Вы находитесь на странице: 1из 67
iNTRU GLORIA MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUI MASONERIA UNIVERSALA eee ESS ESSE MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEL Marea Loja Nationala A Romdniei respecta in mod strict autonomia Lojii. Loja constitue structura fundamentalé a Ordinului Masonic Roman de Rit Scotian Antic si Acceptat. Initiativele care s-au realizat, si au devenit faptd pe teritoriul Roméaniei, au pornit din Loji. RITUL SCOTIAN ANTIC SI ACCEPTAT LIBERTATE - EGALITATE - FRATERNITATE Sanctitatea Sa Papa loan Paul al-ll-lea Cu multa durere in suflet, va adresdm aceste cuvinte de pretuire, pentru cel care a fost si va ramane in inimile noastre Vicarul lui Cristos pe paméant. Urmarindu-i indemnu si invatatura, el va trai vegnic si prin noi. kam privit fruntea asfintita, cum ni-l arat ultimele imagini, care s-au dat acolo in balcon. Brazde adanci, amare il cuprind dintr-o tampla in alta. E grija pentru ‘omenire, cu care Marele Parinte e acum incorporat eternitatii “Nu ma plangeti’, a rostit printre ultimele-1 cuvinte cel pe care Mantuitorul l primeste acum la Portile Cerurilor. Sé-i urmam indemnul, nu prin lacrimi ci prin solidaritate umand, pentru un om mai bun, cu credinta in Dumnezeu, pentru o lume mai buna, pentru pace, intelegere intre oameni si popoare. Odihneasca in pace Acum Bunul Dumnezeu sa-l aseze la locul cel vesnical celor drepti - Frafil din Marea Loja Nationala A Roméniei- Director: Adrian BENEA Directori Onorifici: ‘Nicu FILIP Viorel DANACU Seni Editor! George APOSTOL MirceaCHIRA ‘Tudorel NITULESCU Jan NASTASE Redactor Sef: Razvan NECULA Redactor ‘Adrian CALIN Cristian CAZACU, Ton CUCU ‘Tanisie LOLESCU Octavian PLESA Daniel ROMAN Emil STURZEANU Radu THEODORU Vinicius TOMESCU Serban TIGAU Foto: Marea Loja National A Rominiet Graf Razvan NECULA, Editor: Marea Loji National A Rominiei ‘Tel/Fax: 021/210 09 14 Bucuresti, str Radu de la Afurati, a. 12A, sector 2 ‘Traducerea: Marea Lojii National Roméniei Asteptim opiniile $i dumneavoasted peadresa ‘Templul Memorial Masonic, st. Radu de la Afamai, nr, 12, sector 2, cod 020 667, Bucuresti, Romania sau pe e-mail: secretariat@ grandlodge.ro sugestiile| Trai Bucuresti, 2005 Marea Lojii Najionalii A Romaniei (Biblioteca Masonic’) ISSN Reproducerea integrals sau paras pe orice cae ‘conjnutului acest revise fick avrdal sens a ‘edie tl atonloreste interes, conform ei Responsabilitatea aspea conn textelor apart stores persoanelor cae a patcpat la razr tmateralelon LA CURTE TRAIRI MASONICE NR. 2 MAT 6005 ‘SPIRITUALITATE $I UMANISM Fr:. Alain Pozarnik Mare Maestru Al Marit Loji a Franjet | TRiRIMAsOAICE 6 CUM AINTELES MAREA LOJA UNITA DIN LIBAN PROBLEMATICA LUMII PROFANE DIN LIBAN, IN AL VI-LEA MILENIU? rinipusovce 24 /) CONFERINTA PUBLICA CU TEMA: “DREPTURILE $I INDATORIRILE | OMULUI FATA DE EL INSUSI SI FATA DE SOCIETATE” rRinasivice 40, HOREA, ULTIMATUM LA DEVA, JOI 11 NOIEMBRIE 5784 Fr:. Radu THEODORU rrisdvick 50, os as & > * —= ” - *« EDITORIAL Sd ne cunoastem mat bine, pentru a imparti valorile umaniste. ‘Nationale A Romaniei, Comitetul de Coordonare al Confederatiei ,Marile Loji Unite ale Europei si Mediteranei” se va reuni in sesiune de lucru la Bucuresti si va sarbatori, cu aceasta ocazie, a V-aaniversare de la crearea sa Aceasti Confederatie reprezinta, pentru toti, 0 deschidere spre lume, ea permite oamenilor de origini si culturi diferite de a se cunoaste mai bine si de a imparti valorile umaniste pe care ritmul viet moderne pare sa le fi uitat din cauza numeroaselor circumstante. fiindu-i de asemenea gardian. Si nu uitéim ca tradiia ne-a permis sa suntem, im ceea ce Respectind toate religiile, masonii refuzd dogmele. Ei recunose valoarea fiecdrui individ cu diferentele dintre ei, din moment ce el e sincer gi respectuos cu libertatea altora, Daci este adevarat cX nici un mason nu seaména cu altul, tofi au un ideal comun fraternitatea pe care nu trebuie si o confundam cu uniformitatea. Masoneria este formata din oameni liberi, doritori de ai cunoaste pe ceilalti pentru ai injelege mai bine, pentru ai ajuta si pentrua realiza impreun’ Europe olume tolerant Amis. Prea Respectabilul frate Bernard BERTRY Presedinte Al Confederatiei "Marie Loji Unite PCN D) MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIFI EDI Prea Respectabilul Frate Viorel DANACU Mare Maestru ‘Al Marii Loji Nationale A Romaniei rancmasoneria, astizi, trebuie sf redevind coloana vertebrali de sustinere a natiuni prin. moral, cultura, increderea intre oameni, credint& in Dumnezeu. Franemasoneria, de mii de ani, ofera prin formarea de caractere, modele pentru cei din jur participind astfel la progresul omului prin civilizatie a generatilor tinere. Democratia, Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea, impun acceptul la perfectibilitate construind in armonie, frumosul, eternul. Francmasoneria Iucreazi impotriva uri intre oameni, a minciunii, terorismului sub toate formele lui, fratii prin toleranf& ramdndnd_neschimbai principiilor fundamentale ale Ordinului Fratii din Marea Loja National A Romaniei au depus in $993 prin Tlustrul Frate Nicu Filip, pentru prima data, dosarul privind acordarea recunoasterii siregularitatii Masoneriei Roméne la Comisia de la ‘Arkansas, care a fost acceptat. Masoneria Americana a sprijinit si sprijind masoneria de pe _teritoriul Rominiei, gratie acordului de prelungire a statutului de regularitate si recunoastere a noastra Noi, fratii din Marea Loja National A Roméniei avem acordati recunoasterea si regularitatea din partea fratilor din Europa, fiind selectionati si admisi ca membru cu drepturi depline in Confederatia “Marile Loji Unite ale Europei”, dar si a unor Mari Loji de pe alte continente, continudnd luerarea custrictefe prin traditia masonica universala. —_ * « TORIAL intrucat lucrarea masonicd se desfigoara intru Gloria Marelui Arhitect al Universului, fata de care ‘nu poi afirma c& esti recunoscut sau iregular, nerecunoscut sau regular, se impune tolerarnt intre frati i slefuirea asperitatilor. Trebuie si depasim acest prag, cu voia Marelui Athitect al Universului, timpul ne invinge pe tofi astfel apropierea de stralucirea puterii lui, pentru cd de Elnune putem apropia, este anevoioast Dacd esti declarat regular gi recunoscut este doar © declaratie, dar pentru aceasta, inseamni ca trebuie si si luerezi regular, aici este problema in unele ateliere din alte Obediente, incalcarea regulilor ‘masonice universal acceptate. Criza prin care tree multe ateliere masonice din Romania, diseminate in asa zise Obedienfe se datoreaza faptului cd nu mai lucreaza, fratii nu se mai intilnesc, nu mai respect regulile si atunci, bineinfeles, grija noastrd este tocmai sa identificdm si sa incercdm sa corectim, sa sugeram, si-i ajutim aga cum se spune in jurémantul masonic, pentru ¢& masoneria este cu totul altceva, ci nu celule de tip mafiot. Iesirea in public, cu expunerea unor neintelegeri, puncte diferite de opinii nemasonice, opfiuni catre Obediente diferite, nu cred cd cei neiniiati ar puterea sine ajute, poate ar avea dreptul si ne desconsidere sau chiar si ne judece daca constatd vinovati, corupti sitrddatori. Calitatea lucrarii, a frafilor care s-au obligat prin jurdmantul masonic, c& apard tara pani la sacrificiul ‘suprem, ‘ajuti semenii- respectul unt celalalt ridicd prestigiul Masoneriei Romane in lumea intreaga. Frajii din Marea Loja National A Romaniei recunoscuti de fratii Europeni in special americani, continua luerarea incepand din atelier pana la nivelul Confederatici Marilor Lojii Unite ale Europ. Consider incheiata aceasta criza, in care se aflau frajii nemuljumiti de inclcarea regulilor de citre rdu-voitori, se afla i imi doresc din toata inima ca frati, oriunde s-ar afla, i lucreze in slujba binelui, a progresului, pacii sia umanitai, Dumnezeu si binecuvanteze Romania gi pe toti fri din Marele Lant Masonic Universal. Amzis. MAREA LOJA NATIO! Pte come) = * * CONFEDERATIA “MARILE LOJI UNITE ALE EUROPEI” rept este, va scriu cdteva randuri, iprezentindu-va trairi de neuitat, de noroc pentru Romania gi istorice pentru Ordinul Masonic Roman, Pentru cd timpul, care nu are valente, trece - noi cei care abia implinisem un an de la Actul Masonic Istoric din 13 - 14 Aprilie 6002, de la Orientul Brasov, cand la acel Convent Extraordinar a fost demisi conducerea Mari Lojii Nationale din Rominia, respectiv Marele Maestru_de_atunci Gheorghe Comanescu i unii Demnitarii ai Marelui Consiliu fiind acuzati de coruptie. Este adevarat c& atunci toate fortele politice, democratice, sociale au facut front comun cerdnd tuturor institutilor statului, sa fie luate de urgent’, pe loc, suri impotriva coruptiei. Astfel masoneria a fost solidara cu natiunea, cu conducerea statului, a fost prima care a recunoscut c& este infiltrata de coruptie si cd atunci cdnd gangrena apare, nu alegi culoarea bisturiului, ci extirpi rdul. Practic am luat act pe loc, trecdnd la lucru, pornind, este adevarat destul de greu, la lucrarea impotriva rdului, a corupfiei, pe care atunci nimeni, s-au foarte pufini, o aeceptau ca discutie, nicidecum sia omisura exactd girapida. Sigur, am fost condamnati, sanctionati, ca fiind riticiti, manevrati de forte externe, lipsiti de rajionament, de ruperea unitajii masonice pe teritoriul Romaniei ete. A trecut vremea si iatd ci lucrurile, incet, incet, ‘nu cd s-au adeverit, dar lucrarea masonica a decazut atat prin continuarea nerespectarii regulilor masonice, ritualurilor si constitutiei masonice eat si prin batjocora pe care singuri gi-au adeverit-o prin diverse mijloace de comunicare. Noi, cei din Mare Loja Nationala A Romaniei, am continuat lucrarea si practic nici o clipa nu am fost impotriva vre-unui frate, ci din contra, prin toleranta, prin actiuni publice, fapte, am cutat sf ardtdm lumii rolul pe care francmasoneria la avut in decursul istoriei tari noastre cat si rolul pe care I-am avut atat ince priveste integrarea in Alianta Nord Atlantica cat si in procesul de integrare in Uniunea Europeana, care este inceput prin masonerie. in data de 18 iunie 2000, 0 noua organizatie masonic s-a niscut in Franfa, la Paris, Denumiti »Marile Loji Unite ale Europei”, ea a fost fondata prin semnarea unui tratat de cooperare de citre trei Mari Loji si anume Marea Loja a Franfei, Marea Loja Traditionala si Simbolic& Opera si Marea Loja Nationali a Iugoslaviei. Organizatia s-a format pentru a permite tuturor Marilor Loji Europene cu o ,.Lucrare Regulara” de a-si imparti teme, idei, vizite gi si aibi un fel comun, celal Confederatiei .Marile Loji Unite ale Europei”” Confederatia ,Marile Loji Unite ale Europei” a fost creata la Marele Templual Mari Lojia Frantei in finalul lucrarii Conventului anual din iunie 2000. in afara de cele trei Mari Loji Organizatoare, 22 de delegatii ale Marilor Loji de pe mapamond au fost prezente pentru a asista la fondarea acestei confederatii. Una din caracteristici este aceea c& Lucrarea Masonica in cadrul Confederatiei ,Marile Loji Unite ale Europei” este o Lucrare Regulara. In Masoneria Europeand, principiile general acceptate de Marile Loji sunt cele ale Constitutici lui Anderson, a Luerarii Masonice Traditionale si Regulare: 7 Recunoasterea existentei principiului creator al Marelui Athitect al Universului. Tinutele noastre au loc intru Gloria Sa; @ Prezen{a in timpul Tinutelora celor3 mari lumini ale Franemasoneriei: Volumul Legii Sacre (Biblia), deschis la vedere, Echerul si Compasul; 7 Sunt interzise discutiile pe teme politice si religioase in Tinute; te: admitem ca membrii_numai barbati; prezenta femeilor la Tinute este interzisa; Exercitarea jurisdictiei pe cele trei grade simbolice ale Francmasoneriei; Obiectivul Confederatiei ,Marile Loji Unite ale Europei” nu este de a deveni ea insisi o Mare Loja. Ea doreste si puna in valoare o apropiere universala.a conceptului de prietenie si fraternitate masonica. Confederatia se doreste o fort prin unitate. Este de asteptat ca o unificare a tuturor Marilor Loji Europene si poata duce mai departe si in final si ajute actuala tendint de reunificare politic’ gi cultural a Europei. Confederatia poate servi de asemenea si ca un ghid pentru a facilita o injelegere universal a Masoneriei si a traditiilor Marilor Loji cu o lucrare traditionala si regulard, ce a fost un semn de intrebare tenace in jurisdictia Masonic pentru cea mai mare parte secolului ce s-aincheiat. Reintoreandu-ma la anul 2003, primavara, am primit o scrisoare de la Marea Loja a Franjei, find invitati sine cunoastem, PTA ECON (ONALA A ROMANIEL n urma discutiilor avute, sigur a jurmat o alt scrisoare si o alta prin care am fost anuntafi cd in luna septembrie, la Bucuresti, va sosi Presedintele de atunci al Confederatiei ,Marile Loji Unite ale Europei” fratele Jean Claude Bousquet, insotit de fratele Charles B. Jameux - Mare Secretar si fratele Bernard Bertry actualul Presedinte al Confederatiei ,.Marik Loji Unite ale Euroei”, fost Mare Maestru al Mari Loji Traditionale si Simbolice “Opera” din Franta. ‘A venit momentul sosirii in Romania a celor trei istingi frati, 0 mare onoare pentru noi, i-am primit cum se cuvine, dupa obicei si traditie; le-am lsat disponibilitatea de intalnire si cu alte Obediente masonice de pe teritoriul Romaniei_fard a intreba ce a fost si ce au discutat. in ultima zi inainte de a pleca in Franta si inainte ca delegatia sa fie primita de Primul Ministru al Romane, fratele Mare Secretar al Marilor Lojii Unite ale Europei _ne-a spus ci in urma discutiilor avute cu Marii Maestri ai Marilor Loji de pe teritoriul Romanici, a spus ci Marea Loja National A Roméniei este singura de pe teritoriul Romaniei care continua Lucrarea Masonica Traditionala si Regulara, conform constitutiei masonice a tui Anderson, conform principiilor masonice universal acceptate, conform landmark- urilor si cX suntem singura obedient’ selectionata pentru a fi propusi si acceada in Confederatia Marilor Lojii Unite ale Europei.” Dupa plecarea Iustrilor Frafi, am convocat un Mare Consiliu largit unde am discutat toate aceste aspecte; am hotarat 3 intocmim dosarul pentru candidatura si s& il depunem la Marele Secretariat al Marilor Loji Uniteale Europei pentrucain Tinuta de Consiliu Coordonator al Confederatiei Marilor Lojii Unite ale Europei sa fie supus examinarii. Dosarul a primit aprobarea mai intdi a Marelui Consiliu al Mari Lojii Nationale A Romaniei astfel cererea de aderare la Confederafia Marilor Lojii Unite ale Europei si la Carta Masonica Europeani si fie expresiea voin(ei tuturor fratilor Romani. Astfel, in urma votului de principiu, am fost invitaji in luna iunie la Tinuta Consiliului Coordonator al Confederatiei “Marilor Loji Unite ale Europei” unde am fost admisi ca membru cu drepturi depline, membru fondator. Sigur, au fost multe drumuri la Paris, am incheiat tratate de amicitie si recunoastere cu toate obedientele membre ale Confederatici si bineinteles cu alte Mari Lojii din Europa cit si de pe celelalte continente, ‘Astfe! am participat in anul 6004 gi 6005 la mai multe conferinte publice organizate in Italia, Franta etc.. Este pentru prima data in istoria Masoneriei Universale cand pe ling’ incheierea tratatelor de ie si recunoastere intre Mari Loji, care in alte cazuri au ramas simple hartii senate si puse in rama pe perete, Masoneria din farile Europei s& lucreze pentru prima data in unitate prin diversitate in cadrul Confederafiei avand un Statut si Regulament care conferi mentinerea verticalititii coloanelor prin frumusejea, puterea si infelepciunea unei Europe unite Pentru prima dati avem de comun acord, obiective comune respectiv: apropierea obedientelor masonice, contributia la edificarea unei Europe in precepte spirituale, culturale si umaniste, actiuni caritabile si umanitare. Confederatia “Marile Loji Unite ale Europei” este format din 11 Mari Loji de pe intreg teritoriul Europe’ sidin jurul Mediteranei, anume: Marea Lojiia Frantei; 7 Matea Loja Traditionala si Simbolica “Opera”; 4 Marea Loja Nationala a Serbiei si Muntenegrului # Marea LojiiaGreciei REEA; Marea Lojiia Insulelor Canare; Marea Loja Nationala Portughezi 7 Marea Loja Masonic Generali a Italiei; Nlarea Loja Uniti din Liban; Z Marea Loja Nationala 7 Marea Loja Soarelui din Liban; Marea Loja National A Rominici. Confederatia “Marile Loji Unite ale Europei” poate deveni un catalizator pentru reasamblarea Masoneriei intr-o societate mondial, in final de a dezvolta 0 mai buna intelegere a conceptului de »Masonerie Universala”. Amzis. Fr :. Adrian BENEA Mare Secretar Al Mari Loji Nationale A Romaniei MAREA LOJA NATO TRiRIMASONICE_5 Marea Loja Fane Confederatia: “Marile Loji'Unite ale Europei” SPIRITUALITATE $I UMANISM entru a vorbi impreuna despre spiritualitate ‘side umanism si sd injelegem spiritualitatea umanismului sau umanismul spiritualitétii, trebuie sii identificim evolutia istoricd a nojiunii de umanism. Bine-nfeles in aceeasi epocd cuvantul umanism nu evoca aceleasi nofiuni pentru toi filozofii, savanti si politicieni, de aceea, pentru simplificare, am retinut sensul cel mai general pentru o perioada stabilita si unii eruditi ar putea foarte usor si-gi giseasca subiect de dezbatere.... Dar nu acesta este scopul primei noastre discutii. La greci, de exemplu, umanismul se impletea cu natura si cunevoile orasului. Eruditia forma un cetéiean umanist deschis politicii si artelor. Calitatile umaniste se opuneau omului barbar care traia ca un animal fara a injelege legile naturii si nuare deci nici un mijloc dea-si alege comportamentul nici de stapani instinctele. Prin aceasta, predarea marilor legi arhitecturale ale lumii de cdtre umanistii eleni este foarte aproape deal doilea grad masonic care deschide aceast nou constiinta deja lucrata la primul grad, spre armonia posibila datorita efortului de desteptare a atentici. Vom reveni ulterior. Pentru filozofii si ineleptii greci, a trai in afara legilor naturii sau in opozitie cu aceste legi, nu poate duce decat la haos material sila suferinta psihologica intr-o agitatie intelectuala far repere sau axe. Aceast constiinti a ordinii cosmice se putea cladi studiind legile naturale, cum ar fi legile geometriei sau aritmeticii pentru Pytagora, legile gramaticii sau ale retoricii pentru Socrate, legile fenomenelor pentru atomistii Lucrece, Empedocle sau Democrite. Ritualurile initiatice ale lui Eleusis sunt foarte aproape de aceasti conceptie despre intelepciune gi puneau in opera mijloacele de a dobandi cunoasterea siadevarul deplin. Chiar din perioada pre-socraticd_umanismul recunoaste dreptul omului de a trai intr-o natura creatii pentru el. Omul este ridicat la acelasi nivel cu tot ce vieluieste pe pamant si cunoasterea sa reprezinta capacitatea de a se integra. Cu privire la alcdtuirea omului insusi, Platon ii recunoaste trei suflete esentiale constituind ierarhia naturala a societd - _Inprimul rand sufletul doritor care igi are centrul lanivelul burti, acestia sunt t2ranii si muncitor - in al doilea rand sufletul curajos care centrul la nivelul diafragmei, acestia sunt razboinicii; - in al treilea rand sufletul rational care igi are centrul lanivelul capului, acestia sunt magistratii. De semnalat faptul c& aceasta structurare a omului este inca folositd si in zilele noastre de catre Ordinele Initiatice. Vom reveni... Este interesant de remarcat faptul c& pentru Platon justijia este armonie. Adica totul este corect daca fiecare este la locul lui si si-l paistreaza.A vrea si-ti schimbi locul in special prin viclenie sau minciund conduce inevitabil la dezordine, constituie o greseala si provoaca boala sufletului sia societatii, Suntem in acclasi timp departe de nofiunea actuala de libertate, dar aproape de o anumita infelepciune pe care nimeni nu s-ar risca so recomande ca si ordine social’, Cu Aristotel nu este suficient si fi la locul tu sau satecrezi la locul tiu, darsa gandestilocul tau Intelectul igi dobandeste literele de noblete si autonomia sa, dar descoperirea gindirii, pentru acest filozof, este ca fiintele umane sunt fiinte medii si ca se cade si-si cunoascd adevarata masurd. Virtutea umani nu este o absolut infelepciune, inima sau inteligenta. Trebuie si ne muljumim cu ceea ce suntem, Omul trebuie si-si gaseasci nivelul corect gi locul sau corect la acest nivel fir a fi deranjat de acest lucru, cea ce va duce la stoicism. Omul, in viziunea lui Aristotel, nu se poate gindi la actiunea pura, la stadiul pur sau la gandul pur, cei este orbit de propria sa naturd. Virtutea sa nu trebuie si finteascd absolutul nici egalitatea ci relativitatea destinului sau si a posibilitatilor sale; de unde - de exemplu - recunoasterea natural a sclaviei pentru cei infranti in luptd. Aceastd notiune umanista nu mai face deloc parte din conceptiile noastre. Pe urma umanismul cade in desuetitudine in Evul Mediu Cursul existentei_umane este reglat de ritmul practicilor religioase, de frica maini celeste pe pamant si pe lumea cealalta, de o eterna confruntare cu Dumnezeu in care isi masoara fragilitatea gi micimea, Nimeni nu mai rationeaza, toati lumea recita afirmatiile confinute in ordinele religioase fara a simfi nevoia de a le trece prin filtrul gandirii Ratiunea este umilitd in fata adevarului divin, omul ‘nu mai inseamnd nimic cu precddere pentru cei ce suntla putere. TMC NO © NALA A ROMANIEL in timpul Renasterii, perioada greu de stabilit exact, dar pe care o putem localiza intre al XV-lea si al XVI-ea secol, ideile fierb. Institutiile, credinjele, felul de a gindi sunt contestate si transformate. In timp ce scolastica se lega mai ales de texte, s-au elaborat metode empirice, permifind cercetarea directa a natu a de reintoarcere la experient’ si rafiune in acelagi timp care pana atunci, cu exceptia Greciei antice, a fost limitata in desfagurare de acordul necesar cu dogmele. Rafiunea se elibereaz in totalitate si isi dobindeste dreptul dea imagina sia concepe, dreptul de a construi in functie de injelegerea sa aga cum iatii cautd si elibereze spiritul ucenicilor prizonier inconstient a trecutului lor. Este 0 epocd unde Pic de Mirandole descopera maretia specici lui, cea.a une’ fiinfe rind liberd in creatie gratie ratiunii incepe o perioada complexa, multiforma in care apar personalitati putemice: Giordano Bruno, Erasme, Thomas More, Guillaume Bude, Rablais, Montaigne ... etc. Care ne aratd prin spiritul lor cum, daca ne eliberdim de saracacioasa noastra inchisoare prin metoda initiatic@, nu numai cd nu ne vom pierde personalitatea ci dimpotriva, am putea cistiga 0 dimensiune fantasticd, poate adevarati noastra dimensiune personala si universal. in aceast& epocd suntem martorii unei explozii marcati de nasterea stiintei modeme, care desparte ordinea lumii de sensul valorilor ovine si paraseste viata contemplativa a cerurilor pentru a se intoarce spre marile legi care guverneaza natura. $i mai ales, omul are un loc aparte in aceast natura pentru c& descoperd ci spiritul su este capabil si transceadi natura si deci, si o transforme, devenind capabil de a domina propria sa natura, de ao perfectiona, de ao stipdni si a 0 sublima, Prin natura trebuie infeles rregul univers. A-si exercita umanitatea inseamna a privilegia cultura antic’, greacd si latina, a se cultiva, a cerceta stiinfa filozofilor pentru a deveni responsabil de sine din punct de vedere politic, social sau cultural. A fi ‘umanist inseamnd a slefui omul animalie si a-1 obliga sbeneficieze de avantajele civilizatiei occidentale. Metoda consti in dresajul omului fara a ne interesa individualitatea sau particularitatile sale. Acest dresaj, ca scop de a-l integra intr-o societate care serveste doar societatea in beneficiul conducatorilor. A fi un umanist realist const’ in a hhrdni, a inveli gia nu lisa suferinfa fizicd. Umanistii din aceasta perioada, siguri pe superioritatea lor, aut mai mult si dreseze si si conditioneze animalul corporal care este omul, decat si-l dezvolte umanitatea. Omul este tratat in intreaga lume asa cum sunt tratate animalele in zilele noastre de etre SPA (nt. Societate de protectie a animalelor). in orice caz, niciodata deschiderea cdtre semen nu este inclusd in aceste date elementare. Astfel, lupta impotriva obscurantismului nu s-a rsfrdnt asupra unui om complet diferit, a avut loc 0 deviere si umanismul secolului XVIII-lea a lsat societatea umand neimplinita. Poate pentru faptul c3, daca plantele si fauna sunt cufundate in realitatea mecanicd a lumii unde se nasc, se dezvolta si mor, exist pentru om o alta dimensiune de trait pe care studiul arheologic al textelor stravechi nu o desteapti. Poate pentru faptul e& umanistii secolului XVIlL-lea vroiau, impreund cu_frane-masoneria modem, si confere omului toat® valoarea sa, aga cum explozia stiintifica a conferit-o tehnologiei Se reveleazi, pufin cite pujin, cA studiile fiziologice sau chimice care sporesc cunoasterea caracterului organic al omului, al organismului animal al omului, nu dau in totalitate socoteala de intreaga naturi umand. Ar mai exista o esenfi necunoscutd, misterioas’, un Eu profund care nu se multumeste cu cunoasterea stiintifica sau cu cunoasterea gindirii, Omul apare mult mai complex si mai are nevoie deasemenea si de 0 hrand radical diferita, Stiinta hrdneste intelectul asa cum arta hraneste afectivul, pentru a relua terminologia platoniand, dar in ce scop ? Cum trebuie facut pentru a nu mai fi barbar ? Prin ce constiinf se poate destepta acea parte a omului care face si nu mai fie un simplu animal ? $i mai ales, cum si se triasci in mod coneret, aceasta specificitate umana in meandrele cotidianului ? ... Ne apropiem de o cercetare de un umanism spiritual, Cu sosirea psihanalizei freudiene si jungiene (n.t Junius naturalist, matematician si filozof german) realizarea datoriei umaniste ne apare alimentind ego-ul si inflorind eu-l, si da mai ales o satisfactie personala, darnu este inca aproape de semen. Este ins adevarat ci aceasti forma de umanism, legati de dualitate gi de bunurile materiale, este de preferat indiferentei. Chiar daca nu conduce la 0 evolufie umana conduce la o ameliorare a legilor care guverneaziisocietatea, in acest moment specific incepe o miscare filozoficd condusd de Emmanuel Levinas si Martin Heidegger, care va duce la o nofiune moderna despre tumanism si care va deveni probabil miza societatii secolului XXI. Ea va fi poate implinirea cunostinfelor profunde vehiculate de Ordinele Initiatice din zorile umanitagii si pe care, in afara infeleptilor initiati, nimeni nu era in misuri si le aplice. MAREA LOJA NATIO! nea manismul modern pastreaz& in relatia cu semenul, relajia dezinteresat cu umanitatea considerati ca un alt sine insusi. Este adevarata fraternitate trait ca 0 modalitate de a-gi recunoaste si de a-si saluta semenul, 0 modalitate de a rispunde prezentei celuilalt fara frica pentru sine insusi ‘Aceasti perspectiva idealista a umanismutui in care ceilalti sunt perceputi cd un alt sine insusi subinfelege o dezvoltarea eu-ului nostru interior care ar face din noi oameni capabili de un contact inima la inima, de o fuziune totals cu ceilali in afara oricdror resricfii ale ego-ului asupra comportamentului nostru constient sau inconstient, in afara oricdror resirictii a angoaselor noastre si a dorintelor noastre supra comportamentului nostra rational. Este realist? Nu - daca considerém omul barbar actionand instinctiv ca un animal, da - dac& considerim c4 omul este perfectibil si cd-si poate exprima ce este mai bun din umanitatea sa, a necunoscutului, care este sau care aspira si devina. In loc ca umanismul si fi civilizat si barbar sa reprezinte un dresaj al omului material pentru a-l integra orizontal in natura, umanismul modem considera stadiul unui om foarte evoluat pentru a-1 integra vertical in misterul unui univers vizibil si invizibil in care isi regaseste semenul in calitate de om. Umanistul modern va fi un om care si-a regasit propria sa umanitate si este capabil si o exprime in viata sa cotidiand. ‘A-si recunoaste semenul ca un alt sine insusi, inseamnd a dobandi capacitatea de a vedea, dincolo de diferentele exterioare, cA identitatea spirituala care reprezint toatt specia umand si devind personala. Toatd dificultatea consté in a ne regasi umanitatea pentru a rationa, a simfi si a actiona in calitate de om adevarat. Acest drum intre barbar sau animal si omul cu adevarat om, este calea initiaticd Traditionala. A dori, a face din om, asa cum au \cercat profanii, un animal rational plin de cunostin{e, inseamni mai ales a vorbi de umanism fr a elibera, asa cum ordinele initiatice isi propun, acea parte esenfialii a fiinfei care ar infaptui cu adevarat umanitatea specifica speciei noastre pentru implinirea felului nostru. Ne apare atunci c& umanitatea nu este un scop ci o consecintd a stati noastre. Totusi pe picior de egalitate cu fraternitatea, umanismul reprezinta o cale. Suntem umani in gindire si in fapte sau nu; intre cele doud putem wcerca da a deveni din ce in ce mai multd exigent si finefe. A fi uman nu inseamna a accepta de a fi un animal-uman ci dimpotriva ci vrem sii facem eforturile necesare pentru a fi uman cu o dimensiune avietii foarte specifica specie’ umane. A dezumaniza actele noastre produce gustul amar al propriei noastre dezumanizari in beneficiul unei dimensiuni limitate si a unei stiri mutilate care ne impiedica sa aruncim o privire asupra eternitatii noastre, Deoarece din cele mai vechi timpuri, de cand omul exist, nu a fost nici o indoiala, pentru nici 0 civilizatie, cd sub omul din carne si emotii se ascunde un om de spirit si sentiment, un om mai real decat simplele aparente, toate civilizatiile: egipteana cu mitul lui Isis si Osiris, greac& cu inifierile eleusiene (nt. cult agrar primitiv) si mitul lui Demeter gi Persephona (n.t. zeita vegetatiei si fiica sa cu care se identifica), romana cu orgiile, cea a Evului Mediu cu initierile in meserie pin la franc-masoneria afiile au lsat urme de ritualuri capabile sa inalte omul pana la adevarata lui dimensiune. Corespondenta pe care o resi noi, intre Sus si Jos, sau intre interior si exterior, nu se datoreaza evolutici civilizatiei noastre, ci conditiei noastre umane identica astazi cu conditia oamenilor care au schifat ,la Table d'Emeraude” (n.t. “Tabelul de diamant” text in 12+1 versete atribuit lui Hermes Trismegistus), pe vremea Egiptului elenisti $i pentru faptul c@ omul care se naste azi, se naste identic in structura sa, cu cel de ieri, stiinfa inifiatic& de ieti poate si permita azi de a trai experienta extraordinard a_dimensiunii universale doar ca initiatul s& fac efortul necesar si-si execute perfectionarea si trezirea. Aceasta intilnire interioara cu misterele viefii unde se descoperi enigmele inaccesibile ale existentei, intereseaz’ deopotrivd pe credincios cat gi pe necredincios si daca ea ramane in afara campului de preocupare al profanilor care nu cduta, prin comensare in constien{a, decat si-si perfecteze plicerea pamanteana prin acumularea de bani si putere, ea transcede preocuparilor egoiste ale ateismului sau ale religiozititii pentru a accede in domeniul experientei concrete a identitatii noastre eterne intr-un univers complex, ordonat, organizat, unde initiatul isi gaseste coerenta i locul in acelasi timp in care percepe locul fiecdrui lucru, al fiecdrui om sisensul supremal creatiei. ‘Atunci frane-masoneria care ne permite, sau care permite unora si infiptuiascd aceast reconectare cu existenfa, unde aceasti transformare va avea intotdeauna ratiunea sa dea fi, fiinded maine, ca si azi sia gi ieri, vor exista oameni de izbavit de suferinte sialtii de indrumat in efortul lor de a-si depasi stadiul de mamifer pentru a-si implini natura umand prizonierd sau asasinatd de zoologic. PTA RECON NALA A ROMANIEL ‘m putea, acum, si vedem in ce mod frane-masoneria indruma spre cea ma inalt spiritualitate, adied cum poate ea si iplineasca sensul vietii ei si de aici, sensul fiecdrui om. Primele trei grade ale frane-masoneriei ‘studiazi omul, nu din punct de vedere ace este el, sau_ de ce crede el ci este, sau de ce pare ca este nici de ce ar trebui si par pentru a fi adaptat la societate, dar din punet de vedere a ceea ce poate deveni, de posibila lui perfectionare pentru cd pe de o parte, si a fie constient de necesitatile vietii $i sX poatd si se adapteze in funetie de nevoie i pentru cd, pe de alta parte viata si se ia un sens universal si si se simta in armonie cu el insusi, cu societatea, cu familia gi natura. Aceasta ne aminteste bine-nteles marile percepte ale injelepciunii elenistice. Prima idee fundamentala a traditiei initiatice este faptul cd omul, asa cum il stim, nu este o fing impliniti. El simte intuitiv sau prin contact cu \constientul sau profuund, dorinta de a trai in pace, in frumusete si in dragoste. Are nostalgia unei lumi mai bbune in care ar putea si-si exprime liber ce este mai bun in el insusi, darnu reuseste. Nu reuseste pentru ci este plin de idei false despre el insusi. Nu igi di seama ci este un mecanism, un robot pus in functie de influenfe exterioare profunzimii sale. Omul interior, ceea ce suntem noi cu adevarat nu poate face nimic, nu poate nici macar si se exprime cici nu suntem noi stapanu! omului robot. Dac nu acceptim, si nu intelegem propria noastra mecanic3, nu putem invafa nimic in plus de ceea ce suntem, nu putem merge mai departe si nimic nu se va schimba cu adevarat in noi, pentru fiinta noastra si umanismul va ramane intelectual fara sa. fim capabili si-I aplicam in viata noastra. ‘Adoua idee fundamental a initierii traditionale gi deci masonice, este ca toti oamenii ar putea si evolueze daca o doresc cu adevarat, dar istoria lor, educatia lor, ereditatea lor, hipnotismul lor la exigenfele materiale, sociale si profesionale fac in aga fel incat sa nu aiba in mod fundamental dorinta sa. fie diferiti. Nuavem in mod fundamental ‘sd ne miscam, vrem si rimanem aceiasi, si in plus, cu. o mare portie de fericire. $i dac& ni se intampla sa dorim si'se schimbe ceva, vrem caalti si fie aceia care si se schimbe. A treia idee fundamentala a traditiei initiatice este, ca inainte de a deveni diferit si de a dobandi noile facultati, trebuie si realizim faptul ci ne atribuim deja facultati pe care nu le avem gi deoarece credem c le avem, nut mai cdutim si le dobandim. Aceasta a treia idee se aldturd celei a lui Socrate exprimata la Delphi si care este si primul pas al gradului de discipol: cunoaste-te pe tine insu Nu ne cunoastem limitele, nici functiunile si nici posibilitatile, Nu stim nici macar in ce grad nu ne cunoastem. Gradul de discipol atacd cea mai inselatoare si cea ‘mai importanta dintre calitatile pe care ni le atribuim: constiinta. Schimbarea initiatica la discipol, incepe printr-o schimbare a modului de a injelege semnificatia constiintei. Este vorba, asa cum ne-o arta coborirea in camera de cugetare, de a trai din interior, de a cobori in noi ingine pentru a privi, simti si infelege mecanismele noastre de gandire, afective si de migeare plecdnd de la un punet de vedere interior. Constiinta inifiaticd nu este o cunoastere: am constientizat” nu inseamna: ,,m-am gndit la...si acum am cunostinta despre. Un schimb permanent are loc intre influentele lumii asupra noastra si de noi ingine asupra lumi Discipolul lucreazi pentru a se cunoaste, companionul, urmand explicatia din ritualul de instalare, lucreaz pentru a cunoaste legile lumii, lucreaza pentru a se cunoaste in lumea sa fara a fi intreruptd elaborarea din ce in ce mai fiabila a unei constiinte interioare referentiale. Maestrul va cduta si integreze ceea ce ,,cunoaste” ci este, in lumea pe care a descoperit-o. Maestrul este prezent nu numai ca element zoologic izolat, dar si ca element constient al constructiei lumii Dar marea realizare a miiestriei, cea care va conduce initiatul la desteptare si la sensul vieti, este constientizarea, din interior, prin trairi, prin experienfa, prin contact direct c& ,ceva” a muritinel, fiinta care stia, o fiint& misterioasa, ca un Maestru veritabil a murit ucis de ceea ce discipolul si mai apoi companionul au descoperit cd sunt. Se vede clarc& daca lucrarea discipolului nua fost ficutd gi dacd lucrarea companionului nici ea nu a fost facut’ temeinic, in ciuda trecerii la gradul de maestru, cel care a trecut prin ceremoniile de iniiere nu va fi niciodata un adevarat initiat. Ceremoniile de initiere nu fac miracole, ele ne indica pe ce trebuie si Iucram si cum sa o facem progresiv. Ele nu fac treaba in locul nostru de aici si multimea de initiati care rman profani. ‘Ne dim seama ca a se initia nu este doar a trai o ceremonie de inifiere, este vorba doar de un inceput care ne dezvaluie o metoda de lucru, 0 avansare in 33 de stadii succesive, capabild prin maturare, de a ne permite accesul intr-o lume diferité, neparazitata, neredusi 1a nivelul limitelor noastre relative, permitindu-ne inflorirea unei vieti superioare, de a atinge o dimensiune infiniti, 0 prezenfa eterni a individualitaqii noastre in rigoarea unei actiuni concrete in viata cotidiana. MAREA LOJA NATH TUNE eae racticarea unei etice umaniste nu este 0 fericire usoara si ineantatoare. Etica, in ‘timpul unei intdlniri cu un semen sau cu sine insusi, este intotdeauna incercati de o alegere conflictual intre pornirile egoiste, un camp de durere sau pliceti siconstiinta unei activitati mai putin avantajoase, dar ‘mai demne, Etica, demnitatea si umanismul sunt acte gratuite, dar producitoare a unui sentiment de identitate cu un gust al respectului si al sensului viet O conduiti cticd si umanistd nu apare in urgenta nei situafii decat daca o axa de libertate exista deja conduita eticd, 0 conduit umanista, 0 conduit’ ortologica isi afirma existenfa in infruntarea dintre omul impulsiv gi umanitatea sa gi se prezinta ca 0 datorie de a rezista la panta automatismelor gesturilor, sentimentelor sau a gandurilor, pentru. a urca impotriva curentului spre principiul de finalitate a fiinfei. Frane-masonul care lupta pentru perfectionarea si ameliorarea umanitatii percepe drama celor care sunt vietime si se angajeazi in mod constient intr-un demers care ar pirea absurd celor care privesc doar in directia intereselor proprii. Fara ostrategie de reanimare si de dezvoltare a fiintei, fie in decursul unei lucriri voluntare, fie in decursul; unei educafii apropriate, nu este posibil demnit umane si deci umanismului de a depasi obiectivele legitime ale egoismului si incoerenta civilizatiei noastre va continua in experienfe absurde sau in conflicte intelectuale pana in punctul de explozie {Grd ca universul gi lumile lui si fie descifrate gi si :pun ratiune existentei noastre. Coboriirea sacrului in ordinar este necesara constiinei transcedentale, la desteptarea Fiintei gi dimensiunii_ umane globalizatoare. Este curios gi paradoxal si constatam cA poate exista un loc sacru acolo unde omul obisnuit nu vede nimic, gio absent& a timpului, o eternitate, acolo unde omul obisnuit ‘masoard timpul. Daca franc-masonul lucreazi dupa metoda initiatied continutd in Ritul Scotian Antic $i Acceptat, daca trece cu adevarat de la profan la maiestrie, atunci el va fi un umanist de tip nou si va putea si se insereze in miscarea de evolutie a civilizatiei noastre si si influenfeze istoria secolului XX1. Umanismul de tip nou va trece de la un umanism orizontal la un umanism vertical pentru ci omul se va ridica si va sta drept. Secolul XXI va fi martorul impacarii cunostintele stiintifice cu cele spirituale, va vedea cunoasterea inlocuind credinfele si superstiiile, va fi martorul pribusirii barbarilor si a largirii constiintei umane la nesfargit. Secolul XI va fi secolul umanismului practicat de initiati Secolul XXI va fi secolul dificilei realiziri a miretiei universale ale omului si noi, franc-masonii, am putea si-i fim actori. Fr. Alain Pozarnik Mare Maestru Al Marii Loji a Frantei ANN NCE ALA A ROMANIEL ‘Marea Loji Tiaditionala si Simbolica “Opera” Confederatia ‘Marile Loji Unite ale Europei” MAREA LOJA TRADITIONALA SI SIMBOLICA “OPERA” Marea Loja Traditional si Simbolica Opera” in 5958, Marea Loja Nationala Franceza, asti Marea Loja Traditionala si Simbolicd Opera” a devenit independent. Ceea ce la inceput putea fi considerata o simpla migcare a unora, nu a incetat si se afirme ca manifestare permanentdi din dorinta de a continua 0 lucrare inceputd in 5913 de fratele doctor Edouard de Ribaucourt, altfel spus trezirea (renasterea sau .desteptarea din somn”) in Franta a unei ,Maasonerii Traditionale”. Far indoiala, dupa opera sa, obedienta a cunoscut diferite stari, dar a stiut si gaseased in ea insgi fortele necesare .,ca si se intireascd, si se aseze”, traducind foarte bine simbolul Ritului principal, ce era practic 0 coloan’ ,sparti”, dar sigurd pea, sub aceasta deviza »ADHUC STAT”, ea este ,,totdeauna la inceput” Pentru a usura infelegerea textului care va urma, este important si inem cont de patru evenimente principale din istoria Obedientei a) Raportul sau cu un trecut care nu s-a grabit si vorbeascd despre el, dar bogat in spirit, deci a vrut si seafirme - Crearea Lojii .Guillaume Te Gardes Suissesin 5789; - — Crearea Lojii Le centre des Amis” (Centrul de Prieteni) in5793 b) Crearea in 5913 a ,Marii Loji Nationale Independente si regulare pentru Franfa si Coloniile Franceze” bazati in mod sigur pe 0 loja care a reluat titlul de ,Centrul de Prieteni” in 5793. ©) Lainceput, in 5958, 0 mare parte din acelea si loji din Marea Loja National Franceza (Opera) si creatd de obedienta noastra sub numele de Marea Loja Nationali Franceza, urmati de cuvantul Opera”, indicdnd locul sediului nostru social. d) Modificarea, 19 iunie 5982, a titlului de Marea Loja Nationala Francezi (Opera) in acela de ‘Matea Loja Traditonala gi Simboliea ,Opera”, sediul sii social devenind in 5980: Strada Faubourg St. Martin, nr. 235, arondismentul 10, Paris, Franta, ” Ja orientul Raportul cu un trecutindepartat: Loja Guillaume Tell” Originea si filiera Lojilor Militare din vechiul regim sunt ined departe dea fi elucidate. ‘Ne alaturim intru-totul parerii lui Gustave Bord, cel care leaga o mare parte din ele de Marele Orient al Principatului de Bouillon si ne amintim de legaturile strnse pe care le avea dinastia Stuart si Casa de Bouillon Un lucru este sigur, 3 august 5766, doud loji militare au fost create la Toul, la orientul Regimentului de Artilerie de la Toul. Prima capturare a lui Henry al IV-lea” este pusd in principal pe seama soldatilor din suita sa, ‘A doua uniune cuprinde subofiferi sau, cum li se spuneau la vremea respectiva ,bas-officiers”. Primul dintre aceste ateliere a solicitat afilierea sa la Marele Orient siaceasta este acordati la 13 decembrie 5776, atelierul numardnd 46 de membrii. Uniunea a fost admisi pe tabelul din Marele Orient de abia pe 15 mai 5977, ea adoptind denumirea de Sully”, ea avind ca Maestru ‘Venerabil pe sergentul Companion, amintindu-ne c& in 5791, artileria Toul, devine al VIl-lea regiment al artileriei. ‘Numerosi ofiteri elvetieni din regimentul din Sonnenberg, frati elvetieni, neasteptind raspunsul Marelui Orient pentru a incepe luerarile, in timpul finutei din 25 iunie 5778, ei adopt numele de Guillaume Tell”, Charles Marie Perret a fost ales Maestru Venerabil Guillaume Tell” a primit in 24 iulie 5778 Brevetul constitutiv (a se vedea in cadrul Fondurilor Masonice din Biblioteca Nationala a Frantei). Pentru un motiv pe care nu-l putem elucida, brevetul constitutiv al lojii Guillaume Tell” la Orientul ,,Garzilor Elvetiene”, a fost confirmat de un act al Marelui Orient la data de 15 a lunii a [V-aa anului de adevarata lumina 5789. La 10 august 5792, masoneria se prabuseste. Castelul din Tuileries este asediat, apoi incendiat; dupa care Regele ordona oprirea focul. Garzile Elvetiene, si printre ele 0 multime de frati din Loja Guillaume Tell”, au rimas fideli jurimantului depus, fiind dezarmati, multimea inversunatd venind dupaei. MAREA LOJA NATHO! TRunussovce_1 Ceea ce a rdimas din corpurile lor mutilate au fost ingropate in capela din Square Louis al XVI-lea. Orientul si coloanele Lojii Guillaume Tell” au fostastfel decimate, Crearea Lojii ,Centrul de Prieteni” in $793 Frafii_francezi care au rmas, mu au dorit ca lumina si se sting@ in Templul lor, eiludnd decizia de asereuni din nou. Analiziind lista membrilor ce vor constitui noua Loja, putem spune ci aparent acestia sunt patrioti sangajati” pentru a lucra, dar din contra, cum Roeitiers de Montaleau sunt cei suspectati, vor participa la lucrarile Lojii nu pentrua conspira sinici pentru a discuta politica, ci doar pentru a regasi o atmosfer de prietenie in egalitatea surdzatoarei filozofii a unui Ordin de care ei sunt atagati mai presus de toate. Nueste vorba de unatelier reunificator, ci de forta de concesie a spiritului nou, pentru a se mentine, in plind perioada revolugionard cu ajutorul singurei forfe a prestigiului siu trecut, dar dupa o loja constituita dupa caderea regalitajii, a unei epoci unde suspicioasa Conventie nu tolera nasterea nici unei asociatii in afara societatii popular. Reuniunea constitutiva a Lojii a avutloc ina doua zidin luna a VI-a a anului de adevaratd lumina 5792 (e bine de spus cd anul masonic debuteaza in martie, 2 februarie 5793). Dar Louis al XVi-lea a fost executat pe 21 ianuarie trecut, iar Tribunalul Revolutionare a fost constituit pe 10 martie, in cursul aceluian, La aceasti reuniune s-a ales numele ,Centrul de Prieteni”. Acest nume spune exact ceea ce insemnatate are. Noua Loja nu este un atelier ca toate celelalte. A fost o tentativa pentru ai regrupa pe tofi adeptii fideli ai spiritului masonic, un fel de asociatie fraterna a frane-masonilor. Se recrutau prin afiliere si nu prin inifieri, acesta fiind singurul mod de a pastra secretul side aevita tradarile. Printre membrii fondatori ai Lojii ,Centrul de Prieteni”, in 2 februarie 5793, se remared numele unui frate, care a fost una dintre personalititile cele mai remarcabile ale Marelui Orient inainte de revolutie, Roettiers de Montaleau, directorul de ta Finante. in decursul anului 5793, Loja s-a reunit cu regularitate In 5797 este instalat ca Maestru Venerabil Randon de Lucenay, intr-un sediu nou, in strada Vieux Colombier. De altfel trebuie notat cd la 22 decembrie 5804, are loc o concordanfa prin care Marele Orient reuneste intr-un singur fascicul sub Obedienta sa toate riturile practicate in Franta. = * * in 5807, loja decide si inceteze practicarea Ritului Francez pentru a adopta ,Ritul Scotian Reetificat de la Dresda”, Rit deja adoptat prin sinceritate si perfect unitate”, a Orientul de Besancon, ca o afiliere particular unita de Loja ~Centrul dePrieteni” Cererea facuti la Marele Orient a fost contra semnati de catre celebrul frate Bacon de la Chevalerie, mare Orator de Onoare a Lojii ,,Centru de Prieteni”. Datind din 31 august 5808, Loja va practica Ritul Scotian Rectificat, primind alti autorizatie de la Marele Orient, un permis (brevet) pe 21 iulie $806 al fratelui J. B. Willermoz ca si Mare Cancelar al Directoratului din Lion. Mai trziu, intr-o scrisoare adresata Printului de Hesse Cassel, J. B. Willermoz, la 10 septembrie 5810, spunea in special ,vorbese despre o stabilitate masonicd formata la paris. in 5808 si pe care eu am constituit-o in Prefectura provizorie. Ea a prosperata mult sub numele de Loja ,Centru de prieteni”. Aceasta a fost o pepinierd a Ordinului careia noi i-am icii mari si care prin meticulozitatea i acestei Loji, care au fost deputati aproape de mine la Lyon, pentru a obtine si copia ritualurile, instrucfiunile i documentele tuturor gradelor regimului pe care noi avem onoarea siavantajul inapreciabil dea avea acum un protector, un Sef si_un Mare Maestru Nafional al Ritului Rectificat in Franta, in persoana Serenisimului frate de Cambaceres, Printul Arhi Cancelar al Imperiului, Duce de Parma, etc... care a devenit dupa cativa ani Mare Maestru al Lojilor de Rit Francez, dirijat de Marele Oriental Frantei. «Centrul de prieteni” va fi avizat pe 16 august 5809, printr-o scrisoare a ,,Directorului potrivit la Lyon”anuntand alegerea printului Cambaceres in demnitatea de Mare Maestru. Pe 15 ianuarie 5810, acesta din urma va fi recunoscut solemn la Sf. Ioan de iamna, Pe 14 iunie 5811, un ,,tratat de alianta” va fi semnat conform tratatelor din 5776 sidin 5781 intre Marele Orient si cele trei directorate formand corpurile Ritului Rectificat in Frana: L’Auvergne, la Borgogne, la Septimanie in 5824, Ritul Rectificat ii deplinge moartea unuia dintre cei mai buni fii ai sai, Fratele Jean Baptiste Willermoz. ‘Dupa caderea imperiului in 5814, acest deces va aduce Loja ,Centrul de Prieteni” intr-un punt sensibil si pentru moment s-au temut de disparitia sa si chiar a aceleia a Ritului Scofian Rectificat in Franta. PTA ECC 2 [ONALA A ROMANIET Puternic din fericire, acest regim conserva forta si vigoarea in Elvefia si iat% un document scos din athivele elvetiene care precizeazi un punct important. Un manuscris din athivele noastre, serie Charles Montchal, Mare Cancelar al Matelui Priorat Independent al Elvetici, datind din 5 mai 5837, relateaza ci directoratul de Neustrie igi trdieste existenta compromis de evenimente din 5814 si ca dispresiuunea arhivelor sale datand din acest timp, dar ca trei vechi membri ai acestei epoci, Fratii Baileul, Bouret si Fred Cei trei fratiprivese cu atentie lucrarea gi in 5839, cu ajutorul fratilor elvetieni si printre altii cu cel al cavalerului AUBANEL, vor forma o loja de 7 CB.C.S. ‘Vail Prefectura creat nu va dura decat cdjiva ani. ‘Dupa aceea, in vara anului 5841 ei i-si pun arhiva si ritualurile sub increderea Prefecturii din Geneva. Putem estima ca 5841 marcheazi_ sfargitul existentei “Centrului de Prieteni”, dar putem releva printr-un dosar consultant inainte de r&zboiul din 5940, la Marele Orient din Franta si din nefericire disparut in timpul razboiului, instalarea pe 24 martie 5843, a fratelui Bailly. Pe de alta parte, un dosar pe care-I putem gis la Biblioteca Nationala, arata ca viata i se va prelungi pana in 5846. Crearea Noului “Centru de Prieteni” si a Marii Loji Nationale Independente si Regulare pentru Franfa si Coloniilor Franceze 64 de ani mai tirziu, in $910, se manifest din now spiritul eare in $793 dusese la crearea “Centrului de Prieteni”. in prima perioada revolutionara, fratii nuauezitat la tentativa de a regrupa tofi adeptii fideli a spiritului masonic din ce in ce mai ridicat, mai educat, mai ridicat. Inspirandu-se din exemplul lor, un pumn de frati trebuia, la inceputul secolului XX, si incerce aceeasi regrupare, tindnd piept unui rationalism masonic care judeca excesiv. Astfel fratele Doctor Edouard de Ribaucourt, membru al Marelui Orient al Frantei, considera posibila 0 reinnoite masonicd prin implantarea in Franta a Ritului Scotian Rectificat, raportat la Prefectura din Geneva a Marelui Priorat Elvetian, prin intermediul unui mare mason care a fratele Quartier la Terente. Ela fost admis in Marele Rit Scotian Rectificat in 10 iunie $910, in cursul unei ceremonii propice la fel ca gi fratele doctor Camile Savoire i fratii Gustave Bastard si Potier. Prima reunire a noului “Centru de Prieteni”, a avut loc la 20 iunie 5910, fa Templul din strada Froideaux din Paris. Acestia au convenit si semnaleze renasterea “Centru de Prieteni”, supusa Marelui Orient al Frantei de care apartineau ined toti membri, La 9 noiembrie 5910, Loja va decide in umanitate, fondarea unei Loji lucrand cumulativ cu Ritul Scotian Rectificat, sub Obedienta Marelui Oriental Frantei. Pe 15 martie 5911, a fost agreat la Marele Orient, upd ce a avut ca Loja autonoma zece tinute. Pe 15 aprilie se semneazi si semneaza un tratat Marele Priorat al Elvetiei si Marele Orient reglnd raporturile intre cele doua puteri si Riturile pe care le conduc, Tmp de un an, conducatorii atelierului vor astepta, vor negocia, dupa care nu au ol aducand pe 16 septembrie 5913, discutia inaintea Marelui Consiliu al Marelui Orient. Atitudinea Marelui Orient trage de partea Marelui Priorat al Elvetiei, timuta la curent de Fratele de Ribauocurt, denunfarea tratatului din 15 april SOIL, El convine si semnaleze ci mai inainte ta Conventul Marelui Orient din 5913, Fratele de Ribacourt dorea o apropiere franco-britanic’. Marele Maestru a dorit si semnaleze cd sub auspiciile Cuaternarului UNION din 5813, relatiile fratemne oferi toate garantiile de adeziune la Principiile Masonice considerate fundamentale si esentiale. Aceste declaratii au fost primite la Londra cu 0 mare satisfactie Un manifest datat la 27 decembrie 5913, emis de noua Obedient’, informa lojile franceze la inceputul lui ianuarie $914, c& la 20 noiembrie $913, Marea Loja Nationald Independenta si Regulara pentru Frana si Coloniile Franceze, a fost recunoscutd oficial de Marea Loja a Anglici si cd anuntul a fost cut prin Marele Maestru. Pe 20 iunie 5914, Consacrarea Loji Sf. Georges de grad 3, format de Marele Maestru, avea si creasca. Pe 23 februarie 5918, se poduce un alt eveniment important, ridicarea Loji Britanice la gradul 9, la Paris, unde numerogii fratii veneau de la Loja “Anglo-Saxona”, afiliat’ la Marea Loja Frantei Indirect, ultimatul creat la inceput de Obedient: in 5913 a fost pierdut definitiv, echipa de fondatori micsorandu-se din cauza ostilitatilor, a imbatranirii mambrilor sii si a demisiei, 1a 18 decembrie, a Marelui Maestru Edouard de Ribacourt. MAREA LOJA NATH rRinnsovict_13 in aprilie 5919, Obedienta a luat in posesie un imobil care trebuia pastrat pand la rdizboiul din 5940, Ea continua activitatile gratie unui pumn de pionieri imasi la “Cestrul de Prieteni”, a cdtorva Loji din Paris din provincie, care au regasit elementul pentru a acoperi zidul creat de introducerea in strainatate a atelierelor domoralizate La 3 aprilie 5923, tinand cont de factorii loc avut autorizafia de a se vizita cu lojile de alte Obediente functionale la Bordeaux, dar cum aceasta punea accent pe principiul de regularitate, nu sa dat dreptul de regularitate si Anglia 204, pardseste Obedienta. Timp de 17 ani a urmat rizboiul, a avut o crestere notabild de ateliere cu o predominanta incontestabila deelemente britanice. Razboiul din 1938-1945 si activitatile urmatoare La declaratia de rizboi, conducitorii Obedientei suspenda lucrarile. Plecdnd din 2 noiembrie 5939, reluarea acestuia a fost autorizati, dar cu preconizarea de anumite precautii Din mai 5940, nu au mai fost probleme de reuniri masonice Masoneria a fost interzisa, anumiti maestri au fost proscrisi, bunurile Lojilor si Obedienfei au fost confiscate, locatiile ocupate gi sigilate Prin servicii ale politiei, obiectele rituale vandute prin stat sau prin expozitii unde au avut parte de 0 discreditare. Toate domiciliile fratilor activi au fost perchezitionate de politia germana in colaborare cuo sectie specialiia politiei franceze. Liste de masoni au fost publicate in jurmalul oficial si a fost din ce in ce mai usor in ceea ce priveste Marea Loja Nationald Independent si Regulara pentru Franta si Coloniile Franceze, ca Secretariatul General al acestei Obediente de origine britanica, a lsat o important cantitate de documente, pentru a se imbarca la Bordeaux. Bordeaux, in acea epocd, era punct foarte important de regrupare a masonilor britanici de a recastiga Anglia, Dup aceea anumiji masoni, fie britanici, fie americani nu au reusit si castige asa- zisa libertate la timp pentru ase imbarca. Ostilitatile au invins. Totul trebuia reconstruit. ‘Templul nu mai putea fi recuperat. Caji-va frafi au inceput sa adune putin céte putin si incepand cu sfarsitul lui 5944 anumite Loji au reluat lucrarile in locuri ocazionale. in 5947, un imbold 665, Bulevard Bineau a Neuilly pe Sena, care a dat unei funda TRuRIMAsONice_] NALA A ROMANII = * « Binefacere anglo-saxone si care in timpul razboiului a acoperit lucririle a doud loji, permitind dupa renovarile necesare a fost 0 instalare decent la 8noiembrie 5947. Noile legituri permit in definitiv cumpirarea noului local, Acesta devine locul social al Marii Loji Nationale Independente si Regulare pentru Franta si Coloniile Franceze. Schimbarea numelui in Marea Loja Nationala Independenta si Regulara pentru Franta si Coloniile Franceze si incerearea de fuziune cu Marea Loja a Frantei La 29 octombrie 5948, la tinuta din Marea Loja, Obedienta schimbi titlu! pentru unul mai scurt si mai apropiat, in Mare Loja National Franceza. ‘in 5955 au fost stabilite contacte cu Marea Loja a Frantei, in privinfa unei eventuale uniuni intre douk obediente sub numele de Marea Loja Unita Frantei Dupa 6 reuniuni intre 26 mai si 22 septembrie 5955, un protocol de fuziune a fost acceptat prin delegatiile a doua Obedient. Un proiect de constitutie si de reglementiri comune a fost elaborat prin comisii unanime. Cu privire la Marea Loja National Franceza, partenerii lor au retras din discutie proiectul pe care ei Lau contrasemnat, acela de supravegherea Ansamblului General al Marit Loji Franceze competenti pentru omologare. Crearea Mari Loji Nationale Franceze (Opera) in cadrul anului 5957, mai multi Ofiteri Francezi ai Marii Loji Nationale Franceze, se angajeaz unui retrospectivea situatiei lorsub semnul Obedientei. Anterior in 5940, era in principal, “Centrul de Prieteni”, practic singura loja de Rit Scotian Antic Rectificat in Obedienta cu “Filadelfienii” din insula, ceea ce putem numi dificultiti cu ceea ce in acea epocd constituia Statul Major al Marii Loji Nationale Franceze. Problemele compatriofilor nostrii, nu au fost aceleasi cu cele ale fratilor britanici, acesti pe de alta parte erau mai numerosi si mai satisficuti de o vi masonicd destul de avizati la formalitatile administrative. Cea cu care au fost inainte eat si dupa razboi, fratii Ritului Scotian Rectificat, s-au lovit adesea de 0 “anumiti manierd de a face”, m sub tithul propunere de “disciplina” si oricum impusi de o majoritate formati din trei sferturi de membri strani pentru un sfert de membri francezi. El doreste si dea toate dimensiunile spirituale si inigiatice ale Ritului Regimul si Riturilese vor aranja in secolul 18. Nasterea sa oficiald se va face la Conventul de la Wilhemsbad in $782. Jean Baptiste Willermoz va fi principalul artizan, ajutat de fratii din Lyon, dar si de Strasbourg, cat si fratii de Turckhein si de Salzman. ‘Acest Convent va adopta Ritualurile si structura regimului cu: ~ Codul Masonic al Lojilor Rectificate. - Regula Masonicd direct inspirati din Constitutia lui Anderson. ~ Codul Cavalerilor Bienfatans din Cité Sainte. - Renunfarea formali la toate referintele templiere sila toate pretentiile profane, care au facut loc anumitor seap’ a Specificarea sa impregnati intr-un context de ganduri ale epocii sale a fost in contradictie cu recrulii care traverseaza aceasta petioada morala prin expansiune de ideologii create prin spiritul uman si prin progrese care duc lumea intr-o turbulent de aparenfe din ce in ce mai efemere. Ritul Scotian Rectificat, prelungeste rdacinile in aceasta Traditie care exist pentru a pastra lumina i Ordin, in aceasta pe tradiie pe care o putem numi Natur in ansamblul su si care I-a facut si zicd Einstein dupa lucrarile pe gravitatea gi pe atractia universal: Armonia se gaseste in intregime in Natura Ritul Scotian Rectificat se sprijind pe trei pioni fundamentali ai Traditiei: - — Evanghelia dupa loan ~ Mitul Crestin Idealul Cavalerese Acesti trei pioni sunt expresii ale Tradi primordiale, deci ele nu sunt decat de relatii de transmisie pe parcursul vietii oamenilor, la trecerea ‘mileniilor. Lareceptia sa, acelea care este inc un profan este invitat sd pund mana pentru a importanta angajamentului. Aceasti mana este facut’ pentru a ‘modela, pentru a relua materia spiritului. In acest sens el va sesiza si primi aceast Evanghelie ca un dar. Dupa incheierea lucrarilor ritualului spun timp ce vei cZuta Lumina, amintiti-va ci ea va tine la Orient si ca acolo o gaseste. O chemare ghidului la dispozitia fiecdruia in momentele sale de incertitudine. Ce ne invata Ioan de-a lungul prologului si de-a lungul Evanghelie, acest Ioan reprezentant al Bisericii, simbolurile de elevatie spiritual’? Aceasti cale 4 trasati de Evanghelia lui Toan, nu este nici mai mult nici mai putin ceea ce noi practicdm in ritualurile noastre. Din toate timpurile, omul a folosit fabule, povesti, legende, epopee, pentru a-si reprezenta MAREA LOJA NATH —_ - « gindurile abstracte si si le transmit’ de-a lungul timpului. Masoneria nua seapat de aceastd necesitate si Ritul Scotian Rectificat sa pe mitul Hristic, Simbolismul Traditiei Primordiale care va lumina decursul initiatic. Aceasti povestire simbolica este reuniti si evoce realitatile de alt ordin care corespund sensului literar. Continutul su se referd la adevariri i realitate de un ordin superior, mult mai adevarat gi mai real decat acela din limbajul normal sau profan folosit in exprimare. Aceast ierarhie este aceea a gandirii, a spiritului, a caracterului, a valorii intrinsece de a fi pe o cale a evolutiei sale personale. intr-un ordin, membrii nu sunt legati de legi sau de conventii, ci de un sentiment puternic de fraternitate. Acesti trei piloni sunt bazele intangibile ale Ritul Scotian Rectificat. Acelea care contin invataminte pe care omul le-a ciutat toati viata de-a lungul civilizatiei care a urmat si care fac aparitia formulei lui Mircea Eliade: Unitatea fundamental si inepuizabila noutate a expresici lor. ‘Acela care contine rspunsul in cercetarea, in cdutarea eului siu, in armonia cu toti oamenii gi cu natura, Ritul Scotian Rectificat, posed toate elementele care pot satisface cdutarile de-a lungul cai initiatice pe care a ficut-o loan in Evanghelia sa, de-a lungul idealului cavaleresc, al fratemnititii si stipanirea propriului ego. Trecdnd prin istoriile ritului, a-tiinteles fratii mei c& este in floarea varstei, chiar si cu trecerea timpului, este o evolutie evoh ined are un frumos viitorin fata. ‘Acest Rit este ca un vas nobil minunat intr-o trecere activa. El freamati de mile de zvonuri, de miile de senzafii, de miile, de sugestii, de miile de promisiuni, el radiaza de miile de focuri.Noi trebuie s& urcim ta bord, si-i descoperim calitatile, si-i parcurgem caile sale, si-i cunoaste-m fiecare parte a vointelor sale gi si-i inva virtutile acestei atat de frumoase unitafi fcute pentru a traversa oceanele necunoscutului, de secole urmind inaccesibila stea. Fr :. Jean - Marc PETILLOT Mare Maestru al Marii Loji Traditionale si Simbolice “Opera” Ar putea fi adusi si gindeased cu ajutorul unei sciziuni numeroase, altei sciziuni care sa releve in toria Franc-masoneriei, noua Obedient’ treby ajute cu adevarat la asamblarea unui grup, din aceste eteme insatisfactii, de administrare, de ritual, de fratii lor si de ei insasi, pe care il gisim foarte des in Atelierele Masonice. Daca in epoc’, fratii din Marea Loja National Frantei (Opera) au dorit si se detaseje de ceilalti frati ai lor, aceasta nu numai din motive pur administrative si pentru a se sustrage unei tutele apisitoare, grea Grija lor de a mentine si partea masoneriei spirituale si in toate punctele traditionale inscris drepturile ideii fondatorului “Marea Loja National Independent’ si Regulara pentru Franta si coloniile Franceze”, Doctorul Ed. de Ribaucourt. La 2 octombrie 5958 Marea Loja Nationala Franceza (Opera) difuza manifestul urmitor: “Fraternitate Umand Universalism”, Acesta este mesajul Franc-masoneriei simbolizate prin cele Trei Lumini Traditionale. Modul dea fi? Ramane punctul de convergen{ al tuturor forpelor spirituale. Sau, printr-un deplorabil paradox, noi cons c& Masoneria in Franpa este profund divizata. Daca prin definitie Ordinul Masonic este unic, anumite Obedienfe nu lanseazi mai putine exclusivitate contra altor Obediente. Sub numele de LANDMARKS, mai multe sau mai putine ipotetice, care ascund pretexte mai putin umane, calitatea initiatica este adesea renegata la masoni excelent Aceste penibile divergente se datoreaza uitari principiului Ordinului Masonic, a cea ce noi numim LE LANDMARK DES LANDMARKS. Masonul liber intr-o Loja liberd. Singura unitate inipiatica a Frane-masoneriei este Loja, suverand si independent in fata singurei judecati de catre fratii care o compun. intoarcerea la Universalism, la sfargitul certurilor sterile la permanent Loji, altele sunt juramintele unui foarte mare numar de frati devotati Este pentru a raspunde la aspirapiile lor profunde, este pentru a lucra cu noi la puterea si stralucirea Ordinului care noi cerem fratilor sai, ca si din Obedient, sd asculte apelul nostru gi si neajute. El se agit si spund cu tentatiile certurile bizantine si sa contribuie a verticaliza fratemitatea masonicd, pind cand ea devine o realitate constructiva. Departe de a prefera anateme, organizatia noastra se vrea pagnicd i un loc de intilnire instructiy, intre frati venind din toate punctele im, = * * Orizontului_ masonic, noi ne formulam nimic exclusiv. Am fi onorafi s primim frati care toti s rmana masati de propriul su grup, noi insistim cu pe acest punct, exprimandu-ne dorinta de a participa Ja lucririle noastre de ordin spiritual. Convingerea noastra profunda este prin valoarea sa moral sau intelectual. Prin rationamentul social sau spiritual prin care fiecare dovedeste AUTENTICITATEA INITIERII SALE. Restul nu este decat subtilitate. Adesea a fost obiectul formulei “Mason liber intr-o Loja Libera”, poate implica acceptare unui comportament fautezist intr-o Loja. Avea formula nu se infelege decat cu observarea unei discipline liber consimtite prin toti, in respectul formulelor traditional, pareri diverse, cuviinta efectiva a unei intelegeri tacite si de un spirit rezultat constructiv. Pentru ca lumea masonica il considera credibil, aparpinea noi Obediente “de a face probe, de a dovedi” si se datoreaza initiativelor primului stu Mare Maestru, Vincent Plauque, de a-si putea permite si-si asume timp de sase ani, incarcaturile (respectabilitatile) unui inceput de care s-a dovedit mai putin dificil. Marea Loja Nationala Franceza (Opera) participa, laregruparea Masoneriei zis liberal Acest organism a fost creat la 22 ianuarie 5961 la Strasburg sub numele de CLIPSAS, fiind spus: “Centrul de Legaturi si de informare a puterilor masonice (drapel din Strasburg)”: Unsprezece puteri_masonice exercita suveranitatea lor in zece tari diferite, elaboreazi o CONSTITUTIE — bazata pe respectul absolut al libertatii de constiinta, intinzand la toti masonii si la ,raporturile fratemnale pe care ele le aveau intre ele. Aceste unsprezece puteri decid si stabileasca intre ele relafii fraterne gi deschide usile Templelor lor, fara conditii de reprocitate, la tofi Franc-masonii care au primit Lumina intr-o Loja “Corecti si Perfect Specificurile Ritului Scotian Rectificat. Ritul Scotian Rectificat, este ritul oficial al Marii Loji Traditionale si Simbolice Oper, chiar daca ea este o Federatie de Rituri cu Ritul Emulatie, Ritul Francez 5778, Ritul Scofian Antic si Acceptat si Ritul de York. Ritul Scotian Rectificat, desemneaza cu aceleasi initiale ca Regimul Francez Reetificat, adicd un, ansamblu de grade si structuri ierarhice si administrative si Ritul Scotian Rectificat cu ansamblu sau de Ritualuri reinmusovice_1 6 [ONALA A ROMANIET El doreste si dea toate dimensiunile spirituale si inigiatice ale Ritului Regimul si Riturilese vor aranja in secolul 18. Nasterea sa oficiald se va face la Conventul de la Wilhemsbad in $782. Jean Baptiste Willermoz va fi principalul artizan, ajutat de fratii din Lyon, dar si de Strasbourg, cat si fratii de Turckhein si de Salzman. ‘Acest Convent va adopta Ritualurile si structura regimului cu: ~ Codul Masonic al Lojilor Rectificate. - Regula Masonicd direct inspirati din Constitutia lui Anderson. ~ Codul Cavalerilor Bienfatans din Cité Sainte. - Renunfarea formali la toate referintele templiere sila toate pretentiile profane, care au facut loc anumitor seap’ a Specificarea sa impregnati intr-un context de ganduri ale epocii sale a fost in contradictie cu recrulii care traverseaza aceasta petioada morala prin expansiune de ideologii create prin spiritul uman si prin progrese care duc lumea intr-o turbulent de aparenfe din ce in ce mai efemere. Ritul Scotian Rectificat, prelungeste rdacinile in aceasta Traditie care exist pentru a pastra lumina i Ordin, in aceasta pe tradiie pe care o putem numi Natur in ansamblul su si care I-a facut si zicd Einstein dupa lucrarile pe gravitatea gi pe atractia universal: Armonia se gaseste in intregime in Natura Ritul Scotian Rectificat se sprijind pe trei pioni fundamentali ai Traditiei: - — Evanghelia dupa loan ~ Mitul Crestin Idealul Cavalerese Acesti trei pioni sunt expresii ale Tradi primordiale, deci ele nu sunt decat de relatii de transmisie pe parcursul vietii oamenilor, la trecerea ‘mileniilor. Lareceptia sa, acelea care este inc un profan este invitat sd pund mana pentru a importanta angajamentului. Aceasti mana este facut’ pentru a ‘modela, pentru a relua materia spiritului. In acest sens el va sesiza si primi aceast Evanghelie ca un dar. Dupa incheierea lucrarilor ritualului spun timp ce vei cZuta Lumina, amintiti-va ci ea va tine la Orient si ca acolo o gaseste. O chemare ghidului la dispozitia fiecdruia in momentele sale de incertitudine. Ce ne invata Ioan de-a lungul prologului si de-a lungul Evanghelie, acest Ioan reprezentant al Bisericii, simbolurile de elevatie spiritual’? Aceasti cale 4 trasati de Evanghelia lui Toan, nu este nici mai mult nici mai putin ceea ce noi practicdm in ritualurile noastre. Din toate timpurile, omul a folosit fabule, povesti, legende, epopee, pentru a-si reprezenta MAREA LOJA NATH —_ - « gindurile abstracte si si le transmit’ de-a lungul timpului. Masoneria nua seapat de aceastd necesitate si Ritul Scotian Rectificat sa pe mitul Hristic, Simbolismul Traditiei Primordiale care va lumina decursul initiatic. Aceasti povestire simbolica este reuniti si evoce realitatile de alt ordin care corespund sensului literar. Continutul su se referd la adevariri i realitate de un ordin superior, mult mai adevarat gi mai real decat acela din limbajul normal sau profan folosit in exprimare. Aceast ierarhie este aceea a gandirii, a spiritului, a caracterului, a valorii intrinsece de a fi pe o cale a evolutiei sale personale. intr-un ordin, membrii nu sunt legati de legi sau de conventii, ci de un sentiment puternic de fraternitate. Acesti trei piloni sunt bazele intangibile ale Ritul Scotian Rectificat. Acelea care contin invataminte pe care omul le-a ciutat toati viata de-a lungul civilizatiei care a urmat si care fac aparitia formulei lui Mircea Eliade: Unitatea fundamental si inepuizabila noutate a expresici lor. ‘Acela care contine rspunsul in cercetarea, in cdutarea eului siu, in armonia cu toti oamenii gi cu natura, Ritul Scotian Rectificat, posed toate elementele care pot satisface cdutarile de-a lungul cai initiatice pe care a ficut-o loan in Evanghelia sa, de-a lungul idealului cavaleresc, al fratemnititii si stipanirea propriului ego. Trecdnd prin istoriile ritului, a-tiinteles fratii mei c& este in floarea varstei, chiar si cu trecerea timpului, este o evolutie evoh ined are un frumos viitorin fata. ‘Acest Rit este ca un vas nobil minunat intr-o trecere activa. El freamati de mile de zvonuri, de miile de senzafii, de miile, de sugestii, de miile de promisiuni, el radiaza de miile de focuri.Noi trebuie s& urcim ta bord, si-i descoperim calitatile, si-i parcurgem caile sale, si-i cunoaste-m fiecare parte a vointelor sale gi si-i inva virtutile acestei atat de frumoase unitafi fcute pentru a traversa oceanele necunoscutului, de secole urmind inaccesibila stea. Fr :. Jean - Marc PETILLOT Mare Maestru al Marii Loji Traditionale si Simbolice “Opera” Marea Lojt National a Portugal Confederatia “Marile Loji Unite ale Europei” MAREA LOJA NATIONALA A PORTUGALIEI im avut de-a lungul acestor ani, spatiu si timp ca s& vorbim pe tema Confreriei. in. acest timp am adus frati la inifiere. Pentru aceasta incere sa scriu cateva reflectii in acest document adresat fie si de asemenea adresat tuturor fratilor ce sunt in ciutarea infelepciunii supreme ca forma de Am ignorat rezultatul acestei conversatii a mea si a.acestei reflecfii. Dar sunt convins ci atata timp cat Omul este in cdutare de traditie, Omul liber este bun de a cauta adevarul. Daca se intalnesc eroi, atunci trebuie sa sile asume sisi se reorienteze pe drumul ‘sau. ‘Am cunoscut in trecut @ chemare masonica de regularitate englezeascd. Am cunoscut masoneria zisa liberal, numita de altiiiregulard, Am cunoscut frati care valoreaza foarte puternic suprastructura Organizatoricd. Alfii care gindeau contrar. Am cunoseut multe opinii si multe ganduri, Cu tofii am invatat. Cu totii am priceput cd era posibil si serveased Portugaliei 0 viziune mult mai apropiata de gandirea europeand (regularitate continentala). Cuoadevarata, unicd asociere la Tradi Aceasti mutatie pe care am propagat-o in Portugalia m-a convins si clarificat cd regularitatea nu poate fi confundata cu recunoasterea, cuvantul regularitate nu poate fi apanajul unui mesaj eronat, unii insistind pentru a obfine rezultate indoielnice. Marea Loja Nationali a Portugaliei este regulara sireprezinta in Portugalia masoneria ganditd regular sau de regularitate continentala. Personal prefer folosirea termenului de masonerie tradifionala. Au meritat toate eforturile fiecérui mason din Marea. Lojai ce a putut demonstra si valorifica insemnitatea masoneriei traditionale, valorificind munca sa gi eficienta din manualul de indrumare masonic3. Cu acesti ani de practic’. masonicd am priceput de asemenea cf toti sunt frati sub acoperigul Obedientei sale este adevarat. in spatiul legitim, dar recunosciindu-se intre ei ca frati. Pentru aceasta iti vorbese cu calm de toate acestea, iubitul meu frate. Sunt increzator ca veti citi aceste rinduri, fird rezerve, fird restriefii mentale, ca si un vechi militant, dar ca pe un balsam pentru agitatele noastre suflete. Principiul activitatii noastre se rezuma_la fraternitate initiatic’. Nimic nu se construieste fara un prineipiu, prineipiul tradigiei Dac’ un om a fost la un Templu masonic, dact initierile au fost validate, dacd ritul a transmis Traditia mai departe, dacd lojile au fost juste si perfecte, in sintez& rezultd c& suntem in Occident 0 unica organizatie _masonicd inititicd denumita ‘masonerie, Masonerie Traditional in Portugalia, 30 de ani de recuperare masonic’ nu ne-a permis si putem merge mai departe. inca avem destul de multe neintelegeri in loji si Obedienta. Daca constatim ci frafii_ din alte Obediente igi spun unici, regulari, pentru c& confunda regularitatea cu recunoasterea, cum putem crede ca biserica din Roma nu confunda Masoneria Moderna cu Masoneria Traditionala. Haideti asadar si dim un raspuns clar. Despre ce vorbim la initiere? Sper cd anii de investigare masonicd o sa ne ajute in aceasta clarificare. in cei cinci ani de existent a noastra. ca_unici reprezentanti ai Masoneriei Traditionale in Portugalia, am avut diverse probleme. Am pus in migcare diferite procese gi cdi dea stabiliza masoneria. In masonerie, ca $i in lumea profand, simtim aparentele extremist, numai cd infelepeiunea confieriei masonice traditionale stie s& se apere, implementind in Portugalia si in Marea Loja National Portugaliei oactiune curenta. ‘Vrem si ne infratim cu lumea si cu persoanele. Se stie ce este in migcare, si mai mult, se stie despre lucrarea noastra administrativa, financiara si sociala, ce va fi relevatd atunci cand tofi vom infelege a continua si ne aducem contributia in favoarea Marii Lojisia Portugal. Construirea Templului Initiatic Istoria Masoneriei Portugheze, ca si a celorlalte obediente, este fiica templului sau. Din 1717, de cnd a inceput istoria Masoneriei Moderne. De la aceasta datd ea este privitd ca un proces de scadere a societatii initiatice. PTET Co NALA A ROMANIEL Ciiteva motive: im asistat la utilizarea Masoneriei cao fort politic’. Mai tarziu am asistat la folosirea Masoneriei ca o impletire vasta de idei serviciul epocii sale. Mai tarziu de asemenea in 1789 cutrilogia Libertate, Egalitate, Fratemitate insecolul al XIX-lea, Masoneriaa fost folosita de Pozitivism si de stiinta. Un pic dupa a fost folosita de cltre Ratiune gi de Anticlericism. Putin mai tarziu de catre Democratie, de ctre Statele Unite ale Americii si de dtre Europa. Pentru pace, pentru a nu vorbi de nationalism, Mai recent a fost utilizat® pentru egalitatea intre rase. in mai 1986 cine nu-si mai aduce aminte de aceasta data dat partea sa pentru ajutorarea revolutionarilor. gi ca toate generatiile trecute, generatia noastra simte ed trebuie sa fim mai lari, mai liberi, mai autentici. Pentru aceasta, la sfarsitul si inceputul de nou secol, simtim necesitatea dea face un apel de reintoarcere la traditii, la origini, ceau fosttoate concepte initiatice. Cum spunea René Guénon, ,,impreun cu camaraderismul, Masoneria este ultima supravietuitoare de activitati initiatice in occident. Euag spune ede o misiune de Ordin. $i chiar aceasta pe care o practicdm in Marea Loja este Masoneria traditionala. Aceastd caracteristicd inifiaticd face din Marea Loja ceva ce trece mai departe ca organizatie profand, asa zis organizatie secret. Ce nu este nici politic’, nici religioasa, nici filantropica, nici republicana, se asuma prin cunostinte. Cunostinta se transmite masonului initiat. Acest mason nu trebuie si sufere influenta spiritual, influenta initiatic3. $i aceasta traditie este transmisi de garantii sai: maestrii masoni. Masonul, care primeste aceasta influent’ spiritual, nu poate exista fad a fi legatd de ea, activand in Ordin sub acoperirea acestui spi Multi dintre masoni pierd din vedere adevaratul punct de plecare al Ordinului. Acest amatorism al istoriei ne aduce de cateva ori in postura de a comite erori de interpretare, ce mult m-ar ajuta frtia in aceasta valorificare universal. Cine nu-si aduce aminte dea fi vorbit in loja sa de simbolism. in analogie. in expresie si in interiorizare, Cine nu-si aduce aminte cd in anul 2000 Masoneria traditional a coborat in. strdfundul sufletului nostru, iesind din arhetipuri cu 0 forta creatoare, cu o capacitate de deschidere exterior, actual si universal. —_ - « Si pentru acesti primi pasi ai fratilor din Marea Loja National a Portugaliei trebuie si depaseasea incercarea ceruta: a invinge gandirile profane, $i fineti minte e@ tot ce este comparabil in lumea profani nu are aceeasi prioritate in ordinea Masonica. Primul pas este la fel eu imaginea fricii. Frica dea nu se adapta la Noua Lume. Al doilea este ciclul de descoperire acum propus si deschis de traversare a Mari Tenebroase, care creste si in care cad profanii pecareadmitem in Eul nostru. Lucrind nu in exterior, cu profesia sa, fa locul de sdu muned, materia de competenta profesionala si este de realitate profan. Lucrind in interior visaind a recupera razele cordiale ce se afla in sufletul sau gi in sufletul Portugaliei si este timpul de a face cercetari sidea-siurmacalea Marea Loja Nationala Portughez se mandreste c& masonii traditionali lucreaza la identitatea lor la a forta creatoare. In acest lucru depiigesc superficiale ale lumii profane ‘std si materialist recuperindu-si stiina memoriei, un trecut util, precum iubirea de Patrie deschizind 0 cale spre o identitate vie si implinita, © implinire ce demonstreaza, vorbeste de identitatea noastra, ce supraviefuieste ca si nu piar’ inmemorie. O memorie pe care o aveti in voi si va bazati pentru a reconstrui aceasta realitate. O memorie care are un nume dominant “Marea Loja Nationala Portugheza”. Fiinta care si-a pierdut_ memoria, voluntar, a distrus, condamnd la moarte identitatea sa, prin efectul de amnezie si de pierdere a memoriei, cum sufletul se preschimba intr-un corp golit de sufletul sau, o umbri aceea cea fost. Constienti transmitem ferma si cunostintele si infelepciunea lasatd noua de inainte mergatorii nostri resturi fragmentate de un anticd intelepciune traditionali lsati de catre timplari, ciobani, sacerdoti si multi alti. Desigur nu putem face din ele © lectura literara, dar invita sfortari prin care stiinta continua a-si face - trage - constiinfa si sufletul de Portugalia. Cu intentia de a recupera decdderea unui popor, supraviefuieste atunci cfnd elitele pierd contactele cuarhetipurile sau ele sunt abandonate. MAREA LOJA NATO meunnusinic_19 Omul mason care trece aga in clandestinitate si ‘merge in deriva. Emotiile cad in depresie, pierde ‘increderea in sine, are atitudini de delasare, de somnolenti, de indiferent& prin rupere. Procura in cotidian ideile sale in modele ce pot si. devina frustrante deoarece neaga istoria sa, adevarul stu. ‘Acum suntem constiengi de a numi acest pamant misterios ce-1 numim Portugalia, care are locuri gi personalitati magice din care v-0i cita: D. Alfonso Henriques, D. Mafalda, D. Dinis, a Rahina Santa Isabel. Si de forma suprema la realizarea descoperirilor. Ei sunt de o forma suprema asupra antemergatorilor nostri. Sunt simboluri ce ne ajutii in a garanta cea ce simtim si a armoniza legitimitatea. Este traditia incorporati in simboluri care sunt scoase in evident’ si au origine istorica. Este ce Fernando Pessoa, curios, ca o reactie directa, vorbeste, cu referire directa la Arborele lui Sephiot de traditie cabalisticé. Uniunea mistica de doua extreme gnostice, De la Umberto Eco, pana la Pendulul lui Foucault, in acest sens spune: “Frati suntem aici reunifi de Ordinul Unic, de Ordinul Nostru, ce pind ieri apartinem si deja apartineam din totdeauna, Jurim. Blestemul asupra profanatorilor secretului. Blestemul si asupra celor ce fae un spectacol din rit si din mister. Cand cei care pentru ingeniozitate, putere, prozelitism, calculat au initiat in loja sau in ordin, colegi, prieteni las deoparte Ordinul ceea ce ilicit se reclama, Seniorilor Lumii, iar ei fac aceasta noapte neaged gi implori exclusiva reintegrare a spiritului in corpul su ca unica siadevaratd observ: Femando Penya, care contrar de ceea ce a calculat el, se intreabi cum de putem gindi si imagina toate acestea. El cunoaste 0 schema initiaticd a masoneriei cavalereasc’ si sacerdotala. Si daca azi va scriu aceste randuri, optez pentru aceasti indrzneati, dar brava perspectiva masonic’, pentru a contribui, ca un tandr, de-a lungul primilor cinci ani, ajutindu-ne a reflecta cunostintele gi ‘mostenirea spiritual a masoneri Precum zicea Fernando Pessoa intr-un poem dedicat lui Sf. Judo, patronul masoneriei de prime trei grade care, in acelasi timp proclama fraternitatea sa spunind: “Frate d-mi mie imbratisarea ta fratemna”, in spatele tuturor acestora prin vocea voastra va cer sprijinul vostru pentru a putea continua in alsa 0 amprenti de Traditie Initiatic’ in Potugalia, bazindu-ne pe aceasta ineredere ce se afl in mainile noastre, ‘Sunt sigur cd lucrarile noastre vii sunt idealul ce face diferenta. MA bazez pe a voastra solidaritate inifiatica pentru continuarea constructici Templului Ideal al Umanitai. in final va dau ce mai calda imbratigare si cele mai bune ginduri masonice. Fr:. Alvaro CARVA Mare Maestru Al Marit Loji Nationale a Portugaliei PMC A ROMANIEL Marea Loja Greciei REEA Confederatia: “Marile Loji Unite ale Europei” MAREA LOJA A GRECIEI REEA din 1706 (anul in care apar pentru prima dati documente scrise) si continud pana in Grecia zilelor_noastre; aceasti migcare dezvoltindu-se puternic in Balcani, dar si in Europa Centrala si in Asia Micd inainte de 1821, anul in care a inceput Revolutia pentru Independenta National a Gre de sub ocupatia Otomana, Din arhivele din Gree Italia aflam cd prima Loja masoniea care s-a infiintat in Grecia a fost o loji simbolicd cu numele wBeneficenza” Ja orientul Corfu, Lucrarile se desfasurau in limba italian’, loja apartinand de Marea Loja din Verona. In acea perioad’ Insula Corfivera sub dominatia Ducatului Venetiei in 1744 s-a infiintat loja simbolica din Constantinopol, insi nu mai sunt documente ale Mari Loji care si ateste numele lojii, neexistand ni cronicari ai vremii care si 0 pomeneascd. La Manistirea Xiropotamu din muntele Athos, sub numarul de cod 254. fost salvat catalogul membrilor din loja precum siritualul de initiere la gradul I. Dupa citirea ritualului se intelege cd se folosea vechiul Rit Scotian cu singura diferent, c4 noul initiat nu jura pe Biblie, ci pe evanghelia Sf. Ioan ce statea deschisa la Orient. Daca compariim acest ritual, care era scris in bizantina, este aproximativ acelasi cu ritualul de gradul I care se foloseste de catre toate Iojile simbolice din Marea Loja a Greciei de Rit Scotian Antic si Acceptat. La un an dupa 1745, ritualul de initiere ajunge in minile Patriarhului Paisios al Constantinopolului, Acesta emite un document prin care interzice masoneria, nu ca religie ci doar e& ar cultiva ateismul. Acesta este primul document impotriva masoneriei in Grecia. Cu toate masoneria a fost interzisi, modul de functionare precum si principiile sale s-au raspandit in toate comunititile grecesti de pe cuprinsul Europei, formindu-se grupuri care au pregatit Revolutia Greceasca. in 1777 Domnitorul grec al Valahiei, Alexandru Moruzis Mavrocordat a infiintat in Hermanstad (Austria) 0 loji Greceascd numita «Alexander zum gekroenten Anker” siin 1784 0 loja simbolica la Odessa (Rusia) Masonii greci au infiinfat in 1780 in Grecia, mai precis in Ampelachia din Pesalia cunoscutul Sineterismos”, iar in 1797 grecii din Viena prin Comandantul Rigas Fereos au infiintat loja .Kalon Exadelfon”. in acelasi timp, aceeasi oameni au infiinat loji masonice in Belgrad, Bucuresti si Atena, care folosese ritualurile de Rit Scotian de la Viena traduse in limba gre Masoneria a gisit mediu propice de dezvoltare in Insulele din Marea Ionic deoarece acolo se lucra inca din 1706 in loja ,,Beneficienza”. Loja »Beneficienza” a atacat, prin lucrarea desfaigurata, religia catolicd din primul deceniu al secolului al ‘XIX-lea, din aceasta cauza fratii din Corfu au cerut ajutor Marelui Napoleon, avand in vedere c& Insulele Tonice crau sub ocupatia Frantei si in 1809 se infiinfeaza o noua lojé cu numele ,,Saint Napoleon”. Améndoud lojile din Corfu erau sub protectia Marelui Orient al Frantei. Marele Orient al Franjei a infiingat la orientul Lefkada o loja cu numele ,Enosis (Unirea)”. in anul 1811 a luat fiinja in Insula Zakinthos Marea Loja National a Greciei. Pentru prima dati Marea Loja Nationala a Greciei a colaborat cu Marea Loja Unita din Anglia si au ales ea Mari Maestrii pe grecul Dionyssios Romas si pe Ducele de Sussex. Celelalte loji din Insulele din Marea Tonic isi continua lucrarea sub obedienta Marelui Orient al Franpei in Ritul Scotian Antic si Acceptat. Aceste loji sunt strins legate de societati filogrecesti din Paris care lucrau pentru pregatirea Revolutiei Grecesti si pentru succesul revolutiei de independen{Z. Lojile din Corfu infiinjeaza in Zakinthos loja Anaghenithis Finix, acolo initiindu-se conducatorul revolutiei, Theodoros Kolokotronis, tot aici functiondnd sub obedienta Angliei o loja simbolica, in care ei, cei mai mari conducatori si oameni de stiinfa au invatat din idea Revolutie’ Franceze. {in 1823 s-a infiintat in orientul din Corfu primul templu, in 1843 se infiinteaz sub obedienta Marelui Orient al Frantei, la orientul Corfu, o loja simbolica ce se numeste ,,Finix” gi in acelasi an, in Zakintos, se infiinteaza o loja ,Astir”. MAREA LOJA NATIO! NNO n 1862 se infiinteazi 0 nou’ loja la orientul Astir. Aceastaa fost infiintata de citre soldati englezi, iar in ziua de azi se afla sub obedienta Angliei si lucreaza cu ritualul de spor de salariv. ‘in 1863 s-au infiintat sub obedienta Marele Orient al Italiei sapte loji din orase diferite ale Greciei, ce lucreaza in Ritul Scotian Antic si Acceptat. in 1864 Marele Orient al Italiei_ a aprobat infiinfarea directoratului, iar in 1868 la ordinul Marelui Maestru Italian din 16 februarie 1866, care a infiintat Marele Orient al Greciei, isi schimba numele in Marea Loja a Greciei de Ritul Scotian Antic si Acceptat in 1868 delegatii lojilor in Convent au ales un Mare Consiliu si au elaborat prima constitujie a Marele Oriental Greciei. Constitutia si ritualurile sunt Iuate dupa vechiul ritual scoian antic gi acceptat. Marele Consiliu nua ales nici un Mare Maestru pentru c& nu au fost de acord cucel propus. in luna octombrie din 1869 a fost propus pentru Mare Maestru Principele Dimitrios Rodokanakis, care provenea dintr-o familie regal din Bizant, englezii preferandu-I pe el. Dimitrios Rodokanakis a fost initiat in loja scotiand Sf. Andrei” din Edinborow. in 24 aprilie 1870, in Supremul Consiliu de grad 33 Scotia, Dimitrios Rodokanakis este ridicat la gradul 33 si devine membru al Supremului Consiliu cu dorinta de a veni in Grecia pentru a infiinta Supremul Consiliu de grad 33. Datorité rizboiului franco - german si datorita acestei conjuncturi nu a putut ajunge si astfel s-a desfiintat aproape toati masoneria din Grecia, in septembrie 1871 Dimitrios Rodokanakis a ajuns in Grecia si in data de 21 iulie 1872. s-a intrunit Conventul Marelui Orient al Greciei, In 22 iulie 1872, Dimitrios Rodokanakis este ales ca Mare Maestru, iar in 24 iunie 1872 a infiintat Supremului Consiliu de grad 33. Alegerea Marelui Maestru si infiintarea Supremului Consiliu de grad 33 au adus dupa sine recunoasterea de catre toate Supremele Consilii, iar masoneria greceascd s-a facut cunoscuta pe plan mondial pentru cA isi desfagura lucrarea in toata Europa, precum si in timpul revolutiei de independent, cAatig’nd prestigiul seniorilor ‘masoneriei acelei vremi, printre care gi a Marelui Frederic al Prusiei. Dupa infiinfare, ambele corpuri_masonice grecesti se despart si semneazi tratatele de recunoastere si cooperare. Dupa semnare, in 1875 a tratatului de la Lousane, apar pretendenti care doresc unirea ambelor corpuri sub obedienta Marelui Orient Francez. Evenimentul precedent a fost cauza despartiii din 1895, care a durat pand la 1907. in 1907 motivele despartirii au revenit, iar ambele corpuri s-au despartit din nou, semndnd un tratat de cooperare. Din momentul acesta, ambele copuri functioneaz {fGrd probleme, iar masoneria greceasca se dezvolt {Grd intreruperi pind la 1986, cu o singurd exceptie in perioada ocupatiei germane (1941 - 1944). And in 1986 s-au infiintat 132 de loji simbolice din care 55 functionau sub obedienta Marii Loji a Greciei, dar in acelasi timp, sub obedienta Supremului Consiliu functionau 25 de lojii in 20 de temple, iar in 7 Supreme Consilii din Atena functionau loji de perfectionare de grad 31,32. Vechiul Rit Scotian Antic si Acceptat a fost implementatin toate lojile pana la 1986. La inceputul deceniului 1980, Ritul de York s-a stabilit in Grecia, Membrii care au infiintat Ritul de York au adus intre ei membri din Marele Consiliu al Greciei si toti fratii aveau gradul 33. Supremul Consiliu al Greciei si Ritul de York au lucrat in relatii amiabile, chiar foarte bune, pana la 1985 aveau ca membrii lor frati profesori care proveneau din Marea Loja Greciei in 1985 Marele Maestru al Marii Loji a Greciei a spus c& Ritul de York este iregular gi interzice maestrilor lojilor sa fie membri acestui Rit, pedeapsa fiind arsul intre coloane; in timp el a impus Supremului Consiliu al Greciei semnarea a unui tratat pentru subjugarea totald. in continuare, pentru ca Marea Loja a Greciei si fie recunoscuta de Marea Loja Unita a Angliei, Marele Maestru a parasit Ritul Scofian Antic si Acceptat gi a denumit Marea Loja a Greciei de REEA si din 1986 a stabilit un tipic deosebit, in 1986 cAtiva masoni greci au infiintat Marea Loja Nationali a Greciei, care foloseste ritualul din Amilis. Marea Loja Unité din Anglia nu mai recunoaste Marea Loja a Greciei ci pe mare Loja Nationala a Greciei, pe ocolit pe cei din Loja ,Mark Masters”. in luna februarie din 1988, 147 de frati lucrau in Ritul Scotian Antic si Acceptat. Cei 147 de frati nu au fost de acord cu schimbarile antimasonice siil judect pe Marele Maestru si pe demnitarii Marelui Consiliu si infiinfeaza Marea Loja A Greciei de Rit Scotian Antic si Acceptat ca find continuatoarea Mati Loji din Grecia dinl868. Frafii au infiintat 5 lojii simbolice (trei in Atena, una in Salonic gi una in Pireu), toti aveau grade de la 9 pind la 32 si erau memibri in lojile de perfectionare, care erau sub obedienta Supremului Consiliu al Greciei Freee NALA A ROMANIEL farea Lojfi A Greciei de Rit Scotian Antic si acceptat a lucrat folosindu- se numai Ritul Scofian Antic si Acceptat. Fratii care sunt sub Obedienta Marii Loji_ a Greciei, care lucreaza in Ritul Scotian Antic si Acceptat, au cerut Marelui Consiliu al Greciei sa il arda intre coloane pe Marele Maestru din Marea Loja a Greciei REEA, si interzicd intrarea lui la lojile de perfectionare, precum si a fratilor din Marea Loja a Greciei, gi folosindu-se de regulile interioare, si. primeasca numai pe fratii adevarati din Marea Loja a Greciei care apartin de Ritul Scotian Antic si Acceptat. Marele Consiliul al Greciei fiind sub Obedienta Marelui Consiliu din SUA Jurisdictia de sud si fiinded avea posibilitati financiare asemindtoare cu cele ale Marii Loji a Greciei REEA, nu a fost de acord cu cele mai sus mentionate. Atunci, tofi frafii din Matea Loja a Greciei de Rit Scotian Antic si Acceptat din gradele 4 - 32 au infiintat din nou Templul Luminii. Acest Templu s-a. infiinfat pentru desfasurarea tinutelor rituale de ta gradul 4-18, Din luna noiembrie 1991, fostul Mare Maestru al Marii Loji a Greciei de Rit Scofian Antic si Acceptat, fratele loanis Terzopoulos a primit gradul 33, fficdnd © loji de perfectionare unde si poati desfaigura lucrarea masonica, TEMPLUL MASONIC DIN ATENA. —_ * « ‘Spremul Consiliu al Greciei si-a inceput lucrarea in 1995, continuand lucrarea Supremului Consiliu al Greciei infiinjat in 1872, iar astizi fumctioneazi o loja de perfectionare in Atena si una in Salonik, 0 loja francofona in Atena, un templu in Atena, tribunalul din Atena, ateliere la gradul 31, 32 si Spremul Consiliu. Supremul Consiliu al Greciei, dupa prietenia gi cooperarea cu Supremul Consiliu al Frantei, are relatii bune cu toate Supremele Consilii din lume ce au legituri stranse cu Supremul Consiliu al Frantei, Intalnirea mondial a Supremelor Consilii din 2001 s-a ficut la Atena sub obedien{a Supremului Consiliu alGreciei Din toate cele mentionate mai sus, pentru dezvoltarea masoneriei in Grecia, rezulta cdi masonii Greci din 1706 pana la 1986 folosese numai vechiul Rit Scotian. Singura exceptie este cum am mentionat loja de Ia orientul Zakinthos Steaua Orientului 5862” si cateva loji din Cipru. in tofi acesti ani, masoneria din Grecia a facut aciuni filantropice, a infiinjat centre culturale, scoli, impotriva cancerului, De asemenea, masonii greci au participat la cliberarea Tarilor Balcanice si la Revolutia Greceasca. Un numir foarte mare de masoni greci au murit pentru libertatea Greciei, dar si pentru apirareaPrincipiilor universale ale masoneriei, pentru libertatea gandirii. Mari personalitafi ale vietii politice, dar si din cultura Greciei erau masoni, cum a fost Comandantul Revolutiei din Grecia Teodoros Kolokotronis, primul guvernant al Greciei Independente, cel care a scris constitutia Elvetiei, loanis Kapodistrias, cel care a reconstruit Grecia modem, Elefterios Venizelos, cel care, in Primul Razboi Mondial a reusit si reuneasci Macedonia, Ipiros, Tracia si Insulele din Marea Egee. Masoneria Greaci este mandra de membrii, precum si de lojile de perfectionare care din care ficeau parte zeci de preoti cunoscuti ai Bisericii Ortodoxe, unul dintre ei fiind Patriarhul Constantinopolelui Atinagoras si Patrarhul Alexandriei Meletios, precum si oameni culfi cum a fost scritorul Nikos Kazantzakis. Amzis. Joannis VASSILIOU Mare Maestru Marea Lojit a Greciei REA MAREA LOJA NA’ wz = * aa « Be Marea Lojit Unita din Liban Confederaia: “Marile Loji'Unite ale Europei” CUM A iNJELES MAREA LOJA UNITA DIN LIBAN PROBLEMATICA LUMII PROFANE DIN LIBAN. {N AL VI-LEA MILENIU? POATE FRANCMASONERIA SA VINA CU SOLUTIA? ste ceva in mine ce imi spune ceea ce si fac? Pentru a ajunge si supraveghem un individ in toatd puterea, se poate recurge la diferite procedee. Putem si-1 imobilizdm cu un lant, Putem si ii lum armele si toate posibilitaile de a se apara sau de fugi. Putem de asemenea excesiva, unde s@ atagdim bundvoind pnd in punetul in care el preferd si execute dorinfele st€panului siu decit pe ale sale gi s& traiasc3 dupa placul stapanul cassicand ar fial sau. Cand igi va impune autoritatea dupa primu! sau al doitea model, va stipani trupul nu sispiritul individului supus. Dar dac& vom practica al treilea sau al patrulea model, von stipani spiritului la fel de bine ca si corpul acestuia, In afara de cazul in care dureaza de atét de mult timp in el sentimentul de teama speranta. indata ce acest individ inceteaza a sin redevine independent. Prea multe lucruri, asa spune téndrul in Liban, sunt moarte in noi si imprejurul nostru, pentru c& noi plecdm de la zero, pentru ca tot aurul s-a preschimbat in piatra La aceasta tinerete noi am legat aceasta situatie putreda, cdreia i-am incredintat torta ce se stinge a in toata valoarea sa, Si iata dup’ 30deani... Pretutindeni, prin toat’ lumea, la Praga, la Roma, la Vargovia, la Madrid, la Berlin, la Paris, studentii manifest. Pretutindeni, aceste manifestiri se exprima prin violenta, Pretutindeni aceasta Contestatie violent se vede ca un efect cauzat de Societate, de Structuri. Ea se traduce prin emotia cu caracter spontan a acestor tineri ingrijorati si speriati in fafa unui viitor, care pentru ei este fara speranta, ffird Ideal si rd Dragoste. Este motivul fundamental a unei mari crize de civilizatie in Liban, in Orientul Apropiat, in lumea intreaga PAIN Nea RINATIONALA A ROMANtEL Au loc razboaie religioase, rizboaie intre rase si cine mai stie? Razboaie ideologice. Poate cA si razboaie ce nu pot fi definite!! Noi, francmasonii din Marea Loja Unita din Liban, vedem acest conflict ca pe unul social, mai mult decat individual. Noi am lucrat cu indarjire pentru a putea rezista impotriva curentului Raului ‘Nenumirati dintre noi au fost prin side acest curent si au pirasit Coloanele, iarrestul continu constiinciosi si cunoscatori pentru a mentine flacdra Libertatii, Egalitafii si Fraternitagii. Noi susfinem Coloanele noastre cu eativa stilpi impristiati, Dar edificiul nostru, din fericire, este bine sustinut de intelepciune, Forfa si Frumusete. Dragostea domneste printre oameni! Pacea domneste pe pamant! Bucuria este in inimile noastre! Este sigur ci aceste formule pe care Francmasoni le pronunti tainuit in tinute, secretul pacii, cum de asemenea il si rezuma: ,pace pe pimant au oamenii de buna credinta”. inca odata doreste el sa se explice c& buna credin{&”, cum francmasoneria este conceputi pentru a se dezvolta si cum aplicarea sa poate aduce infelegere intre noi, in Libertate, intelegerea reciproca si prin Spiritul Masonic. Spirit Masonic! Dou’ cuvinte care contin o doctring, un ideal, o imbinare de traditii venite din bezna trecutului, ascensiunea unei mentalitati umane cdtre Lumina ce naste din Adevar. A descoperi un adevair este intotdeauna satisflicditor. Faptul insusi de a descoperi ceva ne arat3 c& pana atunci noi am tri in croare. Putem noi adauga cd aceasti eroare joaci un rol pozitiv in elaborarea adevarului? intrebarea poate parea surprinzatoare deoarece admitem spontan ca Adevarat relafiile lor sunt poate mult mai subtile. Fratelenostru Bédarridea spus: “Telul metodei profane este de al face pe elev si dobndeasca un numar oarecare de cunostinte. Telul invatiturilor masonice este de ai perfectiona pe ‘oameni si de a le da maximum de cultura pe care il potavea. Cum societatea libanezi este incd in suferinta, libanez& sufera in fiecare sechelele unor rzboaic inexplicabile. Francmasoneria libaneza a fost zgaltaita salbatic de intolerant’, in sinul lojilor sia Spiritelor Masonice. Drama acestei anomali s-a fixat pe egoismului propriei persoane, a Eu-lui, individualismul. — * a Aceasti maladie este o epidemie incurabila si noi Unita din Liban, dorim sa voinja Lucrarii Masonice prin formatia instructiva a simbolulilor si prin cultul cunoasterii. $i mentorul nostru Gibran Khalil Gibran, acest mason fara sort, a citat in profeie: Si un om a zis, vorbim noi de cunoasterea de sine; gia raspuns, spundnd: Inimile voastre cunosc in liniste secretele zilelor si ale noppilor. Dar urechile voastre sunt avide de zvonuri pe care inimile voastre le cunosc. Voi doriti sd cunoasteti in cuvinte ceea ce afi stiut mereu in ganduri. Voi vreti sf atingeti cu degetele corpurile nude din visele voastre. .. $i nu va amagiti in profundul cunoasterii voastre cu o prajind sau o sonda. Caci Eul este o mare infinitd ce nuse lasd masurata, ‘Nu spuneti niciodata ,,am gasit adevarul”, ci mai degraba ..am gisit un adevar™. Nu spuneti niciodata am gisit calea iubirii”, spuneti mai degraba ,,am gisit iubirea ce a trecut pe drumul meu”. Caci iubirea trece pe toate cirarile.” Comitetul de Cercetare Al Marii Loji Unite a Libanului MAREA LOJA NATIO} Ru MAsiNice_ 25 —_ * « TOLERANTA SI LAICITATE ceast scurtd contributie nu are alt scop decat de a rezuma larga dezbatere care a inceput cu privire la laicitate, initiatd de anumite Obedienje franceze in ajunul aprobarii de catre Adunarea National Francezi a noii reglementii |juridice care interzice portul insemnelor religioase .,ostentative” in incinta scolii publice. Aceasti noua lege a fost cu siguranfa criticata din belsug de sectoarele radicale pentru care ea reprezinti un obstacol pentru libertatea cultelor. Totusi, trebuie subliniat c8, in acest caz particular, laicitatea nu este un sinonim al laicismului si cu atat mai putin al ateismului. Laicitatea pretinde a respecta optiunea religioasd a tuturor cetatenilor fara excepfie, dar in acelasi timp indepartind simbolurile religioase _valul islamic, kipa evreiasca, turbanul sikh (n.t. Sect din India fondati de Nanak Devin 1469 cu peste 6 mil. adepti_ par lung, barba si turban), etc. din locurile publice. Trebuie spus de altfel ci adoptarea acestei noi legi coincide cu aparitia in spatiul public european a unei noi culturi, cultura musulmana, care, cu timpul a dobandit drept de resedinta in numeroase tari din Vechiul Continent, in consecinta, nu este vorba de un act de intoleranta ci mai degraba de dorinta legistativului francez dea prezerva structura laica a institutiilor republicane, subliniind separarea Bisericii sia Statului. Toate astea pe baza conceptului de tolerant, un cuvant cheie care, chiar daca nu figureaza in documentele de lucru ale Obedienpelor franceze, focalizeaza interesul celor care doresc si analizeze latura socio-politica aacestei decizi E de notat un fapt interesant: neasteptata si virulenta campanie international impotriva interzicerii portului valului musulman in scolile Franceze a fost orchestrati din Statele Unite prin intermediul nu numai al institutiilor eu caracter religios, dar mai ales si cu participarea activa a organizatiilor guvernamentale opuse politicii sociale a Frantei. Dar, in acest caz, este vorba cu adevarat de toleranfa sau de o simpla manipulare politica a conceptului de libertate a cultelor? di revenim la dezbaterea asupra laicitai propr zise, cci nu este cazul si ne mirdm daca unii frati masoni au subliniat atitudinea intransigent a celor care preferd sd comitd atentate impotriva sinagogilor sau a lojilor masonice in Turcia, impotriva vietii a sute de fiinfe nevinovate la Madrid, impotriva cimitirelor evreiesti sau musulmane in Franta. Nu trebuie si ne mai mire nici atunci cand unii membri ai lojilor masonice se intreaba daca perceptia noastra asupra laicitatii ne obliga s4 acceptim actiuni de acest fel in numele tolerantei. Trebuie si marturisese cA personal nu am fost surprins de reactia unora dintre fratii care, aderind cu putere la conceptul de toleranti, se intreaba totusi dacd la momentul adevarului trebuie tolerafi_ violent trebuie imtors si cella obraz celor care, de la adoptarea de pozitii diametral opuse fata de ale noastre, impuna ideile, Dar, putem oare s vorbim de idei, de dialog atunci cénd abordim delicata problema a terorismului? Cu siguranfa cd toleranta are limite. Atunci cand abordam dezbaterea asupra laicitafi, incercm si cdutam elementele care ne unesc cu celelalte culturi si nu cele care ne separi. Toleranfa si respectul fata de ,semeni” formeazi chintesenta filozofiei masonice. in mod ciudat, primele exemple de tolerant apar pe alte latitudini: mai coneret in frajiile soufis (nct ascet al islamului) si derviche (n.t. religios persan siiac), create acum mai bine de doua secole in sanul Imperiului Otoman, intr-o epoca unde Marea Loja a Anglieiapara pur si simplu valorile crestine occidentale si, implicit, a Ordinului Masonic. in acele timpuri, frafile turcesti si-au deschis portile altor popoare ale Cartii (Biblia), si au aprobat admiterea crestinilor si a evreilor in anumite congregatii. In zilele noastre, in {arile Orientului Mijlociu unde Masoneria poate si actioneze liber, fratii depun juramantul ori pe Biblie, ori pe Coran, la alegere. Este un exemplu de toleranta care demonstreaza 4 in cadrul Ordinului Masonic toate fiinfele umane sunt egale, Dar nu este necesar si ne indepartaim atat pentru a ne reaminti vorbele adresate candidatului in timpul ceremoniei de initiere: ,,fa altuia cea ce ai vrea si ti se facditie”. PTA ECON NALA A ROMANIEL loleranfa a fost intotdeauna i continua sa fie piatra noastra de colt. Toleranta a fost una din inceredtile de indeplinit de c3tre primele loji masonice protestante din Franta, intr-o vreme cand {ara era impartitd in structuri pur eclesiaste. A se ajunge ca masonii si reugeascd si se se infeleaga intre ei a fost una provocirile lucrarii noastre. in zilele noastre, atunci cind aparam conceptul laicitaii, cind facem o delimitare intre un spatiu public si unul privat, chidem dezbaterea asupra libertajii sia , asupra capacitatii de adaptare a anumitor confesiuni la mediu! laic al Statului modern Fard a intra in domeniul politic, a vrea si reamintese cuvintele lui Lactance (n.t. Caecilius Firmianus 260-325) (in Cartea III): ,.Religia cu forta nu mai este o religie: trebuie s8 convingi si nu si obligi” sau cele ale cardinalului Camus rostite cu ocazia Instructiei sale pastorale in 1688: ~Amintiti-va 8 bolile sufletului nu se vindeca nici prin constrangere nici prin violent”, Asta este absolut adevarat caci este foarte greu si vorbesti despre laicitate si mai ales despre tolerant intr-o lume obligat si suporte dualitatile radicalistilor de tot felul. Primi ani ai celui de al treilea mileniu a erei vulgare seamand mult mai mult cu vremea cind Voltaire isi scria Tratatul despre Toleran{Z decat cu epoca de aur a secolului XX end “Piatra Bruta” parintii Noii Europe predicau unitatea tuturor cetijenilor Vechiului Continent pentru depasirea Diferenfelor meschine si desuete impuse de structuri nationale sau mai degrab’ de optiuni pur nationaliste. Este responsabilitatea noastr, a masonilor, de a predica prin exemplul personal. Este in atributia noastri de a lisa o mirturie vie ca laicitatea pe care 0 dorim nu se identifica cu o simpli emanatie a altor culturi, a altor moduri de viata, a altor civilizatii. Caci frane-masoneria universal se alimenteazi de la izvoarele bogitiei culturale, ainjelegerii si acceptari »semenului”,a fiintei diferite” Amzis. Adrian Mac LIMAN Maestru Venerabil al lojii “Genesis” Orientul Madrid - Spania Marea Loja a Franfei AREA LOJA NATION pune Viata unui popor cuprinde seevente pe care istoria nu le poate consemna pentru simplul motiv ca nu existé izvoare credibile care sa certifice indubitabil aceste evenimente. in jurul lor apar legende. Legenda se constituie dintr-o informatie care circuli libera, fiind permanent supusa modificarilor datorate prin adaugiri sau omisiuni, in funofie de imaginatia sau interesele agentului care le preia, si le transmite mai departe, capatind noi valenfe. Uneori ele sunt imbogitite cu fantezie si transpuse admirabil pe hartie de autori care stiu si speculeze in mod pozitiv astfel de informatii, care pot deveni chiar opera de arta, A\ltcori aceste povesti se reduc la zvonuri care ajung cel mult si fie pierdute, printre multe alte informatii insignifiante, la rubrica faptelor diverse ale ziarelor de mana a treia, Intotdeauna ins, asupra oricdrei legende planeaz binuiala cA la sorgintea acesteia seafli un adevar disimulat, Sub influenta unor asemenea legende am inceput si caut semne vizibile pe care si le fi lasat masoni Cunoscufi sau banuii, personalitaticelebre, MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI & ae care au influentat benefic Destinul Rominiei, punand bazele unor institutii care si permiti functionarea unui stat de drept, pe principii moderne la acea vreme chiar la nivel international, aducand Roméniei un prestigiu si o bundstare fird precedent, dar, din pacate si fara diacronie. Rezultatele (Cihutarilorau fost uimitoare. O simpla plimbare prin Centrul Istorie al Bucurestiului ne sugereazi cA sintagma “Centrul Masonic al Bucurestiului” ar fi cel putin tot att de potrivita ca si actuala denumire. Statui si basoreliefuri, insigne si simboluri masonice, domina clidiri particulare sau foste institutii important’ vital& pentru functionarea unei democratii autentice sieficiente MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEL (ganditesi fundamentate de Regele Carol [impreuna ‘cumasonii care i-au stat in preajma). Privind aceste imagini, adevarul transpare in spatele legend. ck a adic ua 5 ilps PRATER éhy EF ‘Totodata spiritul vremii arhitectura Bucurestiul cunoasterii, a constiinfei, a statornic Inaintasilor. Acestea dau o imagine clari asupra principiilor dupa care s-au ghidat cei care au fortat progresul Romaniei, in numai citiva zeci de ani, de la evul mediu la un sistem democrat, spulberat din pacate de evenimentele dezastruase din timpul dictaturilor care au ‘urmat (carlisti, antonesciand, comunista) Rs | al i atte Had | Se ae ¥ fy lee nee BA LOJA NATIONALA A ROMANIEL Acceste mesaje ne spun cA suntem urmasii unor eminente ale clrorfaptes-aumaterializatin ») fapte pertinente si determinante pentru societatea pe care au modelat-o si care ne obliga, la randul nostru, si continuam Lucrarea pentru a nu-i dezamagi atat pe cei ce au fost”, cat si pe “cei ce ne vor precede” cu care suntem aflati “strains unifi” in lanful care ne face pe tofi “ contemporani, fiind consecvent legati de aceleasi principii imuabile, plasate in afara vreunui timp sau loc anume. Am zis. ius TOMESCU Mare Acoperitor Al Mari. Loji Nation Rom MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEL ‘Marea Lojd National A Roméniei Confederatia. “Marile Loji Unite ale Europei” MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI asoneria aga cum o cunoastem azi a ajuns pe teritoriul Roméniei la inceputul sec. al XVII - lea, venind de la Istambul odata cu corabiile ce edrau griul, mierea si berbecii edtre capitala de atunci a Imperiului Otoman. Pe uscat a ajuns pornind din arile Germanice. Masoneria romana speculativa constituie prima Joja la Iasi, Este atestata documentar in 5734, intaiul Mare Maestru fiind insusi domnitorul Moldovei Nicolae Mavrocordat, care a preconizat si a inceput lucrari masonice, fapt pentru care a fost mutat in Principatul Munteniei. Se cunose ofiterii primei loji, acestia find boieri (nobili) pamanteni. ‘Masoneria francezi a avut un rol determinant in revolutia lui Horea in 5794, Horea, edificator de case gi biserici, frate mason, a putut ajunge pana la Imparat in baza dreptului de vizita acordat de o loja vieneza loja Binefacerea. Exist plansa tinutei, precum si rezumatul cuvintelor pe care le-a rostt, Prin sacrificiul sau, Horea a coborat in cuvant, di cuvant in legenda, constituind si astazi o prezenta in Tara Motilor Tirolul Romaniei, cum i-a fost spus de fratele Octavian Goga. Un alt eveniment important il constituie Unirea Principatelor Moldova si Tara Romaneasca la 24 ianuarie 5859. Unirea a fost gandita de masoni si realizat& de frasi prin alegerea lui Alexandru foan Cuzacadomnal ambelor principate. Marele Cuza nu si-a dorit domnia. A fost propus Vasile Alecsandri care a renuntat, apoi Mihail Kogilniceanu, care a renunfat si el, ca in cele din urma si fie ales fostul parcalab de Galati, devenind prin reformele in cheie masonic Marele Domnitor Alexandru Ioan. Datorita intelepciunii lui si a sfetnicului sau, Mihail Koginiceanu (si el frate mason), guvemul Roméniei din acea vreme a pus in aplicare eliberarea sclavilor mandstiresti, mai inainte cca Statele Unite si-i fi eliberat pe cei de culoare de sub sclavie. Ideea de Libertate, Egalitate, Fraternitate, ideea de Lumina nascutd din Adevat ideea ci omul poate deveni mai bun, ca este perfectibil, au calduzit de-a lungul timpului luerarea masonic romaneasca. intaia Mare Loja, cu caracter capitular, s-a instalat la Bucuresti, capitala de astdzi a Romanici la 5880, iar primul Mare Maestru ales a fost Constantin M. Moroiu. Convinsi c dintotdeauna Masoneria si-a impletit, Luerarea cu marile idealuri ale natiunii, duminica 1 septembrie 6002 Marele Consiliu al Mari Loji Nationale A Romaniei, a rememorat, printt-o suitd de expuneri, atmosfera de inalti emulatie fratema ce domina Masoneria Romana a anului S880. Actiunile masonilor in slujba {irii_ constituie expresia unei activititi ce a onorat in cel mai inalt grad rosturile ctre care era orientatt Marea Loja Nationala A Romaniei, desivarsitd la 8 septembrie 5880 de Ilustrul Mare Maestru Constantin M. Moroit Acordind intreaga recunostint& si admiratie fratilor ce au condus destinele, a fost decretatd, 1a cererea Marelui Consiliu, in finuta ceremoniala din 1 septembrie 6002, ziua de 8 septembrie, ca suprema sirbitoare pentru intreaga Obedient a Marit Loji Nationale A Romaniei, continuatoare a idealurilor gi modelului Lucrarii de aleasi tinut® inceputd la 8 septembrie 5880 si mentinuti neintrerupt pana astizi Decretul este intarit document semnat de calitate de pastrator si continuator al acestei traditii saere, in virtutea puterilor ce i-au fost conferite in momentul in care a regularizat Masoneria Romani de dupa 5989, Totodata, prin Decretul Marelui Maestru al Marii Loji Nationale A Roméniei, au fost conferite Brevetele pentru cea mai inalta distin Cruce Masonica a Rominiei”, acordat Mare Maestru Nicu Filip, precum si Post-Mortem, Marilor Maestrii Adrian Dohotaru si Sever Frentiu, incorporatiin eternitate. Din treapta in treapta, in desfasurarea timpului, masonii au fost prezen{i in 5918 la Marea Unire, cand ‘Transilvania - tara de peste padure - constituind prin sanctuarele de la Sarmisegetuza insdsi inima Rominiei, se va alipi Romaniei. Vocile care au rsunat cu ani in urma pe Campia Libertatii in tumult laAlba Iulia vor consfinti pe veci Marea Unire. (ALA A ROMANIEL ecunoasterea de catre marile puteri datoreaza in cele din urma geniului Jon Britianu, care prin delegafia romana in frunte cu ‘Alexandru Vaida Voievod il vor convinge pe Clemenceau de legitimitatea acestei recunoasteri. Acelagiaport major insemnat il va_avea Regina Maria, descendenta a doua case imperiale, care il va convinge pe “Tigru”, pind atunci neinduplecat. Regina Maria era fica Marelui Maestru al Angliei si intr-un grad de foarte apropiatd prietenie cu Regele Impatat al Angliei, George al V-lea, Fost Mare Maestru al Marii Loji a Angliei pana la urcarea sa pe tron. Astfel, in culisele istoriei atat de intortocheate, masonii au fost intotdeauna prezenti, aducdndu-si aportul lor la consolidarea drepturilor legitime ale Gri, cu care au avut intotdeauna o identitate de destin. Masoneria romén& a continuat lucrarea, mentinand verticalitatea coloanelor cu toata oprimarea la care a fost supusi de-a lungul ocupatiei naziste precum si a celei neo-comuniste. Fratii care ne-au precedat au activat in vremuri de restriste. Datorita lor lumina in masoneria romana nu s-a stins niciodata. Greul, obolul suferinjei s-a petrecut aici pe teritoriul nostru legitim, pe care nu [am parisit niciodata, a activitatii noastre neintrerupte prin care am sustinut Lucrarea, Frati s-au ajutat reciproe, spun mirturiile, dovada, in lagarele de munca fortati, cu nimic mai prejos decit Auswitz, Belsen... Metodele au fost diferite, noi nu am cunoscut cuptoarele morfii, care depsese ca amploare si modalitate a crimei orice imaginatie umand. Familiile s-au ajutat reciproc, in timp ce fratii erau intemnati in lage. Undeva in nevazut, in pretutindeni, a existat o rezistenta. Fratii, multi frat, ‘sunt convins cd nu au crezut c& ocupatia comunis| va avea sfarsit in secolul care a apus. Dar iata, Dumnezeu a vrut ca oroarea si se prabuseasca in sine, ca trista utopie, cum a numit-o Vaclav Havel, si aiba sfarsitul la care am asistat. Nu stiu, desi am clutat si mi documentez, daca alte fratii masonice din alte teritorii ocupate au avut o soarta ca a noastra. Un argument hotarator, il constituie, in continuitatea lucrarii, hotardrea Suveranului Mare Comandor C. Belu, de a stramuta Supremul Consiliu al Roméniei la Paris, prin intermediul Dr. Leonida ‘Vladimir. Fratele Fred Cerchez a tinut baniera masoneriei roménesti cu demnitate inalfatd in viforul istoriei, a vanturilor nu o data contrarii. Fratii nostri, evrei, emigrati in Israel, s-au simtit in continuare romani. Loja a sarbatorit anul trecut 50 de ani de activitate continua, lueraind in limba S-au depus toate eforturile de a reconstitui cat mai aproape, cu exactitate de adevar, lund contact cu veteranii -plesuvii, dintre care cei mai multi astazi sunt la Orientul Etern. In viata mai sunt cativa. La unison, informatiile coincid, constituind fara variante, un singur Corpus. intaia tinutd in Libertate dupa 5989 a avut loc in ziua de Sf. Stefan 5989, in ‘Templul Memorial din str, Radu de la Afumati. Au fost cinci: Anton Dimitriu, Nicu Filip, Edmond Nicolau, Mircea Sion si lon Udrea. wA fost aceasta “finutd istoried, de-a dreptul emotionantd, ne-am strains in tinuta deschisi, recunoscdndu-ne fraji. Deasupra era steaua inflacarata, pe un altar improvizat, echerul si compasul deschise la gradul 1, la loc vizibil aga cum impuneranduiala.” Lipsa unui document al acestei tinute este explicata de fratele Edmond Nicolau prezent acolo: “Eram atat de cuprinsi de emotie, ineat nimanui dintre noi nu i-a stat capul la asta. Era firese, n-am crezut s& apue ziua asta, dupa 45 de ani de ocupatie sovietic’, facut cu mind romineasca.”Astizi dintre cei cinci mai traieste doar lustrul Frate Nicu Filip. ‘A urmat o perioada beneficd pentru masoneria romind, La modestul sediu “La Curte”, eum i spus dintotdeauna, s-a facut un instructaj temeinic, fratii adunfndu-se din trei in trei zile in tinute prelungi, descoperindu-li-se in dinamica ritualurilor mi refer la cele trei grade adevarurile adinci, eteme pe care le contin. Aici au conferentiat Edmond Nicolau, Niu Filip, Mircea Sion, aceasta in mod susfinut; au fost invitafi, in {inute albe, diferite personalitati din varii domenii, care i-au luminat pe frati. Se gisese si acum in uriagul pod al templului, caprele si scdndurile, cu care se constituia, in potcoava, masa. Nu exista taxi de participare, ci fiecare venea cu ce putea. Toata aceasta activitate nu a ramas fara rezultate. La 24 ianuarie 5993 Ia complexul “Lebada”, din inifiativa lustrul Frate Nicu Filip, dupa atatia ani, s-a regularizat Masoneria Romina, care intra prin acest act istoric, in circuitul recunoasterilor planetare. La “Lebiida” este inscdunat Primul Mare Maestru ales sub auspiciile Marelui Maestru al Italiei Giuliano Di Bernardo. Ia parte la ceremonie Mustrul Frate, imputernicitul American pentru S-E Europei, Amold Hermann, Ca element suplimentar, fratele Amold niscut in Bucuresti. Mai tarziu, intr-o ceremonie impresionanta, faclia luminii este trecuta, de Hlustrul Frate Di Bernardo Mare Maestru al Italiei, 1a Pallazzo Giustiniani, in mainile Marelui Maestru Nicu Filip, in prezenta si cu girul imputernicitilor speciali, H. Doug Lemmons, Amold Hermann. data cu regularizarea Masoneriei Romane, opera llustrului Frate Nieu Filip, acesta ne-a investit cu un nou orizont, dar si cu obligatii ‘morale masonice ci transfrontalier. Ordinul Masonic Roman contemporan este in esenfa sa, continuatorul traditiilor si luerdrii ‘masonice in spatiul carpatodunareano_ pontic ultimii 180 de ani. Desi rupt dupa cdderea Romaniei in interiorul lagarului comunist, printre supravietuitorii obsedantului deceniu” al dictaturii staliniste si apoi al sfertului de secol de recluziune najionala ordonata de Nicolae Ceausescu, s-au aflat luminile care si continue Iucrarea traditionala a Masoneriei. Acest lucru trebuie spus cu hotarare. Fratele Nicu Filip este simbolul, cheia pentru inelegerea stiri de fapt din cadrul Ordinului Masoneriei Romane de astizi. Daca la inceputurile sale, s-a constituit ca element de coeziune a generatiei lagirelor comuniste, Marea Loja a evoluat in societatea roméneasca spre o mai mare cuprindere a generatiei formate intre 5950 - 5970, cei numiti tehnicienii socialismului, cei care au facut prima reforma, esuat in timp, a comunismului stalinist. Aceasta generatie de stnga, fri a avea nici un fel de tangent& cu elementele cheie ale sacrului (fie religios sau masonic) a privit continuarea lantului masonic ca pe spirituala, care trebuie cunoscut si in ceea ce priveste Mari Ofiferi si Marii Demnitari ai Lojii, fiecare provineie trebuie si fie prezenti si reprezentata in Marele Consiliu. Astfel, Clujul si Alba Iulia, Timisoara gi Craiova, Aradul gi Suceava, Constanta si Tasiul - enumerarea nu este limitativa - trebuie sa fie reprezentate, fiind parte in hotararile ce se iau. ‘Un moment important pentru Masoneria Romana s-a consumat in cadrul vizitei in Roménia a Marilor Maestrii ai Marilor Loji din lume. Discutia dintre Marele Maestru Kalmanovici cu Primul nostru Mare Maestru ales Nicu Filip, a rectitorit Masoneria Roménd, venind amandoi uniti printr-o singura biitaie de inima, pe care nimeni si nimic nu ar fi putut sa 0 clinteasca, Erau amandoi si timpul isi pierduse valentele curgerii. intreaga delegatie flicea un lant nevazut in jurul nostru, in jurul Tlustrului Frate Nicu Filip, staip de rezistenta al Ordinului pe teritoriul nostru Legitim, frate, care la Brasov va deschide lupta pentru {nlturarea corupfiei infiltrata in Ordin. Dintotdeauna, masonii de pe teritoriul Roménie au fost solidari cu tara. Aceasta, indreptateste explicdm de ce prima Constitutie in libertate, prima Constitutie a unei Masonerii Regulare, a unei masonerii care pune primatul tei in Dumnezeu a fost votati si se desfaisoare cre intr-un Convent convocat la Alba Iulia, intr-un Convent in care delegati de pe toate intinderile tarii si fie prezenti, convergenti la orasul simbol al unitafii tuturorrominilor, care este si va fi Alba Tulia Proiectul de Constitutie prezentat Conventului, a fost infatigat adunarii impreund cu un alt proiect redactat in taind, contrar uzanfelor masonice care implica adevarul si increderea. Cele doud proiecte au fost prezentate integral Conventului, care punand la vot a acceptat proiectul fratelui Voiculescu, inkiturnd proiectul cel de-al doilea ca neconcludent, neindeplinind aspirapiile Masoneriei Romane in acel moment. Constitutia de la Alba Tulia a fost prezentata de fratele Voiculescu, pusi la vot, articol cu articol, si intrunind unanimitatea a fost votat’ si promulgata prin Decret de citre Marele Maestru. Conventul Ordinar, alege ca Mare Maestru, pe regretatul frate Dohotaru Adrian. Marele Maestru Nicu Filip avea dreptul la ined un mandat, in conformitate cu. prevederile constitutionale. A renunfat insd de a-si reinoi propunerea de candidaturd, trecdnd din proprie initiativa ciocanul Fratele Amold Hermann, care va dirija lucrarile. Mandatul Marelui Maestru Adrian Dohotaru va dura putin, 5-6 siptimani, el fiind vietima unui accident. Masoneria Romind, in spet{ Marea Loja National A Rominiei, a avut demnitatea si curajul si ia pozitie impotriva coruptiei practicata in Ordin, coruptia find elementul cheie care a facut ca terorismul si aiba puterea pe care am vazut-o in lume. Inaceasti lumina, la Conventul Extraordinar dela Brasov 13 - 14 aprilie 6002, noul Mare Maestru al Mari Loji Nationale A Romaniei a fost ales prin vot deschis, persoana fratelui Viorel Danacu. Toate masurile initiate de Conventul Extraordinar de la Brasov, vizeazi promovarea intereselor nationale ale Roméniei, sustinerea integrarii Euro Atlantice, asigurarea bundstarii pentru Poporul Roman, consolidarea statului de drept, cfutarea progresului permanent al Roméniei, sustinerea reformelor initiate de Preedintele Romaniei si de Guyer, in felul acesta, Ordinul Masonic Roman sprijina,, ca intotdeauna in ultimele secole, realizarea ctivelor nafionale ale Poporului Roman modemizarea politic’ si economic’, asigurarea unitifii gi independentei nationale, progresul social siedificarea statului de drept. INALA A ROMANIEI Wificarile aduse Constitujiei Marii Loji fationale A Romanici si noul program de guvernare, izvorite din discufile purtate la Brasov, vizeaz’, ca priorititi directe si imediate, eliminarea coruptiei din cadrul Ordinului, transformarea Mari Loji Napionale A Rominiei intr-un cadru de discuti si cercetiri indreptate spre edificarea binelui Rominiei si al Umanitatii precum si spre onorarea nevoilor de Adevar ale fratilor si sprijinirea prin toate mijloacelea integrarii Romaniei in NATO si in UE. Printre modificdrile aduse Constitutiei se numara si unele legate de promovarea comunicarii interne intre membrii Ordinului. Acestea au devenit necesare intrucdt, in ultimii ani, Marea Loja Nationala A Romanici s-a extins foarte mult, multe persoane onorabile alaturandu-se lojilor. Din aceasta cauzi s-au operat modificari de natura si garanteze permeabilitatea structurilor de conducere ale Marii Loji Nationale A Romaniei, libertatea candidaturilor tuturor masonilor indreptatiti la orice functie si reprezentarea in Marele Consiliu a fratilor din diferite Oriente de pe intreg teritoriul Romani Dupa cum se cunoaste, Ordinul Masonic se bucura_de o reali si impresionanta traditie in Romania. in firul vremii, fratii din cadrul Ordinului, au participat direct la toate evenimentele care au marcat constituirea statului national unitar romén. Sinu de putine ori, Masonii Romani si-au dat tributul lor, sub forma supremei jertfe, in situatii in care s-a decis soarta tarii Pentru materializarea actiunii de a transforma Marea Loja National A Roméniei intr-un spatiu de cercetare a nevoilor societatii romanesti si de identificare a cailor si mijloacelor necesare progresului si modemizarii, Conventul a decis infiintarea Lojii de Ritualistic? Comparata si Cercetiri Masonice, in care lucreazii de 10 ani fratele Nicu Filip, care ii va reuni, ca membrii sau vizitatori, pe fratii care sunt preocupati de dezvoltarea giindirii masonice si de problemele cu care se confrunta societatea contemporana, devenind astfel coloana de sustinere istoricd, sociala si in cea mai mare parte metafizicd a structurilor, ce am inceput a dezvolta impreuna cu Ilustrul Frate Nicu Filip. Loja de Ritualisticd si Cercetiri Masonice constituie dovada maturitatii gandirii masonice prin adancirea izvoarelor si convergenta lor intr-o entitate doctrinara constitutional filozofic masonica. Masoneria constituiti pe teritoriul Roméniei a gasit un fond fertil, arhaic, precrestin; de unde caracterul profund religios inclinatia spre meditatie sitraditionalism a poporului roman. Loja de Cercetari propune punerea in discutie demararea unei Enciclopedii Masonice Universale, de conceptie originala. Lucrarea implic® profesionalitate si o continua supraveghere de ansamblu, termene fixate de colectivul redactional. Ca punet de plecare va fi trimisd 0 adresi cdtre toate Marile Loji de la care am primit recunoastere, rugind fiecare Mare Loja si binevoiased ca pe un numar de pagini s4-si constituie in limba Engleza, propria sa istorie de la origini pand in zilele noastre Lucrarea la Enciclopedia Masonica a inceput deja. © lucrare complex’ la care participa fratii din Obedienta Marea Loja National A Roméniei este Obedient autonoma, suverand, recunoscutd de ‘masonii de pe teritoriul Romaniei. Marea Loja Nationala A Roménici este profund traditionala, pastritoarea cu strictete a neclintitelor Landmark-uri. Marea Loja Nationala A Roméniei a fost regular constituitd din trei Loji regular constituite, primind Lumina de la Mari Loji Regulare universal recunoscute si continua traditia masonica prin Conventul Extraordinar de la Brasov din 13-14 aprilie 6002, prin noi si ilustrul Frate Mare Maestru Ad Vitam Nicu Filip, ctitorul masoneriei regulare contemporane de Rit Scotian Antic si Acceptat pe teritoriu! Romaniei Marea Loja Nationala A Romaniei si Lojile de sub Obedienta sa nu intretin nici o relatie masonica sau de alt& naturd cu Loji mixte sau corpuri care admit femei intre membrii lor. Masonii ce alcdtuiesc Marea Loja National A Rominiei, proclama cu tarie credinta intru Gloria Marelui Athitect al Universului, in puterea si vointa Sa revelati, in nemurirea sufletului, in Constitutie gi este profund traditionala, pistratoare cu strictete a neclintitelor Landmark-uri. Cele trei Mari Lumini ale Masoneriei Universale: Cartea Legii Sacre (Biblia, Torah, Coranul sau Zend Avesta, dupa caz) deschisi, Echerul si Compasul, sunt in deplind cinstire, agezate la vedere, pe tot timpul lucratilor ce se desfagoara in Lojile de sub Obedienta Marii Loji Nationale A Rominiei. La Orient, stau cele ttei Mari Simboluri Sacre: Ochiul lui Dumnezeu in Triunghiul Sacru, Soarele gi Luna, de o parte si de alta a lui, patrondnd dinspre Orient rndurile de frafi corespunzitoare celor dou coloane fundamentale J” si,,.B”. La Marea Loja National A Romaniei, pe peretele corespunzator pozitiei Soarelui, inspre Orient, este arborati Baniera Mari Loji Nationale A Romaniei, iar pe cel corespunzator Lunii, este arborat Tricolorul Romaniei MAREA LOJA NATO Panne) area Loja Nationalé A Roméniei are suveranitate masonicd deplind pe intreg teritoriul Roménici, asupra Lojilor de sub Obedienta sa. Se autoguverneazii, avind putere absolut asupra Lucrarii celortrei grade: Ucenie, Calf, Maestru. Marea Lojii National A Romniei nu-si imparte autoritatea cu nici o alt putere masonicd sau laicd asupra celor trei grade amintite gi nici un demnitar din conducerea vreunui Rit nu poate detine in paralel in Marele Consiliu al Marii Loji Nationale ARoménici. Marea Loja National A Rominiei, autorizeazai functionarea in teritoriul pe care il guvemneazi a Riturilor de perfectiune, universal acceptate. Marea Loja National A Roméniei si Lojile de sub Obedienfa sa, in timpul Tinutelor rituale, interzice discutiile politice, religioase sau de afaceri Masoneria de Rit Scofian Antic si Acceptat, lucrand pe teritoriul Roméniei trebuie si reprezinte coloana de sustinere moral, material si social a nafiunii romdne. Masoneria, prin lucrarea sa, contribuie la garantia drepturilor cetatenesti_ si respectul natiunii noastre in lume. Marea Loja National a Romaniei participa activ laviata de zi cuziaRominici. Avem astizi 0 Loja ffrdneased, care lucreazi pentru ridicarea materiald, social a satului rominesc. Suntem pe cale de a infiinta no triunghiuri (ardnesti, in alte puncte ale (2ri, la Putna, Teleorman, Maramures, etc. Masoneria isi propune si depund eforturile ca {ranul roman, devenind agricultor, acesta si duca la inchegarea unor microferme, cu randament sporit, cu mijloace mecanice de lucru, cu un sprijin sporit § competental organelor statale. Am mai spus-o, taranul roman nu trebuie cdutat fin balade, in muzee de arti foleloricd, nici in literatura. Taranul romén, dintotdeauna a constituit clasa cea mai napastuita. A dat cu sapa, a tras cu coasa, jumitate din an pus s hiberneze. Masoneriei fi revine rolul 2-1 facd pe faran contemporan epocii, constient ca este 0 fort care poate realiza enorm pentru ca {arii, intregii natiuni si-i mearga bine, restabilind astfel un echilibru intre sat si ora. Avem un cler care si-a dat din plin obolul de suferin{a si moarte in inchisorile gi lagdrele de munca fortatd, a c&ror amintire ined cutremura de groaz’, dar care acum s-a estompat si continua si se estompeze, devenind istorie, subiect de discutie in mari adunri filozoficesti Noi romani suntem natiunea in majoritatea ei crestini ortodocsi. N-am oprimat celelalte culte, nicicind. Nu am daramat bisericile sub ocrotire papal cu tunul cum a facut-o la ordinul habsburgic, encralul Bem. intari. EET SET IS AATIGIR NATIONAL 4 nowave — * « Este de dorit si avem Preoti Masoni, pe care chemiim si ne cunoasea, si cunoasca idealurile gi ceforturile noastre pentru unire si respectul celorlalte religii. Preofii din fara noastra trebuie sa cunoasc’, c& spre a deveni mason trebuie sa crezi nestramutat in Dumnezeu, trebuie si-ti iubesti aproapele ca pe tine insufi, trebuie s& cunoasca cd noi vorbim lumii prin fapte, ci binele il facem in tain’, asa cum propivaduiesc sfintele noastre scripturi. Preoti nostri, respectafii nostri Preofi trebuie s8 cunoasc: faptul c& Masoneria repudiaza din plin sectele care ne-au napadit credinta si tara. Papa Toan Paul spuse: ,,Biserica ar trebui s2-si deschida ferestrele atat ca si vad afard, dar mai ales pentru permite aerului curat s& intre induntru.” Poate numai in fosta Rusie, credinfa a fost atat de oprimat cat a fost la noi, $2 nu uitam cA efortul comunismului a fost ca poporul roman si devina ateu, La lumina acestor realititi istorice trebuie reexaminata spiritualitatea atat in areal contemporan, eat si in perspectiva unor deveniti ale ror inceputuri se intrevad prin ceata, prin care corabia statali inainteazd usor, cu griji si nu se sfairame de stanci. S-a agezat asupra lumii 0 ceati, prin care se intrevede o confruntare grava cum n-a mai cunoscut ined omenirea, céind adversarul nu ma este o teava de tun, ci este o naluc’, cnd maini teroriste agit arma atomic’, agit rizboiul chimic, dnd agitd virusi ucigatori la care nu cunoaste nimeni antidotul. La ceasul acesta al istoriei, Masoneria de pe teritoriu cheama frafii si stea stransi umar la umar, unul langa altul, spre a duce in continuare aportul nostra pozitiv, ca, inc& o data o spun, si ne ocupam locul pe care il meritm in lume. Chemarea noastrd s-a adresat si se adreseazi tineretului, se adreseazi studentilor din toate domeniile de cercetare si suntem bucurosi cd am avut audienta. Intaia loja de studenti, Loja Mihai Eminescu” a luat cu entuziasm fing. Adoua loja, “Nichita Stinescu” este in curs de constituire. Avem un tineret pe toate planurile extrem de dotat, se anunfa la orizont o generatie avand ca pista de decolare pe Eugen Ionesco, de ridicina din Slatina, acesta care a asezat ca si O'Neill teatrul contemporan pe coordonate noi in deplin acord cu gandirea lumii. ‘Acum, cind Raul si-a intins in mod alarmant aripile peste lume, céind ignoranta si reaua vointd lasd locul unor forme din ce in ce mai subtile, chemarea spre 0 noua expresie a Lucrarii noastre Masonice, cere si ocrotiti $i i respectam Adevarul, si curmam avantul cu care securea coruptiei ciunteste zeci de suflete, si ne unim prin traditionalul lant al fraternititii, inchipuind din trupurile si mintile noastre acel zid unic pe care doar iubirea il poate e data de 31 octombrie 6003 a fost trimisa 0 scrisoare tuturor Marilor Loji in care au fost mentionate urmatoarele: alaturi de toate natiunile lumii suntem si noi romani, martorii multiplelor evenimente care continua sa otraveasca pacea omenirii Dincolo de stradania personala de perfictibilitate, implinirea noastri nu va fi intreaga, decat, armonizndu-ne in grandioasa Lucrare a Masoneriei Universale, va asiguriim, iubiti si respectabilii frati de intreaga noastr disponibilitate, de alesul sentiment de iubire fraterna pe care-I nutrim faa de voi sitoti fraii romani. Marea Loja National A Roméniei continua din dorinta de Adevar si Dreptate, condamnarea oricaror acte de coruptie, extremism sau terorism, acest flagel distrugator care loveste omenirea si viata alimentat de coruptie, singele care iriga si constituie puterea actului terorist- care se cer anulate. ‘Am fi onorati sa infelegefi ca noi continuim Lucrarea inceputa in 5880, regularizata in 5993, Lucrare re-asezati pe eternele principii ale masoneriei universale, focalizandu-si prefuirea pe neclintitele elemente de traditie masonic’. De aceea nadajduind intr-o bund si fraterna infelegere a intentiilor noastre, va asigurim ined 0 dati de intreaga noastra prefuire si deplina disponibilitate a conluerare. In ziua de 24 Ianuarie 6003, la Casa Vemnescu, Calea Vietoriei 113, Bucuresti, la ora 12”, Marea National A Roméniei a sarbatoritjubileul de 10 ani de activitate masonic’ depusi in cinstea Ordinului, spre binele Patriei in prezenta fratelui Nicu Filip sia delegatilor fratilor din teritoriu. Marea Loja Nationali A Roméniei este o componenti activa'a Masoneriei Universale. Europa nu constituie ca Statele Unite ale Americii o natiune, Europa este o constelatie de culturi, de traditii, de orgolii, pe care masoneria Continentutui caut s2-i dea un numitor comun, in acest sens Matea Loja National A Romaniei incorporeazi lucratrii, gasirea modalitajii corecte ca cele cinci principii fundamentale: = Credinfa in existenta Marelui Arhitect al Universului, tinutele rituale finandu-se intru Gloria Sa; - Prezenta celor Trei Mari Lumi ale Francmasoneriei: Biblia, Echerul si Compasul; Interzicerea dicutiilor cu subiect politie sau religios in cadrul tinutelor rituale; = Neadmiterea femeilor in cadrul tinutelor rituale; Respectarea intocmai aLandmark-urilor; ‘Templul Memorial Masonic Sediul Mari! Loji Nationale A Romaniei ddin Bucuresti, str. Rdu de la Afumati Si fie puse in acord cu noile realititi politice, sociale, cu noile alianfe, intr-un cuvant cu miezul problemelornoi de existent ce s-auconturat. S-a vazut cat de greu, cu cite flexiuni Constitutia European nu si-a putut cipata acordul tarilor componente, Se incearcd aceasta prin masoneriacontinentului? Se pare cd da; pani in prezent now Mari Loji din {Gri europene si-au dat acordul Viitorul ne va aduce rspunsul, se pare e3 pentru prima data in istorie, masoneria nu este gandita prin dogmatica ei, ci prin modul vertiginos cum se desfigoard evenimentele intr-o lume atit de contradictorie, de agitat, in care pupila timpului deschisi, “vizind” clar, e imediat reacoperita de coturi Amzis. Fr:. Viorel DANACU Mare Maestru Al Marit Loji Nationale A Roméniei on = aS * SCURT ISTORIC AL MASONERIEI DE LA SIGHETU_MARMATIEI | IA stfel cd istoria acestui Orient nua putut fi reconstituita decat in baza unor izvoare scrise indirecte, marturii orale si vestigii materiale. Din coroborarea dovezilor existente, stim cd Loja a luat fiin{a in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, alcZtuitd in principal din personalitati care au fcut studii la Viena. Initial in Loja s-au aflat numai frati de etnie maghiard si iudaicd, iar dup’ primul razboi mondial au fost inifiati si uni intelectuali de nationalitate romana. La sfarsitul sec. al XIX-lea, pe 1a 5890, venerabil al Lojii era fratele Papp Tibor, fost profesor la Universitatea din Debrecen, ulterior un alt venerabil fiind fratele Weisz Geza din Sighet. Loja ,Tisa” din Sighet a avut un numar mare de membri sio putere economic considerabild, dovada find si impundtoarea clidire a Templului, eu doud nivele, construit fiind in ultimul deceniu al sec. al XIX-lea. Azi acest edificiu gizduieste un Colegiu universitaral Universitatii,,Babes-Bolyai” din Cluj. eC nee eb ey pzi acest edificiu gazduieste un Colegiu universita al Universitatil ,Babes - Bolyai” din Cluj. in nefericire, despre prezenta Masoneriei la Sighetu Marmatiei se cunose foarte putine lucruri care s& poata fi probate cu documente. Explicatia este c la inceputul celui de al doilea razboi mondial, in septembrie 5940, Sighetul aintrat, impreuna cu o mare parte a Transilvaniei de Nord, in componenja Ungariei, stat in care atunci se afla la putere un regim fascist. Imediat au fost luate masuri de reprimare, lucrarea masonicd a fost interzisa, proprietitile au fost confiscate, iar fratii_au fost deportati in locuri ramase necunoscute. in a¢ imprejurari au disparut si athivele Lojii. Monument funerar cu insemne masonice ‘Aflat in cimitirul oragului TUM od MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEL Stela funerara care etaleaza aceste insemne in mod neechivoc: garpele care isi inghite coada, arborele vietii, coloanele, delta, luminile (echerul si compasul) MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEL SU CR uC re Teer ne Te cee cian et Tt C ea mai importanti categorie de dovezi o constituie ins numeroasele monumente funerare cu insemne masonice aflate in cimitirul orasului. in mod cu totul special retine atentia o stela funerar care etaleazd aceste insemne in mod neechivoe: sarpele care isi inghite coada, arborele vietii, coloanele, dalta, luminile (echerul si compasul). Inseriptia, in cea mai mare parte deteriorata, permite si se descifreze doud nume, Weiz si Gall, ambi frati trecuti la Orientul Eterm in anul 5897. in prezent, cu sprijinul direct si personal al Mustrului Frate Viorel Danacu, Mare Maestru al Mari Loji Najionale a Romaniei, activitatea ‘masonicd a rendscut si la Sighet. Lumina Lojii ,,Tisa” a fost reaprinsd intru Gloria Marelui Arhitect Al Universului Amzis. Fr:. Nicolae IUGA Mare Orator Al Marit Loji Nationale A Romania ro EOS yy lespectabilii frayi din cadrul (Centrului de Ritualistic& si Cereetati Masonice de sub obedienfa Mari Loji Nationale A Roméniei au avut onoarea de a organiza dezbaterea public cu tema: "Drepturile si indatoririle Omului fata de el insusi si fata de societate”, La acest eveniment masonic care promoveaz’ principiile fundamentale, universal acceptate, fratii romani s-au bucura de participarea fratilor italien Evenimentul Masonic Public a avut loc in ziua de simbata 11 decembrie 6004, la sala "Mihail Sadoveanu", din complexul ROMEXPO di bd, Marasti, nr. 65 -67, sector 1, Bucures Dupa 5993, cnd la Casa Vernescu ilustrul frate Giuliano di Bernardo, impreuna cu ilustrul frate Nicu Filip au reaprins flacdra Lucrarii Masonice in Romania, continuand Lucrarea Masoni tradipional si regulara, iati astazi_continuim Lucrarea Masonic traditionali si regulara cu participarea si sprijinul nemijlocit al fratilor din Confederatia ,.Marile Loji Unite ale Europei” fn seara zilei de 11 decembrie 6004 a avut loc 0 Agapa fraterna, sarbtorind Pomul de Criciun dupa datina. Traditia masonicd inseamna respectarea intocmai a modului natural de comportament in cadrul confieriei, continuind prin obiceiuri, datini, culturd, lucrarea pe intreg teritoriul Romane ANC Respectabilul frate Nicolae IUGA Mare Orator Al Marii Loji Nationale A Romaniei Dragi Oaspeti, Va multumesc in numele organizatorilor frati de la Centrul de Ritualistic’ si Cereetari Masonice pentru bundvoin{a si interesul pe care il aveti, participdnd la acest Eveniment Public cu tema ,Drepturile si indatoririle Omului faa de el insusi si fata de societate’ ‘Va rog sa-mi permiteti si-mi exprim bucuria si deplina satisfactie de a avea prezenti aici frati de pe intreg teritoriul Romaniei, invitati din varii domenii din toat® tara, colaboratori membri corespondenti ai Centrului de Ritualistic’ si Cercetiri masonice, reprezentanfi ai Ambasadelor acreditate la Bucuresti si_al Consulatelor din fara, reprezentanti_ ai Administratiei statului, Guvernului, Ministerelor, Sindicatelor, Fundatiilor gi nu in ultimul rand Presa, cei care prin cuvantul scris, aduc lumina cea mai de pret. In speranfa c& tema cu titlul: ,Drepturile si indatoririle Omului fafa de el insusi gi fata de societate” asteapta dezbaterea prin participarea mai multora care si-au exprimat dorinta de a-si expune \FIONALA A ROMANIEL x& —_ punctul de vedere, va rog si imi acordati de inceput citevaclipe. [...] Lucrurile au evoluat mai putin vizibil si spectaculos, dar nu mai putin viabil si eficient. Spiritul uman a fost pregatit si edificat printr-o ‘mune asidua spre a putea primi din sine si afirma despre sine aceste adevaruri A fost un veac al luminilor ratiunii. Tot ceea ce exista in cer si pe pamant a fost chemat in fata instanfei supreme a rafiunii spre afi examinat critic si spre a-siaflajustificarea. A fost ea un risirit de soare. Masoneriei ii revine meritul dea fi gasit o formula extrem de simpla: Libertate Egalitate Frateritate, 0 expresie care a avut un impact puternic asupra lumii intregi, o sintagma care s-a dovedit a fi nu o simpli lozined, ci un principiu profund, o temelie pe care s-a identificat mentalitatea moderni. [...] Amzis. Prea Respectabilul frate Tudorel NITULESCU Pro Mare Maestru ‘Al Mari Loji Nationale A Romaniei in acest context al ,,.Drepturilor Omului” nu vreau si mi refer decat la un singur lucru: faptul c@ asta existim aici se datoreaza lui ,,Tata” Nicu, pe care eu il consider cel mai frumos exemplu de roman, care prin drepturile si indatoririle lui de roman, a creat Matea Loja Nationala ARomanici. Amis. Prea Respectabilul frate loan OLARU Maestru in Marea Loja Nationala A Romaniei Stimati frati, Dragi concetateni, ‘Vreau si completez acest aspect fundamental in existenta noastra ,,Drepturile si indatoririle Omului fatd de el insusi si fatd de societate”, cu 0 indatorire gi un drept pe care l-am aflat in $990 in vara in Franta, Era in forul Consiliului Europei in care problema munfilor, a repopuliirii, a responsabilitatit fajd de ‘muntii Europei, era pus in prim plan. Dumnezeu ne-a dat resurse. Dumnezeu ne-a dat un mediu de existenti, pe care noi, din nefericire, in civilizajia ultimilor 20 de ani, din ce in ce mai mult Lam agresat siam ajuns la niste situatii limi La acel moment 5990, citiva parlamentari din Parlamentul European, au venit cu o propunere, dea completa Carta drepturilor Omului” cu drepturi fata de mediu. Din nefericire aga cum sila Qioto nu exist unanimitate in a considera ci dreptul si indatorirea fafa de mediu sunt prioritare astazi, deci acel paragraf, care a avut o adeziune larga europeana, nu si-a gasit ined loc. (...) Amzis. MAREA LOJA NA‘ ULES Domnul General Mircea CHELARU adresez domniilor voastre cu aleasa consideratie, cu profundul sentiment al fratietatii care ne-a adus aici Cu din nou, aleasa smerenie fat de sublima persoani a fratelui Filip, pe care datorita voinjei marelui Tot, am reusit si-] cunosc indirect, dar lucratile cele mai puternice rmén in oameni, atunci cand ele vin din credinta, din convingere si mai ales din taria de afi refuza orice alta tentatie. Am rispuns acestei invitatii pentru ci ma simt dator ca tot ce am dobandit prin voia lui Dumnezeu, tot ceea ce s-a decantat ca intelepciune s@ nu rimana cumva ascuns, prin orgoliu, prin trufie, in niste tainice luerdri pentru a fi date in nume personal cu titlu de paternitate ci ar trebui inseminate, daruite celor de fiatictate, celor de un gand sia celor care stiu, pot si vor si lucreze la marea opera de desavargirea omului. M-a incdntat tema, m-a incdntat gandul ascuns a celui care a pus pe hartie aceste randuri, pentru ca in spatele acestei teme este poate nevoia, strigatul, a ceea ce se intimpla tot mai perfid si mai murdar in lumea in care trim. O lume a decretitudini in care virtutea este batjocorita, morala este doar un cuvant de opereta, iar cei care igi insusese in nume personal tot ceea ce trebuie si fie dar pentru cei multi, joacd onforoiu pe principiile si sufletele noastre. Caci toi se nase spre a muri si morsprease naste. As face © paradigma sau o parafrazi, este mai corect spus, il avem aici pe domnul academician Surdu care este foarte atent la proprietatea termenilor sensul nostru trebuie sd fie dat in primul rand de clidirea interioard, de arhitectura pe care noi insine ne-o cladim, de templul frumusefii din noi, pe care trebuie s-1 scoatem din casa in afara, ca diamant, ca nestemati si nicidecum ca un reziduu sau ceva care, in cele din urma, ne face sa ne rusinam de noi ingine. inainte a se sivarsi din viata si am si revin asupra acestei idei_ tata meu, un om plecat de jos, de Kinga ei imi spuse-se: ,,Copile, n-am avut si-ti dau decat cea ce Dumnezeu mi-a dat mie, credinta si puterea dea lupta. Dar fine minte, atat timp cat triiesti gi esti in viata, nimeni si nu-ti huleased numele, iar dupa moarte nimeni si nu-ti scuipe pe cruce.” Cred c& este un testament ce poate fi preluat de oricine, dar mai mult decat atat si am si ma apropii de incheierea cuvantului_ meu - este faptul c& Dumnezeu, marea Sa bunitate, ne-a creat spundndu-ne: Voi suntefi svarsiti, dar va. las rugiciunea in Altare, in Biserici, in Temple, si va desvarsiti”. Caci toti ne nastem animale, dar trebuie sa traim astfel incat sa murim ca oamenii, Din pacate, frati si surori, asistam - din ce in ce ‘mai mult-la un cortegiu de fiinte in dows picioare dar care moralmente sunt patrupede. Menirea noastri este aceea de a destvarsi Lucrarea noastra, urcdnd pe treptele cunoasterii si slefuirii noastre, ficénd din noi ingine nu doar exponentul binelui de sine, ci asumatorul datoriei pentru cei pentru care lucram gi practic pentru cei in care intra amintirea noastra Singurul templu din care nu poti fi izgonit niciodata este templul Amintirilor, este paradisul din care nimeni nu te poate scoate fortat. SA facem de asa natura ca acesta si réména intr-adevar sfint si imaculat. Sunt in fata dumneavoastra pentru cf avem aici pe fratii nostri consacraji din Italia gi aduc in fata dumneavoastra idea de reflectie in acest punct geometric si vreau sd conectez neuronal, daca doriti, fiecare din trairile dumneavoastra la aceasti nobila constructie. S& se gindeascd Europa cd este vremea si se ingrijeasca cu atentie pentru a conserva, proteja si dezvolta latinitatea de rasarit. Suntem, prin ancestralitatea noastra, detinatorii matrifei energetice care ne poartd mai departe ca fiinte nu neaparat alese de Dumnezeu, dar ocrotite de acesta si ingiduite de acesta, de a rezista cat ma departe. ‘Am zis si voi mai zice. Prea Respectabilul farte Corneliu PAVEL Maestru In Marea Loja Nationala A Romaniei inainte de a vorbi despre drepturi si responsabilitaji trebuie si spunem ci acestea sunt strans legate intre ele, generndu-se unele pe altele. Biroul de informatii al Natiunilor Unite ‘mentioneaza cd drepturile omului sunt fundamentale naturii noastre, fra de ele nu putem trai ca fiinge umane. Necesitatea acestor drepturi rezida din dorinta tegitima a persoanei de a trai in libertate, securitate si demnitate. Drept - este ceva de care toate persoanele se pot bucura: via, meditatie, munca, vot, etc PTA NECN NALA A ROMANIEL Drept - este ceva de care toate persoanele se pot bucura: viata, meditatie, munc@, vot, ete. Drepturile cuprind drepturi civile si drepturi politice, drepturi sociale, economice si culturale. Lupta pentru aceste