a fost 2u l?fo,,.a fost cu noi' EI aintdrit silintele
viitor'
prin tnfet"priu^r)';;;;;;iii gi'io'io^a"s' Naliunea cdtre un falnic
tanuari, ogi alpusi,.io'ota a voastrd incredere ?n Alesul natiunii,
'"f;';'i;ii'i)'i"ii 24 voastre
?mtr-un singur ovvt'
-'ati intrunit speran(ele astdzi o singurd
RovnAnie'
alisut uoriru vd,'dd
o
?ntd'ri!
a
dard'
vd iubigi ?atria, veli 5ti,
Sd trd'i'ascd'
RovvrAnia!
Dat
tw
ta5i
lui cuza-uod,d,,Yillenii
de
:SG--rupl',1"i?.!:y:,^7::t':,::1:y::1::!:,
-{,1i2'1^1-Ji^:'
,, [...] in starea d.e v'ezbel, 9u legdt:^rig
se opresce vntsiunea noastrd?
,,^tL,,,.i,,[^it,i'lTaiZt^riiai;;";;;
:''
unai
de,SeCol,e,5i
Avn aiuns ta SCopul urvnd,ttt mu de AZt, CI, pot ztce,
'u^d,'o:,??iry
m-e
facevnimtrebare:
i^iAi, /e toate, d-tor, sd
;h?:i"d, ti'ii\r'ii3'oiui-y-ii ntrrbetutui?
n.otdep,endyft,c\tre rl:lla?
Fost-av"t
i;^:;t;7;;;;;Ttonri"
iiTtr'i,?;
t'
+
A,-,.L
,^^t
tAD
-:-:a
^t.^
"rZJ'lo^'^ti"iriii^iii
noi yasa\
v^)^l ai'
ru>L-(Arv\ vtvl
iirrrgscd? ,Fost-avn
Fost-avn nol p|'owncle turcgasca!
!:':i?^ii"!:\t::^^^:7',^f
,'
noi nu avu' zis-o nili d^!i'^ll:::i,,::
sultanul ,o ,urrro^i liiii^t; au zis iceasta;
?
'Fi'J{;:;^:tf ;if;;;;"t ;;';'i;:'t^;";;i;;t^;;;tru insd' era ceva: 'i1i :i:!i'?:'^:f'"::'
';;;;;:,";isit'iis#,;t ,;;;"!;:;i'7t)ai ,a^d rovnanii erau tari; niste tesdtut'i cat'i erau
x[\iii;i:iit!i::f :,;*?K;,:;r;!,;';::l:,:r:?t;:;tr::;',t::;;:;;?
tari
; SG;-F---
'j
#
rii
*
f,
{l
',q
q
dl
.ill
r$i
-11
;;i;"ii;;ii
(Reuolul,ia transporturilor,IonGhica,
lrvtro&t',+cl're
A.
E,tuoPA LUMTNTL.R
ci
monarhic nu mai este la dispozilia regelui'
unul care se cond'uce dup[ principii qi reguli
de guvernare. Monarhia despotici de tip
luriinat reprezintS. o caracteristicS' a epocii;
aceasta are drept scop asigurarea fericirii
si
prin ldrgirea accesului la vot, reforme menite
sus.tinl noile categorii socia]e in p]ini ascensipoliticS" qi
une, d.esce nlralizare administrativS"'
parte'
economici. Conservatorismul, pe de alti
si nu
sustine o evolulie lentd, progresiv5'' care
o
zdruncine ierarhiile 9i privilegrile sociale 9i
viat5. economici Pulin flexibili'
B, S"ottur,
RoMANESC
luminarea
iN EPocA LUMINTLoR
i., teritoriile
romAneqti
din
RomAnesc[ sub forma regimului fanariot
1699'
din
1711, respectiv 1716, iar Transilvania'
Habsburgic'
intr5- sub stS,pdnirea Imperiului
duce
la
in zorii
riale, qi spaliu1 romAnesc se regiseqte
modernitS.tii.
Ce presupune rnodernitatea?
structuri sociale
noi: burghezia qi
muncitorimea
desfintarea
privilegiilor
boieregti, emanciparea lSranilor 9i
ietirirea lor
ir
dezvoltare
de
tip
capitalist
participarea
tutwor
categoriiJor sociale
la viala politici
adoptarea
unor
constitutii
un nou trp de
societate,
fundamentat
pe drepturile
qi omului gi ale
cetS.teanului
Purtdtorii ideilor de modernizare sunt diferili incearcd sd impuni Marilor Puteri procesul de
gi se schimbi, in functie de realit5lile epocii: modernizare.
boierimea. elita inteiectuald. elita confesionald - In Tara RomAneasci 9i Moldova se ajunge
la constituirea unui grup activ de boieri nugreco-catolicd, statul.
Formele qi mijloacele prin care se rednzeaze mit ,,partida nalionald", care are o atitudine
modernizarea sunt qi ele diferite qi adaptate fermd in problema moderntzdrtt qi o exprimd
clar in fala Marilor Puteri (Ion CAmpineanu,
contextului istoric:
. Etapa cir,rtirii sprijinului extern. Act de un'ire Ei independen{d; documentele
Proiectele politice se manifestd sub forma revoluliei de Ia 1848)'
memoriilor care cauti solulii pentru modernizare - In Transilvania, Banat, Bucovina, Iupta de
emancipare a natiunii romAne imbraci forme
cu ajutorul Marilor Puteri.
- Conferinfele, congresele de pace care reunesc violente de protest (revolulia din 1848).
mari puteri europene sunt folosite de grupuri Etapa aclionali. Trecerea, in secolul al
d"e boieri moldoveni sau munteni ca ocazii pen- XIX-lea, de ia identitatea de neam la conqtiinla
tru a i-nainta memorii de modernizare politicd naliona16 contribuie la coagularea proiecteie
(memoriile boieregti ale secolului al XVIII-1ea). politice anterioare intr-o formd superioard qi
- in Transilvania, lupta romAnilor pentru drep- unitard: ,,proiectul politic romAnesc".
turi nalionale este initiatd de elita intelectualS. - In lara RomAneasci 9i Moldova ,,proiectul
politic romAnesc" viza: unirea, independenla,
a secolelor XVI{]-f,fX, $coala Ardeleand gi
;' - ulterior Partidul Nalional RomAn ($coala alipirea provinciilor pierdute in cursul isto- Ardeieand prin Supplex Libellus Valachorum, riei (obiective reahzate in 1859, 1877, 1918).
- InTlansilvania, Basarabia, Bucovina,,proiectul
l7gl, Memorand.um-vf,7892).
. Etapa contestatarS". Proiectele politice politic romAnesC' viza unirea cu patria-mamd,
se manifestS. prin acliunile unor grupuri care RomAnia, obiectiv reaJtzatin 1918'
I. PROIECTELE ?OLITICE
iN secoLUL AL xvnr-LEA rt pRtMA JUMATATE A sEcoLULUt AL xtx-LEA
Cine gi-a asumat rolul tn procesul de modernizare gi care au fost formele de manifestare?
in
de
.d
JT. KEFORMISMUL
Context istoric
in secoiul aI XVIII-lea, spaliul romAnesc
se afl5 sub regimul dominaliilor strdine,
care aduce cu sine, pe lAngi schimbarea de
statut politico-juridic, 9i elemente de modernitate, specific europene, promovate de domnitori sau curtile imperiale. In Moldova gi
fara RomAneascd se accentueazS. dominatia
otomand prin impunerea in 1711, respectiv in
I716 a regimului fanariot, prin care Poarta a
urmdrit consolidarea controlului otoman, in
contextu] instaurdrii regimului habsburgic
in Transilvania, din 1699 qi a manifestdrii
Imperiuiui Rus ca mare putere in Europa de
sud-est.
tirilor
este qtirbitS,
direct de citre sul-
DOMNESC
fanariot.
lara
inliinlate
qi este
nile de judecatS.
infiinteazi
o qcoald de
orfelinat. De asemenea, se ingrijegte
preo{i gi un
de starea edilitari a Bucuregtiului, organtzeazl.
sistemul poqtelor qi manufacturilor de hArtie.
Dupi modelul codurilor civile austriece qi
franceze aie lui Napoleon Bonaparte, domnitorii fanarioli au emis coduri de iegi: 1780 Prauilniceasca condicd a iui Alexandru Ipsilanti
in Tara RomAneasc6,7877 - Codul Callimachi
al lui Scarlat Callimachi in Moldova qi 1818 Legiuirea Caragea a lui Ion Gh. Car"ac'ea in
Tara RomAneascS..
Consecinte
Proiectele politice referitoare la modernizare
au fost elaborate gi de cdtre autoritatea statalS
in spiritul epocii luminilor. Chiar dacd spatiul
romAnesc s-a aflat sub dominalia regimurilor
str5.ine, politica absoiutismului luminat promovatd de fanarioti sau habsburgi atinge domenii
de dezvoltare.
qi bisericii. Astfel, in 1783 a fost elaborat un decret cu privire la emanciparea iniliativa proiectelor politice, atingAnd un punct
iobagilor (tdranii dependenli) qi 1a modi- culminant in 1848.
ficarea relaliitor dintre nobili qi tirani. in
in Transilvania, urmare a politicilor iosedomeniul invdtimAntului 9i al educatiei a fine, se creeazS. o elitd intelectualS. romAnescd,
fost elaborat planul intitulat Ratio Educa- care igi va concretiza idealuriie intr-o serie de
tionis cu scopul de a creqte numirul qcolilor
ffi.
documente.
Poor"crELE POLITICE
BOIERE$TI;
Context istoric
Ac{iuni
O caracteristicS. a perioadei qi a spaliului ' In1772, o delegatie comunS. de boieri din MolromAnesc o reprezinti statutul international, dova qi Tara RomAneascl adreseazd un memoal suzeranitdtii otomane, accentuat sub forma riu Marilor Puteri, prezente la tratativele de
Tegimului fanariot (1771, 1776-1821), cdruia i pace de Ia Focgani (in urma unui rS.zboi rusose'adaugd intervenlia directd a Imperiuiui Rus, turc), prin care solicitd revenirea la domniile
sub forma protectoratului (neoficiai din I774).Pe
acest fond, boierii romAni solicitS. sprijinul Marilor
C. PuorucrE,-E
Context istoric
Prima jumltate a secolului al XX-tea aduce
continuarea la o alti dimensiune, sporitd a proiec_
Ac-giuni
' Il1 1802, boierii rrroldovenl, intr-un memoriu
adresatimpdratuluiNapoleon al Frantei, solicitd autonomia tdrii qi revenirea la domniile pim6ntene.
' Intre 1817-1818, boierul Iordache RosettiRosnovanu elaboreazl, o serie de proiecte prin
care propune instaurarea unui regim politic in
care Adunarea Obqteascd (institutie 1e gislativd)
gi Divanul (institutie executivd) sd detini ro-
sd
organtzat1
separat, pe baze noi, intr-o ierarhie riguros
stabilit5; instituirea corpului de avocati,
judecdtori 9i procurori;
- noud organizare fiscal5;
- regiementdri economice qi sociale.
Cu toate aceste elemente de modernitate,
Regulamentele Organice nu au rezolvat deplin
problemele societSlii romAneqti, prin faptul cd se
menlin privilegiile boiereqti, nu prevdd drepturi
qi libertili cetifeneqti, aceste acte fiind o marc5 a
protectoratului rus gi a suzeranitdlii otomane.
' In anii '30, de la atitudinea de solicitare prin
memorii adresate Marilor Puteri, romAnii se
mafi;rtzeazd poJitic Ai contestd in mod deschis
regimul regulamentar. Astfel, boierii din Tara
RomAneascd se organrzeazl intr-o migcare
contestatarS., cunoscutd sub numele de ,,partida nafionali", condusd de Ion CAmpineanu. Ei
elaboreazd, in 1838, o serie de proiecte de reformd
qi constitu\ie: Act de unire gi independeruld. qi
Osdbitul act de numire a suueranului romd.nilor,
117
monarhie ereditarh.
' in 1843 a luat fiinti, dupi model francez,
societatea secreti ,,Frdpid', alcatuitd din tineri
intelectuali, fli de boieri, cu studii ia universititi
din Europa, cunosculi sub numele de bonjourigti.
Printre ei se remarcS: Nicolae Bilcescu, A1.I. Cuza,
Ion Ghica, Mihail Kogdlniceanu, Al'ram Iancu,
Andrei $aguna. Membrii societS.lii igi propun, ln
spiritul romantic dominant european al idealului
unit5lii nationale gi in absenla partidelor politice,
organizarea unor revolu,tii pentru inldturarea
regimului politic qi unirea romAnilor.
In Transilvania, ca urmare a lipsei nobilimii romAnegti, a elitei, care si preia iniliativa
elaboririi unor proiecte politice, aceastS. etapl
va fi asumati de primii intelectuali romAni - clerul greco-catolic. Din 1699, Transilvania se afl5
sub dominalie habsburgicE, iar Curtea imperiald
de la Viena emite, in 1701, Diploma leopoldind,
Acfiuni rornAnegti
Programe
.rrevolulionare
Obiective
nalionale.
Modernizarea
statului.
Statutul
politico-juridic
Drepturi
libertiLli
Obiective
sociale
qi
cetS!eneqti
Petitiuneaproclama{iune;
27 maftie 7848,
Iagi, Moldova
Petilia Nat,ionald,
3 mai 1848, Blai,
Transilvania
Vasile Alecsandri
Atitudine
Desfiinlarea cen-
moderatd: ,,SfAnta
pedepselor corporale
s[tenl'
Libertatea tiparului
Desfiin!area
p6.zire a
Simion
Birnutiu
Regulamentului
Organic"
Independen!a
naliunii romAne,
egalitatea in drepturi cu naliunile
conlocuitoare:
,,Noi vrem s[ ne
unim cu !ara" -
respinge anexarea
la Ungaria
gi a
exprimirii oficiale
libertifii
personale,
libertatea industriei 9i
a comertului
iobigiei
firi
nicio
despigubire
Prin{.ipiile noastre
pentru reformarea
patriei, 12 mai
Costache Negri
Unirea Moldovei gi
Vasile Alecsandri
Tirii
RomAneqti
,,intr-un singur
stat neat6.rnat"
1848, Bragov,
Transilvania
Peti{ia !d.rii,
20 mai 1848,
Cerniufi, Bucovina
Eudoxiu
Hurmuzachi
Proclamalia de la
Izlaz, 9 iunie 1848,
Tara RomAneascd
Ion Heliade
Ridulescu
Autonomia
Improprietirirea
Intemeierea
instituliiior
!irii
autonomiei
nicio
despigubire
pe prirrcipiile de
Dieti cu reprezen-
Desfiinfarea
clicii
religioasi, Iibertatea
folosirii limbii romAne
oficial
Descentralizare
administrativS., domn
responsabil, ales
pe 5 ani, emiterea
unei noi constitufii,
contribulie fisca16
generalS., libertatea
Respectarea
firi
Desfiin!area
clicaqilor qi
improprietdrirea
prin despigubire
invilimAntului
Eftimie Murgu
Petilia neamului
romdnesc din Ungaria gi Banat, 15
iunie 1848, Lugoj,
Banat
Mihail
Dorinlele partidei
na{ionale din MoI- KogS.Iniceanu
douo, august, 1848,
Cerniufi, Bucovina
Respectarea
Recunoagterea
autonomiei
oficiali
}imbii
romAne gi autonomia
bisericii ortodoxe
,,IJnirea Moldovei
cu Muntenia este
cheia de bolti
fird de care s-ar
Desfiinlarea privi-
Desfiin{area
1egiilor, egalitaiea
clicagiior gi
improprietdrirea
prin despigubire
Consecinfe
Proiectul politic paqoptist a avut un puternrc
impact asupra populatiei romAneqti gi a contribuit la strAngerea legS.turilor dintre romAni,
PoLITTcE RoMANE$TI'
SECOLUL AL XVIII.LEA - PRIMA JU]\N TATE A SECOLULUI AI XD(-LEA
romanesc.
Proiectele politice din prima jumdtate a secolul a1 XIX-tea nu qi-au atins marile obiective
propuse, ins5. au urmat un proces de evolutie in
deceniile urmetoare, trecAnd ia o noud etap5,
aclionald, astfel incAt revolulia de la 1848 a
demonstrat ci pentru modernizatea societilii
romAnesti este nevoie de unitate statalS"
conqtiinla nalional5.. Aceste deziderate sunt gAndite gi prezentate prin proiectele poli-tice asumate
de boieri, ulterior de intelectuali, urmAnd ca in a
doua jumitate a secolului al XIX-lea sd fie puse
in practicd. Astfel sunt clarificate principalele
obiective ale romAnilor - unire 9i independen![.
In acest context, elita wemii dobAndeqte abilitate diplomatici in relaliile internalionale,
+,
fl
F
gn
Bi
A,
F
"E
t
I
CoNIEXT ISToRtc
Unirea Moldovei cu Tara RomAneasci, proiect poJitic al elitei romAneqti, este precedati de
miqcarea unionist5. Aceasta reprezintd actiunile
desfhqurate de revolutionarii romAni dupd 1848,
plecali in exil, unde militeazS. pentru unirea romAnilor intr-un singur stat. Ei fac astfei cunoscutd
problema romAneasci in rAndul oamenilor politici
qi a presei din Franta, Anglia gi statele italiene.
$i in Moldova, dupi revenirea revolulionarilor in
!arA, se creeazS, o astfel de miqcare prin infiintarea
de asociatii qi reviste. Receptive la mesajele
?-r
L{
Rezolutiile:
- unirea Moldovei cu Tara RomAneasci
intr-un singur stat;
- numele
statului: RomAnia:
Prevederi:
- unirea Principatelor cu numele de ,,Principatele Unite ale Moldouei gi Valahiei";
- alegeri separate pentru funclia de domn gi
pentru Adunarea Electivi;
- institutii comune: Comisia Centraii de
Ia Focgani (elaboreazd proiecteie de legi)
qi Inalta Curte de Casatie gi Justltie (cea
mai inalti instan{d judecdtoreascd);
- alte prevederi: domnul era ales de cdtre
Adunarea Electivi, care era aleasi prin vot
cenziLar; desfiinlarea privilegiilor, drepturi
9i libertdti cet5lenegti.
In textul Convenliei nu se menliona ci persoana care candida la functia de domn in ambele
Principate trebuia sd fie diferitS, iar romAnii
l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitor
unic.
C. co**crNfE
Unirea s-a rea-lizat prin dubla alegere a luj
Al.I. Cuza, profitAnd de rln context internafional
favorabil, urmAld calea plebiscitar-diplomatici
si impunand,,politica faptului implinit'. Odatd
cu alegerea lui Cuza qi formarea statului tom5t,
A. co*to".
Un prim mare obiectiv al proiectelor politice
romAneqti, acela aI constituirii unui stat romAn,
a fost reahzat odat5. cu dubla alegere at lui AI.I.
Cuza in 1859. Oamenii politici romAni au acum
in fati alte mari provocdri: consolidarea statului,
prin punerea in practici a dezideratelor romAnilor, reforme pentru modernizare, instituirea
unei monarhii erefitare, cu aducerea in lari
a unui prin! str5,in, nou5. constitutie modernS,
s,
rsroRrc
lui A1.I. Cuza putem care trebuia si fie baza unit5lii politice a
statului. Pe plan administrativ, a realizat
1. 1859-1862 - recunoagterea externl a dublei unificarea serviciilor vamale, a telegrafului
qi a pogtelor, unific[ sistemul de mS.suri qi
alegeri qi a unirii; mdsuri de unificare interne;
In
decursul domniei
deosebi trei etape:
2. 1862-1864
- incerciri de reaiizare
a reformelor;
1. 1859-1862
AceastS. etapd se caracterizeazS' prin efortul
depus pe plan internafional pentru a obfine
recunoaqterea externS. a dublei alegeri Ei a
unirii gi pe plan intern prin eforturi in vederea
unificirii legislative qi administrativeMarile puteri au arrrt reactii diferite, de Ia a
accepta Actul dublei alegeri qi al unirii pSni Ia a
refiiza recunoaqterea voinlei rom6.ni1or, astfel c5,
abia in 1861, in cadrul Conferinfei de la Constantinopol, marile puteri acceptS. unirea administrativd.
qi legislativ5., in confitiile puse de Ttrrcia gi Austria, numai pe perioada domniei lui Cuza.
Pe plan intern, programul reformator al lui
Cuza a fost dominat de unificarea legisiativS.,
3. 1864-1866
Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmatd
de elaborarea unui nou act constitutional:
Statutul Dezuoltdtor al Coruuentiei de la paris.
Statutul modifici in sens autoritar conventia,
sporeqte puterile dornnitoruiui in detrimentu]
legislativului; noul act constitutional a fost
insolit qi de lege electorald, prin care creqte
corpul electoral prin scdderea censului.
In acest context, in august 1864, Cuza a
sanc{ionat gi promulgat Legea rurald, prin
care ldranii sunt improprietiriti in funclie de
numdrul de vite pe care Ie de{ineau, fdrd a putea
vinde sau ipoteca pdmAntul timp de 30 de ani qi
plitindu-ltimp de 15 ani. Legea rurald, consacrd.
/ dreptul de proprietate al tlranilor asupra
loturi-lor de p5mAnt. Legea a ar,'ut ins5., numeroase
imperfec{iuni: intinderea prea micd a lotului de
pdmAnt a fdcut ca proprietatea sd nu fie eficientd,
capabili si ofere alternative de trai, un num5r
mare de !5rani au r5.mas neimproprietdrili.
Drept consecinle pozitive: o buni parte dintre
!5.rani au fost improprietdrili, dotarea mogiilor
gi a gospoddriilor !5,rinegti cu inventar agricol
modern, o parte dintre ldrani s-au indreptat, ca
for!5 de munc5., spre industrie.
In decembrie 1864 este emisl Legea
kI,
modern romAnesc.
Alte mdsuri reformatoare: emiterea Coduh
Civil, elaborat pebaza codului lui Napoleon r
a celui italian, Biserica ortodoxd este declarat
autocefald, este emisd Legea organtzlrri jude
cdtoreqti, Codul penal qi de procedurd penali
In aceastl perioadd au fost luate o serie d
mdsuri pentru incurajarea pdtrunderii capita
lului strdin, infiin[area burselor de comert gi
C.E.C.-ului.
Cu toate aceste reuqite de reformare
societdlii romAneqti, domnia autoritari
instauratd odati cu lovitura de stat i-:
indepdrtat pe oamenii politici de domnitor. Sr
constituie, astfel, o alian!5 politicd indreptati
impotriva lui Cuza,,,rnonstrtLoasa coali{ie,
formatd din conservatori qi liberali radicaii, ct
scopul inldturdrii domnitorului. Acesti coalitir
s-a angajat, in conformitate cu dorintele
Adunirilor ad-hoc, sd sus{ini un prinf strdir
pe tronul {5rii.
In acest context politic intern, in 11 februarie
1866, Cuza este obligat si semneze abdicarea. in
Iocul s5.u a fost numiti o Locotenentd domneascd.
care va conduce tara pAnS la glsirea unui prin!
strdin care sd preia conducerea statului.
Consecintele domniei
lui Cuza
Domnia lui Cuza realtzeazl in spatiul romAnesc tranzifia spre regimul politic modern,
parlamentar gi constitulional. De asemenea,
prin reformele modernizatoare ale domnitorului, determinS. mari schimbiri in structurile
societ5lii, in viata economic5, stimulAnd categoriile burgheze, dezvoltarea industriali, modernizarea mijloacelor gi cdilor de transport.
Unirea gi reformele realizate au pus bazele
statului modern, au dat o organizare unitard
noului stat, pregdtindu-l pentru o noud etapd
din proiecteie politice romAneqti, cea a monarhiei ereditare.
C,
Co*ToLTDAREA
Co.ntext istoric
In urma abdicdrii, din 11 februarie 1966,
a lui A1.I. Cuza, se formea zE. o Locotenenli
domneascd, care va prelua puterea pAni la
aducerea in lard a unui prin! strdin care sd
preia tronul. Parlamentul il proclamd ca dom_
nitor al RomAniei pe Fiiip de Fiandra, fratele
regelui Belgiei. Acesta a refuza| insd propunerea, fapt care a pus in mare dificultate cla_
sa politici romAneascd, in contextul reacliei
marilor puteri, care cer anularea unirii celor
doud Principate. Prin activitatea diplomaticd
a oamenilor politici romAni 9i susfinerea
impdratului Franlei, Napoleon al III-lea, dupd
indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui
Prusiei pentru aducerea in tar6 a unui prin!
strdin, in persoana principeiui german, Carol
de Hohenzollern- Sigmaringen.
institutiilor statului
ne
princiiii
- 1868
"
romAneascS.:
- 1887 - I-gea de fircurajare a industriei prevede scutiri de taxe qi tarife vamale, acordd
reducere a costurilor transportului pe
calea ferati qi terenuri de construclie gratuite pentru cetilenii romAni sau striini
care infiinfeazl. intreprinderi cu un capital
minim de 50 000 lei sau foloseau cel pulin
25 de muncitori;
- 1890 - infiinlarea Serviciului de Navigatie
firanilor;
1895
bazele
Publice
RomAne,
sub numele de Societatea Literarl Academici
RomAnS, for care coagula marile minti ale culturii 9i gtiinlei romAnegti.
D.
E. Co*ror-**
ow 1918. Pnomcrur,
Context istoric
indeplinirea acestui mare obiectiv vine in contextul izbucnirii Primuiui Rdzboi Mondial (19741918), cAnd RomAnia decide participarea la
acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoagterii
dreptului asupra teritoriilor din afara Regatului.
Etapele
' unirea
-
1.
ldrii
la 27 martie 1918.
'
autonomia
RomAnilor, la Cernduti;
- s-a constituit organul de conducere: Con_
siliui National. cu un birou executiv condus
de Iancu Flondor.
. unirea
-
de a anexa Bucovina;
unirii
de a se conduce singuri
organe de conducere;
propriile
independenta;
unirea cu RomAnia.
de a avea
hotirAtd de Sfatul
'autonomia
- proclamatd de Congresul ostagilor moldoveni,
3.
Unirea Transilvaniei
- 1 Decembrie 1g1g
In vara anului 1918, in condiliile infrAngerilor
suferite pe front de Puterile Centrale, a dorinlei
popoarelor din Imperiul Austro-Ungar de a se
elibera, impiratul Austro-Ungariei propune,
prin manifestul Cd,tre popoarele mele cred.incioase, solulia federalizdrii, cu acordarea autonomiei, in scopul de a salva imperiul.
' autonomia
- proclamatd prin Declaralia de la Oradea
redactati de politicienii romAni din Parlamentul de la Budapesta, aceqtia soticitAnd gi
indepenclen!a;
- s-a constituit organul de conducere: Consiliul
Nalional RomAn, iar Ia nivel local: consjljj locale gi gdrzi nalionale.
'
unrrea
- hotirAtd in contextul refuzului guvernului
fujpzrt
In
_-a
rqd
trs
sg
_{t
rt
F]
;)
),,'',
,n j
'tl:.).,:,:a:A
-5
ft:; t. -''d
.,'"'(fi
'i:i.
FI
z
r--!
i*
'?ti;i.
r-{
gl
!-{
I
:l
l.:;!.i:.|:tr
t.-.:,:r.
+ 11.?::t'
.i:\l::tt::.
;*i
.:;,4)ii:'l :;l;;:
,.1r+:ar,
FI
Fi
,vl ro :tii:'!.;
FI co -:irill;iltt
F,' Ff t;:,:,':,:.;
z
(F{
{;* ili
li:,tii 'il
*
:,.:
:,t;:'-:::
m*.t
-*
G':
ir
'tEa
TF
-Ex-'x{D
'-
*,tr!F
lr
i-:i*
b g3r -F
2r-4-i ',-'a
"E;
r-!-
l-{
.<
E
lli
'fr
l\)
frl
r27
:l---..,
Ernl,u.*re
Subiectul al Il-lea
30 punctr
Citili, cu atenpie, textele de mai jos:
A" " ("') Ansamblul puterilor girante gi puterea
suzerand, au recunoscut dubla
c,reQ" pe calea uniunii personale ("
alegere gi unif
ur*o
unnt' noi conferin{e a reprezentan.tlor
intrunitd ("') tn toamna anului lsol,)''i"'
puterlor
a fost orrrpr;ra
"iu*"o uniune reald, tit pe timpul d,omniei Iu
::;:i:,*::::;,i::;:f":"#;iy'";:i:n|',--
ianuarie,
s-o'r",**
guuernut romdn
c,,
B'
"sdtenilor' ("') claca (boierescul) este d'sfi,in{atd (...) d.e-a pururea gi astd,zi uoi
sunte,ti proprietari
liberi pe locurile supuse stdpdniri,i
uo^stre, tn tntind,erea hotdrdtd prin
legite
tn
fiintd,. (...) claca
t::::::,:;i:'3:::r:;f:li:,t.,:t,i'" tntre uoi si tntre ,'ipantiuostri
de mosii surit desfiin{ate, prin ptata
(Proclamatia domnitorului Arexandru
loan cuza cu prilejur reformei agrare)
Pornind de la aceste texte, rdspundeli
urmdtoareror cerinte:
i,i"-',rt;H;H:xf;'?ix'?lT"^*::{:1,".:
3'
selectati' din sursa B,
*'f;'[r'" statu,ui
a
2 puncte
tt;tlTT;:t ffij;T,:H""Ji'
.-
3.
4.
D.
30 puncte
,1ffi:1:
7.
Rdspunsuri
L ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd.n cu autoritate asupra ambelor pd,rti ale
noului stot"
2. tSlinimea.
3. ,,sunt desfiinlate, prin plata unei despd.gubiri."
4. cauz6: ,,a fost acceptatd, o uniune reald, tot pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza";
efect: ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd,n, cu autoritate asupra ambelor pdrti
ale noului stat".
5. Statul nationai, in urma deciziei marilor puteri din anul 1861, s-a constituit ca stat cu structuri
unitare prin unirea legislativd gi administrativS. intre Principate. ,,Deci statul na{ionnl a fost constituit
ca un stat cu structuri unitare, respingd.ndu-se solulia unei simple aldturdri."
6. ln urma adoptirii Legii rurale din august 1864 s-a consacrat dreptul de proprietate al tdranilor
asupra loturilor de pS.mAnt; ,de-a pururea gi astd,zi uoi sunte{i propietari liberi pe locurile supuse
stdpd.nirii Ltoastre". De asemenea, au fost desfiinlate sarcinile feudale. ,,Claca qi toate celelalte
legd,turi silite intre uoi gi tntre stdpi.nii uogtri de mogii sunt desfiin,tate."
7. Pe parcursul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza a adoptat o serie de mdsuri reformatoare, care
au condus la importante schimbiri in plan politic, economic Ai social.
O astfel de reformi a fost Legea instruc{iunii publice, emisd in decembrie 1864, prima lege
moderni a invit6mAntului din RomAnia. Aceasta reglementa atdt invitdmAntul public, cAt qi cel
privat, de la cel primar la cel superior. Legea prevede invSl5mAntul primar ca fiind obligatoriu qi
gratuit, egaiitatea sexelor la inv[fdmAnt qi laicizarea lui. Consacri liceul de 7 clase, cu o pondere
mai mare acordatS. disciplineior umaniste-, introduce invitdmAntul tehnic profesional in qcoiile de
agricultur[, arte qi meserii qi de comert. Inci din 1860, Ia Iagi a fost infiin[atd Universitatea, iar
in 1864 este infiinlatd Universitatea din Bucureqti.
Legea instructiunii publice, promuigatd de Alexandru Ioan Cuza in 1864, este importantd
intrucAt a pus bazele sistemului de invdtdmAnt modern romAnesc.
istorice
intrebare: De ce s-a ajuns la,,aceastI situalie"?
Exemplu: De ce s-a ajuns la adoptarea Constituliei din 7923?
RS.spuns: Schimbdrile teritoriale, demografice, institutionale, reformeie
adoptate, electoral5. qi agrar6., erau transformdri majore in societatea
romAnescd, care necesitau elaborarea qi inscrierea acestora intr-o noui
constitutie.
Errula,+ore
Subiectul al III-lea
B0
puncte
Noti!
prin utilizatuu
""'i
spaliu precizatl.
BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
de
30
puncte
I
I
ia realizarea statului
romAn modern
- 3 puncte pentru menlionarea
oricSrei personalita{i istorice care a contribuit Ia
consolidarea statului
romAn modern
- 8 puncte pentru prezentarea
oricdrui fapt istoric de la inceputul secolului al )gq-lea
care a contribuit
la realizarea Romaniei Mari, prin evidenlierea
t"rr6i"i i.iorice de cauzalitate
' cate 1 punct doar pentru mentionarea unui fapt istoric au ru in."putul
secolului XX care a
dus la realtzareaRomAniei Mari.
- I punct pentru formularea oricdrui punct
de vedere referitor la evolulia statului roman
modern in
gdoua jumdtate a secolului al XrX-lea gi la inceputul secorujui
xX
I punct pentru pertinen{a argumentdrii punciurui de vedere
-formurat
- 2 puncte pentru selectarea
oricdrui fapt istoric relevanL care susline punctul
de vedere formulat
- I punct pentru utilizarea conectori-lor
care exprimd cauzalitatea (deoarece, pentru
cd etc.), respectiv
concluzia (aqadar, ca urmare etc.)
Rezolvare
Introducere: Un prim mare obiectiv al proiectelor politice romAnegti, acela aI constituirii unui stat romAn
a fost realizat odati cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859. Oamenii politici romAni au
prin instituirea
aclionat pentru consolidarea statului prin adoptarea de noi reforme pentru modernizare,
modern[, prin
printr-o
noud
constitulie
prin!
strdin,
unui
a
in
cu
aducerea
lari
unui monarhii ereditare,
singur stat
intr-un
romAnilor
tuturor
unirea
obiectiv
marelui
gi
realizarea
oblinerea independenlei
jumitate
XIX-lea 9i
secolului
a1
a
doua
a
in
fost
atinse
au
obiective
aceste
nalional unitar romAn. Toate
profitAnd
de
plan
pe
extern,
intern
activitate
printr-o
suslinuti
9i
XX-Iea,
in primele decenii din secolul aI
situaliiie internalionale in favoarea statului romAn.
. intrucAt unirea principatelor romAne a fost recunoscuti de marile puteri doar pe durata domniei lui
Nexand.ru loan Cuza,limitati Ia 7 ani, in 1866 se punea problema menlinerii unirii.
lr, ,rr-a abdic[rii, din 11 februarie 1866, a lui A].I. Cuza, se formeazd o Locotenenli domneascd, care va
prelua puterea pAni la aducerea in lari a unui prin! striin care sS preia tronul. Parlamentul il proclami ca
domnitor al RomAniei pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei. Acesta arefuzat insi propunerea, fapt care a
unirii
pus in mare dificultate clasa politici romAneasci, in contextul reacliei marilor puteri, care cer anularea
impiratului
suslinerea
prin
politici
romAni
principate.
a
oamenilor
9i
activitatea diplomatici
celor dou6
a
Franfei, Napoleon al III-lea, dupi indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui Prusiei, a aducerii in lard
de
Hohenzollern-Sigmaringen.
german
Carol
unui print striin, in persoana principelui
pronun{e
Ad.,cerea printului Carol este aprobati in !ar[ printr-un plebiscit, cetilenii fiind chema.ti sd se
jurimAntui
de
depune
Ia
Bucureqti
prinlui
ajunge
Carol
9i
cu privire la aceasti problemi. La 10 mai 1866,
credin{6
fali
de
!ari.
Prin venirea pe tronul RomAniei a unui prin! strdin dintr-o familie domnitoare europeand s-a aslgurat
perpetuarea unirii gi consolidarea statului modern.
' Domnia lui Carol I a reprezentat momentul de maturizare noliticl a RomAniei, aceasta devenind un stat
mod.ern, guvernat dupi principiiie liberalismului'
importanti in acest sett". itt plan politic intern, Carol, a reprezentat un facRegele a avut o
"o.rtrib.r1ie
:o, deltabilitate politicn, fiind uri mediator in viala politici romAneasci. Pe plan extern, Carol a actionat
centru cucerirea independentei de stat gi intirirea prestigiului interna[ional a] Rominiei.
jucat un rol extrem de important
Carol I, degi un pri.r-t strdin, odati devenit conducitor ai RomAniei, a
:n reaiizarea dezideratelor politice romAneqti.
, Dupi recunoagter*u. p" plu., inrernafional, a independentei in anul 1878, factorii politici drn RomAnia au mjfitat
:entru desivArgirea idlaluiui nalional, unirea tuturor provinciilor locuite de romAni intr-un singur stat'
'- };;"pli;i;acestui mare obiectiv vine in contextul izbucnirii Primuiui Rizboi Mondial (19i4-1918), cAnd
asupra teritoRomAnia decide participarea la acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoaqterii dreptului
1a
1a
autodeterminare,
qi
a dreptului
,.irlor din afara Regatrrlrri. Apli"area principiilor de d.rept internalionai
Regat'
Vechiul
rfArgitul conflictului. a fdcut posibiii unirea Transilvaniei, Moldovei 9i Bucovinei cu
Centrale, a dorinlei popoarei;;;r; anului 191g, in condiliile infrAngerilor suferite pe front de Puterile
prin manifestul Crilre
propune,
Austro-Ungariei
-rr din Imperiul Austro-Ungu, d" u se elibera, impiratul
de a salva imperiui'
:,opoarele mele cred.incioase, solu!,ia federalizirii, cu acordarea autonomiei, in scopul
Liderii politici transi-lvdneni resping apelul impiratului 9i proclamd , prin Declaralia de la Oradect. autonoConsiliul National
:.1a Transilvaniei, acegtia solicitAni 9i independenp. Cu qi organ de conducere s-a constituit
refuzului guvernu?omAn, iar la nivel locai: consilii locaie qi girzi na{ionale. Unirea a fost hotirAtd in contextul
in cadrul
-;i maghiar de a recunoagte gi independenla, nu doar autonomia Transilvaniei. Unirea a fost votati
I,Iarii Aduniri Nalionale de la Alba-IuLia din 1 Decembrie 1918, convocati de Consfiul Nalional RomAn'
pAni 1a unirea ef'ectivi cu RomAnia, conducerea a fost asigurati de Marele Sfat |'Ia{ional (rol legislativ)
.: Consiliul Dirigent (rol executiv), condus de Iuliu Maniu'
qi prin traUnirea infiptuiti in 1918 a fost consfiinliti de Parlamentul romAn La 22 decembrie 1918
::rele de pace semnate la Conferinla de Ia iaris (1919-1920), prin care se recunoaqte internalional noul
::at national unitar romdn.
' Constituirea statului odati cu realizarea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859, a fost urmati
plan extern in
i= modernizarea politici 9i institulionalE pe plan in*tern gi de ob{inerea independen{ei in
'r?mea
ii
t'1
mari succese
131
TI
il
il
E
DE
ROITTANIEI MARI
{SECOLELEXVIIFXXI
AXA
cRoxoloecl
sec. XVlil
SECOLUL LUMINILOR
Reformismul domnesc
1711, 1716
1699
1772-
1791
1791
*-*Supplex
sec. xfx
sEcoLUL
1821
,;;;
rv44-.%*:ga__-_
,;.
e
*_,_Revenire
Tudor Madimirescu
ta domnii pdmdnrene
Constitulia Cirvunarilor
Convenlia de la Akkerman
1829
t
tto- *ru
(rransirvania)
NATru;:#*m
pro,Scte pofitice
boiere;ti
Libellus \ft
t:Tt:'
-ffi
de la AdrianoPor
1ff1,1;;;
,.-
,l
AdunArilor ad_hoc
taseryConfenn|ade|aPans.Conven!iade|aPans
CONSTITUIREA ST
pRrNctpArELE
24 ianuarielg5g
1866-1914
iulie 1866
*"*_".*_*_i:
roT:oLtoAIEAsrArulut
skiin {carot t)
-. . " - :T"::**Prin{
Domnia lui Carol f
::..
{o?.
rotc--%*_h__-*
, A,^
.,.:.::
ll"P
;;;;
, *.,:,.,f-Rotativa
*A,^
fe13 ***_*;.:=
lili
{R0MANIA)
1880
j
1881
Roe?AN M0DERN
1859_1866
r0mai1866
uN*:uLUt
guvemamentald
7-perticrparea
Marea Unire
CON$T'TUIREA ROilAilIEI
MAR|
1921
1923
-Rom6nia
Legea agrari
Constifu {ia democralici
Te
zu
74
.*'z
4;
"/-
'a/
"'(e*
-ra)
lrlwarhte
coWlt
'ttrooffig
vra
e.}-
.\
'Q
\r\
2z
<Z
iN
,${qtt
RJ$,
$r
a D, q$il'\t$\'
4 lirub, 1
ry 'l'nn 4lzftt:;/iyi
I
?_.<
n^
Ll l'/
^1,
KUfill
]T
I\VT
V til
IIL
\,
a,
'i
q,
-{
'?^
'd^
F4
A(,
,,At"t' L' - Rovnflnia, este. nepublicd socialistd. Repub{ica Socia(istd Rovndnia este un stat
al oavnenilon vwuncii
sate, suveran, ind"epend..e^{gi i^it^t . Teritoriul sdu
,le. t.7.irlsy gi
este inalienabil si indivizibil.
f ...1
At't' 3'
i^ kep.ubt,ica soliilistd Rovv..Ania, forla politicd cond.ucatoare a intregii
'
societdti este ?artidu[ Covnunist Rovn6n.
At"t' 4'
Detindtor
suvera^ al puter.ii, poporul o exercitd, prin Marea Ad"unare Nationa[d,
gi prin consi(iile populare, orgi^e aresl
iri^ rit-u,^iur*ir, ,g,ot, Jirr;;^r';;;;;;;.1,'vv'( 'u
(Constitutia R.S.R., Ig6i, Cristian Ionescu,
Dezuoltarea constitulionald, a Romaniei. Acte gi d.ocu,mente. jT4l-1gg1)
:SG=--_*
3' Rovndnia este |fat d3 dre,pt, devwocratic 5i soci'al, in care d.eynnitatea ovnului,
d'.t"eptut',i.le;i !,ibertd.file cetdtenilor,libera d,ezvoliare a perso^atitdti uy^a^e,
d.reptatea
st Plura,lts.vnul poltti.c
valori suprev^e, in spit itul trad-igiilor dev^ocraiice ale
Leprezintd,
Poporulut t'ovvrcin g td.,ea[urtlor Revoluliei d.in decevnbrie Lq8q, si sunt garantate.
ln frod,t+r*re
Aprecierile asupra modului de guvernare a
unei naliuni, asupra regimului politic nu pot
fi fdcute fird analiza legli fundamentale care
este agezatl. la baza statului. Orice comunitate politicd moderni se definegte in functie de
reperele constitulionale pe care le agazh la temelia sa, deoarece Constitulia prevede reguli,
norme de convieluire, stabileqte organizarea
statului, funclionarea autoritd{ilor publice,
indatoririle statului, drepturile qi indatoririle
cetS!eanului.
Fiecare om are dreptul de a avea o anumitd
credinfi; dacd este acuzat de o infracliune,
are dreptul s5 fie apdrat de un avocat. Daci
o persoanl a implinit vArsta legalS prevS.zutd
de lege, are dreptul de a vota. Fiecare cet5lean
trebuie si respecte legea gi este sanc{ionat,
oricine ar fi ei, daci o incalc5.. Toate aceste
demo-
III. CONSTITUTIILE
AUTORITARE
''
totalitarismului in Romd.nia?
=#G-b---
t
,,
IN
A.
Iouro
DE coNsTrrurrE
Ideea necesitdtii unei Constitutii apare pentru prima data ln contextul epocii luminilor, in
secolul aI XWII-lea, fiind enunlati qi dezbdtutd
de Jean Jacques Rousseau, filosof francez qi
liberti!i individuale.
' drepturi fundamentale care asigurS.
legislativS.
de
i.r
^-l
o'l
*J*'*t**
Forma de
guvernimAnt:
monarhie
Statut politico-
juridic:
Vot:
teritoriu
inalienabil qi
indivizibil
censitar
A.
co*tExr
RomAnia
Regimul monarhiei constitulionale in
pre-gitit pe
u fo"iirrtrodus in 1866, dar a fost
din
baza unui program politic coerent incS'
direcfixat
1857. Atunci Divanurile ad-hoc au
modern'
romAn
statului
iiil" a" dezvoltare ale
sub
qi
Nlunteniei
frotarana unirea Moldovei
au
puteri
.ond..,."r"a unui print strhin' Marile
,"rirut in aceasti intenlie scopul urmS'rit: desprina"r"" Principatelor din aria de dominalie
dobAnI i-p"rirrtui Otoman qi, in perspectivi'
do". independenlei lor' De aceea' Marile Pu-
i"ri u.t,.rpin.
id'eea
B.
$r
'AUZE
alegerea cAte
prin voinla
adunS'rilor ad-hoc'
constitu{ie
""ptlt"uta
Constitugia aitt fSeO este cea dintei
legitimi
romAneasci, intocmit 6 de t epr ezentanlii
ai naliunii romAne'
Structura. Constitulia
fJta tpt"Uarea
iiplfnit"f. A stat Iabaza funcfionS'rii statului
.,l.aafostredusnumirulcolegii}orelectorale
J{lirgirea
Drepturi fundamentale.
Principii generale.
cele
c5.:
Rrcpi-s
'numegte guvernul;
. convoac[, amdnd sau dizolvd
Parlamentul.
GuvpnNul
. exercitd puterea executivd;
. prezintdproiecte de legi in fala
Camerelor;
. pentru a se men[ine. are nevoie
de increderea Parlamentului,
legl supuse
sac{iunii regelui
<-
PalravnNrut- BicAMERAL
- Adunarea DePutalilor - Senatul . ales prin vot universal;
. are ini{iativd legislativd;
. adoptdlegile, Pe care le suPune
sancliunii regelui;
. acordd sau retrage increderea sa
suvernului.
increderea Parlamentului
exprimatd prin vot
exprimatd
proiecte de
C.
Forma de
guvernimAnt:
Regim politic:
constitutional
monarhie
Rocarul
RouArqrnr
Vot:
universal
(doar
birbali)
B.
Structura. Delinea 8 titluri
Statul romAn.
Statele unitare simple sunt cele in care autoritatea statului se exercitd in mod identic pe
intreg teritoriul !6rii (de exemplu, RomAnia
se
structuri
de
stat de tip
Despre
drepturile romdnilor, inscria o serie de drepturi gi libertati democratice:
- egalitatea tuturor in fala legilor;
- desfiinfarea privilegiilor de c1as5;
- Iibertatea muncii;
- libertatea congtiintei 9i a inv5.ldmAntului;
- libertatea presci;
- proprietatea privat[ (prevedea expro-prierea in caz de utilitate publicd, spre deosebire de Constitu{ia din 1866, unde pro-
Principii generale.
Constitutia din
1923
separasuereditarS.,
puterilor
in stat, monarhia
rea
veranitatea na[iunii, gr-lvernare reprezentativ6.
PS.streazd principiul potrivit cEruia,,toate
puterile statului emani de la naliune".
C,
egal, di
In
gi accesul Ia viala
ciale foarte largi.
obqteqti qi culturale.
Constitutia din 1923 a consfintit monarhia qr
continuitatea ei, apreciatd in epoci ca factor al
stabilitdlii statului, al pistririi intereselor tuturor categoriiior sociale, al men{inerii unititij
mentul elabordrii ei, ea a fost acceptatd de acestea in momentul cAnd au venit la guvernare qi
poate fi consideratd printre cele mai avansate
din Europa interbelicS'.
Constitutia din Lq qL
Forrna de
guvernimAnt:
Regirn politic:
democratic
republicS
RppueLrca
RouANn
Vot:
universa-I
A. co*tExr $I c*uz'
RomAnia,
Anul 19g9 marcheaz|colapsul comunismului tat. Pribuqirea regimului comunist in
1989 qi
dupi
democratic
regim
Ia
un
in Europa de Est, mai precis in Bulgaria, IJnga- revenirea
necesiimpus
au
de drept
ria, polonia, Cehoslova.ia, R"p.rblica Democratd instaurarea statului
unei noi Constitulii ' care si inGermanb.. La f'el se intAmpli qi cu regimul comu- tatea elaboririi
nist in RomAnia, ceauqescu fiind. arestat qi execu- scrie principiile democratice.
B,
compromis: un stat unitar, dar in care autoritatea locald qi centrali se intilnesc in persoana
prefectului; o republic5,,semi-preziden{tal6",
ir, ..ru Preged.intele este ales de popor, dar
puterile ii sunt mai iimitate decAt in repu-
C.
Dreptul de vot.
I
I
democra-
|{I"
coNsrtru-ltLE
AUTaRITARE
pe autoritarism?
Care sunt caracteristicile unei tegi'fundatnenta'le bazatd'
Regim politic:
autoritar
monarhie
Rncarur,
RonleNrct
Statut politico-juridic:
stat nalional, unitar 9i
indivizibil
Vot:
universal
A. co*tExr sI ,AUZ'.
Aceasta a per
majoritatea voturilor exprimate.'
al
Carol
lui
propria
domniei
Elaborati in timpul
Carol ai II-Iea si-qi impuni
t"*"f"i
de
-t
schimbirii
Il-lea, are ca scop legitimarea la unul auto- *I"if;i .5' accelereze procedurile de instalare
o scurtS" guvernare
;'""*, ;; h "tt..l aut"ocratic din
a regimulrri personal' Dup[
parlamentare
.decembrie
Nalional Creqtin' cu Octavian Goga
rrtar. Alegerile
i'"?tlJ"f"i
din
libere
alegeri
".u pti---inistru (decembrie \g:1 ',februarie
1937 au reprezentat ultimele
Rezultatele
1990'
din
de
inainte
i.tlriu Roma,'i"i
;;#)]Car;l al lI-lea' incilcAnd constitulia
obline
voturi
d'in
pe
Patriarhul
35'g2yo
Jt"g"rito, au aritat:
il numeqte prim-mini'*tru
20'4oA Partidul 1923,
Liberal'
Nationai
Apoi, prin decret regal' se inPartidul
Cristea'
-X"liottuf
ivfl.ot
spectaculos
asediu pe tot
Tirinesc; saltul cel mai
f5-r5- motivalie' starea.de
;;;l;.",
pentru
!at6"
aprobata
este
f,l.i t""fi zat d'e Partid'ul "Totul ce Partidul' ;;;r;;;i !;.rii. Tot in februarie
vreme
"cu 75,58oA din voturi, in
Constitulia
roilu f"g" fundamentall a statului'
9'1'5yo'.
neconstitulional
obline
mod
Creqtin
Nalional
-.
care a fost impusi lirii in
"-l; ;i"g"ril"
di" 1937 ' partidele democrati' gi al cirei text reprezenta un aolJz'
." tp.X.f,. qi P'N'T') nu au reugit si atragi
B. PnpvolonrlE CoNSTITuTIEI DIN 1938
prin
Puterea executivi o exercitS' regele
guvernui
insuqi''
Structura.AveaBtitlurigil00de'articole'A
ei revocat de el
*";;;;;mit
1940'
in
ParlamenpAni
in-fala
f"t, f" vigoare din 1938
nu mai rispundea politic
de
beneficia
direct fali de Rege' DeEi
;;"1;;
nalional'
ll-lea a menlinut
Statul romAn. RomAnia este "stat
;;;;G foarte largi, Carol alpersoana
inalielui este
este
ii
conform ciruia
;;;;-ut indivizibil" teritoriul
;;i;;tt*l
de
popula{iuni
poate fi ,,colonizat cu
miniqtrii sii sunt rSspunzitori' iar
i"-liiniia,
ul
""
""nli
seminlie strdini"'
;;;;i" de stat ale regelui treburau contrasemschimbarea
privind
Erau interzise propaganda
nate de un ministru'
pnn
de clas6' Tinerii ^-*
qi
lupta
guvernh*attf
F..terea legislativi o exercitd regele limiformei de
Straja lnrii'
sunt inregimentali politic in
inrur-"ai.ll Parlarnentului bicameral'
la legiferare' Parlamentul dintr-un
ilil"*"1
posiavea
politic esenlial s-a transformat intr-un
Drepturi fundamentale' Justitia
iu.to,
etc'
telegrame
lipsit de principalele sale atribufii'
bilitatea de a controla scrisori'
con- ir*."fJ*
era
s6 depuni
manifestare
Dreptul de intrunire Ei
Deputatii qi senatorii, carl trebuiau al Il-lea'
de
Consiliul
Carol
trolat de polilie' S-a infiinlat
iurimAnt de credin![ fald -deminiqtri' dar nu
Coroananumitderegeqicompusdinminigtri
;;;;t"ptul de a interpela numea jumdtate
gruparlre
;r
toate
de stat qi au fost dizolvate
;;"; il rrot a" blam' Regele
-El
desfiinfeazh
ll-lea
mai putea tefuza
al
Carol
Senatului'
politice'
p"rliJa"
ai"
-"-nrii
membri
de
80 000
sind.icatele care aveau peste
lucritori' Erau f5.r[motrv",'"clit"tealegiloradoptate;ininde
qi le inlocuieqte cu bresleie
lege:
iibertatea tervaluidi-ntret"tlt"'it"parlamentare'regele
s[ e]abore ze d'ecrete cu putere de
pl"rrar,rt", formal, in Constituliemuncii
t";
etc'
presei'
conqtiinlei, invalhmintului'
Semnareatratatelorpoliticeqi.militarecu
nevoie de acordul
anulat'
era
asociere
de
Dreptul
statele strS-ine nu mai avea
supre- Parlamentului'
Curlii de
Principii generale' Consacra principiul
Puterea judecitoreasc1 apar'tinea
(totaliputerilor
juriile
qi Cutuli"' i" Jetfii"!""2i
matiei regelui, *p'i*u ?"p1tutJu
Justilie
qi libert5"li'
in stat qi inciJ'ca l"u-it" drepturi
inlocuit tateajuratilorcareintr6incomponenlacurli1or
executau in
Principiul pluripartidismului esteFrontu}ui cu juri). Hotetarii j-tJecatot"qti se
cu monopartidismul prin t{9ut91
numele regelui'
1940 Partidul
d'in
numit
Nutio"ui",
Renaqterii
univerNaliunii.
Dreptul de vot' S-e introdu?::'"t
ani' inclusiv pentru
de la vArsta d'e 30 de
sal,
in stat
qtiutorii de carte'
Principiul separS'rii puterilor
femei gi doar pentru
suprimatd'
Separalia puteriior in stat era
nuierile fiind organizate astfel:
C.
Constitufia din 1938 a urmdrit s5. consolideze puterea institutiei regale gi autoritatea personali a monarhului, sd reconcilieze
naliunea, sd salveze lara de revizionism, de
-{r}G----||
I. coNSTtruTuLE coMUNtsrE
intre ani
A.
co*tEXT $r c*uz'
B.
republicS.
1952
cea
Forma de
guvern[mAnt:
In
Regirn politic:
totaiitar comunist
Regirn politic:
totalitar comunist
RnpusLrca
Socrar-rsrA
RoMArqrA
Statut politico-
juridic:
stat popular qi
suverarr
Vot:
urriversal
Statut politico-
juridic:
Vot:
teritoriu inalienabii
qi indivizibil
universal
Drepturi fundamentale.
Toate
constituliile
Principii generale.
Principiul partidului-stat
Regimul comunist de la Bucureqti se autointitula - la fel ca toate celeialte regimuri comuniste din Europa de Est intrate sub influenlh
sovietic[ - drept un regim de ,'democralie
popular5.", in care, potrivit Constitutiei din
1948, ,,puterea in stat apartine poporului" 9i se
exercitd prin ,,reprezentanli ai poporului alesi
democratic" in Marea Adunare Nationala. In
realitate, aceste doud prevederi nu erau respectate intrucAt preluarea modelului institulional
sovietic a dus la aparilia Partidului-stat. Ce insemna aceasta? Partidul Comunist RomAn controla atAt organrzatia de partid, cAt 9i institu{iile
fundamentale ale statului. Spre exemplu, teoretic, puterea legislativd era reprezentatS- de Marea
Adundre Nafionald (l\{.A.N.), ai c5'rei membri
erau aleqi prin vot. Practic, membrii M.A.N'
erau,,seleclionati" dintre membrii Partidului
Comunist, iar pe listele electorale- apirea un
singur candidat care putea fi votat. In concluzie'
,,alegerea" membrilor M.A.N. 9i validarea lor
prin votul electoratului (alegltorilor) erau doar
formalitili in contextul in care ei erau din interiorul partidului, iar alegerile nu erau libere.
incepAnd cu anii'50, influenla partidului-stat
a crescut gi mai mult prin infiinlarea Prezidiului
M.A.N., format dintr-un numir restrAns de membri, care preluau practic toate atribuliile M.A.N'
Crearea Prezidiului M.A.N., in care deciziile
se luau de citre un numir mic de persoane
aratd caracterul nedemocratic al modului in
care se elaborau legiie gi anuleazd, in fapt, rolul
M.A.N. ca institulie legislativd.
Miniqtri (guvernul comunist) fiind format exciusiv din membrii partidului unic - Partidul
Muncitoresc RomAn (P.M.R.) -, numit ulterior
Partidul Comunist RomAn (P.C.R.).
Rolul Articolulut 26 aI Constitutiei din 1965:
partidul,,indeplineqte roiul conducitor in toate
domeniile construcliei socialiste".
de
partid
qi de stat
,rPrincipiul inconsecventei"
in care exerprin
puterii
intermediul
se realtza
citarea
RomAnia era un stat centraltzat,,
,,Principiul minciunii"
autoritS.tilor centrale, cele locale fiindu-le uniform subordonate qi neavAnd a1t rol decAt de a
pune in aplicare deciziile institutiilor centrale.
In fapt, toate instituliile de stat erau subordonate fald de partid.
In acest context devine clar faptul ci principiul separaliei puterilor in stat, degi menlionat
in Constitulii, nu funcliona.
Puterea legislativi, I{area Adunare Na!ional6 (parlamentul comunist), nu avea decAt
un rol formal, intrunindu-se in plen doar de
cAteva ori pe an pentru a vota Iegi deja stabilite
de partid. Intre sesiuni, Prezidiul M.A.N. prelua
atribuliile acesteia. In anul 1961, in locul Prezidiului M.A.N. s-a infiintat Consiiiul de Stat.
Puterea executivi, Consiliul de Minigtri
(guvernul comunist), care conducea lara din
punct de vedere administrativ era formatd exclusiv din membrii partidului unic.
Singura schimbare apare in urma adoptirii
Iegii nr. 1 din 1974, care modifica Constitutia
din 1965 qi infiinla funclia de Preqedinte al
Republicii Socialiste RomAnia. Preqedintele statului, Nicoiae Ceauqescu, cumula atAt atributii
executive ca preqedinte, cAt 9i atribuliile iegislative pe care inainte le avea Consiliul de Stat. EI
era qi. secretarul general al P.C.R.
Puterea judec5"toreasci aparlinea unui
Tribunal Suprem al Republicii Populare RomAne
(Republicii Socialiste RomAnia dupi 1965) qi
instanlelor judecitoreqti inferioare, toate aflate
de asemenea sub controlul partidului-stat.
Dreptul de vot.
'
de
stat parti-
dului unic;
. concentrarea puterii de decizie statalS.-IegisIativi gi executivd - in mAinile unei elite restrAnse qi influenlarea de cStre aceasta a puterii
judecStoreqti;
' restrAngerea unor drepturi qi libertili cetSleneqti 9i subordonarea individului de c[tre stat;
' absolutizayea luptei de ciasi qi extinderea
acesteia ta toti oponen{ii clasei muncitoare, de
fapt ai partidului unic:
' prezentarea intereselor de grup ca interese
ale intregii societdli qi dirijarea eforturilor tuturor spre realizarea acestora, dar in beneficiul
bwr.luzvL
Prin evolulia instituliilor interne, in epoca
modern5,, RomAnia s-a integrat incet in rAndul
stateior cu regimuri constitulional-monarhice,
cu o rea15. separalie a puterilor. Evolulia
institutiilor interne ale RomAniei moderne nu
s-a ficut f5.ri dificultili, dar ceea ce era mai
important - adicd inceputul - se realizase'
Drumul inceput a pus bazele instituliilor
qi structurilor unui stat modern in deplin sin-
cronism cu statele europene civilizate. Dar problemele RomAniei in 1866 erau nenumdrate qi
deosebit de complexe: clasa politicl nu era nici pe
de parte atAt de structuratd qi omogenS. pe cAt ar
putea l6sa sd. se creadi acliunile care au'dus Ia
instaurarea resimului monarhic constitulional'
.d
tx
cd*'F
'X )Q
a=
C)
(.)
I
a
c)
)cd
.a
9!d
>
!)6
di;<
:
'-'6
i !.Y
'Ao9>
, @'o
=>4d
t Gi
rd,a
6
-.H
:cE@
tr.:.--
+)-
)cC
.d
.;5Nu:
a=
o!6
gqv;-
r(d
to.d n
cd
E =.9;
# P C'F
,4,
TJ C)
6.e
+)
OR
anY
*c4 -;6
i,F-F
..E ;
rcd
t;o
d)cuu
?-P--.!
ii< rr i o
Jx4e*'aa
-n-*X,Fi^
*-
44
^
c;-x:e
ey
a=
d'
o-
gvHg
,*O
+)- l
ti
+) tr
A^
lJ-
x</
^.
cd :r
-o
(D-
!m
tc)
qu
e
,
z
d.=
il>c
(v,
Er
#'E
Q.i
e=41
-JruH
T,
:.
o
;aZ-Ze6==4i
-/
3n l=
, oll
tr.F
-dv
C\I
,\
.-
rl
avl
C):=
.=
".
{J
+)
a
(''!
' i
u=
'
^H*d
-:i
6ri=
qpF:
.-;.'
a
d
o@;
iI*
=.-i
<i
!.-
*4,
^ :! .-.=!
e!.^'i
aJ
.d
.i
^,),-^:
dH a6 x';
ti
!#id.i
I FH
'
ts
InIn?Els
azneJ
InrrolFa+
Is-_
+ugurPura^nF
ap ul.rog
x
a -7'-'.=
Y *.Y
,c6 |
o'6
ii
.:
;',"
90
.:;;a--=
"
::l,d..idec6-d)S
:l -!j ' O ';.i
a
X o,cd o .cs !2 .:J ;:
#t>9*it>+:H
A^dNdv-d!Y
r
O <i
*<i
^:d
,:c)
j:N/ o':
?35,FP".
r:-i
t'1 I
.:!P-P,d o.i
.;
5:P""o.
N?
d'i
,-deDoqq'rjo@
'.:cd ;"".=
x ;i =e 4
x
,<i5_q
-
5?
F-.\al
EE
f E ?ai g s"fi x
a;,
/!.4
cO
JJ
IJ
{-o.i o.l h
il..; e:
i.;i*
o=-'l^'>xiF".cs
q
u
p9=i4u) .P
l.:
16
t 6A
t
O'
;'N.3
:"':'l
cgoc) ^!6
t *,a
N'.:
s 6.d
:*
Y
9;:F.:Y-,-.
H>
6.i
-.2.='a
^ai::
* l;;
-csNl
2 d.-
]J
i^
==.;>=*.,!'
;:a
Fl
d.^
.i
a)
'37,.2.F !i.e
.R:!
acd
+)-
=':9
' -
x^
+-
:E
x-Q
!
.t_ cs
Q) p
, -d
a .^ i.-cJ
cr -6 6 .l q _!
2:. --' - F'F 'd ", D.'=
- ^
: c6 q r z--. 'o c C6='i
Jl;=ii._j.;ir.1 q.- >
ii .i'9. dJ
Io i^
!a o.=
@L:',=
O
l.i
6'11
6.:
Fr li tr
x!r
+)
=EA:=
R.=
!,
a- F, a "'-i'
cE
--'.F
o2l
c6
,7>=
i,4_:t
-:Yfr
9a^
I
IJ
3F{
i.;5
tr O F'S
.H
:"
.i
.-raa
.r
!
Q)
O - r cD'O
Cq,
=e
-ox-aa=
:i
c=u;
l-! i 5*
2 4
l=cli
-+:;s3
Y -l b::i'cd
)qJ .-j
Fl
li-!6
0).^cJ-.i
.d
q Fr '5. -i:
q'd
'c6 Xi
-
6
le
!
cd9
hn vr cJ
.i
'l
a-
X.-:
.,
oc)
+)
.s.in6
6aE3
--Xcd
co
(t>
,<
z
,d
!.
dQJ
x F:,4X
dd dd;
.9.- i c ?
p=!_-.6::
==.
:<
O:YTi
q
9
v1 @H
'i .Cg
-*:,=
J.:. X
*i l!
'i.9
cr
tr
.AP-JV/
P
!
ruguroJ rolrua+Eloc
aIE IiEFaqII IS Irnldar0
; i "-,f, *'
!^^!!
so:;
U
'
o
6
l-
rnInlBls
ollralnd
cI+IIod
II'IIFau
^- I
6rl
I
- . ...***
..:,JJ-*49*tittEls*i
Ernl,**re
Subiectul al Il-lea
30 puncte
B. ,,in fapt, noua Constitulie din 1938 ofi.cializa noul regim, tn care regele participa efectiu gi legal tc
actiuitatea de guuernare. Aceasta aueo un caracter eclectic, adesea contradictoriu. Cele mai multe ar
ticole erau identice cu cele ale Constitu{iei din 1923, care a stat Ia baza regimului democratic din peri
oada interbelicd. S-a menlinut principiul potriuit cdruia toate puterile emand de la naliune, precum Qi
cele priuind seporarea puterilor tn stat. Un element nou era preuederea potriuit cdreia regele ra caput
statului (...), precum gi faptul cd. minigtrii aueau rdspundere politicd, numai fa,td. de regd'.
(Academia RomAn6, Istoria romdnilor, vol. WIf
30 puncte
(3p.x2=6p.)
4. 2 puncte pentru menlionarea oricdrei informalii referitoare ia puterea executivd din sursa A
D. 3 puncte pentru menlionarea oricirei caracteristici a Constituliei din 1938, din sursa B
6. 4 puncte pentru formularea, pebaza sursei A, a oricirui punct de vedere referitor la prerogativele regelui.
7. CAte 3 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oriciror doui informalii care suslin punctul
(3p.x2=6p.)
de vedere formulat
cireia
existenla
unei constitulii a
1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform
contribuit }a consolidarea democraliei romAnegti, in prima jumdtate a secolului al )C(-Iea
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimi cauzalitate (deoarece, pentru cd etc.), respectiv a conectorilor care exprimd concluzia (aqadar' ca urmare etc')
RIspunsurl
1. Secolul al
XX-iea'
S enatul
se
?:tl*it\:t'
qi Ad'unar ea D ep uta{ilo r ("')"
l:'dffi'*Xite,
valoare'.contribufie
= importan!6, impact,
situalie" pentru
intrebare: La ce-*r*" contribuie ,,aceasti
considerati imPortantS'?
romanitS'1ii romAnilor?
Exemplu: Caru est" tumnificatia studierii
a contribuit Ia
romAnilor
ffi;;"t' Problema studierii romanit[lii
marea identitdtii nalionale'
831
I
.,,.,..
-,-...
-..4.-.,;-.,!**4)#'4
-l-
Evth**re
Subiectul al III-lea
30 punc
Elaborali, in aproximativ doud pagini, un eseu despre statul romAn qi constituliile sale, avAnd
vedere:
- menlionarea a doud constitutii romAneqti gi a secolului in care au fost adoptate;
- mentionarea unei cauze a adoptirii uneia dintre cele doud constitulii;
- prezenharea unui element de continuitate intre cele doui constitulii gi menlionarea ur
consecinte a acestuia asupra regimului politic din RomAnia;
- formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptdrii unor acte fundamenta
qi suslinerea acestuia printr-un argument istoric.
Noti!
30 punct
Rezolv are
datS in contextul epoclr
Introducere: Ideea necesitS.lii unei constitutii apare pentru primaJacques
Rousseau, filosof
al XVIII-lea, fiind enunlat5. qi dezbitutS. de Jean
luminilor, in secolul
necesarS' incheierea unui "contract social"
francezgi mare gAnditor iiuminist. Acesta consideri
fundamentale'
contract care trebuie respectat prin introducerea unei legi
intre
"'":l;;suveran qij;;popor;
XX-lea, Romania
tate asecolutui aI XrX-Iea ei in prima jumitate a secolului al
;";;
pus bazeremonarhiei constitulionale qi a regimului demoa benefi.ciat d.e dou6 constitutii, care au
cratic: Constitulia din 1866 qi Constitulia din L923'
. DacS in 1366, inlet.rrur"u lui Alexandru Ioan cuza qi ad.ucerea prinlului strain caroldinI
a statului, pentru constitulia
a urgentat elaborarea unei noi regi fundamentale interne,
roman, in 1918, creqterea populaliei qi a
1g23, cauza a fbst infaptuirea statului nalional unitar
unificarea organrzhrli de stat qi a
num[rului minotltafilor etnice gi confesionale, ceea ce reclama
legislaliei menite si favorizeze progresul intregii naliuni'
. Noua lege f'undamentala, din 1923, u.r"u iu bazS Constitulia d'in 1866' pastrAnd principiile
suveranitatea naliunii, guvernare
fundamentale: separarea puterilor in stat, monarhia ered-itarb",
prezent atat in constitulia din 1866' cat 9i
reprezentativa. Principiul separS.rii puterilor in stat,
regelui qi guvernului' puterea
in cea din 1923, se referea la puterea executivi care-i aparlinea judecatoreasca era exercitatd
iar puterea
legislativ5. era in mainiie Parlamentului fticameral),
de casal1e' una dintre
prin cur.ti d.e jud.ecati gi tribunale, instanlu ,rrpr"-a fiind inalta curte
din 7g2B afost definirea trisS.turilor si
cele mai importante consecinle are adoptarii constituliei
Acest regim politic democratic este
conlinutului regimului politic din RomAnia: cel democratic.
d.reptului la libera exprimare politicS a
caractertzat prin votur universal, ceea ce d.uce la rirgirea
cetSlenilor statului'
qa n^n
..'^i+^- pentru
nanryrr a
a se
^ nalional
consolida' avea nevole de
--i ^.- ^r unitar,
. ln epoca conte-porand, statul roman
de poporul roman' in 1918' privind unirea
o noui constitulie, care s6 consacre hot[rarile iuate
celelalte prevederi democratice: votul
gi
Basarabiei, Bucovinei gi rransilvaniei cu RomAnia toale
universal, reforma agrar6.'
qi structurilor unui stat moconcluzie: Drumul inceput in 1866 a pus bazele instituliilor
Dar problemeie RomAniei in 1866 erau
dern in deplin sincronism cu statele ".trop"n" civilizate.
era t'ici pe de parte atat de structuratS qi
nenumS.rate gi d.eosebit d.e complexe; clasa politicS' nu
au dus ia instaurarea regimului monarhic
omogen6 pe cAt ar putea ldsa s[ se cread.d acliunile care
de tip democratic' P[strarea a
constitulional. Pentru aproape 100 de ani a pus bazele unui regim
in constitulia din 1923 9i funclionarea
mai mult de jumaiat" ain urii"olele constituliei din 1866
dou5" constitutii'
.in timp aratb.viabilitatea primelor
AXA
CRONOLOGICA
sec.
xlx
.----Regulamentele Organice in
1831/1 832
1848,9 iunie
1858
,,Oonventia de la Faris"
1864, mai
1866,10 mai-'1914**,
-*-*-*-'"Domnia
1875
1880
1881-
-**,
R|GIM AUTARIA\
Constitulia Romdniei
186E, 1 iulie
Paris"
1884
PERTOADA INTERBELICA
SEC. XX
Rege - Ferdinand |
1914-1927
"lntregitorul"
1918'**.**---...
1918 - 1928
REGIM DEMOCRATIT
1923
ConstituIia
1926
1927
1927 - 1930
1930 - 1S40
Alegeri parlamenlare
1S37
REGIM AUTARITAF
Carcl al-|l-lea abdicd in favoarea fiului siu Mihai.
lon Antonescu - geful statului
1940,6 septembrie
1544,23 august
4slt,3o
decembrie
sec. xx
PERIOADA POSTBELICA
1948 - 1989
1S48 - 1965
-i,
1948
1952
1965 - 1989
Gheorghe Gheorghiu-Dej
>h-Z-
i**a+if,
r+ia
Nicolae Ceaugescu
1965
1974
1991
ConstiU{ie
revizuitd in 2003
REGIM DEMOCRATI'
Krr,hnrn 't&qqqtd,st\il
h
-"#'/
rW^N,
,Fs
d ;le** *
/h
4/rnnh
ro^.
M:
r#p
.ffia
#*'uN.W
b*\
vs
as
aS.
.F
*6tntt"'
fr,nrl
F;,,
,tuzhor
fulofidrnl
ffiW,r,,-*:ffi:!ffi;:trrTffiffi
t4]2u;
t*i4ntil^L
,, 4/_e. Ntnol^a_2,,
vq,
^i,.1^.i.c.e
(Telegrama ad'resatd
ffi#:h'#m:,re:
(Nicolae Titulescu,
frr:ri!!i!, p_otiticii externe a Romdniei,
interviu acordat ziarului
Neut Frefe prrrr" _iu"r.,
!::!:,
192g)
rcG*-**.-*
,,? r o{paa1 a.aU+v,a,t
rpket
Y:y^,1^r*^,,B^L11.ce;
itrffir,ffi*
w
az u''o-rd' aL Lil-u-a'wili
:#il";ffi[#
re'yz'7sze'rc{e t^o16'rt/L
rfe.rer,n-r ore iJ^,fu*e,^+e
alL qwwr4qruL
tt
Arfi'c'ol'uL tll'
^.*;,J'-17",;h.^.o^u'i*-
?ruritcr Ia:tr"d"-?il
rqs
Euz'o1czL,
u'\t,4.v-tl
lV. ?reuahtl
ffi
?rofu-
(Tratatul
yt-r,
d,intre Germanio
lu ""?r:?:iune
9l t/.E.S.S.
pactul
Ribb entrop _Molotou, ZS
""*".r-i
;r;j
lYvttodt*aS.re
secolele XVI[-XX, spaliul romAnesc
traverseazS. doud mari epoci istorice: moderni
qi contemporanS., uitima inceputS. odatd cu
Intre
in
1918.
ilif,T"f
{'."f fi P^?f
?;# ?t:frificd
ri,?'iHli",if*.it?I1}TiT*lgro'sriixsncorur.ar
marile
.*l!"ii"
rv'
RoMA-l\,'A
ix por'rrl.A
'
EXTE*NA
ix
A sEcoLULuI AL xx-LEA
'RIMA "lrnrararE
a Romd.niei dupd lgIg?
""o""i"ae poriticdii"r"a
stAryry!
poLfftcq-JuRtDtc
AL pRovtNCttLoR r<ouANelrt
i'N prque tuuAra* e sriotu-t-ut
AL xtx_LEA
cum modificd' marile puteri
statutul internalionar ar teritoriiror
romdnesti tntre
1699_1861?
f
A.
co*rExr rsro*rc
EUR.*EAT\
T}
Karlowitz
la Passarowitz
16gg
- ITI}
Pacea de la Beigrad
Pacea de la
7774
- ITgg
Kuciuk-Kainarei
la Bucuresti - 1g12
Pacea de la Adrianopol
- Ig2g
Pacea de
RomAnesti
Congresul de pace de la paris I Traautonomie sub suzeranitate otomand
tatul de la Paris - 18b6
- introducerea garanliei colective a marilor puteri
- Moldova reprimegte de la Rusia sudui
Basarabiei
iudetele C?hul, Izmail. Bolgrad)
Conferinta de la Paris/ Conventia
reconl'rmarea autonomiei administrative qi legislative
de la Paris - 1858
confederarea Principatelor
Conferinla de la Constatinopol
recunoagterea unirii Principatelor de citre Imperiui
1861
Otoman gi marile puteri, sub suzeranitate otornana
f-x
A.
Regimul dominatiei habsbursice. in Tran.--'-ania, pe fondul declinului catolicismu--. creeaz6., in 1701, Biserica greco_catoiicb.
.'-:rtr-o inlelegere dintre papa de la Roma qi
B.
A.1r,rNr RoMA^rysrr iN
#ffiH;I
"*rNrA_lE,,
chiar dacd Principatele romane, Moidova qi
intervenlie
militard
austro-rus6 9i otomand a
TaraRomaneascd'$i-aupierdutat"pi"rdepolitici
demonstrat
insd
colaborarea
imperiilor in conexterni odatd cu regimuJ fanariot, t"..ol.rpia
l,ri textui amenintdrii air*t" a propriilor
Tudorvladimirescudinl82lareprezentatun
interese.
Migcarea
,r.rioni"ta
manifestati
moment de implicare in relatiite internationale,
in capitalele europene de revoiutionarii de ra
n cadrui
1g4g a
cu scopul inldturdrii ficut cunoscuti problema
romaneasci,
egimului"crizeiotientale",
a
unirii,
fanariot' Tudor Madilirescu a co- in randur
ou-un'ii* o"ilrr., din Franfa, Marea
aborat cu Eteria' societate secretd pentru
elibe- Britanie qi statele itff;;". contextul favorabil
rarea grecilor de sub dominafie otoman5,
cu problemei romaneqti l-*-r"pr"r"ntat
sediul Ia odessa' in Rusia' atii".r"a
Eteriei a l" o""" de ra paris'ain isso, desfdguratcongresul
fost initial sustinutd de tarul R;;";,
in urma
care
ulterior' arefwzat sd sustini cau'za'Eterieiinsd", Razboiului crimeii (1g53-1856). Rusia, stat indin frant al acestui rdzboi, a pierdut protectoratul
cauza intereselor diplomatice rusegti
pe plan ;J;;r principate1o.,""u."
intrau sub garanlia
european.
a
celt"
puteri qi a pierdut
qapte
l,tr"i
un alt moment
qnri,,-o a
"olectivd
nt de acliune
_ romanilor sudul
Basarabiei,
iur" ,-urru.rea Moldovei. De
in cadrul "ctizei orientale"
'p
il
reprezintd asemenea, marile puteri au hotdrat
revolutiiledelals4SdinPrincipateleromane.
infiintarea
Adundrilor Ad hoc ln vederea .orr.rritarii
Pe plan extern' revolu{ia am
lara Romanescd populatiei cu privirl la o"ganirarea celor
a propus respectarea autonomiei tdrii gi
doud
proi"i,..ifut":
Moldova
qi
Romaneascd.
Jara
movarea unor rela[ii internafionaie pe
picior conventia de la Faris din 1gbg, emisd
de egaiitate cu alte state' s-au
de
acreditat agenti marile puteri, pe baza
rezoluliiior Adundritor
dipiomatici in marile capitale utt ,.ror
state:
principatele romane.
Franfa' Imperiul otoman, Imperiui Habsbur- Ad-hoc pentru
in cadrul
conferinpei
de la paris, accepta unirea formal'
gic qi s-a desfdgurat prin guvern,l
politicd externS'' in conformitate frorriro"l, o a Principatelor gi .tufit"qt", din perspectiva
cu interesele
Tdrii Romaneqti. infrangereu r"rroi.,fiilor prin actului cu valoare de constitutie, organi zarea qr
func{ionarea staturui.
C\?":in
rcGrr---*
ttt
independentei de stat.
Dupi obtinerea independenlei, politica exObiectivele majore de politicl externd a terni a statului romAn a urmdrit consolidarea
RomAniei in a doua jumitate a secolului al acesteia, printr-o cAt mai larg5 recunoaqtere
XIX-lea gi prima jumdtate a secolului ai XX-lea internafional5, ca qi printr-un sistem
de alianle
au fost:
care sI ii asigure securitatea. PAnd la inceputul
' oblinerea independentei;
secolului XX, RomAnia qi-a bazat securitatea pe
' consolidarea independenlei de stat;
alianta cu Germania qiAustro-Ungaria, deoarece
' realtzarea statului national unitar romAn. aceasta o proteja in fata Rusiei Si, pe plan mai
Pentru indeplinirea acestor obiective, RomAnia larg, asigura stabilitatea generald
in Europa
desf5goard atAt ac{iuni diplomatice (aderarea Centrald qi in Balcani. RomAnia
se afirm5 ca un
la Tripla Alian!6, ln 1883), cAt 9i actiuni con- factor de stabilitate in zona balcanici odatd cu
flictuale fi.dzboiul de independentd, Al Doilea rlzboatele balcanice (1 9 12- 1 9 13).
Rdzboi Balcanic, Primul Rizboi Mondial).
Izbucnirea Primului Rizboi Mondial (1914Instaurarea unui nou regim politic in 1918) a pus in fata RomAniei problema unei
RomAnia, monarhia constitutional5., odati optiuni cruciale pentru viitorui ei. Scopul
cu aducerea in Iar\, a printului Carol I qi participdrii RomAniei la acest rd.zbot a fost de
stabilizarea treptatd a vietii politice interne a recupera teritoriile romAne;iti aflate in cadrul
aduc cu sine noi obiective de politicd extern5
Imperiului Austro- Ungar.
A,
RAznorul
Context istoric
Obiectivul obtinerii independentei
DE
INnnppNoENrA (1822-1S78)
tirii
Otoman:
ale RomAniei
ice qi pogtale cu alte state (Serbia, Austro-Untaria, Franla, Rusia, Anglia, Italia);
' participarea RomAniei Ia Expozilia Univerr
-,1:aI&
d Ia Vrena.
deja
Rom6niei la conflictul
ciei al5turi de Rusia.
Preuederi:
sfArqitul rdzboiului.
- de
ruse, care credeau cd. vor reugi singure vic- torial ia spaliul dintre Dunire
toria in favoarea lor. in iunie Ig77, armata
. la sud de Munlii Balcani 9i Muntii Balcani;
se constituie pro_
rus5. trece DunErea, insd rezistenla opusd de vincia Rumelia Orientali,
sub suzeranitatea
armata otomand impiedici inaintarea tru_ Imperiului Otoman.
oelor tariste, acestea fiind oprite la plevna
Conditiile tratatului de pace au fost inde_
(complex de fortificatii cu. pozilie stategicd, plinite de RomAnia qi,
in t-Sgt, independenla
condus de Osman paga). in aceste condilii, RomAniei este recunoscuti
internalional de
marele duce Nicolae, comandantu_l armatei Marile Puteri.
I
-T-
rse
B. Aouo*EA
AlraNrA
politico_
Germania
Austro-Ungaria
Franra:l
Italia
1883
Anglia
RomAnia
Rusia
f|
:-
1e04
irsrr-18e3
lreoT
I
|
R[zboaiele balcanice
t9r2
1913
Serbia --*
Muntenegru
Grecia 4
Bulgaria +
-+
Serbir
Cr".il
Turcia
Ca o recunoagtere a
Turcia --+
RomAnia 7
adevdrat arbitru in Balcani. pacea s-a inche_
iat in absenta marilor puteri, in august 1913,
RomAnia primind de la Butgaria Dobrogea de
sud, cunoscut5 sub numele de Cadriiater.
Context istoric
Mondial.
in
Franta
Marea Britanie
Rusia
Italia (din
1915)
Germania
Austro-Ungaria
Turcia
Bulgaria
(1e14-1916)
In iunie Ig74 a avut loc atentatul de la Sarajevo, pretextul declanq5rii Primului Rdzboi
i
in
de
de
pace;
'
rnilitari. Prevederi:
pace
1916
.\nul 1917
Un rol important in reorgantzarea armatei
:rmAne l-a avut misiunea militard ftancezd.,
. tndusi de generalui Henry Berthelot. Pentru
:'egterea
9i RomAnia
Lipsiti
si procedezelafel.
de orice
Mondial
participirii
la Primul Rizboi
tlt
^'
d.e
"^
,A
ffi. Rr^1rr
(1g1g-1ggg)
prin incheierea unor aliante regionale d.e securitate colectivd qi printr-o activ[ prezentd a
cadrul Congresului de la pads s-a recunoscr_rt la diplomatilor romani
in Societatea Naqiunilor.
nivel internal,ional unirea realizatd de rcmAni gi
In 1919, RomAnia devine rnernbru in Socie_
noile granite ale liomAniei.
tatea Natiunilor, organizalie mondiaid cu
Tratatul de ia Saint-Gerrnain - 1 9 1 g -Aus_ scopui de a menline pacea in lume.
Un rol im_
tria recunoaqte unirea Bucovinei cu RomAnia.
portant l-a avut diplomatul Nicolae Titulescu,
Tratatul de la Trianon - 4 iunie Ig20 _ ministru de Externe al RomAniei, care
a fost
Ungaria recunoagte unirea Transilvaniei cu ales pregedinte al Societitii Natiunilor
in
1gB0
RomAnia.
qi in 1931.
Tratatul de ia Neuilly * Ig2O - Bulgaria
Guvernul romAn a aderat ia o serie de
recunoaqte Cadrilaterul ca apartinAnd RomAniei.
intelegeri internationale, precum pactul BriRusia nu a recunoscut unirea Basarabiei cu and-Kellog, din 1928, care scotea
in afara legii
si
Europa de Est.
Franfa,
il,
in
Manciuria. Apropierea dintre state se va parafa prin constituirea, in 1937, a Axei Roma-Tokyo-Berlin, alianld militard cu caracter of'ensiv. In 1938, Germania anexeazl, Austria, iar
Franla qi Marea Britanie semneazd Acordul
de la Miinchen, expresie a politicii conciliatoriste, prin care sudul Cehoslovaciei era cedat
Germaniei. In aceste conditii, regele Carol aI
Il-lea aI RomAniei intreprinde vizite la Londra
gi Paris, cu scopul oblinerii de garanlii pentru
integritatea statului romAn. Marea Britanie qi
Franla vor garanta doar independenla, nu qi
integritatea teritorialS a RomAniei.
Din acest moment, intreaga po1itic5. de
securitate a RomAniei este compromisi, iar
guvernul romAn igi va indrepta atenlia, in
relaliile internalionale, asupra Germaniei. In
noiembrie 1939, Ia Berghof, Carol al Il-lea se
va intAlni cu Hitler, regele RomAniei solicitAnd
sprijin german fald de pretenliile revizioniste
ale U.R.S.S. qi Ungariei privind RomAnia. O
mdsurd a influenlei germane crescAnde in
RomAnia a fost Tratatui economic, incheiat intre cele doui state, in martie 1939, valabil pe
5 ani.
]::L
187 |
Anii
I rss
9i
Anii
1944-1945
I
I
I
CnwcU*zw
jumitate'
spaliui
De-a lungul a doui secole qi
politiromAnesc a avut un statut internalional'
strdinh
co-juridic, care a evoluat de la dominatie
(austriac6, rus5,, otomani), Ia manifestdri largi
i" uttono-ie qi pAn[ Ia independenla deplinS"
context
Acest curs s-a putut manifesta intr-un
favorabil,,,crrzaoriental["' de care
internalional
interesul
oamenii poiitici romAni au profitat in
statului.
jum[tate
Statul romAn, incepind cu a doua
a secolului aI XIX-Ieu, igi ut'l*6 responsabili-
prin acliuni
tatea unei politici externe active' fie
miliconflicte
Ia
alplo"tuti.e, fi" pritt participare
depline'
iri", ., scopul iealtzbrliunitilii statale secolului
RomAnia Mare, tealizalb' la inceputul
cu
ui XX-t"u, va fi ins[ redusi teritoria] odat[
iar
in aplicare a politicii revizioniste'
;;;;;"t
-u.tirri
ut"u suslinutd a diplomaliei romineqti va
6 u t.u
"l.Stpllor
I*""* g ,uu
*
ott/}o^-d.r:
\ r.*n /
%
4r
l,laraa
loaicd
narr*
&ct)
aradi
Legend6
ryr*
qaStt
e6
SF
rfr
,=k
4E
,8.:
-t ],'
\
.t
,.1
' $'r
.&/
*'
i\
g*
.s
t]
"4*\
q:-
,i).,,
r , *l-"
n' u n.o
*
84,
. .:-. .l!
,{h
E#
o6
ff a
I
.irEtl
t!
FI
=-e; $r
,"**_-;$
E
r;1,
f,'
(1
E=
rv
'i
Ar
g;
p?
=*
a': Sri
.1'1F
a*
6'
EE
ts
sF
Eei
.E:
EE A;i
'*ff g;'
it
Fi
s* 6* sH
EE Ee
EE
E$
EEE EE
5::gWe
Etnh,+*re
Subiectul
30 puncte
iiifi,i;,i]"J ii:"i,i,'Atf:;:i:*Rusciuk
gu*I;-i;.;;;"i1",,*
de Rusia, Fran{a 9i
i'Hr,t.",T?d:*efi:ff1:"t*li',1,.m:j;;"t'e
ra
situali"
u,-',"i
;-r;i;i;;;;;
ltalia.
puncte
iffi:n
cauz5._efect.
d jumdrjJ""lfl:
BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
l0 puncte
I
30
puncte
1.
1916.
i"fffil:
ffijffi::1iffi i:H,ilg:1i:"T"Ti:T;*:lyil;;i''"''
I
I
jumntatea."."r"rud)n+u;
I
I
ll
i
I
it
IT
a
Rispunsuri
1. Secolul al )C(-lea.
2. Rusia.
,,integritatea teritoriald' .
Armata romAn5 urma sE lupte pe doui fronturi, atacAnd Austro-Ungaria printr-o ofensivd in Transilvania qi apirAnd linia Dunlrii de atacurile bulgare'
astfel pe doud, fronturi."
,,Cei peste 800.000 d.e militari romd.ni urnlau sd,lupte
5. Cauza: ,,Romd'nia declard' rd'zboi Austro-Ungariei";
gi sd' declare
efectul: ,,Germania, Bulgaria gi TT.rcia sd facd, cauzd, comund, cu monarhia habsburgicd'
rdzboi ldrii noastre".
in 1875, se iveqte ocazia favorabild
O. in contextul unei noi etape a,,crtzeiorientale", etap5. inceputi
independenlei Romaniei.
pe
-i' internalional pentru oblinerea
^ p^Ian
condiliile unui iminent conflict militar intre Rusia gi Turcia, primul ministru I.C. Brdtianu 9i
de
ministrul de Externe Mihail Kogilniceanu se ortenteazl. spre tratative directe cu Rusia, in scopul
Ia
4
sens,
in acest
a evita transformarea !5.rii in cAmp de rdzboi qi pentru ob.tirr"ruu ind.epend.enfei.
prevedea insi 9i particiaprilie ISTT,IaBucureqti, ,-u *"*rrut Convenlia militarS. romAno-rus6. Nu se
Rusia.
de
pur"u directd a RomAniei la conflictul miLitar impotriva Turciei aldturi
preved.eri ale conven{iei: trecerea trupelor ruseqti pe teritoriui RomAniei la sudul Dunirii, Rusia
traseul trupelor ruseqi a fost
se angaja s6 respecte qi si. menlind integritatea teritoriaid a RomAniei,
si fie suportate de guvernul
urmau
stabilit in detaliu, o"oii.rd Bucureqtiul, cheltuielile de transport
rus, au fost stabilili comisari care realtzau legiturile cu autoritdlile romAne'
Un alt obiectiv major al statului romAn, dup5. oblinerea independenlei in 1878' a fost realtzarea
din afara
statului nalional unitar romAn, prin recunoaqterea dreptului RomAniei asupra teritoriilor
la
participa
va
Regatutui. In contextul desfdqur5rii Primului RS.zboi Mondial (1914-1918), RomAnia
acest conflict urmdrind realizarea obiectivului propus'
La 4 august 1g16, RomAnia acceptd, prin doud documente: Tratatul de alianti qi Conventia
militard, intrarea in rdzboi alituri de Antanta'
t6'zbai
Tratatul de alianld avea urmitoarele prevederi: RomAnia se obliga sd declareputerile
1916;
15
august
de
data
pAni
Ia
Austro-Ungariei qi sd deschid.S conflict cu aceasta
pace; nicio
Antantei stipuleaz5 egalitatea d.e tratament a RomAniei la viitoarea conferinli de
RomAniei
putere semnatard nu va incheia pace separati cu Puterile Centale; se recunoaqte dreptul
qi
Bucovina'
Banat
u.rrpru teritoriilor romAneqti din Austro-Ungaria: Transilvania,
printr-o activitate diplomatica sustinute, in u doua jumS.tate a secolului al XIX-lea qi prima
qi
jumi.tate a secoluiui al xX-lea, Romania a reuqit s5. iqi realizeze marile obiective de politicd externd
si devind un factor de stabilitate in zona balcanicS"
3.
4.
flrr",
_-1e3 |
I
Ewla**re
a'tr.
Dubrectul al III_lea
B0
Elaborafi, in aproxim."li",9*:-oagini,
un eseu despre
punct
Rr
qi ,,crizaorienta]d,,,
avand in vedere
:"t"ffi;iil""HT]j:i*1[;;;ffi#ff1;^:"-:nia
in cad'ur,,'"i,uio.iuntare"
.prezentar""
si o;".i,u"",
ffiij.**:tr#:"#.||',ff?l^nia
menfionarea
consecinfs
o:.e_1taie,,;
fo"m,iu."u-;:::1punct
.
de
vedere
';"#:,i:T:"1,:"ru;iJffiH:Hl;Hi?
cu
privire-i"
sus{inerea;J""t
stuia printr-un argument
--'JI
,,crizeiorientare,,":::1?orientali";
istoric. ""r", "crtzei orientale" in istoriu Ro*lrrl"i
.
Notil
Se puncteazd
#'LTlllT:il:ti:r
:fll':
$;prin!; "utliil?;1TJ1ff:
eraborate
ui
is
toric
ad
ecva
t, s
;'*;;;iull"'"t"""rea
L"-j'_:9""". ""
prezentlli,.eviden{ierea
si
rela{iei
puncte
INFontraTrA rsToRrc _
A
24de puncte, distribuite
astf.el:
Oyi"j"
pentru p"ur".rturuu
:.3
.-*
orientale",
p"in u.'iae,rtt".""
care participi Romania
. cAte
in cadru r,,*izei
dou, !puri#,
- ^* {_r'errlronarea
mentionarea oricdrei
11"::r
oricdr
,,crizei orientale,,
acliuni la care participd
Romdnia in cadrul
- 3 puncte pentru
precizareasecolulrrj
pv
in no_^ s.-a
r
^ ^ desfisurat
orl"Ju
acfiunea.
:.9 evidenlierea prezenrare"
prin
""ri':1]1-t",
r"ruuui i.tJfi:t;;:ffiTinterna{ionur
. c6te I punct
"ruu""Jlin contexru r ,,crtzeiorienrale,,,
doar pentru mentionarea
unui document interna{ionar
"ctizeio"i"-ritJui
eraborat in cadrul
punct
purrt., formularea
;.1
oricdr
^rqrqaEa ol.tcarut
punct de vedere
Romdniei.
- I punct pentru
bertino^+- z p',,
d e ve d ere rorm
yn tur
u ra t
"J.';*I"TJ,'::,T'"X Xl?#i il::1i,1 9 1i
"i"il1"t#:::iT#i','r:::]"
i*i",
.,i:,#,"Jffi :Lilf
O"r3:rT"a
1fr*:*#lX1ruilf
gi exprimarea
ideilor
pentru
1 punct pentru
- Z puncte
"r.J,
r
"uri".ri"
puncte' distribuite
asrrer:
ui i.'"'.
"r"1'jll':;;;.d;t[*1"1il';*:: ;" n#;"iii:ffi *ill'# tilT
b
l"J#^",?11"'ffi
'.'ctlrdevedererormurat
zalfiatea (deoarece,
pentru.a
aj u'I
?.
,";.q;;;l;#;H:Til:?*";,ului
(introducere
- cuprins _ incheiere)
;;ffi1:l,T::.:::,:..,:i:i.*.i1".r,,
e"*";;:-:-,
fapteror istorice
p"4i;l;;","'cronologice,
pentru rr-rectarea
auvvrrLY
;ie,".l;;;il;u:l*i:;ffiH:,:::ffi:1,"'Tff:'i?il?f,i{ff$}storice
puncte pentru nerespectar"u
logice a
0 puncte
rimiiJ ie
spa{iu
i
I
Rezolvare
Introducere: Odatd cu secolul al X\l[I-lea se manifestl.,,crrzaorientalil', problema creati de declinu]
Imperiului Otoman, declin inceput incd din 1683, cAnd a avut loc ultimul asediu otoman equat asupra
Vienei, punAndu-se capit expansiunii otomane in Europa. De acest declin aI Imperiului Otoman vor
incerca sd profite, fie prin extinderea influenlei politice, fie prin exbindere teriorialS, in special Imperiul
Rus qi Imperiul Habsburgic (dupd 1 867, Imperiul Austro-Ungar).
ROMANTA
Ff CoNCERTUL EUROPEAN
LA ,cRtzA .R,ENTALA"
DE
LA MAR'LE AL,ANIE
ALE sEcoLULUr
,,(
AXA
cRoil0L0Gtci
sec.
xvilf
PFINcIPATE* RoIIIAIT
17 11
..'*'.-.-. ."..Moldova
- regim fanariot
1716
1775
sec. XfX
1812
18?2*
^*
Moldova,
1829
la domnii p6rnan{e$e
Tratatul de la AdriancDol
1856
1858
24 ialuarielgsg
ROMANIA
1866
Succes diplomatic
't877-1878
1881
1883
sec.
1913
1914-1916
1916'1918***ftf!;
Romdnia participi la primulRiizboiMondial
;"""
Xf***Marea Unire
RELATI r LE I NTERNAT|Oi
JALg iN pERtoABA I
I,TTERBELf CA
1919
1921 **
*^4i**-***.
1934
ca in{ef ege re
ln{e}egerea Balcanicd
PIERDERILE TERITOR,ALE
28 iunie 194
1940***. *;*-.**"*
\.- ../
7 sept. 1940
30 aug.
RoMAr!fiA iN
1948-1944
1944-.t945
1947
et oortee nlzeor
MoNDfAL
I
I
I
I
I
&
.J
Tit're@
Prolefarwf
*" o+N
\"r$\'
i $u\-,
.
,$77:'''.'::':\'
',(//-
,*,
i* u.i;'}.,t-i,
*' i',j
, ,,,,tolq
-, f i:r-
i:i
; ;.,,,:
,i,,
:,.i
J_uqj+*4'
\\"
17
^N
\s
$$
s'.$-"
\*-
(cuud'ntarea preged'intelui
american Truman tn congresul
american,martie 1g
'^ii,ff'il'::;!;f,:;,'?3'^oo'i
Nu int^vnpldtor
pyivnile
,civilizafi.i .s-au nd,scut acolo und.e arianul a ?nthlnit
popoa,e inferioane,' re-a subjugtat
ir u-i,ru['"r"r"i^yri rui. [...]
Nu' evrett'l nu posed'd nici c"ea iai
,ud.ur|E iopoiitote d.e a crea
o civilizatie...
i
i
a
ai,i,
u
:#,!':
3';iil''p n o r n u,,
s
:, :,i,;
;; : :: r
^,,
;xu'
^:, n,;,T
^: ;i:'r:ir,t
a'
..>#G--___=
lnfyodt*cl're
Secolul al XX-lea a r5.mas in memona europenilor ca un secol al contrastelor' in care
o Lume a totalitarismului, a rl-zboanelor mondiale qi a genocidului s-a intercalat cu o epoch
a progresului gtiinliflc, a emancipS'rii femeilor
qi a consolidirii vechilor democralii, care devin
modelul politic pentru secolul actual.
La sfArgitul Primului Rdzboi Mondial (19141918) asistim la o dezvoltare fird precedent
a democraliilor pe continentul european. Viala
noilor democratii interbelice va fi insd una
scurt6, momentul de turnurd fiind reprezentat
de marea crizi economicd din anii'30, cAnd, pe
fondul acutelor probleme sociale, regimurile de
tip totalitar cAqtiga tot mai mult teren' Elementul comun al acestor regimuri, reprezentat de controlul statului asupra societdtii, p5"rea a fi, pAni
la izbucnirea celui de-al Doilea Rizbol Mondial,
un pre! mic pentru soluliile economice oferite.
Odata cu debutul luptelor qi imposibilitatea controlului internalional s-au creat insi premisele
ducerii pAni la ultimele consecinle a programelor
totalitare. AtAt fascismul, dupd criteriul rasei,
numir[
9i RomAnia.
TV. IDEOLOGIB
-+
L SEC,LUL xx
- i,vrBr DEMocRATtE
,r ToTALrrARtsM
care sunt cere mai importante a,specte
are funcriond.rii unui stat?
Inci
In secolele XV-XVI,
A,
Umani;
Niccolo Machiavelli, in principele,
9i Thom
Morus, in []topia, au incercaf sd gdseasce
mai bun mod de organizare ul .r.rri stat.
Dor
secole mai tArziu, gAnditorii iluminigti
au co
siderat problema organizdrlL politice
a fi una r
maximd importan{d. Ei au sus{inut principi
separdrii puterilor in stat, reducerea
autoritd!
Risericii qi organizarea societilii dupd
regu
clare,. alese de popor. Teoriiie lor
au fost puse i
practicd, stAnd Iabaza democraliilor
moderne
<
FonmE DE GUVERNAMANT
formd de guverndmAnt
lg,rrrerrrar").
ffi,
Ru*r*uRr polrrrcE
Statele difera intre ele 9i dupd regimul poli.
. liberal-dernocratice:
fss
T--
care se rispAndesc in
secolul ai XX_lea, respectAnd toate drepturile
(puterea
repubiicd
prezidentialS (SUA, Franta), unde preqedintele
este ales de cetdteni.
2. Regimurile autoritare. Sunt regimurile in
care puterea este exercitatd in mod nedemocratic
de o persoani sau un grup de persoane. Execu-
tir,.ul are atributii mai mari decdt ceielalte ramuri ale puterii in stat qi se formeaz6., de reguld,
partidul unic (monopartidism).
3.
Sunt aceie
regimuri care au atins maximumul de autoritate asupra individului, controlAnd nu numai
viata politicd, economici gi sociali, ci gi cea
personal5. Asemenea regim politic a avut Uniunea Repubiicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.)
condusi de Stalin, Italia fascisti condusd de
Mussolini, Germania nazlstd condusS. de Hitler,
RomAnia comunistd condusd de Gheorghiu-Dej
qi Ceauqescu.
CuvAntul ,,totalitarism" a fost utilizat incb
din anii'20 an secolului al XX-lea, de antifascigtii
italieni qi chiar de Mussolini, pentru a-gi liuda
regimul. in pofida deosebirilor regimurile totalitare, au cAteva caracteristici comune: instrumentele de represiune sub forma poli{iei politice
anihilarea adversarilor politici (deportdri,
lagire de munci, lagdre de concentrare etc.),
nerespectarea drepturilor omului, gdsirea de
vinovali,,,!api ispdgitori" pentru probiemele
statului (evreii in Germania nazist6, striinii
in Italia fascisti, burghezia in Uniunea
Sovietici).
Regimul politic totalitar poate functiona in oricare form5. de guvernhmAnt. Gerrnania nazist6
era organizatd sub formi de republicd, iar Hitler
delinea, ia inceput, pozitia de prim-ministru
sub preqedenlia lui Paul von Hindenbr-rrg. Itaiia
fascistd era organizatd sub form[ de monarhie,
Mussoiini deli.nAnd postul de prim-ministru sub
regele Victor Emanuel aI III-iea.
se
Ca qi
utopiile, ideologiile, in pofida aspectelor negative, iqi gisesc oameni dispuqi si moard in numele lor.
Doctrina politici reprezinti totalitatea
ideilor politice imparthqite de un grup de oameni dintr-o anumitd regiune intr-o anumiti
perioadi de timp; modific5. sau completeazd
ideologia, adaptAnd-o situa{iei politice qi economice concrete.
**,
D.
po*rrDE po,,rTrc'
partide de
partide de
ur EdpLd
partide de
extremd
extremd
<ti noi
stAnga
in econosprijind claseie gi
rea pta
Principalele idei
Extrerna dreapti
Extrema stAngi
socialdemocra!ii
qi socialigtii:
extrema stAngi
(comuniqtii):
sus!in
democralia,
pluralismul,
votul univer-
incearcd
sa},
claselor
salariate,
egalitatea socialS.
favoarea celor
lipsili de proprietate.
prin eradicarea
diferenlelor dintre
bogali gi sdraci,
o societate f[r5.
clase, lichidarea
sau restrAngerea
proprietdlii Private.
apirarea
redistribu!ia
veniturilor in
laburiqtii:
au o
doctrini politica
cu caracter
creqtindemocralii:
intrelin rapor-
liberalii: suslin
Iibertatea asocierii
indivizilor, libertatea credintei qi a
turi apropiate
cu Biserica, sunt cuvAntului, libertatea de acliune,
tradilionaliste,
cu condilia de a nu
suslin proprieinc6lca libertatea
privati,
tatea
altora, neimplicarea
solidaritatea
statului in econodintre oameni,
mie, reducerea imfamilia.
pozitelor, libertatea
comertului.
agrarienii:
conservatorii:
sustin,,ordinea
naturali", inegalitatea naturalS"
intre oameni, rolul
tradiliei, stabilitate
qi arati riscurile
progresului.
elogsaz1.vrala la
Party'-Partidul
extrerna
dreapti
(fas-
ciste, naziste):
incearci discreditarea statului, a
democrafiei, a
imigranlilor).
Nluncii).
Experienla secolului a1 XX-iea a ar6tat cum
partid.ele totalitare au exploatat cu succes
momentele d.e cttz|., instituindu-se fie pe cale
paqnicd (Hitler a fost votat de popor in 1933)' fie
pe cale violent6 (Revoiutia din octombrie 1917
din Rusia, urmatd de r[zboi civil) qi fiind greu
de dislocat dupi oblinerea puterii' Din acest
motiv, ast6.zi existi o serie de organizalii nonguvernamentale care colaboreazS" cu cetilenii
Ia vegherea democratiei' Astfei, cetS'leanul are
nevoie de un minim de culturd poiiticS' pentru
cAt qi modul
politica.
in
=iG>--
{!" peouoett
,t
f5,.
KncTMURTLE DEMocRATrco iN
an-
;lJvolutia
re girnului d emocratic
Deqi minoritar, acest regim politic
Eunope
dernocratice
s-a
qi
semnalarea oricdror abuzuri ale puterii
pot conreprezi.nti un mijioc prin care cetS'fenii
tribui 1a imbunit[1irea democratiei' tntr-un
regim d.emocratic funclion eaz6', de asemenea'
in
democralii
tinerelor democralii, unde identificSm limite
vot doar
ale regimului: acordarea dreptului de
birbatilor, fraudarea alegerilor etc'
democratice:
'
&, Rt*t*ul-
qi
inscrierea lor in constitutie: IibertS"li individuale (libertatea conqtiinlei etc')' drepturi social-economice (dreptul la grevd' la
proprietate privati etc')' drepturi politice
(dreptul de vot etc.), drepturi social-polrtice
(dreptul la asociere etc'), egalitatea in
drepturi.
' O alta practicS. politicl democratici este
reprezentat[ de garantarea libertilii de
e"p*imate a opiniei publice' In secolul al
preXX-lea, datoriti climatului de libertate
zent in statele democratice, presa a ajuns
si fie d.enumiti,,a patra putere in stat"'
DEMocRATIC iN
in spaliul
RolraNrt
alegeri libere
respectarea
separalia puterilor
in stat
drepturilor gi
libertitilor cetS!eneqti
Caracteristici
regimuri
democratice
constitutii
pluripartidism
domnia legii
vot universal
ll{" proLoe, tt
l++
ln Spania, in
&. Rt*rtuRILE
se
numird: incilcarea principiului separirii puterilor in stat prin concentrarea puterii intr-o
singuri persoand sau institutie; nerespectarea
unor drepturi qi libertafi cetdleneqti (in special
dreptul la iiberS" exprimare); monopartidismul;
nerespectarea unor drepturi politice (cum ar fi
dreptul la asociere, pus in practicS. doar cAnd
era vorba de afilierea la partidul unic).
AUToRITARn iN
gene-
RolrAlqn
tip totalitar.
SG>-=
iV. toeoLoQlt ,t
A" R"*ttur,
coMUNIST lN EunoPa
Ideologia comunistS.
Termenul de ,,comunism" provine din latinescommunis, care insemna uliversal, in comun.
Principiile ideoiogiei comun'ste au fost trasate pentru prima dati de cdtre germanii Karl
Marx qi Friedrich Engels, in lucrarea Manifestul
cw!
societate
fird
rolul conducdtor.
egalitari
comunist[.
proletariatului".
Principala caracteristici a ideologiei marxiste a fost ideea desfiintirii proprietdtii private. in conceptia iui Marx, toate relatiile de
proprietate au fost supuse unei necontenite
schimbdri gi transformiri in istorie (Revolulia
Francez1, de exemplu, a desfiinlat proprietatea feudald in folosul celei burgheze). Comunismul vedea legitima desfiintarea proprietdtii private (burgheze) 9i inlocuirea ei cu
proprietatea comun5..
Vladimir Ilici Lenin, revolulional rus, era
conducdtorul bolgevicilor (comunigtii rugi,
membri ai aripii de stAnga radicale din Partidul
Muncitorilor din Rusia, P.M.S.D.R.).
Lenin preia principiiie 9i ideile lui Marx,
le dezvolti qi le adapteaz1 nevoiior societitii
ruseqti de la incepuiul secolului al XX-lea.
Boigevicii pretindeau ca sunt ghidati de
proletariatului".
lntre anii 1936 qi 1938, Stalin a declanqat muncitori pentru depdgirea normei de munc5.
pe industria greaMarea Teroare. acliune prin care a eliminat zilnici), axati in special
Doilea R5'zboi
de-al
La sfArqitul celui
toli opozantii reali sau inchipuili. Perioada
a fost marcati de mari procese publice aie Mondial, Sta1in va exporta modelul totalitar
ale lumii, printre
foqtilor colaboratori ai lui Lenin, precum 9i de comunist qi in alte regiuni
RomAnia in
d.eportiri ale unor intregi populatii in Gulagul care qi Europa de Est, inglobAnd
moartea sa, in 1953,
siberian (Administralia GeneralS' a Lagirelor Iagirul comunist. Dup5"
promovatd de Nikita
de munci), actiuni soldate cu peste un mi- politica de destalinizare
Sovietice,
lion de victime. Erau vtzalt in primul rAnd, Hrusciov, conducS,torul Uniunii
tiranii instirili
culacii ,
considerali
p5.rea
s5.
(1985-1991), conducltorul Uniunii Sovietice, care a luat, in anii '80, o serie de misuri
de reformare a comunismului (,Glasnost" transparen{i qi,,Perestroika" - reconstruclie)
care. neintenlionat, vor conduce ia prdbuqirea
regimului. incercS.rile sale de reforrni au dus la
incheierea ,,Rdzboiului Rece", la incetarea monopolului. politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice gi ia prdbuqirea Uniunii Sovietice'
A primit Premiul Nobei pentru Pace in 1990'
la Paris-Versailles
(1919-1920), considerAnd cd
Italia nu a primit desttLle despdgubiri. In 1921.
C, Ru",*uL
NAZrsr iN Bunope
Jdeologia nazisti
'Termenui
gi incepe eliminarea potenfialilor adversari politici, astfel ci in 30 iunie 1934 are loc
,,Noaptea culiteior lungi". Hitler ordoni asasinarea, de c5.tre S.S. (formaliune paramilitard
a partidului; garda personalS" a lui Hitler) a
principalului sdu rival din partid, Ernst Rohm,
D.
1938,
Principala caracteristicS. a regimurilor totalitare (qi diferentiere fald de regimurile autoritare) este faptul c5. ajung si controleze in
totalitate societatea, inclusiv viala privati qi
gAndirea oamenilor. Pentru aceasta se folosesc
de ideologia oficial5. qi de un sistem modern
de propagandS..
In toate aceste regimuri, adversarii politici
sunt elimina{i qi se creeazh partide unice. De
regull, puterea politicS este acaparati de lider,
care ajunge
s5.
E,
totalitar[
este
fraudarea
cultului personalitalii
(a
conducitorului) reprezintS" o practicS' comunS
inregimentarea qi indoctrinarea politicS a copiilor, tinerilor, femeilor, muncitorilor sau intelectualilor (,Tineretul hitlerist", Pionierii)'
' O alti practicS- politicS. totalitare este reprezentatd de crearea unui aparat de represiune
impotriva societSlii. Cea mai temutd institulie
de represiune era polilia politici (Securitatea in
RomAnia - 1948, CEKA, NKVD, KGB, in IIRSS'
Gestapo in Germania etc.). Aceasta avea menirea
REGIMURILOR TOTAIITARE
est
de
infor
reprezentati de controlul mijloacelor
mare in masd prin intermediul cenzurii' Cen
cet6!enegti.
' Lipsa de transParenld'
F. Ro*A"^
Extrema dreapt[
RomAnia perioadei interbelice a fost marcati
de existenla, din 1927, a Legiunii Arhanghe-
Guvernarea Antonescu
in 1940, ajunge la putere generalul Ion
Antonescu, care guverna impreuni cu Horia
Sima. RomAnia, numitS. ,,stat nalional-
eliminarea
evreilor din functii publice (conform ideologiei
naziste) sau chiar exterminarea lor. Romii au
fost 9i ei lintele deportdrilor gi extermindrilor.
Dupi rebeliunea legionar5 din 1947, Antonescu rdmAne singur la putere, continuAnd
cu un regim de autoritate.
Extrema stAngi
In RomAnia, Partidul Comunist de extremd
stAngi a fost creat in 1921 qi interzis, in 1924,
de guvernul liberal, care ]-a acwzat de ,,acliuni
anti-romAnegti" dupi rdscoala de la TatarBunar (localitate in Ucraina, centrul revoltei
Jdrinegti armate, instigati qi sustinutd de
cdtre bolqevici qi P.C.R. in scopul ruperii
Basarabiei de RomAnia). A rdmas in ilegalitate
pAn5. in 7944, aclionAnd clandestin (in rnod ascuns). Din 1944 a inceput si preia treptat puterea, pAnd la instaurarea regimului comunist,
in 30 decembrte 1,947. Dupi 1948, comunismul
romAnesc a trecut prin douh etape principale,
cea stalinist5, sub conducerea lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej 9i cea a na[ional-comunismului,
din timpul lui Nicolae Ceaugescu. A avut loc
na{ionalizarea bunuriior gi colectivizarea, iar
printre practicile politice se numdrau cultul
personalitdlii, supravegherea populaliei prin
organe represive (Securitatea) qi cenzura (in
1948, apare Indexul cd,rlilor interzise, cu peste
8000 de
titluri).
Cnwc.|uzt
Primul rl,zbot mondial, prin dimensiuni1e sale temporale qi geografice, prin uriaqele
eforturi umane qi materiale ficute de toate
statele combatante, prin caracteristicile sale
militare qi, nu in ultimul rAnd, prin numirul
organizarea periodici
garantarea
de
libertitii
de exprimare a opiniei
alegeri libere
publice
Pnacrrcr
competitie intre mai
multe partide politice
POLITICE
DEMOCRATICE
respectarea regulilor
de functionare a
respectarea
drepturilor qi
libertitilor cet5!eneqti
incdlcarea principiului
separa{iei puterilor
in stat
controlul
mijloacelor de
comunicare in masi
prin intermediul
cenzurii
fraudarea sau
suspendarea
organizirii alegerilor
Pnlcrrcr
intarea partidelor
politice gi crearea
partidului unic
desfl
lnfiinlarea de
organizalii oficiale de
masi
crearea
politiei politice
POLITICE
TOTALITARE
impotriva societitii
promovarea ideologiei
oficiale prin
intermediul
mass-media
promovarea unul
cult al personalititii
liderului
' militarism;
' anti-liberalism;
' anti-socialism;
' anti-democraticS'
' crearea omulul nou.
' na,tionalismul german este fundamentat pe ideea superioritdtii
rasei - arianism:
' stat rasist.
clasele sociale;
6. sustinerea Bisericii Catolice
(Italia);
7. proprietate privatd;
B. nationalism.
ls+
-T--
Rncrnrur, PoLITIC
comunrst
fascist
nazist
Uniunea Republicilor
Italia
Germania
Sovietice Socialiste
interbelicS. qi
interbelicd
interbelicd
postbelicI
Vladimir I. Lenin
Benito N{ussolini
Adolf Hitler
Iosif V. Stalin
Partidul Comunist
Partidul Nalional
Partidul Muncitoresc-
bolqevic al Uniunii
Fascist
Nalional Socialist
Sovietice
de la latinescul
de la latinescul /oscls
German
forma prescurtat[ a
communis
(iegiturS" de nuiele
numelui partidului
simbol
tata
t
perioada
lider
partid
originea
terrnenului
ideologie
simbolul lictorilor
comunistd
lupta de c1as6,
concepte-cheie
Nationalsozialistische
romani)
fascisth
corporatism
nazistd
inegalitarea raselor
interna{ionalismul
(arianism),
proletar,
rasism,
revolulia proletariatului
antisemitism,
spatiul vital
Lebensraum
q
q
s
z
=
o
(L
LLl
uJ
d L
f,
=
o
LU
co
cl
o!!
io
c=
=.9
g3
i*
o
D
o
o=
o=
6d
I
:
E
.; mffis,_:s
#'
ys
-o
+o
oo
gt :.,r
|}'..
' ,}i
Serna
vs:x.r
-4.4
.ut
l!
!
'{
j'1!
t4
,t
it:*':*
1ea9r5
o?
a o "'"ry
-:e
'f
!-
/
^
f1*
6radisl'.
?-, :
';I
&'lArea
ir
firana
Tireflierta
qK
ex
-{,';
Mar"be.
,., &,
b ft.i e'A
.*
Mrlia
d.?
dn
HOLOCAUSTUL
LegendE
ffi
Teritorii
afl
LagAre de concenfrare
Teritorii sovietice
afl
ate sub
dministrap germane
Ev*h**re
Subiectul al
ll-lea
Bo
punct,
A"
[antise
Istoria Europei.
ry' "["'J Dupd' adoptarea legitor fastiscisime [...J Esenta puterii aparline tn
fapt ,,Ducelui,,
In principiu
acesta ruu d'd' socoieald d,ecdt tn
rieefd gi ari marr attiutrii economice[MussoliniJ.
iara
tn caritate
de ministru al corporatiilor
si militare ca qef suprei at
it';;;;;i,
reuocd, ministrii care
si
nu sunt decdt simpli executanli gi poate tegifera"ilJt"i fdrd control parlamentar.
prin d,ecret-lege
Mussolin'i
este asistat de Marele consiliu al Fqscismului
cire ad,und. tnjuiul sdu, pe tdngd
sdi
camarazi,
fogtii
minigtri gi cdliua tnatli func{ionari. Partid,ul
unic are d.rept misiune inregimentarea qi suprauegherea
populafiei' mobilizarea permanentd a
acesteia tn seruiciil regimului rdspdnd,ind,
tn raid,urile sale cuuintele de ordine ale puterii care uegheazd
la aplicareo tor:. Elporticipd, ii *"r.tir"rea
ord,inii cu ajutorul miliyiei, organiza{ie paramilitard ale cdrei efecttue
i|rng i lgiL, iiL.ob"o"a" membri.[...J,,
(S. Bernstein, P.
secolului ai )X-lea.
4 puncte
prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
concluzia.)
2
2
3.
q hrr'.-+^
-^--a
;ln:L:;:l:rn""tru
vedere formulat.
4.
o.
selectar"u,
ii'
sursa B, a oriciror
30 puncte
d""d"i;f:;;;;#::H:l"i,T
r"
din
Srlffi:frt":ntru
Germania
;3j:": i"H:frt""tru
6.
7.
punctut de
(2p.x2=4p.)
X
;=iil
ff,i1;jrii]
d.e
;;;*;
;.),
respectiv a
Rdspunsuri
Legile,,fastiscisime".
2. Partidul Nationalist a1 Muncitorilor Germani.
B. Rolul partidului unic in Italia fascisti era de a infiinla organizalIi de tip fascist destinate
populatiei, de a supraveghea populafia, de a oYgantza acliuni de propagandd.
,,Partid,ul untc are d,rept misiurue tnregimentarea qi suprauegherea populaliei, mobilizarea
'pernlotLentd
a acesteia tn seruiciul regimului, rdspdndind tn raidurile sale cuuintele de ordine ale
care uegheazd,la aplicarea lor."
puterii
'4.
gef suprem
,,are mari atributii economice tn calitate de miruistru al corpora{iilor 9i militare ca
al armatei".
5. Regimul politic din Germania sub conducerea lui Adolf Hitler era unul totalitar, care controla societatea prin intermediul aparatului polilienesc qi avea ca idee centrall antisemitismul.
,/paratul poli{ienesc este i.nuestit cu putere redutabild; Cdt despre politica rasiald', punctul certtral at sistemului, aceasta se manifestd prin md.suri de protejare a rasei qi printr-o legislalie
[antisemitdJ'.
b. C.uur"u Statelor Unite aie Americii, revoluliile din Europa secolului a1 XIX-lea 9i, in secolul
al XX-lea, destr[marea imperiilor multinalionale au dus la creqterea numirului de democralii in
iume.
O caracteristici a regimurilor poiitice democratice in secolul XX este reprezentati de consemnarea principiilor de organizare a statului in cadrul unor legi fundamentale numite constitulii'
Existd qi exclpgii de la reguli, spre exemplu Marea Britanie, un model al democraliei in intregul
secolul XX, care nu are o constitutie propiu-zis5,, ci o serie de legi cu caracter constitufional'
Regimurile politice democratice au avut o evolulie sinuoasi in secolul al XX-Iea.
Z. i" anil'30, Marea crizd economicd a dus ia destabilizarea democratiilor europene formate dupi
primul Razboi Mondial. in Germania, acest fapt a fost accelerat de nemullumirile populaliei
fali de pacea incheiata la Versaille.. in acest context, in anul 1933, Adolf Hitler devine cancelar
al Germaniei, sustinAnd o noud ideoiogie, cea nazist5.. Caracterul totalitar al ideologiei este dat
de prevederi precum nevoia inregimentirii rasei ,,superioare" germane (ariani), cu scopul de a
obline aga-numitul.,spaliul vital" in Europa, absolut necesar pentru dezvoitarea Germaniei.
Apari,tia 9i con.oiidarea ideologiei totalitare naziste in Germania dupd anul 1933 ne permite
.d ufir-i1n faptul ci ascensiunea unor ideologii totaiitare este o caracteristicd a Europei in prima
jumitate a secolului al XX-lea.
1.
trisiturd.
--
Etn"Lu*re
Subiectul aI III-Iea
30 punct,
Elaborali, in aproximativ doul pagini, un eseu despre democralia romAneascd interbelicS, avAn
in vedere:
- menlionarea a doui evenimente care au influenlat evolutia democraliei in Europa, in per
oada interbelici;
- mentionarea unei reforme democratice adoptatS. in RomAnia interbelicd;
- prezerttarea a doui caracteristici ale democraliei romAneqti din perioada interbelicd;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evolulia democraliei romAneqti in perioad
interbelici qi sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Not6!
Se
30
punctt
P.x2=2P.
- 1 punct pentru formularea oricS.rui punct de vedere referitor ia evolulia democraliei romAneqt
in perioada interbelicd
- 1 punct pentru pertinen{a argumentdrii punctului de vedere formulat
- 2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline punctul de veder
formulat
11'punct pentru utfizarea conectorilor care exprim[ cauzalttatea (deoarece, pentru
cd etc.), res
Rezolvare
Introducere. Regimurile politice democratice au avut o evolu{ie sinuoasd in secolul al XX-lea.
in Europa interbetici, regimurile politice democratice s-au menlinut in statele in care democratia
era suficient de consolidatd pentru a face fatd problemelor economice, tensiunilor sociale, ca urmare a marii crize economice din 1929 gi ascensiunii extremismului de stAnga sau de dreapta.
Aceste opliuni politice extermiste se manifesta in U.R.S.S., mai ales dupd 1924, odati cu ascensiunea lui Stalin, in Germania nazistd 9i in Italia fascistd.
' in spaliul romAnesc, oficial, inceputurile unui regim democratic se afirmd din 1866, cAnd
este redactatS, prima constitulie organtzat1. dupd principiile liberale. Democratia romAneascd a
fost consolidatd dupi Marea Unire din 1918, prin emiterea Constitutiei din 1923. Aceasta avea
printre prevederi gi votul universal, ega1, secret qi obligatoriu, cu exceplia reprezentanli1or armatei, justitiei gi a femeilor.
' Toate regimurile democratice prezintd o serie de caracteristici, printre care: existenla unei
constitulii in care sunt consemnate principiile de organizare a statului, respectarea principiului
suveranitS{ii, conform cdruia sursa puterii politice este naliunea. De regul5, democratiile moderne sunt reprezentatle, adicd cetdtenii desemneazS. prin vot reprezentan.ti care sS guverneze
in numele 1or.
in RomAnia interbelicS, una dintre caracteristicile democraliei este cea a separaliei puterilor
in stat. Acest principiu presupune divizarea puterii in mai multe compartimente, de reguli dup[
o formul5 tripartiti: puterea executivS, legislativd qi cea judecltoreascd. Conform Constitutiei
din 1923, puterea executivd apartinea Regelui qi Guvernului,^puterea legislativd Parlamentului
bicameral qi Regelui, iar puterea judecdtoresci instantelor gi Inaitei Curli de Casatie. Rolul esre
de a se evita concentrarea autoritilii in miinile unui singur individ sau ale unui grup restrans.
O altd caracteristicd a democra{iilor este sistemul politic pluripartidist. esentiai pentru a reprezenta interesele tuturor categoriilor sociale. In RomAnia, ceie mai importante partide politice
interbelice au fost Partidul Liberal 9i Partidul Na{ional T5.r5.nesc, alituri de o serie de partide ale
minoritdtilor nationale.
' Regimul democratic romAnesc a inceput si se degradeze incepAnd cu.anul 7934, in timpui
domniei lui Carol al Il-lea, ajungAndu-se, in 1938, la regim politic autoritar. In perioada 1866-1938
au fost folosite practicile politice democratice. Dupi 1944, cdndputerea revine in mAiniie monarhiei
qi partidelor istorice, democra{ia romAneasci reapare, dar este, incetul cu incetul, iniocuit5" cu
totalitarismul comunist.
Concluzie: Ca gi in restul Europei, gi in RomAnia, regimul politic democratic interbelic este
afectat ca urmare a cauzelor economice si ascensiunii totalitarismului euroDean.
AXA
cR0il0L0GrcA
1917.-,..,..",.-.^-
- 1928
1924
1929
193S
Rusia / U.R.S.S.
f-
Revotu[iaBotgevicd
1921&
1922 '.-' ' ' " X
1917 -
1921
- 1939
Rdzboiutcivildin Rusia
Se formeazd Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
1966
1gB5
1991
1991 ***.*-*"***
ITALIA
1921
1922
925
938
945
GERMANIA
1933
1934
1938
1945
ROMANIA
1927
933
1938
1940
1941
1944
1947
extrema stingd
1965
1974
1991
fvift (D
i,'-,..'""1,..
r_;..{]"*
+t '*- '
'^-"-$.
r]^
r
\svs{ttt,tfr
,'r,'
]=':
\\i
"f, qt'Nut*o
-=
='
ln a.:rnitr
ulte
u%t'*
t},*t's$-
scrisoare^rJ!3:{f,:';i:It:""!X{J;:{::'i::::ii"rtii;
SG;r>-_
,,Ravnhni,
i^*irii",t
a(
de arrnate{e
,t
incetare a rdzboiului cu Nagiu^ill Unite. 1..'l Ataturi'
prin
impuse
hotarele
trece
ir:rtete
aiutarul for,
^agi"ii,,,o^
noastre
^Jii|iiai
de {a Viena, p;',;;;""'; Ziib;;; [a^A'^t"( Transilvaniitt
dictatul nedrept
d.e sub ocupagia strdind,' l"'1"
iJL
an
(Proclamafia Regelui Mihai I cd,tre !ard,, in Romd'nia liberd'
II' nr'
ti,i"i
i;(;,.i:
seuetar
(Ategerea lui Nicotae Ceauqescu in furnc{tia d'e
3\i3::i:r"{J!&,?"t;#il;#?;
ln:froduccl-re
in vara anului 1945, odat5. cu in-frAngerea
d.efinitivi a Germaniei, luau sfArqit luptele celui
de-al Doilea R5.zboi Mondial in Europa. itt.epu
o noud perioadS. in istoria lumii, cunoscut6 sub
numele de perioada postbelici. Departe de a fi
punctul de plecare al unei Europe unite, necesarS.
mentinerii p5.cii, continentul va cunoaqte o nou5divizare. Acestlucru este urmare a neinlelegerilor
dintre cAqtigS.tori: Statele Unite, Marea Britanie,
Franla qi celelalte puteri occidentale care doreau o Europd democratici qi capitalisti, pe cAnd
Uniunea Sovietic5. urmirea sd exporte modelul
comunjst qi in ceielalte state europene. Soiulia
adoptatS. a fost de a se crea sfere de influenla
pe continent.
V.CONSTRUCTIADEMOCRATIEIPOSTDECEMBRISTE
Cum se reuine la d.emocra{ie gi cum euolueazd' aceasta?
A,
noastre.
Cauze
Una dintre cauzele instaurlrii regimului comunist in RomAnia este reprezentatd de opliunea
ticipat, aldturi de reprezentantii partidului de-al Doilea Rdzboi Mondial. Aceasta presuNalional firlnesc qi ai Partiduiui National punea crearea unor state satelit, cu guverne
Liberal, 9i membri ai Partidului Comunist prietene care sd adopte modelul stalinist.
care, deqi numlra circa 1000 de membri, deveO altd cauzd este reprezentatE de frdmAnnea important, in contextul ocup[rii RomAniei tirile diniuntrul principalelor partide
interbede citre Armata Roqie.
lice, reintrate in legalitate dupi 23 august 1944.
Amintim de faptul ci la alegerile din noiembrie
Factori favarizatori
Prezenla trupelor militare sovietice, a
Armatei Roqii, pe teritoriul ldrii noastre a reprezentat unul dintre factorii care a favortzat
instaurarea regimului comunist in RomAnia.
S-a comportat ca o armati de ocupafie gi nu
rur'a de eliberare de sub ocupatia armatelor
puterilor Axei; s-a men{inut in RomAnia pAnd
in 1958, cand a fost retrasd de U.R.S.S.
impirtirea Europei in sfere de influent6.
La 9 octombrte Ig44 a avut loc o inlelegere
intre Stalin, liderul U.R.S.S., qi Winston
Churchill, premierul britanic, cunoscuti. sub
numele de ,,Acordul procentajelor". Conform
acesteia, RomAnia avea si intre sub influenta
Moscovei in proporlie de 90% 9i 10% a Marii
Britanii. Pozitia Marii Britanii gi a Statelor
Unite de a nu se implica in problemele interne
ale statelor ocupate de Armata Roqie a fost
reconfirmati prin deciziile conferintei de. la
Yalta, din februarie 1945.
B. Ero"tLE rNSTAUnAnrr
in
coMUNrsMULuI
C. co*rucINTE
Eliminarea tuturor forlelor politice romAnegti abdicS.rii regelui Mihai, a fost o alt6. consecintd
-'htinuatoare ale tradiliei interbelice, care, a preluhrii puterii de c5.tre comuniqti.
;rirl prestigiul avut, ar fi putut pune in pericol Instituirea unui control din partea unei
?artidul Comunist, a fost una dintre urmirile puteri striine (Uniunea Sovieticd) asupra
=ttiunilor comuniste din perioada 7944-1947. politicii interne qi externe a statului romAn'
urmat
,&
.fh"
Cor.rrEXT
"'
stalinist tn Romd,nia?
lJ.
riul RomAniei
politici extern5.
' In acelaqi timp, izbucnirea Rizboiului
de,
Rece a
Cauze
' Una dintre cauzele instaurdrii unui regim
comunist de tip stalinist in RomAnia a fost
reprezentatd de arnestecul U.R.S.S. in problemele de politici interni ale RomAniei prin
intermefiul,,comisarilor sovietici', agenli ai
Moscovei, care aveau rolul nu doar de a consilia, ci qi de a controla liderii comunigti iocali.
' O alti cauz\. a aparitiei regimului de tip
stalinist a fost reprezentatd de eliminarea
comunigtilor romAni (aripa internd) care se
imnotriveau controlului Moscovei.
ActIuNI
'
prin eliminarea din partid a posibililor nie 1948 au fost trecute in proprietatea statului
competitori, importanli membri ai condu- intreprinderile industriale qi miniere, bdncile,
cerii (de exemplu: Lucreliu Pitragcanu, ares-
I res
-T.-
fost inlocuitd cu o economie controlatd de stat, ' In martie 1949 incepe procesul de colecplanificat5. in haza unor planuri inilial anuale, tivizare a agriculturii. Prin acesta se urmirea
iar apoi cincinale.
trecerea proprietSlii private t[rineqti in propri' Cultura va suferi transformiri dupi tipa- etatea statului. Se va incheia abia in 1962. intr-o
rul stalinist. in iunie 1948 a fost desfiinlatd primd etap5" s-a incercat atragerea !5ranilor de
Academia RomAnd qi inlocuitd cu una nou5, parbea P.M.R. prin reforma agrard din 1945.
alcdtuiti din membri numiti de partid. Nume- Tiranii au fost improprietdrifi, iar marile proprieroase publicalii cultura-le au fost desfinlate, in t6!i private au fost reduse la maxim 50 ha.
ljbririi 9i biblioteci au fost interzise o serie de
Din 1949, P.M.R. decide desfiinlarea proprielucr5.ri considerate periculoase pentru ideologia tilii rurale gi constituirea unor forme asociacomunistd. Regimui va sprijini, in schimb, o noui tive de munc5. denumite Gospodirii Agricole de
orientare cultural[ numitS. proletcultism (cultura Stat (G.A.S.) qi Gospodirii Agricole Colective
proletariatului). Aceasta presupunea crearea de (G.A.C.), iar mai apoi Cooperative Agricole de
opere artistice, care sd respecte linia ideolog1cd. a Produclie (C.A.P.). Au fost impuse, ln acelaqi
marxism-leninismuiui (principiul luptei de clasd, timp, cote, d5.ri foarte mari citre stat in proalianla muncitorimii cu tdrinimea) 9i sd ideal- duse agricole, ceea ce a determinat ruinarea
tze ze vra a proletari atului.
liranilor gi a dus Ia renunlarea la proprietatea
Din 1948, limba rusi devine materie obliga- privat[ in favoarea ceiei colective, de stat.
:orie in gcoii, se interzice predarea reiigiei, se
Dupi moartea lui Stalin, in martie 1953,
nodificd programa de istorie, astfel incAt sd fie RomAnia a pdstrat aceeagi politic5. de supunere
.ubliniatd prietenia romAno-rusd gi importanla fald de Moscova, fapt dovedit de sprijinul acor.lavilor in formarea poporului romAn.
dat trupelor sovietice in 1956, cAnd au supri' in 1948 se eiaboreazd o noui lege a cultelor mat revolta anticomunistd izbucnitd in Unreligioase, prin care este interzisd ofical Bise- garia. Urmarea acestui fapt a fost retragerea
:ica greco-catolic5.; Biserica romano-catolici nu a trupelor sovietice de pe teritoriul RomAniei in
::st desfiinlatd, incercAndu-se, totugi, blocarea 1958. Odati cu anii'60, Dej incepe distanlarea
=gdturilor membrilor ei cu Occidentul. Bise- fa!6 de Moscova, iar, in 1964, P.M.R. a ficut
:rca ortodoxd, principala biserici romAneasci,
o declaratie in care vorbea despre dreptul
-u cel mai mare num5.r de enoriaqi, a intrat statelor de a construi socialismul in confor. r.b controlul regimului.
mitate cu realitdtile nationale, f5.rd ame' In 1948 a fost infiintatd Directia General[ stecul vreunei puteri strdine, echivalentd cu
e Securititii Poporului (Securitatea). o ,,declarafie de independen[i" a RomAniei
l" rua institulie a jucat rolul de politie politicd,
fatd de U.R.S.S.
:=primAnd cu brutalitate orice incercare de
.t
U.
CoNsncrNTE
A,
Co*rD(T rsroRrc.
FACToRT FAVoRrzAToRr.
Ctuzn
-$3
989.
C. A.1,'NI
au
gi
politicii
guvercrescut mai mult din calrza
nului romAn de a achita imprumuturile externe. Ceauqescu impune populaliei romAnegti
mdsuri de austeritate f5.rd precedent in blocul
statelor comuniste: rationalizarea alimentelor
-f\
i-#"
'
perioada
comunistd a determinat o mai mare toleran{5
din partea romAnilor, dupd 1989, fa!6, de abu-
; SG;-*--_
t\
d.
/i-,
S, Fo**E
DE DTsTDENTA RoMANE$TI
au apdrut qi
C.
de propagandS..
St'*TFICATIA
dar cu efect cel pulin la fel de mare: incurajarea delaliunii, supravegerea intregii vieli private a populaliei, restrictii severe Ia bunurile
DISIDENTET
lui comunist.
A. C.*'EXTUL
DEM
ISTORIC
AI
Gorbaciov,
REVENIRII LA DEMOCRATIE
In
r
t
n
ffi- E,o""
alituri
de solia
sa,
1. La 31 decembrie 1989, F.S.N' emite un decret-1ege care permite revenirea la pluripartidism. Reapar partidele istorice, P.N'L, P.N.T,
gi sunt infiinlate un mare num5.r de partide
politice. F.S.N se transformS. in partid politic.
2. 1n mai 1990 sunt organizate primele alegeri
libere, cAqtigate de F.S.N., iar lon Iliescu ales
Pregedinte al RomAniei.
3. Revenirea la proprietatea privati, inceoAnd cu 1990.
t,
in
Drumul RomAniei spre construclia unei democralii veritabile a fost unul extrem de sinuos,
marcat de o serie de evenimente care aminteau
de perioada comunismului de dinainte de 1989.
N'Iai intAi, primele alegeri de dupS' revoiulie
au fost contestate de opozilie, care a subliniat
abuzurile guvernelor F.S.N. InsS'gi transformarea acestei structuri in partid politic a fost
puternic criticatd de societatea civild.
Atte dou5. evenimente au pus in mod deosebit sub semnul intrebdrii democratizarea
statuiui romAn, ,,Mineriadele" qi reprimarea
fenomenului,,Piata Universit5.1ii".
i ; {i}G;F-*
C.'twc'lpzw
RomAnia, in perioada postbelic5, la fel
ca alte state est-europene, a fdcut parte din
,,lagirul comunist", caraclertzat de insti-
comuniste:
Acest fapt a
t_F
rts&'
f;*.,}l
STE
I
s ; lJ.- z
ai:C(
*s
s+ E EH
rt
s.
*S"E5e
;$$ iE
il,';
:
_&.
hd
r..
.fin.3 .-F. ;
fle E
&gs
s ST#$
5.{#
gSs
{s *"$
Eta
:|h
&s
u gqs
E
g
nF
&
gEF ,sa
*x
S*r .6&*
'q
*g
E
,!
o&
+e
s
#rue. "#
3
6
&
dq*
,d
:s jr{
hs
ff
r{
E
a
z,
FI
et
:t {r
-E
He:
gn
'!l
=c
-&
4-@
E
tr
;F'!
@
c
E
U
E
EI
m
H
::!a:rri:;:,a
e*
;.J
.ffi,:-"5
3*s **
4usE
g.
E@
!
g
Lq
F
.?
At
r'S
gw
s.
4r3
,:i,,iA
ti !:Lt
&
ri
#x
&"lt
-"-
tz
L
FrE
EE
irl
,1
&*
*r
&
u.**S*
S,t
.e
*1,$
'*i
B.i
;ab
*l:
*{&t
.*E
e.
e:!
ta
&s$I
Ll
;*s
:
-s{
.|l{]
.{" ? #
F* gu- *t*
@s
..'tt
Ernla**re
Subiectul aI Il-lea
30
puncte
sd'
opozilie,
sd,
I al Romd,niei,
Ed..
1. 2
2.
3.
4.
b.
6.
t'|
30 puncte
Rdspunsuri
1. Secolul al XX-lea.
2. Monarhia.
3. Abdicarea
regelui Mrhai I.
4. Republica.
Ertal*wre
Subiectul al III-lea
B0
puncte
Noti!
30 puncte
INronmlrA
cite
4 puncte pentru
^'^l*,-.^-- --r- coerentd a oricS.ror doui actiuni de politicd interni din perioada
prezentarea
regimului stalinist din RomAnia, prin evidentierea relatiei
istorice de cauzalitate. (4 p. x 2 = B p.)
'cate I punct, doar pentru menfionarea oricdror doui decizii de politicd intern6 din perioada
regimului stalinist din Romania.
(1 p. x 2 = 2 p.)
- 3 puncte pentru men{ionarea oric5rei
decizii de politicd internd luat5 de Nicolae ceaugescu.
- 2 puncte pentru prezentatea oricirei
consecinle a deciziei politice menlionate.
- 1 punct pentru formularea oricdrui punct
de vedere referitor la consecinlele nalional-comunismului
asupra tranzitiei spre democra{ie in RomAnia.
- 1 punct pentru pertinenta argumentS.rii punctului
de vedere formulat.
- 2 punete pentru selectarea oricdrui
fapt istoric care sustine punctul de vedere fbrmulat.
- I punct pentru utilizarea conectorilor care
exprimd
(deoarece, fentru cd etc.), respectiv
"uuzulititua
concluzia (aqadar, ca urmare etc.).
-
Rezolvare
Introducere' irl vara anului
Instaurarea regimului comunist in RomAnia a fost favottzatl. de mai mulli factori. Unul
dintre acegtia a fost reprezentat de prezenla trupelor militare sovietice, a Armatei Roqii, pe teritoriul tdrii noastre. Un alt factor favortzator a fost reprezentat de tratatul de pace incheiat intre
RomAnia 9i coalilia Naliunilor Unite, in cadrul Congresului de pace de Ia Paris, din 1947, prin
care nu era recunoscut statutul de stat cobeligerant ai RomAniei in al doilea rdzbot mondial.
RomAnia a fost obligat[ si plS.teasci desp5.gubiri de r6.zboi semnificative Uniunii Sovietice, fapt
ce a accentuat controlul U.R.S.S. asupra ldrii noastre.
. Stalinismul impus in RomAnia din 1948 a reprezentat un regim comunist foarte dur,
aseminS.tor cu acela instaurat de c5.tre Stalin ln Uniunea Sovietic5. O m5"suri iuatd de regimul
comunist a fost nationalizarea intreprinderilor particulare. Aceasta s-a realizalinbaza Legii de
nationalizare din iunie 1948, fiind trecute in proprietatea statului intreprinderile industriale gi
miniere, b[nci]e, dar 9i alte afaceri mai mici.
in martie 1949 incepe procesul de colectivtzare a agriculturii. Prin acesta se urmdrea trecerea
proprietdlii private ldinneqti ln proprietatea statului. Se va incheia abia in 1962. intr-o primd
etapd s-a incercat atragerea ldranilor de partea P.M.R. prin reforma agrard din 1945. Jdranii au
fost improprietdrili, iar marile proprietd,ti private au fost reduse la maxim 50 ha.
. Regimul ]ui Nicolae Ceauqescu (1965-1989) este denumit nalional-contunist intrucAt,
dupi 1965, partidul a incercat sd acrediteze ideea unei c[i specific romAneqti de dezvoltare a
socialismului, iegitimAndu-se in special prin apelul la valorile nalionale.
O decizie de politicd internd luatd de cdtre Nicolae Ceaugescu a fost elaborarea ,,tezelor din
iulie" (1971), care reprezentau o serie de 17 propuneri ale lui Ceaugescu privind o mat eficienti
educatie comunisti a maselor, inaugr-rrAnd, considera Ceaugescu, o,,revolu{ie culturali".
O consecinti a acestor teze a fost instituirea gi consoiidarea cultului personalitS.tii
conduc[torului, ceea ce reprezenta supralicitarea pe cale propagandi.sticd a meritelor lui Nicolae
Ceaugescu.
Caracteristicile regimului nalional comunist qi-au pus amprenta asupra tranziliei spre
democratie in RomAnia, stAnd la baza multor disfunclionalit5li a1e regimului poiitic de dupd
1989. Una dintre cele mai importante consecinle este reprezentatS. de modalitatea violentd prin
care regimul a cdzut in decembrie 1989. Acest fapt este consecinla concentririi intregii puteri in
mAinile iui Nicolae Ceauqescu gi refuzului acestuia de a tolera aparilia unor poli de putere alternativi, cu care sd poati negocia o tranzilie pagnicd spre democra,tie, cum s-a intAmplat in alte
state din blocul comunist.
Concluzia: Inexistenla societdlii civlle in perioada comunisti a determinat o mai mare
toleran!!. din partea romAnilor, dupi 1989, fald de abuzurile puterii. In mod similar se explicd 9i
greutatea cu care societatea civild formatd dupd 1989 a reaclionat atunci cAnd drepturile unor
cetiteni au fost incilcate.
Rom6nia postbelicd.
stalinism, nalionar-comunism disidenfi
anticomunist6.
9i
Construclia democrafi ei postdecembriste
AXA
cR0t'l0t0GtcA
1944- 1947
6 martie 1945
1945
1946
1947
30dec.1947
?nldturarea mqnarhiei
1948 - 1965
RGIMUL STALINIST
1948
1948
P,M,R..
1948
1948
incepe na{ionalizarea
dornenii-cheie]
948 "-*-*-""-**-....".
-***-*-*
1S48.****.-"*.**
lnfi
inlarea Securitdlii
1949
Incepe colectivizarea
196.4
Declara{ia P.M.R.
1965 - 1989
r
yoc
oAC
RFcIMUL NATTONAL-COfvtUNt$T
Nicclae Ceaugescu - lider
Constitutie; Repubtica Socialisti Ram*nia
1968
1971
:lii
anii'90*-*&* :;
dec. 1989
!.i
.ii
.*
,:i
-Criza
.i::l
:;l;
:ill
:]
li
,rl
\- -/
--r*f
-\ev\A
\.
v-
fr
t\
3a-
^l
'%%
t\RJ
{tr
***,N'-&
s'a
Ju fi
(t
"De la stettin' tn Baltica, la Trieste, .fry Ad"riatica, o cortind d.e fier a cd,zut peste co^tinent'
t^ spaiete ,i.s, glir*t, .ip'itotele tut;uioi'vichitor
stati'ai^ iu2opa centrald gi
rd'sdriteand' var5ovia, B"erlin, Priga, viena,
Buaopista, Bucuregti gi sona. Toate
egt,l i
i si;;;;;;;Vi;; ;;ririi;;;i";;;i
,o,r,ii,,,,-d)r
aceste
:"!:#:r;^!,&!!i;,^:,t:##,1^n,,^9ii
,,;::i:t:::^r':liiffit^{rf#'[:/l.rorrd
n|:ri';:;::;;:::i,:,
d;;"r":
Romd,nia
lgEi-lsos,p. 810-311)
ll
t,
A;
lrvtrodt*cl-re
ln a doua jumdtate a secolului a1 XX-lea,
intre 1947-1991, in contextul sfArqitului celui de-a} Doilea Rdzboi Mondial, in relaliile
'politico-militare:
'*)C>*--A SE))LULUI xx
RoMANTA irv arr_a1rLE INTERNATToNALE iN A DouA JUMATATE
care este euolu{ia politicii externe a Romd'niei tn perioada Rd'zboiului Rece?
trei
'
de
. perioada distantirii
'
de Uniunea Sovietica;
A.
Context istoric
revorutiei
anticomuniste maghiare, fmre Nugy, a fost relinut
qi judecat la Bucuregti. Aceasti
atitudine de supunere fa!5 de Moscova va d.uce la retragerea,
ir 195g,
a trupelor sovietice din RomAnia.
ffi.
Context istoric
Dupd moartea
lui Stalin, in
1g5g, 9i re.
tragerea trupelor sovietice din RomAnia, in
19bg,
regimul politic de la Bucureqti iniliazi o politici
de detaqare fali de U.R.S.S. atAt pe plan
intern,
fafi
de politica Moscovei.
ll
I
lr
4
I
de
Consecin{e
Relatiile internationale ale RomAniei in anii
'60 gi'70 sunt marcate de urmdtoarea evolufie:
distantare fa!5 de U.R.S.S., RomAnia afirmAndu-se in relalia cu Occidentul, spre deosebire
Cntc,l*zii
RomAnia a avut in perioada Rdzboiului
Rece atitudini diferite, de la supunerea qi
.ustinerea neconditionati fa![ de U.R.S.S., la
iistantare qi declararea neutralititii (rizboiui
ie gase zlle), pin6, Ia opozi{ie fatd de Mos-'rva in plan internalional. PAnI la sfArqitul
Ernh**re
Subiectul
II
B0 puncte
Citili,
A'
t*i"irir"
s.u.A. ei ua riposta
3.#;.t1t"na{i'
2 puncte
3
informafie referitoare ]a
3;T?;llj?:l1ifif;:jJrsei
din text.
BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
2 puncte pentru precizareasecorului
ra care se referi sursa A gi B.
2 3 puncte pentru
numirea unui stat amintit in sursa A.
3. 3 puncte pentru numirea functiei
detinutd
puncte
ffi:]i"
6 puncte
dinArganist"",
,,.?,fLlJ"T
."ru"lrljlliji
b puncte
30 puncte
1.
4.
D.
6.
de Jimmy carter.
puncte pentru menlionarea oricSrei informalii
,"r"rlto"t" la o actiune a u.R.s.s. din sursa A.
3 puncte pentru menlionarea oricdrei
informafii referitoare- la o actiune a U.R.S.S.
din s'rsa B.
6 puncte pentru identificarea oric[rei
reratii iauz6-efectformularea oricirui punct de vedere, din
sursa B, referitor la invazia din
it;Hff":entru
3 puncte pentru indicarea oricdrei informatii
relevante.
2 puncte pentru formularea oricirui p".r.t
de vedere, din sursa A, referitor la
atitudinea
S.U.A.
3 puncte pentru indicarea oricdrei informatii
relevante.
3
Rdspunsuri
1. Secoiul aI )C(-lea.
2. Cuba.
3. Pregedinte S.U.A.
intiresc
Ewhto,re
Subiectul aI III_tea
B0
Elaborati, in
_- *r,,
aprrJXllrr&tiv doui
pagini, un eseu
in vedere:
despre Rr
- precizarea
secolu]ui i,' care
." o"r*:i:"-I":
_ mentionarea,
:t"*t
i''
perioada
punc
prezen,ar""J**Hl;r,fi:ffi-tj|ffi$*:H?;:,1Rece,,;
):^r.rlSe
puncteazd
a.re
9i utilizarea
limbajului
j;ffiffi
;1tr,"'.::til1:ilH;:y"ta"u"a?ul;"ristoricadecvat,struct
succesiunii"-*"$#"1i",11."ii"fr ry.-ff
ri ce
BAREM DE EVALUARE
,:::;J,ff
in ca
::;ffi:##*li::"lrerarieicauzd-
dr*;;; ffiT
$I T\IOTARE
S'puncte
rN.onuallArsToRr. i_q,rs_
- 24 de puncte, distribuite astfel:
- B puncte
o"rttoot"u
l:^i:1;ffi
fl:ftTff !i*r"*""*iso":n,RizboiurRece,,
rn care se desfrr
- cdte 4 puncte'ff
p""r"r
tstorice de cauz
-
o"J#Ho""
.cateiuji1":,ol';"*T#:'::',il?:ffi n"fli1""*::::;,"eviden{iereareia{iei
*u"rro,,*TJ"l:l'I"T::'y,flX"-i.to,.
r*o,.u|l$!:*:fr
G p x2= 8p)
*q rqn,U'
^Ar_ 3c puncte
cdte
-]
fl::j::
p""t*
^,
ny""iiffitt:1fftfl::"#Hi,"j."f?
"""1^."r11t^-
pentru r..,;;,
T;""",
arsum:i:::.Ruacturur
, o"""i"'o;;;i o-tl-enta
":::-:'punct
seiectarea
istorice.
h d;;;;R"mdniei
de vedere
r"r!tJ;:-1;f,ti
i#;l,*it?Htt{ri'Hlffi
on,*i""""i"*tfrXTff
punct pentru
uti
^r
unct
1
pe
-1
o'.ffi iilHo"r;;;;;:
ntru structurareu
r"-oJ*- ?,fntroducere
n rrn,r,, ^^ * ^
*,., nestructurat
:rtff:::j:::11
pentru respectarea
.',
^r
lf_],i"'"
punct pentru
resl
6puncte,djstribuiteastre,:
succesiu
cupnns
..
-incheiere)
nor osice,
:rux::ru*m$-:+,rua#nil"#"?:;ljq::""fr::,r'.ffi
ce . r"o *r
0 p unct e
I zo+
_+__
I
"
il ;;:,T*tr;H#"H#
ro
gj
::is,.rice
".Ti"#"
Rezolvare
Introducere: In
jumitate
a secolului al XX-lea, in perioada contemporand., intre 19421991, in contextul sfArqitului celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial, in relaliile internalionale'se
manifestd o rivalitate deschisi intre S.U.A. gi U.R.S.S. qi aliatii 1or, cunoscutS. sub numele de
,,Rizboiul Rece". Aceastd rivalitate acoperS. planul politic, economic, propagandistic, prin acliuni
subversive sau de intimidare gi a recurs doar in cazurirestrAnse la confruntare armat5, in special
in cadrul unor rizboaie locale. Se vor opune pe plan mondial doud mari blocuri politice, cel comunist, dominat de U.R.S.S. qi cel democratic, dominat de S.U.A. inci din 1946, premierul britanic,
Winston Churchill, semnala ridicarea unei cortine de fier, care va impdrli Europa in dou5..
' RomAnia s-a aflat, in acest context, in sfera de influenli a U.R.S.S.-ului pentru a doua
jumitate a secolului al XX-lea, pAnS in decembrie 1989, aceeaqi perioadd fiind cea in care se
desfdgoarS.,,Rdzboiul Rece".
' In ciuda progreselor fdcute de democralie in RomAnia dup[ Unirea din 1918, epoca
contemporand st5, dupd Al Doilea Rdzboi Mondial, sub semnul ,,Rdzboiului Rece", in care a fost
implicat regimul comunist.
' In 1956, in contextul revoluliei anticomuniste din Ungaria, Dej a acordat sprijin militar trupelor sovietice pentru indbuqirea revoitei. Liderul revoluliei anticomuniste maghiare, Imre Nagy,
a fost retinut qi judecat ia Bucureqti. Aceastd atitudine de supunere fat[ de Moscova va duce la
retragerea, in 1958, a trupelor sovietice din RomAnia.
IncepAnd cu anii '60, regimul politic de la Bucuregti initiazd o politicd de detaqare fali de
U.R.S.S. atAt pe plan intern, cAt qi in politica extern6. Gheorghe Gheorghiu-Dej incepe gi Nicolae
Ceauqescu continud distanlarea de Moscova prin reluarea leg5"turilor diplomatice gi culturale cu
Occidentul qi chiar impunerea valorilor na{ionale prin promovarea national-comunismului.
In 1968, in contextul revolutiei anticomuniste din Cehoslovacia, Prim5.vara de Ia Praga,
RomAnia refuzd participarea la reprimarea revoluliei aidturi de trupele Pactului de Ia Vargovia.
In urma acestei acliuni, prestigiul RomAniei 9i al lur Nicolae Ceaugescu pe plan international a
crescut foarte mult. RomAnia fiind vdzuti ca un stat comunist reformator. In aceste conditii. o
serie de importanti oameni politici vor face vtzite la Bucureqti (Charles de Gaulle, pregedinte al
Frantei, Richard Nixon, pregedinte S.U.A.), iar Fondul Monetar Internalional gi Banca Nlondiala
incep tratative cu RomAnia pentru aderare la aceste organisme monetare internationale.
' Reiatiile interna{ionale ale RomAniei in anii'60 gi'70 sunt marcate de urmS.toarea evolulie:
distantare fald de U.R.S.S., RomAnia afirmAndu-se in relatia cu Occidentui, spre deosebire de
etapa anterioarS.. Deteriorarea relatiilor cu U.R.S.S., pe de o parte, qi imbundtdtirea relaliilor
internationale cu Occidentul, pe de altd parte, face ca prestigiul RomAniei, pe plan mondial
sd creascd foarte mult, aceasta avAnd roluri active fie in medierea unor conflicte armate
(razboiul arabo-israelian), fie contributii in cadrul unor conferin{e interna[ionale (Conferin!a
de Ia Helsinki). Cu toate acestea, politica iniliatd de Ceauqescu dupi anii'80 a reprezentat 9i
inceputul izol6rii diplomatice a RomAniei.
Concluzie: RomAnia a avut in perioada,,Rizboiului Rece" atitudini diferite, de ia supunerea
gi suslinerea necondifionatd fa!5 de U.R.S.S. Ia distantare qi declararea neutralitdtii (rdzboiui
de gase zile), pAnd la opozilie fa!6 de Moscova in pian internalional. PAnd la sfArqitul anilor'70,
atitudinea RomAniei de detaqare de U.R.S.S. a adus beneficii RomAniei in relaliile cu Occidentul,
dar dup5. 1985, din cauza opoziliei iui Ceaugescu fa{5 de reformarea sistemului, s-a creat o imagine
defavorabil[ RomAniei. ceea ce a dus Ia rzolarea ei diplomaticS..
a doua
205
--T-
-----
1948 - 1956
1948
***
1949
1955.***.*.".*_
:-
1956
1958
1956 - 1985
1964
1964
Declaralia p.R.M.
1967
1967
oficial R.F.G.
1968
1971
1975.***..-,*'.
1S75
197S
in Afganistan
1985 - 198s
I
TZ0LAREA TNTERNATTONALA
19S5
J987
19BS
1991
t:+
*i
;i
$
i:
?r
l|
I
t-
q,
6
2
.i
'*
!{
.lb-0
EFd
a6
at
:r
v'a'
a
Y.Y
'
'-4
s.i {'a
eJ
,)=vl
.a
4.
{.
x
.6
6
crl
.j
/4
's-.1 -.8'p
4/
F-t?',
Hrv.A
d?rr.i
tr5:
_ 8 7,c1
i{!1c3:
il.*
-6H
;i ila
Pl
l=t
G F.
tr* i't
C-J.
,n
l
i1
rf
t-
,l
l*l
a-
F.
ts-
;_
il
i-.
I
I
I
rI
I
iI
d
I
a*'
t:
ts-"
E;
2:.3a
i
__
--
l--J
I
I
I
t
l
tr
)iI
4
'r
+a
)c[
l{
tr
0a
(cl P
e20
dz
+a
+r
Li- n
i.i
.fi>
.a
l6ta
cJ
i,
9r6
<(t>
i
I
?i&
.":
F'O':r"
vN
,- rd
A
^a.
rf,x
215l
-T
I
I
I
I
I
t
i
-T
2171
t
o
o
I e'I
P i';
3 EE
;>>
=
L'|t
I
t
I
I
I
II
II
II
lo
tt
tvl
l-,rl
tEg
t:oir*
I
| ". c{
l-.{
lir,
I| d'6i
-.F
l.;ol
lSrl
lftctl
I gF
lrdftl
I NE
l(!:l
I
I
|
|
l
|
I
I
'
l.:'al
Itr(ll
t_9
IiJ
I
I
_T
219l
I
I
t
t
I zzo
.-.1--_
I
a-'
Qa/^
B."n
'f. a
e^
<3
e.
rtuf#ryC*
rafsgifr*eg
.d*
II
Subiectele I + II
Cerinla
1*
Subiectele
III
=r|"spuns
Cerinla 2 Q
Cerinfa 3 Q
- idei de legdturd
s[r)
Cerintele
scurte
t
- numili
- identificati
- mentionali
- precizali
rAnduri)
necesitd
Rispunsuri
- secolul
lider/ conducitor
spaliul istoric
- categorie sociali etc.
-
- deosebiri
I
82' De exemplu: menlionali, Pe baza sursei, un punct de uedere referitor
suslindndu-l cu o informalie din text - necesiti parcurgerea a trei etape:
1. citegte
1a...,
6;\
3.
Sus{ine, prin
-FI
2. Sintetizeazd
1.
Citeqte
g+
\*
Cuprins
Concluzie
-+
Context
I
I
C2. Cerin! a ,virgurnentali, printr-un fapt istoric releuant, afirnta{ia confortn cdreia--.-";
Cerinla apare, de obicei, la SI sau SII qi trebuie sX o imparti in doui, dupd modelui de mai jos.
ExemplurArgrrmentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia ideile privind
romanitatea romAnilor au fost influenlate de contextul politic existent in secolele XVIII-XX.
ideile privind
romanitatea
romAnilor
f.
c) Concluzionezi-
XWII-XIX
;".std.
Punct de vedere
Argument istoric
Redacteaz5, la final, o fraz\" care si
conlini conectorii de
cauzalitate (,avAnd
in vedere... putem
afirma ci... astfel...")
in perioada domniei lui Cuza au fost realizate reforme precum Lug"u rurald (august 1864), Legea instrucliunii
publice (1864), tn timpul domniei regelui Carol I au luat
nagtere partidele poliiice mod.erne, prin constituirea Partidului National Liberal, tn 1875 gi a Partidului Conseruator, in
1880. Realizarea Rotmd.niei Mari, d.ezid,eratul ultim aI proiectului
na.tional, ua auea loc trt timpul d'omniei succesorului acestuia'
Fer dinartd I, supranumit,,Intregitorul".
Astfel,
d.ac5.
ESEU
introducere
= cuprins: cerinlele
conciuzie
suBTECTELoR
twdex
H[r{i istorice
' Dacia romand' 2829
' ImPeriul ronran
' nnri*urile politice interbelice
' Holocaustul 57 104
56
Autonomiile locale
1000 105^
'^iu,rooo tn jurul anului
t27
'
i:,
I.i.
Romd'nia
ii.
!.'r.-.:'
E:]
r.organizareaad.ministratiu-teritoriald,aspa{iuluiromdnescinEuulMediu209
guuernd'*"'?t 2t0
1940 zlL
II. Euolutia formet'or d'e
Euui-Med'iu pd'nd' tn
d.r,
zLz
IIL Institutii ,nntrZllotZ-rtotului
iedjil
ot npy" modernd'
rY . Forrne an oreo':i";;; ;;ttt*d i: P;"1- qi Epoc'a Moder'nd 212
t' n'ut Muiiu
Y. Functiitn d'n ,o'"d'fi|ui[
t+:x:,--*::i',";u:;l:;n:n"^;tr[:;i::ti;::,T;!;:"';3;;::,TiiiJi,ir',,
tn Mold'oua q.i Tara Romd'neasca
214
2L5
t,
VIIL
Srruc
tu'i
'oJJ'
8.. Structu,i u'aon'Jti' n'"t
i'ain
216
4 npo'o Mod'ernd'
ane
socio- economice urb
ei
2L8
X. Categorii
Ti i'nsituaniei ei D ob r o g
*ei'
o'o"ioir:;;"'";;';'
n
tn Transiluania 219
Xr.E u olutn
fi,t aI ,,religiilo, ',n'nf,""
priuilegtotnl'
xII.sistemut ,,notrrunilor de uot 220
IJlt.-iua"{ia sistemului
Axe cronologice
1) 34
viziunea'istoricilor (tema
in
romAnilor
' Romanrtatea
62
.
poritl""iotulitutu (tema
86
110
3)
(tema
' Constitulii'le d'in Rom6'nia
spatiulrominescsecolelelT-Iru(tema4)
trturi (secolele xvrli-xx )
. Autonomii rocale qi institufiil" ""nt*t-"-in
proie"t';;ilfui"utirur..*nl]oarri"i
Ia
. Statul roman -od"rrr, de
anticomunistS" construclia
(tema 5) 132 . ..-- .,^,,-icm net
91 disidenla
nalional-comunsm
Stalinism'
' RomAnia postnelicS"
modernitllii
.iifl*t in Evur Mediu si Ia inceputurile
ilffi;;i
2)
l"S5lfi3*J1X*:t*";ffi13'rr
XX-rea
aI XXalianle ale secolului al
marile
(tema ?) L74
Ar,la
.-crtzaorientalil''a
---^.^^6n. Ia
. Romania qi concertul european; de ,,crizaorientalil, 'a
(tema 8) 196
20r
9) 206
r- ^:-.r,,i p,oco,,
Rece" (tema 9)
perioada
in
' Rom6'nia
"Rizboiului
DelFin
I
I
I