Suport Curs

OPERATOR
INTRODUCERE,VALIDARE I
PRELUCRARE DATE

COD NC: 4133.2.1

Cuprins
Introducere.............................................................................................................. 2

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Capitolul 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sntatea i securitatea n

munc i n domeniul situaiilor de urgen...............................................................3
1.1.Transpunerea n practic a prevederilor legale referitoare la sntatea i
securitatea n munc.............................................................................................. 3
1.2.Reducerea factorilor de risc. Respectarea procedurilor de urgen i de
evacuare............................................................................................................... 10
Capitolul 2: Aplicarea normelor de protecie a mediului........................................18
2.1 Transpunerea n practic a normelor de protecie a mediului. Acionarea
pentru diminuarea riscurilor de mediu..................................................................18
Capitolul 3: Aplicarea procedurilo de calitate.........................................................36
3.1 Identificarea cerinelor de calitate specifice...................................................36
Capitolul 4: Gestionarea suporturilor/dispozitivelor de stocare a
datelor/documentelor............................................................................................... 42
4.1 Identificarea suporturilor/dispozitivelor de stocare. nregistrarea documentelor
primare i a documentelor procesate i listate.....................................................42
Capitolul 5: Organizarea activitii proprii..............................................................48
5.1 Identificarea obiectivelor lucrrii i stabilirea ordinii derulrii activitilor.....48
5.2 Alocarea resurselor......................................................................................... 50
Capitolul 6: Utilizarea echipamentelor periferice...................................................53
6.1 Utilizarea echipamentelor periferice. Testarea i funcionarea echipamentelor
.............................................................................................................................. 53
Capitolul 7: Asigurarea securitii datelor/documentelor.......................................62
7.1 Asigurarea securitii datelor i a documentelor............................................62
7.2 Asigurarea proteciei antivirus.......................................................................65
Capitolul 8: Introducerea prelucrarea i validarea datelor.....................................68
8.1 Efectuarea de calcule pe baza datelor introduce...........................................68
8.1.1 Realizarea unei baze de date...................................................................82
8.2 Prelucrarea datelor introduce.........................................................................93
Capitolul 9: Transpunerea datelor pe suport........................................................110
9.1 Pregtirea documentului pentru transpunere. Listarea datelor/documentelor
............................................................................................................................ 110
Capitolul 10: Competene informatice.................................................................118
10.1 Gestionarea sistemului de operare Windows............................................118
10.2 Navigarea pe internet............................................................................... 128

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Bibliografie.......................................................................................................... 138

Introducere
Operatorul introducere, validare i prelucrare date are atribuii referitoare la introducerea
pe suport electronic a datelor necesare prelucrrilor electronice. n acest scop, el efectueaz o
serie de activiti importante pentru susinerea procesului de prelucrare electronica a datelor, din
care se pot meniona:
- introduce i valideaz date pe suport electronic
- gestioneaz suporii electronici de date
- asigur conformitatea datelor introduse cu documentele primare
- salveaz periodic datelor introduse
- restaureaz la nevoie datele salvate
- recupereaz informaii pentru utilizatori, la cererea acestora
- pstreaz copiile de siguran ale datelor salvate pe suport electronic.
Procesul de lucru n cazul unui operator introducere, validare i prelucrare date este
corespunztor activitilor pe care le desfoar i care sunt descrise n cadrul competenelor
specifice ocupaiei. Principalele funcii ndeplinite sunt urmtoarele:
- gestionarea suporturilor/ dispozitivelor de stocare a datelor/ documentelor
- organizarea activitii proprii
- utilizarea echipamentelor periferice
- asigurarea securitii datelor/ documentelor
- introducerea i validarea datelor
- prelucrarea datelor
- transpunerea datelor pe suport
Ocupaia implic capabiliti de comunicare eficient cu beneficiarii, analitii,
programatorii, ceilali specialiti IT, precum i cu persoanele din structurile ierarhice de
conducere a le organizaiei. De asemenea, trebuie respectate att standardele de protecie a
mediului i de securitate i sntate n munc, a normelor generale de protecia muncii, precum
i aplicarea procedurilor de calitate, necesare pentru ndeplinirea cu succes a activitilor.

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Capitolul 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la

sntatea i securitatea n munc i n domeniul situaiilor
de urgen
1.1. Transpunerea n practic a prevederilor legale referitoare
la sntatea i securitatea n munc
Normele generale de protecie a muncii

cuprind principalele msuri de prevenire a

accidentelor de munc i bolilor profesionale general valabile pentru orice activitate. Msurile de
prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare i/sau mbolnviri
profesionale existeni n sistemul de munc.
Accidentul de munc reprezint vtmarea violent a organismului precum i intoxicaia
acut profesional care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile, invaliditate sau
deces. Pentru a fi calificat drept accident de munc, accidentul trebuie s se produc ntr-un moment
i ntr-un loc n care activitatea persoanei ncadrate n munc s se ncadreze n exercitarea
atributelor prevzute n Contractul de munc. Persoana accidentat trebuie s execute o sarcin de
munc, reprezentnd, fie obligaia principal, fie activiti secundare referitoare la

pregtirea

uneltelor, curarea mainilor i a locului de munc. De asemenea, se consider accidente de munc

i accidentele produse n urmtoarele mprejurri:
Accidentul suferit de elevi, studeni sau ucenici n timpul efecturii practicii profesionale;
Accidentul suferit de cei care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n
cadrul unor activiti culturale, sportive, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
Accidentul suferit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din proprie iniiativ pentru
prevenirea sau nlturarea unui pericol ce amenin avutul public sau pentru salvarea de viei
omeneti;
Accidentul suferit de persoane ncadrate n munc n timpul i pe traseul normal deplasrii
de la locul de munc la domiciliu i invers;

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produc la

sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, ori n alt loc de munc organizat de
acestea n timpul programului de munc.
Refacerile politice, sociale, economice din ultimii ani din tara noastra au determinat si
reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca pentru care s-a creat o noua legislatie,
armonizata cu directivele europene, cu conventiile si recomandarile Organizatiei Mondiale a
Muncii. Noua legislatie: Legea 53 / 2003 Codul Muncii; Legea 319 / 2006 a securitatii si
sanatatii in munca; H.G. nr. 1425 / 2006 privind aprobarea Normei metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006; Ordinul nr. 754 / 2006 al
Ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei pentru constituirea comisiilor de abilitare a
serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de
informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Legea 108 / 1999 pentru
infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii si H.G. nr. 767 / 1999 pentru aplicarea Legii 108 / 1999
etc. a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura schimbarea modului de abordare a aspectelor
referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca. Dintre trasaturile esentiale care
caracterizeaza noua legislatie se pot enunta: intarirea obligatiei angajatorilor de a asigura securitatea
si sanatatea angajatilor prin masuri care iau in consideratie principiile generale de prevenire;
dezvoltarea la nivel national si la nivel de unitate economica a unor politici de prevenire care sa
trateze sanatatea si securitatea angajatilor in munca, luand in considerare tehnologiile, organizarea
muncii, mediul de munca si nu in ultimul rand executantul cu toate cerintele sale; instruirea,
formarea si perfectionarea angajatilor in corelatie cu sarcinile de munca si cu riscurile la care pot fi
expusi; prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva fata de cele individuale; instituirea
responsabilitatilor angajatilor fata de propria securitate si sanatate; dezvoltarea capacitatii
institutionale a unor organisme de control si de indrumare a activitatii de prevenire ale statului, care
sa dispuna de mijloace juridice, tehnice, financiare etc. eficace.
Altfel spus, noua legislatie impune intensificarea preocuparilor pentru calitatea de securitate
a echipamentelor tehnice, pentru inlocuirea sau chiar eliminarea substantelor si produselor
periculoase, pentru organizarea ergonomica a locului de munca, pentru cresterea nivelului de
pregatire a lucratorilor si asigurarea participarii acestora la elaborarea si luarea deciziei in domeniul
protectiei muncii si pentru supravegherea sanatatii lucratorilor in munca.

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Aceste preocupari sunt sustinute de contextul economic actual marcat de cresterea

importantei calitatilor produselor care implica si calitatea de securitate a acestora si face sa creasca
numarul de organizatii si societati preocupate sa conceapa si sa utilizeze tehnici si instrumente,
metode si proceduri care sa faciliteze imbunatatirea continua a calitatii si metode de evaluare a
nivelului de securitate.
Sistemul de reglementari din Romania privind cerintele esentiale de securitate si sanatate ale
echipamentelor tehnice, respectiv cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca a
impus si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale organismelor europene in materie
de securitate si sanatate.
Activitatea de protectie a muncii in Romania urmareste eleborarea si aplicarea unui
ansamblu de masuri menite sa asigure, in toate domeniile de activitate, indeplinirea sarcinilor in
conditii normale de munca fara accidente si imbolnaviri profesionale. Importanta care se acorda
protectiei muncii este relevanta de faptul ca, chiar in Constitutie sunt stabilite principiile de baza ale
protectiei angajatilor, principii care sunt dezvoltate apoi in Legea 319 / 2006 ( legea cadru ).
Legea 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca stabileste principiile generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor,
eliminarea factorilor de risc si accidente, informarea, consultarea, participarea echilibrata, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Ea se aplica in toate sectoarele de activitate atat publice cat si private, angajatorilor,
lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor, facand exceptie de la aceste prevederi, cazurile in care
particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele
armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de
protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.
Pentru intelegerea si aplicarea corecta a acestei legi se impune sa se inteleaga corect
termenii si expresiile de baza referitoare la securitatea si sanatatea in munca astfel:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca,
cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de
voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane
care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile
legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si
sanatatii lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
indeplini acest obiectiv;

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament
de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar
fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3
zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
In Romania activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este reglementata de Legea
307 / 2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor. De asemenea a fost emisa H.G. nr.
51/1992 care reglementeaza conditiile tehnice de acordare a autorizatieie de prevenire si stingere
a incendiilor la darea in exploatare cladirilor, precum si constatarea si sanctionarea
contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Potrivit Legii, apararea de incendii a vietii si proprietatii in Romania este o problema de

interes national la care participa administratia publica centrla de specialitate, administratia publica
locala, agentii economic, institutiile publice, celelalte persoane juridice si fizice.
Activitatea de aparare impotriva incendiilor constituie o componenta esentiala a functiei de
conducere in orice unitate economica sau sociala si se desfasoara in conditiile prevazute de lege.
Apararea impotriva incendiilor se realizeaza printr-un ansamblu unitar de masuri, structuri,
reglementari, masuri tehnice si organizatorice, precum si de activitati specifice, destinate prevenirii,
limitarii consecintelor si stingerii incendiilor. Coordonarea, controlul si indrumarea activitatii
privind apararea impotriva incendiilor pe intreg teritoriul Romaniei este incredintata I.S.V., organ de
specialitate al M.A.I. Resursele umane, materiale si financiare necesare pentru apararea impotriva
incendiilor se prevad si se asigura potrivit legii. Obligatia de a asigura masurile de aparare
impotriva incendiilor revin proprietarului ori persoanei careia i se incredinteaza potrivit legii spre
administrare sau folosire, bunuri apartinand proprietatii publice sau private.
Persoanele fizice si juridice raspund de toate situatiile care pun in pericol viata, integritatea
fizica sau bunurile unei persoane, precum si urmarile negative care decurg din existenta si
functionarea unitatii pe care o detin sau administreaza precum si din activitatea desfasurata ori in
legatura cu aceasta.
Obligatiile persoanelor juridice: sa stabileasca prin dispozitii scrise (hotarare, regulament),
regulile generale si masurile organizatorice referitoare la protectia salariatilor ori a publicului
impotriva pericolelor de incendiu, sa le aduca la cunostinta angajatilor sai si sa le actualizeze ori de
cate ori situatia o impune; sa evalueze riscurile de incendiu si sa decida masurile ce se impun pentru
diminuarea pericolului si limitarea la minimum a consecintelor posibile; sa se asigure ca atat
salariatii sai cat si ai altor unitati angajate in lucrari, primesc instructiunile necesare referitoare la
pericolele existente si la masurile de aparare impotriva incendiilor; sa se asigure ca salariatii sunt
apti sa-si asigure protectia lor sau a altor persoane si sa actioneze corespunzator, in cazul unui
incendiu ori altui eveniment negativ; sa stabileasca si sa asigure salariatii necesari si serviciul de
pompieri pentru punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor si actiunilor impotriva
incendiilor, precum si mijloacele tehnice specifice de interventie, corelat cu marimea si natura
riscurilor; sa asigure emiterea instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice
activitatilor pe care le organizeaza sau desfasoara, precum si a permiselor prevazute de

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

reglementarile referitoare la apararea impotriva incendiilor; sa asigure existenta si mentinerea libera

si practicabila a cailor de evacuare, salvare, circulatie si de acces; sa asigure elaborarea planurilor
de actiune si de interventie in caz de incendiu precum si conditiile ca acestea sa fie operabile in
orice moment; sa asigure alarmarea, concentrarea fortelor si mijloacelor proprii, precum si a
serviciilor de pompieri, in caz de incendiu; sa creeze persoanelor imputernicite interventiei
conditiile necesare pentru inspectarea unitatii, pregatirea interventiei, coordonarea si realizarea
actiunilor si masurilor de interventie in caz de incendiu; sa asigure si sa puna la dispozitia fortelor
de interventie chemate in caz de incendiu sau explozie, acele mijloace tehnice si echipamente de
protectie individuala care sunt specifice conditiilor si riscurilor unitatii sale; sa anunte si sa declare
incendiile la unitatile de pompieri militare si sa puna la dispozitia acestora datele si informatiile in
legatura cu evenimentele produse.
Obligatiile salariatilor: sa-si insuseasca si sa respecte regulile si masurile de prevenire si
stingere a incendiilor care le-au fost prezentate; sa utilizeze corect utilajele, masinile, aparatura,
echipamentele, eneltele si substantele periculoase; sa mentina in stare normala de functionare
dispozitivele de protectie si sa nu efectueze schimbari, manevre sau modoficari arbitrare ale
acestora; sa comunice imediat sefilorsau persoanelor din serviciul de pompieri orice situatie despre
care are motive sa o considere un pericol, precum si orice defectiune a sistemelor de protectie,
prevenire si stingerea incendiilor; sa cunoasca modul de utilizare a mijloacelor si instalatiilor de
prevenire si stingere a incendiilor existente la locul de munca; sa verifice zona de responsabilitate la
terminarea programului de lucru si sa inlature eventualele surse de incendiu depistate; sa actioneze
in caz de incendiu potrivit atributiilor stabilite; sa dea dovada de solicitudine la cererea oricarei
persoane imputernicita cu prevenirea si stingerea incendiilor; sa acorde ajutor oricarui salariat aflat
in situatii de pericol, functie de imprejurare si capacitatile sale.
Obligaiile persoanelor fizice: sa respecte reglementarile de aparare impotriva incendiilor
care i-au fost aduse la cunostinta, iar prin actiunile intreprinse sa nu primejduiasca integritatea
fizica, viata oamenilor, precum si bunurile publice sau private; sa sesizeze autoritatile competente
cand iau cunostinta de existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii; sa anunte
pompierii, in caz de incendiu, sa intervina pentru a acorda ajutor persoanelor aflate in situatii de
pericol si sa contribuie cu posibilitatile si mijloacele de care dispun la limitarea si stingerea
incendiilor.

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Importante sunt cunoaterea i folosirea mijloacelor P.S.I

a) Stingatoarele:
-

Stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent

Stingatoare portabile cu spuma mecanica presurizate permanent

Stingatoare portabile cu dioxid de carbon

Stingatoare transportabile cu pulbere presurizate permanent

Stingatoare transportabile cu spuma mecanica presurizate permanent

Stingatoare transportabile cu dioxid de carbon

b) Racorduri, tevi de refulare si accesorii P.S.I.
c) Costume anticalonice aluminizate
d) Sisteme antiincendiu

detectoare optice de fum

detectoare de temperatura
In raport de clasa de incendiu se folosesc urmatoarele stingatoare:

pentru clasa de incendiu A (materiale solide hirtie, lemn, textile, cauciuc, paie etc.) se
folosesc stingatoare cu pulbere si spuma

pentru clasa de incendiu B (materiale lichide benzina, petrol, ulei, alcool, vopsea etc.) se
folosesc stingatoare cu pulbere, dioxid de carbon si spuma

pentru clasa de incendiu C (gaze: metan, hidrogen, propan, acetilina etc.) se folosesc
stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon

pentru clasa de incendiu D (metale: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu etc.) se folosesc
numai stingatoare cu pulbere

pentru clasa de incendiu E (instalatii electrice, intrerupatoare, motoare, transportatoare) se

folosesc stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon
Stingatoarele sunt recipiente din tabla de otel prevazute cu robinet din alama, cu maner de

sustinere, brat declansator si manometru indicator de presiune (de lucru = 14 bar; de proba = 25
bar).
-

Agentul se stingere in functie de clasa de incendiu

Gazul propulsor azotul gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura

10

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Verificarea stingatorului se face cel putin odata la 30 zile, iar prezenta acului indicator al
manometrului in zona verde confirma functionalitatea acestuia.

1.2. Reducerea factorilor de risc. Respectarea procedurilor de

urgen i de evacuare.
Accidentele de munca sunt accidentele care provoaca vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicarea acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca cel putin
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
Accidentul de munca inseamna suferinte fizice si psihice, pierderi de venituri etc., iar
pentru cei implicati victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de timp de munca pentru firma
in care are loc evenimentul si pentru societate. La nivel mondial, investigatiile facute de B.i.M.
(Biroul International al Muncii) indica un cost direct al accidentelor si bolilor profesionale de
aproximativ 1% din P.I.B. (produsul National Brut), in timp ce pierderile totale datorate acestor
evenimente totalizeaza in tarile dezvoltate 2-4% din P.I.B.
Prevenirea eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printro politica adecvata care sa aiba in vedere imbunatatirea continua a performantei si integrarea
managementului de securitate si sanatate in munca in managementul strategic al firmei.
Omul este masura tuturor lucrurilor spunea PROTAGORAS protejarea fortei de
munca, indiferent de reglementarile legale, trebuie sa fie considerata drept principiu de baza in
activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul. O asemenea politica trebuie sa
transforme obligativitatea legala a realizarii securitatii si sanatatii in munca intr-o actiune
voluntara, intr-o asemenea vointa a responsabilitatii pentru conditiile de munca a salariatilor.
Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara, cel putin tot atat de important ca si criteriul
economic, conjugat si nu subordonat acestuia.
In sensul prevederilor Legii 319/2006 este considerat accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;

11

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul
si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de
munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive
a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei
sarcini de munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de
acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata
normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca
se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

12

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute
in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor
tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de
practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,
cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
Clasificarea accidentelor de munc

In conformitate cu Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca, accidentele

de munca se clasifica in raport de urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in:
a)

accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

b)

accidente care produc invaliditate;

c)

accidente mortale;

d)

accidente colective cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din

acceasi cauza.
a. ACCIDENTE CARE PRODUC INCAPACITATE TEMPORARA DE MUNCA ( ITM )
Accidentul care produce incapacitate temporara de munca determina intreruperea
activitatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice
consecutive, confirmata prin certificat medical ca fiind urmare a accidentului produs. Perioada
de I.T.M. se calculeaza prin insumarea numarului de zile calendaristice consecutive, acordat

13

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

imediat dupa producerea accidentului prin certificatul/certificatele medicale, inceput cu prima zi

si terminand cu ultima zi inscrisa in acestea. In cazul in care accidentatul si-a reluat activitatea
dupa o perioada de I.T.M. si, ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confirmate prin
act medical, ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia in continuare de
drepturile ce decurg dintr-un accident de munca.
b. ACCIDENTUL CARE A PRODUS INVALIDITATEA
Accidentul care produce invaliditatea determina pierderea totala sau partiala a capacitatii
de munca, confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele
medicale in drept. In situatia in care, la momentul producerii accidentului consecinta acestuia
este o infirmitate evidenta ( de exemplu un brat smuls din umar ) evenimetul va fi declarat ca
accident cu urmari de invaliditate numai dupa emiterea deciziei de invaliditate de catre organele
medicale.

c. ACCIDENTUL MORTAL
Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un
interval de timp, daca acesta este confirmat in baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a
accidentului suferit.
d. ACCIDENTUL COLECTIV
Daca au fost accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceleasi cauze, in
cadrul aceluiasi eveniment.
Raportarea pericolelor care apar la locul de munc

Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de

munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Angajatorul are
obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca;

14

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul
evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii
persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile.
Baza legal

Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale se face in baza legii 346/5
iunie 2002 modificata prin O.G. 107/24.10.2003 si face parte din sistemul de asigurari sociale,
garantate de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala impotriva
urmatoarelor categorii de riscuri: pierderea, diminuarea capacitatii de munca si decesul ca
urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidentele de munca se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract
individual de munca;
b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;
c) fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din
contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care
incheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de
munca si al bolilor profesionale;
e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru
prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;

15

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege;

g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;
h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, raspunderea civila a
persoanei fizice sau juridice pentru prestatiile prevazute in lege si pentru care s-a platit
contributia de asigurare este preluata de asigurator.
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent
de durata acestuia, inclusiv functionarii publici;
b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt
asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);
c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;
d) persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de
servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii
brute pe economia nationala;
e) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
Instruirea angajatului n domeniul sntaii i securitii n munc

Potrivit Legii 319/2006 ( a securitatii si sanatatii in munca ), angajatorul trebuie sa

asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de
lucru specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer
c) la introducerea unui nou echipament de munca
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru
e) la executarea unor lucrari speciale.

16

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Instruirea trebuie sa fie:

-

adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri

periodic si ori de cate ori este necesar.

Angajatorul se va asigura ca lucratorii care desfasoara activitati in intreprinderea
(unitatea) proprie au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si
sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si securitatii in
munca au dreptul la instruire corespunzatoare, instruire care trebuie sa se faca in timpul
programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii (unitatii).
Fiecare lucrator trebuie sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane, care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In
acest sens, lucratorii au urmatoarele obligatii:

sa utilizeze corect masurile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de

transport si alte mijloace de productie;

sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa-l
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprie, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

sa comunice imediat angajatorului sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca

despre care are motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemului de protectie;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca sau angajatorului accidentele

suferite de propria persoana;

sa coopereze cu angajatorul sau lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

17

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

sa coopereze, atat cat este necesar, cu angajatorul sau lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri
pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in

munca si masurile de aplicare a acestora;

sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Acordarea primului ajutor

Cunoasterea notiunilor elementare de acordare a primului ajutor medical constituie atat o

obligatie morala cat si o necesitate.
Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii evidentiaza faptul ca 25-30% din totalul
deceselor survenite ca urmare accidentelor rutiere, la locul de munca, pe malul unei ape, in
aglomeratie, etc., se datoreaza nu atat gravitatii leziunilor, cat lipsei unui prim ajutor corect
acordat sau transportului necorespunzator care agraveaza adeseori starea ranitului.
Eficienta primului ajutor acordat se apreciaza nu dupa graba cu care este evacuata
victima de la locul accidentului, ci dupa urgenta si competenta cu care s-a intervenit pentru
realizarea unor conditii care sa contribuie la salvarea sanatatii si vietii, aplicarea masurilor de
reanimare, protejarea leziunilor si solicitarea echipei de salvare.
Numai cazurile usoare pot fi evacuate de la locul accidentului cu mijloace de ocazie, cele
severe fiind evacuate obligatoriu cu autosanitara, singura capabila sa asigure o asistenta
terapeutica si preventiva calificata.
Algoritmul de baza al acordarii primului ajutor

1. Oricat de impresionant s-ar infatisa tabloul unui accident, personalul de paza nu are voie
sa-si piarda cumpatul;
2. Evaluarea rapid a situatiei ( natura accidentului si numarul victimelor ) si luarea masurilor
de oprire a extinderii agresiunii primare ( explozie, incendiu, inec etc. );
3. Trierea rapida a victimelor, in functie de gravitatea leziunilor si a perturbarilor functionale
pe care le prezinta. De cele mai multe ori victimele unui accident prezinta afectiuni mixte:
lezionale ( plagi, fracturi, hemoragii etc ) si tulburari functinale ( coma, soc etc);
4. La nevoie, victimele se scot cu grija din locul accidentului;

18

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

5. Se acorda primele masuri de ajutor, in ordinea: prevenirea asfixiei, combaterea sincopiei

cardio-respiratorii, oprirea hemoragiei si imobilizarea provizorie a fracturilor. Nici un accident,
cu exceptia celor cu hemoragi interne, nu se evacueaza de la locul accidentului inainte de a i se
echilibra functiile vitale (respiratia si circulatia sangvina).

Capitolul 2: Aplicarea normelor de protecie a mediului

2.1 Transpunerea n practic a normelor de protecie a
mediului. Acionarea pentru diminuarea riscurilor de mediu
- acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului;
- arie protejata - o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat,
desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de
conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente
ale naturii si altele;
- atmosfera - masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;
- autorizatie de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de
functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu;
- autorizatie pentru activitatea nucleara - act tehnico-juridic prin care autoritatea competenta
de reglementare autorizeaza pe titularul activitatii sa amplaseze, sa proiecteze, sa achizitioneze,
sa fabrice, sa produca, sa construiasca, sa transporte, sa importe, sa exporte, sa primeasca, sa
localizeze, sa puna in functiune, sa posede, sa foloseasca, sa opereze, sa transfere, sa dezafecteze
si sa dispuna de orice sursa de radiatii ionizante, instalatii nucleare sau amenajari pentru
gospodarirea deseurilor radioactive;
- bilant de mediu - procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor
negative cumulate, anterioare si anticipate, care face parte din actiunea de evaluare a impactului
asupra mediului;
- biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si
terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea

19

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

din interiorul speciilor, dintre specii si intre diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si
intre ecosisteme;
- biotehnologie - aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme vii,
componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea sau modificarea de produse sau procedee
cu folosinta specifica;
- deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizicochimice si structurale ale
componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a
ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate,
in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si
valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
- deseuri - substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
- deseuri periculoase - deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corosive, radioactive
sau altele, care, introduse sau mentinute in mediu, pot dauna acestuia, plantelor, animalelor sau
omului;
- dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor;
- echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui
sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a
acestuia;
- ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si mediul lor
lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
- ecoturism - practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a mediului;
- efluent - orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin
scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
- emisii - poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si
ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa;
- evaluarea impactului asupra mediului - cuantificarea efectelor activitatii umane si a
proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de
orice fel;

20

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- habitat - locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural;
- mediu - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate
straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele
naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si
spirituale;
- monitorizarea mediului - sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie, care are
in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, in
scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a acestora, evolutiei si implicatiilor
sociale ale schimbarilor produse, urmate de masuri care se impun;
- monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni
si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;
- poluant - orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie
(radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu,
modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor
materiale;
- prejudiciu - efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau
mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre;
- program pentru conformare - plan de masuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in
intervale precizate prin prevederile autorizatiei de mediu, de catre autoritatea competenta, in
scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului;
- resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea
umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili -, regenerabile - apa, aer, sol,
flora, fauna salbatica - si permanente - energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;
- risc ecologic potential - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care
pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;
- substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii sau
conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile
materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene,
radioactive;

21

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- sursa de radiatii ionizante - entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al unei
activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de
substante radioactive;
- titularul proiectului sau al activitatii - persoana fizica sau juridica, care propune, detine
si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala;
- utilizare durabila - folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu conduca
la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si
aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;
- zona umeda - zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile, limane,
estuare si lagune.
Surse de poluare cu praf, cenu i fum

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, in atmosfera:
surse artificiale si surse naturale.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile
omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.
Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:
- surse bazate pe arderea combustibililor in scop industrial;
- surse bazate pe arderea combustibililor in scop domestic.
O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de
constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips
etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul
impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care
intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt
cunoscute i aplicate doua procedee de fabricare:
-

procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si

trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;
-

procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in

mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde
procesul este acelasi ca la procedeul uscat.

22

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Temperaturile din cuptoare determina mai intai faramitarea materialului, cu formare de

clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriuzis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, in toate verigile lantului
tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscatoare se
elimina in atmosfera aproximativ 10% din cantitatea introdusa, in mori, 1-3% din cantitatea
prelucrata, in cuptoarele rotative, 10%, iar in procesele intermediare, intre 2 i 4%. In total se
pierde intre 20 si 25% din materia prima prelucrata la procedeul uscat i 1045% la procedeul
umed. Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 km fata
de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 i 2 000 t/km 2/an. Fumul
constituie partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si
este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane
etc.) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o
ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a
funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine
fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075). Cenusa
este rezultata in exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit
(carbune superior, deci cu ardere mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba,
etc.). Cenusa se compune din: compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta
categorie sunt cuprinsii de Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S; impuritati (cenusa mecanica) provenite
din roca in care se afla inglobat zacamantul.Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este
indepartata prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre
puternicul curent de aer format in camera de ardere. In marile centrale termoelectrice, la trecerea
prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate.
O alta sursa importanta generatoare, in special, de fum si cenusa, este arderea
combustibililor solizi, lichizi i gazosi in scop domestic. Astazi, in

multe tari in curs de

dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca pret, in unele locuri,
inregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decat la alimente. Cauza cresterii zi de zi a
pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de
produse forestiere au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea

23

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

fondului forestier. In SUA i India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in
SUA aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceeasi
cantitate asigura circa 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc
constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru tarile
in curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au
ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, in compensatie,
cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in SUA, acolo unde pretul altor surse
de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnelor de
foc. Se apreciaza, de exemplu, ca in SUA dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in
sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 i 1979, au sporit de
noua ori, iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea
locuintelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastra-fumurie si contine o
cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot in
scop domestic se ard astazi, in lume, cantitati enorme de carbuni, petrol si gaze naturale.
Substane i deeuri periculoase

- Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice care persista n mediul
nconjurator, se bioacumuleaza n organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adeverse
asupra sanatatii umane si mediului. Aceste substante intra n mediul nconjurator ca rezultat al
unei activitati antropice.
- Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare seminificative
asupra sanatatii umane si mediului nconjurator. Un aspect unic al POP este ca aceste patrund n
lantul alimentar uman, avnd posibilitatea de a trece de la mama la copil prin placenta si laptele
matern.
- Cele mai importante categorii de POP sunt:
Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen
Substantele chimice industriale: hexaclorbenzen, bifenilipoliclorurati
Produsele secundare: dioxinele si furanii.
Radiaiile i sursele de radiaii

Materia se compune din elemente, iar elementele se compun din atomi. Atomii contin un
nucleu si un numar oarecare de electroni care au sarcina electrica negativa. Nucleul contine

24

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

protoni, cu sarcina electrica pozitiva, si neutroni, fara sarcina electrica. Numarul protonilor este
egal cu numarul electronilor si este numit numar atomic (de exemplu oxigenul are numarul
atomic 8). Masa atomului este practic concentrata in nucleu, numarul de protoni plus neutroni
din acesta se numeste numar de masa. In aceste conditii, speciile de atomi sunt diferentiate dupa
numarul atomic si numarul de masa, sau mai simplu, dupa numele elementului si numarul de
masa. Astfel caracterizati, atomii se numesc nuclizi. De exemplu, Carbonul-12 este un nuclid cu
6 protoni si 6 neutroni, Plurnbul-208 este un nuclid cu 82 protoni si 126 neutroni.
Nuclizii unui element care au numere diferite de neutroni se numesc izotopi (deci
izotopul nu este un sinonim al nuclidului). Hidrogenul, de exemplu, are 3 izotopi: hidrogen-1,
hidrogen-2 numit si deuteriu si hidrogen-3, numit si tritiu. Nuclizii pot fi stabili sau instabili. Din
cei circa 1700 nuclizi cunoscuti, aproximativ 280 sunt stabili, restul se transforma in mod
spontan in nuclizii altui element iar in timpul transformarii emit radiatie. Aceasta proprietate se
numeste radioactivitate, transformarea se numeste dezintegrare, iar nuclidul spunem ca este un
radionuclid. De exemplu, Carbonul-14 este un radionuclid care se dezintegreaza in Azot-14, care
este stabil, iar Bariul-140 se dezintegreaza in radionuclidul Lantan-140 iar acesta, la randul sau,
in nuclidul stabil Ceriu-140.
Radiatiile emise de radionuclizi sunt: particule a, particule b si fotoni g. Un alt tip de
radiatie este si radiatia X, care se produce in urma bombardari cu electroni a unei tinte metalice
aflate in vid. Radiatule X au proprietati similare cu radiatiile Y.
Tot in categoria radiatiilor mai pot fi inscrise radiatiile cu neutroni. Neutronii sunt
eliberati de nuclizi, de obicei, in urma bombardarii cu particule a sau b.

Surse de poluare radioactiva

Sursele de radioactivitate se pot grupa in doua categorii:

a. surse artificiale;
b. surse naturale. 32364gnr86rcq2h
a) Principalele surse artificiale de poluare radioactiva sunt urmatoarele:
a.10. accidentele si deseurile de la reactoarele nucleare;
a.20. tratamentele medicale ce utilizeaza radiatii sau radionuclizi
a.30. diferite activitati profesionale.

25

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

a.10. Reactorii nucleari au fost folositi pentru producerea energiei inca din anii '50.
Exista, practic, doua tipuri de reactori : reactori termici si reactori rapizi. In reactorii termici
frecvent utilizati - se fo1oseste uraniu, care este alcatuit din nucleele a doi izotopi: uraniu-235
(0,7%) Si uniniu-238 (99,3%). Cand Un neutron termic patrunde intr-un nucleu de uraniu-235 se
produce fisiunea acestuia din urma cu o mare eliberare de energie, de alti neutroni 5i de radiatii 7.
Neutronii rezultati din fisiune sunt rapizi Si nu sunt tot atat de capabili de a produce noi fisiuni.
Din acest motiv, neutronii emisi in urma fisiunii uraniului-235 sunt incetiniti, facandu-i sa
semnat Ia Moscova tratatul de interzicere a experientelor cu arma nucleara, cu exceptia celor
subterane, marile puteri an efectuat circa 510 teste nucleare in atmosfera: circa 300 S.U.A., 180
fosta URSS, 25 Marea Britanie si 4 Franta. Pana in anii 1985, Franta si China, singurele
nesemnatare ale tratatului, au mai explodat in atmosfera 40 si respectiv 25 bombe nucleare.
Energia eliberata in testele efectuate pana in 1963 a fost de cateva ori mai mare decat a
tuturor explozivilor folositi in al doilea razboi mondial, sau a 20-a parte din puterea exploziva
nucleara acumulata in arsenalele americane si sovietice in 1981 (exprimata in combustibil
exploziv conventional aceasta putere a fost de 600 megatone). In acelasi timp, aproximativ 10 t
plutoniu ,,neexplodat" s-a vaporizat si dispersat in atmosfera.
Exploziile nucleare sovietice, desi mai putine, au avut o putere dubla fata de cele
americane (450 megatone fata de 150), cea mai teribila bomba sovietica fund de aproximativ 4
000 de ori mai puternica decat ,,Little boy", folosita impotriva Japoniei.
Dupa 1963, testele cu arme nucleare an continuat in subteran. Din 1963 pana in 1980, Statele
Unite au mai efectuat cam 400 teste subterane cu bombe atomice, iar fosta Uniune Sovietica 300,
dar cu o putere exploziva mult mai mare.
La nivelul anului 1963 se apreciaza ca radionuclizii, proveniti de la testele cu arme
nucleare, au produs o iradiere suplimentara anuala de 430 mSv pe individ, in aproape intreaga
emisfera nordica (majoritatea exploziilor au fost efectuate in aceasta emisfera). Dupa acest an,
valoarea iradierii suplimentare a scazut substantial, pana la momentul Cernobal.
a.20. In clinici si spitale radiatiile sunt folosite:
- la radiografii;
- in scop terapeutic;
- in scopuri de investigatie.

26

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

La radiografii se folosesc, in special, radiatiile X (Rontgen). o radiografie a toracelui va

transfera plamanului un echivalent al dozei de 20 mSv. In scop terapeutic se utilizeaza iradierea
pentru distrugerea tesuturilor tumorale maligne. Frecvent folosite sunt radiatule X de mare
energie sau radiatule gama date de sursele Cobalt-60. In scop terapeutic sunt necesare valori ale
dozei absorbite foarte mari, ajungand pana la cativa zeci de gray. Se mai folosesc fascicule de
neutroni si radiatiile ionizante.
a.30. Radiatia artificiala este folosita in multe ramuri ale activitatii omenesti. De exemplu,
in industrie este folosita pentru controlul proceselor si a calitatii produselor, iar in scop de studiu,
este folosita in institute de cercetare si invatamant superior. Tot aici trebuie inclusa si activitatea
medicilor sau a personalului sanitar care lucreaza cu radiatii. La acestea trebuie adaugate dozele
pe care le primeste omul Si de la ceasurile luminate cu substante radioactive sau de la televizoare
(televizoarele moderne sunt bine ecranate).
b) Problema radiatiilor nu este numai o consecinta a progresului tehnic-stiintific al
omului modern. Radiatia a existat intotdeauna in natura. Dupa opinia unor oameni de stiinta,
radiatia cosmica a avut o mare importanta in evolutia vietii pe Pamant. Astfel, aparitia reptilelor
gigantice precum 5i evolutia ulterioara a speciilor animale Si vegetale este pusa, de multi
cercetatori, sub semnul influentei exercitate de radiatia cosmica primita de pamant, din univers.
Practic, exista doua componente ale iradierii naturale: o componenta cosmica si una telurica.
Originea radiatiei cosmice este inca neclara. Unii specialisti sunt de parere ca ar veni din
galaxia noastra, a1si ca ar veni din afara ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele de eruptii
solare.
Radiatia cosmica patrunde in cantitate mai mare pe la poli decat pe la ecuator. De
asemene, oamenii si animalele care traiesc in munti, la mari altitudini, sunt mai expusi la acest
tip de radiatie decat cei aflati Ia nivelul mani.
Radiatia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoarta pamantului sunt
radioactive. Se crede ca miscarile scoartei sunt cauzate 5i de radioactivitatea naturala. Cele mai
raspandite elemente radioactive din sol si roci sunt: uraniul, toriul si potasiul-40.
Actiunea fiziologica a radiatiilor
In general, efectele vatamatoare ale radiatiilor se impart in:
10. efecte somatice, care pot la randul lor fi: imediate, cronice Si intarziate;

27

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

20. efecte genetice.

Efectele somatice dau asa-numita boala de iradiere care se manifesta prin urmatoarele
sindroame imediate:
- sindromul gastro-intestinal, manifestat prin greata, vomitari, diaree.
Intre efectele somatice cronice se inscriu: depresiuni hematopoetice, sterilitate, tulburarea
vederii (cataracte), alopecia (caderea parului). Ca efecte intarziate se releva: scurtarea vietii si
aparitia neoplasmelor in diferite forme (frecvent cancer epiteliar si pulmonar).
Gravitatea bolii de iradiere depinde de echivalentul dozei.
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii
vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt
considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si
degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea
standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si
oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de baza
pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea
durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe urmatoarele
prioritati: integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale; evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile;
Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului; Ameliorarea calitatii factorilor de mediu
in zonele urbane si rurale; Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale,
reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si
economica a Deltei Dunarii; Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile
similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor
internationale; Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale,
accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic; Intarirea parteneriatului cu
organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in
domeniu. Pentru protejarea si exploatarea echilibrata a resurselor mediului, Guvernul Romaniei
va actiona pe urmatoarele directii:

28

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si

regionale, prin:
statuarea Ministerului si a Agentiei Nationale de Mediu intr-o pozitie de decizie care sa
intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultura,
turism, politici regionale, administratie locala, sanatate);
introducerea efectiva a evaluarii de mediu ca mecanism de integrare pentru politicile nou
formulate si formularea unor indicatori de masurare efectiva a progreselor inregistrate in cazul
strategiilor si politicilor existente;
intensificarea actiunilor de integrare a politicii de mediu in cinci sectoare prioritare cu impact
semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie, energie, transport, agricultura si turism, prin:
aplicarea standardelor comunitare privind procesele de productie si produsele;
intarirea dialogului cu agentii economici din industrie si incurajarea promovarii de catre acestia
a schemelor voluntare de management de mediu si a altor forme de auto-reglementare;
imbunatatirea managementului resurselor, in vederea reducerii utilizarii acestora si cresterii
competitivitatii produselor pe piata;
imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii energiilor regenerabile;
imbunatatirea planificarii, managementului si utilizarii infrastructurilor si facilitatilor de
transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructura si mediu in politicile de
investitii, pe de o parte si in costurile pentru utilizatori, pe de alta parte;

dezvoltarea

transportului

public

si

imbunatatirea

competitivitatii

acestuia;

innoirea parcului auto si incurajarea utilizarii combustibililor mai putin poluanti;

utilizarea durabila a resurselor naturale si promovarea unei agriculturi si dezvoltari rurale
durabile;
asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de Mediu, pentru realizarea
investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de
negociere a Capitolului 22 al acquis-ului comunitar, in special pentru implementarea directivelor
UE costisitoare, legate de controlul poluarii industriale, calitatea apei, managementul deseurilor,
calitatea aerului;
promovarea progresiva a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu.

29

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

2. Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de

dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
neregenerabile, prin:
elaborarea in cadrul unui Program National a parametrilor de evaluare a starii factorilor
ecologici la nivelul existent in prezent (pe baza studiilor generale de incarcare a factorilor de
mediu: aer, apa, sol, vegetatie, fauna);
elaborarea si aplicarea unei strategii sustenabile in domeniul calitatii mediului.
3.

Intarirea

capacitatii

institutionale

in

domeniul

mediului,

prin:

asigurarea resurselor financiare si umane la nivelul autoritatilor centrale, regionale si locale de

mediu, conform obligatiilor asumate in cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22 Mediu;
reunificarea Garzii de Mediu cu Agentiile de Mediu, pastrandu-se caracterul deconcentrat al
acesteia;
asigurarea necesitatilor de instruire a personalului autoritatilor centrale, regionale si locale de
mediu in vederea asigurarii implementarii si controlului eficient al conformarii cu legislatia de
mediu;
utilizarea transparenta a fondurilor de preaderare acordate de UE prin programele PHARE,
ISPA i SAPARD, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbtie a acestor fonduri;
asigurarea resurselor financiare si umane pentru dezvoltarea autoritatii de management a
fondurilor structurale si de coeziune la nivel central si a structurilor intermediare la nivel
regional, pentru programul operational de mediu;
asigurarea capacitatii de atragere si utilizare a fondurilor structurale si de coeziune dupa 2007,
prin dezvoltarea pana la acea data a unui portofoliu de proiecte in pregatire.
4. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale, privind:
Imbunatatirea calitatii aerului prin:
- punerea in aplicare a Strategiei si a Planului de actiune pentru protectia atmosferei si sistemelor
de monitorizare in sectorul calitatii aerului;

30

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- realizarea evaluarilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional si pe baza acestora a
programelor/planurilor de imbunatatire a calitatii aerului;
- finalizarea transpunerii legislative in domeniu instalatiilor mari de ardere si promovarea
legislatiei privind stabilirea plafoanelor nationale de emisie pentru anumiti poluanti;
- implementarea masurilor prevazute in Programul National de Reducere a Emisiilor provenite
de la instalatiile mari de ardere;
- dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului si a Sistemului National de
Inventariere a Emisiilor de Poluanti in Aer;
- asigurarea calitatii corespunzatoare a benzinei si motorinei si operationalizarea sistemului de
monitorizare calitativa si cantitativa pentru benzina si motorina;
Imbunatatirea si implementarea programului national de management al deseurilor, prin:
- dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in localitatile urbane si
rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colecta selectiva si valorificare a deseurilorsi
ambalajelor la nivelul persoanelor fizice si a agentilor economici;
- constituirea parteneriatelor de tip public-privat in ceea ce priveste reducerea, refolosirea si
reciclarea deseurilor, tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase (incinerare, depozitare);
- elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv evaluarea situatiei actuale,
elaborarea prognozelor pasive si a obiectivelor generale si specifice pentru fiecare regiune,
stratificarea hartilor prin care sa se identifice viitoarele locatii posibile ale facilitatilor de
gestionare a deseurilor;
- infiintarea Laboratorului National de Referinta pentru deseuri si a laboratoarelor regionale
pentru analiza deseurilor;
- finalizarea transpunerii reglementarilor comunitare privind depozitarea si incinerarea
deseurilor;
- completarea cadrului legislativ privind deseurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor
uzate si a echipamentelor electrice si electronice, precum si a substantelor periculoase din
acestea;
Managementul resurselor de apa, in conformitate cu regimul impus de Acordurile, Protocoalele
si Conventiile la care Romania este parte si a rezultatelor negocierilor cu CE. Aceasta se va
realiza prin:

31

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- elaborarea Programului de reactualizare a standardelor si reglementarilor tehnice privind

constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate
orasenesti;
- elaborarea planurilor de management a bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora,
impactul activitatii umane asupra starii apelor, analiza economica a utilizarii apelor, calitatea
apei potabile si a apei de imbaiere;
- amendarea legislatiei privind condiiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
- stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
- identificarea, catalogarea si monitorizarea apelor salmonicole;
- asigurarea alimentarii cu apa a localitatilor urbane si rurale la standarde europene, prin
realizarea lucrrilor de distributie a apei si/sau modernizare a celor existente si a statiilor de
tratare

aferente;

- contractarea, implementarea si finalizarea proiectelor de alimentare cu apa, reabilitare a

sistemelor de canalizare si punere in functiune a statiilor de epurare finantate din fonduri ISPA
(Bacau, Brasov, Bucuresti, Buzau, Piatra Neamt, Pitesti, Sibiu, Satu-Mare);
- pregatirea unui portofoliu de proiecte, asigurand documentatiile si studiile necesare, pentru
modernizarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare, sistemelor de
canalizare si a statiilor de epurare pentru localitatile urbane eligibile a fi finantate din fondurile
ISPA si SAMTID si a celor rurale din SAPARD, in vederea asigurarii capacitatii de absorbtie a
fondurilor respective;
Controlul poluarii industriale prin:
- infiintarea centrului de coordonare, informare si reactualizare a documentelor BAT (cele mai
bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
- realizarea si/sau reactualizarea inventarelor nationale, regionale si locale ale instalatiilor care
intra sub incidenta, prevenirea si controlul integrat al poluarii;
- realizarea Registrului de Poluanti Emisi (EPER) la nivel national, regional si local, in
conformitate cu cerintele UE;
- elaborarea si aprobarea programelor de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi
de azot si pulberi in vederea atingerii valorilor limita de emisie stabilite de standardele UE;

32

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- finalizarea transpunerii si accelerarea implementarii legislatiei privind limitarea emisiilor de

compusi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si
instalatii;
-

controlul

accidentelor

majore

care

implica

substante

periculoase;

- accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice si incurajarea sectorului privat

privind introducerea sistemelor de management de mediu si a auto-monitorizarii emisiilor.
Managementul substantelor chimice si monitorizarea organismelor modificate genetic si
interzicerea folosirii pe teritoriul Romaniei a celor periculoase pentru sanatatea populatiei, prin:
- transpunerea si implementarea legislatiei privind evaluarea si controlul riscului chimicalelor
periculoase pentru sanatatea umana si mediu;
- dezvoltarea cadrului national de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la
Cartagena (Legea nr. 59/2003);
- reactualizarea inventarului substantelor active utilizate in produsele biocide existente plasate pe
piata in Romania;
- implementarea Planului National de Management al Halonilor;
- dezvoltarea laboratoarelor autoritatilor locale/regionale de mediu pentru determinarea
continutului de asbest din efluenti lichizi si gazosi in zonele in care exista agenti economici care
utilizeaza asbestul in procesul de productie;
- asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontiera a modificate genetic, urmarirea
si etichetarea acestora si a produselor alimentare si furajelor produse din organisme modificate
genetic;
- constituirea unui Catalog national al organismelor modificate genetic acceptate pe teritoriul
Romaniei, accesibil populatiei;
- crearea si dezvoltarea laboratoarelor specializate in detectarea organismelor modificate genetic;
- participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informatii in Domeniul Biosecuritatii
(Biosafety Clearing House);
Schimbarile Climatice prin:
- elaborarea Strategiei Nationale si a Planului National de Actiune in domeniul schimbarilor
climatice;

33

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- asigurarea capacitatii institutionale prin infiintarea la nivelul autoritatii centrale de mediu a

Unitatii de Schimbari Climatice pentru dezvoltarea reglementarilor specifice necesare
implementarii strategiei si planului de actiune in domeniu, conform obligatiilor asumate in
procesul de negociere cu CE;
- evaluarea impactului transpunerii in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind
comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera asupra sectorului industrial, in
principal a celui energetic, dupa 2007, in vederea asigurarii statului de participant real pe Piata
Europeana de Carbon a Romaniei;
- infiintarea Sistemului National pentru estimarea emisiilor antropice la surse si a retinerilor prin
absorbtie a gazelor cu efect de sera;
- elaborarea Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera;
- estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de sera;
- dezvoltarea proiectelor de tip implementare in comun care sa vizeze reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera, prin imbunatatirea eficientei energetice in producerea de energie si caldura
si transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili, in utilizatoare de biomasa,
utilizarea altor surse de energie regenerabila;
- realizarea Programului National de prevenire si combatere a eroziunii solului, instituirea
sistemului de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor si monitorizarea zonelor
afectate de seceta si desertificare, in conditiile schimbarilor climatice adoptarea unei noi legi.
5. Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea
infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a
Deltei Dunarii, prin:
modificarea Anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea
habitatelor naturale a florei si faunei salbatice;
asigurarea unui management performant la nivelul cerintelor UE si al conventiilor la care
Romania este parte, a retelei nationale de arii protejate;
finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate si utilizarea acestor date in inventarierea siturilor
Natura 2000 in Romania;

34

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

realizarea bazelor de date privind speciile de flora si fauna salbatica si habitatele naturale de
interes comunitar existente in Romania;
pregatirea listei cu situri propuse sa faca parte din reteaua Natura 2000, de interes comunitar, si
desemnarea zonelor special protejate;
extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare si infiintarea de noi arii
protejate pe ecosisteme in principalele zone bioclimatice;
protectia ecosistemului Dunare-Delta Dunarii-zona teritoriala a Marii Negre, prin crearea unei
infrastructuri la nivelul cerintelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasa a
surselor de poluare si masuri pentru diminuarea acestora;
redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, in scopul protectiei pe termen lung a
acestui ecosistem si a dezvoltarii economice si sociale in conformitate cu Conventia
Internationala a Deltei Dunarii.
6. Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare
din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor
internationale,

prin:

realizarea de Conventii, Acorduri si Cooperari Bilaterale si Multilaterale in domeniul Protectiei

Mediului la nivel european si mondial in vederea valorificarii oportunitatilor si facilitatilor de
asistenta tehnico-financiara institutionala si stiintifica si identificarii unor posibilitati de finantare
a proiectelor de refacere a mediului;
respectarea cerintelor de nortificare, raportare asumate de Romania ca Parte in diferite
Conventii, Protocoale si Acorduri internationale;
asigurarea cadrului institutional stabilit prin diferite acorduri bilaterale si multilaterale in
vederea asigurarii respectarii implementarii conventiilor care reglementeaza poluarea
transfrontiera, prevenirea si reducerea acesteia (Conventia de la Espoo privind evaluarea
impactului asupra mediului in context transfrontiera, Conventia de la Aarhus privind accesul la
informatie, participarea publica la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu,
Conventia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului
in context transfrontiera).

35

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor

naturale,

accidentelor

ecologice

si

expunerii

in

zone

cu

risc

ecologic,

prin:

adoptarea de urgenta a noii legi a protectiei civile;

implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicatii si Informatii de Urgenta)
prin operationalizarea si functionarea Centrului National de Informare si Comunicare pe linie de
protectie civila, care sa asigure sistemul de comunicatii precum si alarmarea populatiei in caz de
dezastru;
operationalizarea echipelor nationale de protectie civila;
Program National de impadurire a minimum 1% din Fondul Forestier National pe perioada
2005-2008, pentru extinderea suprafetei de paduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea
riscului de inundatii si ameliorarea climatului;
Program National de creare a perdelelor de protectie a campului, a cailor de comunicatie si a
asezarilor

umane

amenajarea

(infiintarea
bazinelor

minim

hidrografice

500
in

de
scopul

km/an

perdele

diminuarii

forestiere);
inundatiilor;

elaborarea de norme stricte in ceea ce priveste amenajarile pentru construirea sau protejarea
haldelor (de cenusa, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri provenite de la industria
neferoasa) si a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.
8. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de
elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu, prin:
acordarea unei atentii prioritare educarii ecologice a populatiei prin conceperea si
implementarea unui plan national de actiuni pentru sensibilizarea si constientizarea publicului
fata de problematica protectiei mediului;
implementarea cerintelor Conventiei de la Aarhus cu privire la accesul la informatie,
participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu, prin
definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel central, regional si
local privind gestionarea informatiei de mediu.

36

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Capitolul 3: Aplicarea procedurilo de calitate

3.1 Identificarea cerinelor de calitate specifice
Cultura calitatii n societatea contemporana a determinat aparitia unor modele de
management corespunzatoare. Managementul calitatii este parte componenta a stiintei
managementului dar si a managementului operational al firmelor si organizatiilor.
Introducerea n practica a tehnicilor managementului calitatii produce modificari n
cadrul organizatiilor, att n ceea ce priveste organizarea procesuala si structurala
(compartimentele de asigurare a calitatii ce au aparut pe lnga controlul tehnic de calitate,
cercurile calitatii, servicii de audit si controlling, echipe transfunctionale) ct si n ceea ce
priveste mentalitatile managerilor si executantilor, pozitia clientilor, pozitia proceselor unul fata
de altul, etc. Calitatea nu mai trebuie doar verificata, ci produsa.
Calitatea produselor software particularitati
Daca societatea contemporana este o societate a calitatii, atunci ea este, n aceeasi
masura, o societate a informatiei si a thenologiei informatiei. n industria de software, ntlnim
aceeasi concentrare pe produs a conceptiei, executiei, asigurarii si verificarii calitatii, ca n faza
preindustriala, dar, pe de alta parte, datorita complexitatii produsului rezultat, exista grupul de
executanti, mpartit n colective sau indivizi specializati, care actioneaza pe parcursul unor
nlantuiri de faze (ciclu de viata). Modelul de productie n industria software este un model de
productie a proiectelor. Particularitatea consta n faptul ca activitatile desfasurate pot fi
specifice unei anumite faze a ciclului de viata, sau pot fi independente de fazele ciclului de viata
[ISO2].
Importanta calitatii produselor software rezida n cel putin trei aspecte: erorile din
programele de aplicatie pot fi fatale n anumite domenii unde vietile oamenilor depind de
acestea; aceste erori pot provoca pierderi financiare, materiale si tot felul de alte tipuri de
insatisfactii sau pierderi; daca n domeniul produselor hardware costurile au o tendinta generala
de scadere, n domeniul dezvoltarii de software, desi productivitatea a crescut substantial, nu se
nregistreaza si o scadere a costurilor care sa duca la aceeasi tendinta. Acest ultim aspect se

37

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

datoreaza particularitatilor prin care calitatea se manifesta n domeniul produselor software, asa
cum sunt ele relevate n [BARO1]:
- comportamentul instructiunilor nu se deterioreaza n timp;
- erorile sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta a componentelor elementare, si nu
de aceste componente n sine;
- interactiunile dintre componentele unui program sunt, mai complexe, mai ales daca acestea
ruleaza n cadrul unor aplicatii complexe;
- erorile exista deja n program, ele sunt eliminate cu timpul, prin depanare, deci programul se
mbunatateste prin trecerea timpului;
- eliminarea unei erori nu da siguranta ca sa diminuat numarul total de erori cu o unitate;
- non-calitatea programelor poate fi atribuita n ntregime greselilor umane, de proiectare,
conceptie, programare, documentare.
Un manager preocupat de calitatea produselor software trebuie sa posede, conform
[WEI2], anumite abilitati speciale si chiar calitati native, cum ar fi: sa observe ce se ntmpla si
sa nteleaga semnificatia propriilor observatii; sa se poata comporta si sa poata actiona congruent
n situatii interpersonale dificile, chiar si cnd este derutat, suparat sau speriat; sa poata ntelege
situatiile complexe. Aceasta ultima abilitate permite sa se poata planifica un proiect si apoi sa se
observe si sa se actioneze astfel nct proiectul sa decurga conform planului sau sa poata fi
modificat conform cerintelor si schimbarilor aparute pe parcurs.
Calitatea produselor software este definita n [BARO3] ca masura n care acestea satisfac
cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice, economice si psiho-sociale.
Aceasta definitie se bazeaza pe doua concepte care, puse n legatura, dau masura calitatii
unui produs software, si anume cerintele utilizatorilor si caracteristicile produsului.
Principii de proiectare a proceselor de dezvoltare software
Masura fundamentala a oricarui proces cu feedback controlat este posibilitatea de a
compara ceea ce a fost planificat a se realiza, cu ceea ce s-a realizat n fapt. Proiectarea
proceselor de dezvoltare software are la baza doua activitati:
A. analiza riguroasa a cerintelor si specificatiilor, fara de care nu se poate face o evaluare asupra
dimensiunilor, efortului de realizare si a obiectivelor privind calitatea;

38

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

B. planificarea masurabilitatii proceselor si produselor software intermediare si finale, fara de

care nu se poate asigura nici gestiunea si nici managementul operational al calitatii. Desi
evolutiile lumii reale determina modificarea continua a cerintelor chiar si n timpul procesului de
realizare a proiectului, ceea ce conduce, la un dialog permanent ntre producatorul de software si
beneficiar, procesul iterativ de aproximare a cerintelor trebuie sa ngusteze aceasta tendinta si sa
o ndrepte catre ceva ce se poate finaliza si pune n opera.
Asa cum se arata n [ZUL1], clientii cumpara sau accepta produsele software att timp
ct: 1. i ajuta n rezolvarea problemelor; 2. i ajuta n sesizarea oportunitatilor de mbunatatire a
propriei activitati; 3. le ofera o imagine buna pe piata, n fata clientilor lor cei mai semnificativi;
4. le usureaza munca si contribuie la mbunatatirea comfortului acesteia. Aceste elemente
constituie motive puternice pentru focalizarea atentiei echipei de dezvoltare software n directia
sesizarii corecte a problemelor si oportunitatilor clientului. n cadrul managementului calitatii
totale, n vederea livrarii catre clienti a unor produse de valoare, s-a dezvoltat n Japonia,
metodologia desfasurarii (explicitarii) functiei calitatii - Quality Function Deployment - QFD ca o structura sofisticata, cu mai multe subsisteme. Instrumentele si tehnicile acestei metodologii
sunt aplicate n prezent n proiectele de dezvoltare de hardware, servicii si software.
Planificarea masurabilitatii si a ceea ce se va masura pentru managementul calitatii este
un element esential al proiectarii gestiunii calitatii, n cadrul oricarui proiect de dezvoltare de
software. Aceasta presupune desfasurarea unui set minimal de activitati care sa puna bazele unui
management de calitate si ale producerii de software de calitate. Premisele realizarii unui proiect
masurabil sunt, dupa opinia exprimata n [WEI1]:
compunerea proiectului din procese masurabile;
un sistem de creare si ntretinere a unei vederi globale publice (rapoarte, scheme, reprezentari
grafice) asupra progresului realizat n domeniul calitatii proiectului;
un sistem de cerinte bine ntocmite, care documenteaza tot ceea ce furnizorul si beneficiarul
nteleg - de comun acord - prin calitatea produsului software;
un sistem de revizii si inspectii care sa masoare orice evolutie a calitatii proiectului.
Realizarea oricarui proiect presupune mutatia unui sistem dintr-o stare A (initiala), ntr-o
stare B (starea finala dorita). O asemenea transformare nu poate fi facuta fara perceperea exacta
a starii A, cunoasterea cerintelor pentru starea finala B si cunoasterea realitatilor starilor A si B.

39

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Gerald Weinberg recomanda n [WEI1] urmatorii pasi pentru proiectarea generala a unui sistem
de procese care sa duca la realizarea cu succes a unui proiect masurabil de dezvoltare de
software si sa permita totodata managementul calitatii:
a) Pregatirea pentru o succesiune de procese iterative. Odata cu definirea completa, fara
ambiguitati si corecta a proiectului, orice manager trebuie sa fie pregatit (cel putin psihologic)
pentru viitoarele rafinari si redefiniri;
b) Identificarea clientilor si valorizarea optiunilor acestora. ncepnd proiectul cu clientii si
valorizndu-le corespunzator optiunile si cerintele, aceasta presupune deja plasarea problemei
calitatii pe creasta valului;
c) Selectarea obiectivelor posibile de atins. Formularea obiectivelor trebuie sa fie clara si,
exprimata n termeni nenegativi. De exemplu, n locul formulei: Proiectul nu va putea sa
depaseasca bugetul alocat, se poate opta pentru formula: Proiectul va avea un buget si un set
de cerinte stabilite, de comun acord, de managerii organizatiei si de managerii proiectului,
nainte de nceperea acestuia. Proiectul se va executa n conditiile ndeplinirii setului de cerinte
si n limita bugetului aprobat.
d) Stabilirea obiectivelor ntr-o maniera masurabila. Stabilirea n acest mod a obiectivelor
presupune existenta unui raspuns clar la orice ntrebare de genul: Cum se poate dovedi ca
obiectivul X a fost atins?. De aceea, n formularea obiectivelor trebuie evitate fraze cu un
nteles vag precum: Se va actiona n directia cresterii calitatii si productivitatii.
e) Stabilirea obiectivelor trebuie facuta cu constrngeri minime asupra proiectului. Se recomanda
evitarea formularii unor obiective de genul: Testarea produsului software se va face pe 100
statii de lucru IBM, care vor fi instalate pna la data de 20 martie. O alternativa care duce la
minimizarea presiunilor asupra proiectului poate fi: Produsul software va fi testat pe 80 pna la
100 statii de lucru. Toate statiile de lucru vor fi identice, iar configuratia aleasa trebuie sa fie cea
recomandata de furnizorii urmatoarelor produse software.
f) Verificarea posibilelor obstacole. Trebuie sa se alcatuiasca o lista care sa cuprinda ct mai
multe posibile obstacole ce pot sta n calea realizarii obiectivelor. Ulterior, fiecare posibil
obstacol va fi analizat si se va stabili daca poate fi ntr-adevar un obstacol, precum si posibile cai
de depasire a acestuia.

40

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

g) Verificarea resurselor. Acesta este un pas peste care multi manageri de proiect trec cu usurinta,
avnd n vedere faptul ca resursele umane, financiare si materiale, sunt cuprinse n planurile
proiectului. De exemplu, daca clientul face urmatoarea afirmatie: Doresc o interfata utilizator
foarte prietenoasa, care sa faciliteze operarea, dar la ntrebarea producatorului Ct timp puteti
aloca pentru a defini exact cerintele dumneavoastra n ceea ce priveste aceasta interfata
prietenoasa, clientul raspunde: Sunt prea ocupat pentru a face acest lucru. Voi faceti interfata si
apoi voi fi mai explicit cnd voi vedea rezulatul, acest raspuns releva cel putin doua aspecte: pe
de o parte interesul clientului n realizarea interfetei respective nu este prea arzator, iar, pe de
alta parte, clientul nu poate fi luat n considerare ca o resursa pentru proiect (ceea ce este mai
grav).
h) Planificarea inversa. Pentru a putea planifica invers, este necesar ca, mai nti, sa existe o
imagine clara a starii B (starea finala dorita). Pornind napoi ctre starea initiala A, se identifica o
stare intermediara C, din care starea B este cel mai probabil de atins, si asa mai departe: A E
D C B. Desigur ca nici un plan real nu poate fi liniar. Planificarea inversa poate fi eficienta
n conditiile n care:
lungimea grafului este suficient de mica, astfel nct elermentele de incertitudine sa fie
diminuate;
planificarea trebuie sa fie incrementala, n pasi realisti, astfel nct, daca sistemul nu a atins
starea intermediara dorita, sa poata fi corectat n pasul urmator.
Conceptul de software corespunzator pentru utilizare
Fiecare client are preferinte individuale, care pot fi satisfacute prin caracteristici de
calitate diferite. Aceasta relatie se reflecta puternic n industria de software. Astfel, alaturi de unii
factori ai caracteristicii de flexibilitate, se afirma tot mai mult posibilitatea de personalizare a
produselor software, ca o caracteristica de calitate tot mai apreciata.

41

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Pentru satisfacerea cerintelor, este important ca relatia calitate-cumparator sa fie puternic

reflectata nu numai n definirea calitatii, dar si n managementul si gestiunea acesteia, deoarece
cumparatorul hotaraste, n final, ce este calitatea. Astfel, specificatiile, ca reflectari ale cerintelor
identificate si definite ale beneficiarilor, nu reprezinta criterii de calitate absolute, ci numai
mijloace necesare pentru satisfacerea asteptarilor.
n cazul managementului total al calitatii, relatia client-furnizor este generalizata prin
internalizarea ei. Trecerea de la un proces la altul, de la o etapa la alta, este abordata conform
principiului urmatorul proces este clientul. Cele trei componente ale managementului calitatii
totale sunt mbunatatirea continua; satisfacerea utilizatorilor si avansul organizatiei. Tehnicile
manageriale pentru realizarea lor sunt controlul statistic al proceselor (Statistical Process
Control-SPC), desfasurarea functiilor calitatii (Quality Function DeploymentQFD) si
explicitarea politicii (Policy Deployment- PD).
Concluzii
n pofida timpului scurt scurs de la nasterea industriei de software, se apreciaza ca fiecare
sablon al acestei culturi organizationale evolutive, descrise prin nivelele de maturitate ale
modelului Maturitate/Capabilitate dezvoltat la Software Engineering Institute - S.U.A., a avut
propria contributie la dezvoltarea industriei software - de la a face calculatoarele mai putin
nspaimntatoare pentru publicul larg, pna la a oferi modalitati de dezvoltare si tinere sub
control a unor proiecte de dimensiuni mari. Asa cum se prezinta n [BAL1], ncepnd cu anul
1998, evaluarea si certificarea produselor software va beneficia de doua noi serii de standarde, ISO 9126 si ISO 14598:

42

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Dincolo de modelele oferite de literatura de specialitate, de diferite institute si

organizatii (ISO, SEI, IEC), rezulta ca managementul calitatii este principalul factor care
contribuie la statuarea meta-modelului calitatii software, aplicabil nu att la nivelul organizatiilor
producatoare de software, ct la nivelul ntregii industrii. Acest meta-model al calitatii software
nu reprezinta doar mbunatatirile incrementale ce apar de la luna la luna sau de la an la an n
domeniul analizat, ci consta n acumularea solida a micilor pasi ce construiesc drumul
mbunatatirii calitatii, de-a lungul istoriei acestei industrii.
Indiferent de definirea si operationalizarea managementului calitatii, asa cum se arata
n [BAL1], productia de software si furnizarea de servicii informatice asociate depind n mare
masura de managementul efectiv al efortului intelectual, si nici o natiune nu-si poate permite
sa aiba o industrie de software care sa produca altceva dect software de calitate.

Capitolul 4: Gestionarea suporturilor/dispozitivelor de

stocare a datelor/documentelor
4.1 Identificarea suporturilor/dispozitivelor de stocare.
nregistrarea documentelor primare i a documentelor
procesate i listate.
Pentru pastrarea datelor exista doua tipuri de dispozitive:
Dispozitive

de stocare temporara (dispozitive primare)

Dispozitive

de stocare permanenta (dispozitive secundare)

Diferentele dintre dispozitivele de stocare primare si cele secundare:

dispozitivele primare
dispozitivele

sunt volatile in timp ce cele secundare pastreaza informatia permanent;

primare sunt limitate ca dimensiuni in timp ce cele secundare sunt practic

infinite;
timpii

de acces ai datelor (timpii necesari pentru citirea sau scrierea datelor) sunt mult mai mici

la dispozitive primare;
costul

dispozitivelor secundare este mult mai mic.

43

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Stocarea permanenta a datelor, a aplicatiilor software si a fisierelor sistemului de operare

se face pe discuri. In timp ce in "antichitate" (la inceputul erei calculatoarelor) forma principala
de stocare era banda magnetica in prezent sunt utilizate medii ce folosesc discuri magnetice.
Motivele pentru utilizarea discurilor sunt:
descresterea costurilor
fiabilitate
reducerea

timpului de acces

rate de transfer
reducerea

mai ridicate

dimensiunilor si a cerintelor de alimentare

cresterea capacitatii

de stocare

In prezent tendinta este de a utiliza CDROM-urile si mediul de stocare optic. Pentru

stocare permanent sunt utilizate mai multe tipuri de discuri:
dischete (floppy disk)
Hard

disk

discuri optice

Dischetele
Dischetele sunt unitati mobile de stocare a datelor (cea mai simpla definitie). Sunt create
din material plastic si contin un disc magnetic protejat de o caseta protectoare de plastic. Asa
cum au evoluat calculatoarele (tinta fiind reducerea dimensiunilor) si dischetele au "suferit"
modificari de-a lungul timpului. Initial ele aveau dimensiunea de 5.25 inch dar cele din prezent
au 3.25 inch. Dischetele din ziua de azi pot stoca pana la 1,44 MB de informatie. Desi au
avantajul ca sunt ieftine si relativ usor de utilizat au marele dezavantaj (simtit destul de repede)
ca sunt extrem de usor de deteriorat. Incercati sa tineti un telefon celular langa o discheta ce
contine date si apoi veti avea fericita placere sa nu mai puteti citi informatia de pe discheta.
Pentru a citi sau scrie datele pe o discheta aceasta este introdusa in Floppy drive. Acest
dispozitiv roteste discul dischetei cu o viteza de 360 rpm (rotatii pe minut) si scrie / citeste
discheta prin intermediul unui cap de citire / scriere care ruleaza pe suprafata discului.
Hard disk-ul

44

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Alta modalitate de stocare a datelor, de data aceasta pe perioade mai mari de timp, este
data de stocarea pe hard disk. Hard disk-urile au fost inventate in 1950 si initial puteau stoca
cativa megabytes. Erau numite "discuri fixe" (sau Winchester) iar ulterior au dost denumite
"hard disk-uri" pentru a fi diferentiate de dischete ("floppy disk"). Spre deosebire de dischete,
hard disk-ul contine platane cu medii magnetice si nu discuri de plastic. Cutia care protejeaza
hard disk-urile se numeste hard drive.
Datele sunt pastrate pe suprafata platanului, aceasta suprafata fiind compusa din piste iar
acestea din sectoare. Perfomanta unui hard disk este data de rapiditatea cu care sunt scrise / citite
informatiile pe hard disk. Criteriile care definesc performanta unui hard disk sunt:
timpul

mediu de access: intervalul de timp care trece din momentul in care s-a primit comanda

de scriere/citire si momentul in care capul de citire/scriere ajunge la sectorul in care se afla

informatia.
viteza

de transmitere a informatiilor: rata de transfer a datelor (cantitatea de informatie ce

poate fi transmisa intr-o secunda).

Viteza de rotatie

(3600-7200 rpm)

Timpul de comutare

a capetelor

Timpul de comutare

a cilindrilor

Timpii

de acces a datelor

Latenta rotationala
Cache-ul hard

drive-ului

Organizarea datelor
Rata de transfer
Tipul

de interfata
Capacitatile de stocare ale hard disk-urilor cresc din ce in ce mai mult ajungand acum

(anul 2002) la 120 GB (gigabytes). Datele stocate pe hard disk sunt inlaturate de cele mai multe
ori la interventia utilizatorului.
Tipuri de hard-disk
In momentul de fata exista urmatoarele tipuri de hard disk-uri:
1. IDE (Integrated Disk Electronics)

45

Suport Curs

cel mai utilizat tip de drive-uri 10GB 40 GB;

timpi de acces de cca 20ms;

rate de transfer relativ mici;

controllerul nu poate controla decat unul maxim doua drive-uri;

suficient de ieftine.

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

2. EIDE (Enhanced IDE) - versiunea imbunatatita a IDE.

3. SCSI (Small Computer Systems Interface)

utilizate in prezent atat pentru servere cat si pentru statii de lucru puternice;

au o capacitate de stocare de 10 GB 40GB;

au timpi de acces foarte mici,

rate de transfer foarte mari (20MB/s pe 8 biti sau 40MB/s pe 16 biti),

un singur controller poate controla 7 drive-uri,

dezavantaj: costa foarte mult.

CD-ROM-UL
Majoritatea computerelor (daca nu toate) ce pot fi achizitionate acum contin o
componenta numita CD-ROM drive. [Figura 1, 2] CD-ROM provine de la Compact Disc
Read Only Memory iar drive-ul de CD-ROM are rolul de a citi informatia continuta de CD-uri.
CD-urile (Compact Disks) reprezinta un alt mediu de stocare a informatiei (indiferent de
formatul electronic in care sunt acestea). Poate va intrebati care este avantajul oferit de CD-uri si
de se sa le folositi pe acestea in locul dischetelor. In primul rand, un CD poate pastra pana la 700
MB de informatie (cam cat 486 de dischete in conditiile in care pretul unui CD este dublu fata ce
cel al unei dischete). In al doilea rand, pastrarea informatiilor este mult mai sigura in cazul unui
CD comparativ cu pastrarea lor pe dischete. Dezavantajul in cazul CD-urilor este dat de faptul ca
nu este suficient sa ai un CD-ROM drive pentru a scrie informatii pe un CD (in cazul
dischetelor, citirea si scrierea lor se face folosind aceeasi componenta hardware floppy driveul). Pentru scrierea informatiilor pe un CD este necesara o alta componenta hardware numita
CD-Writer. Aceasta trebuie achizitionata de utilizator, preturile variind intre 100 si
600$. Un alt dezavantaj al CD-urilor este dat de faptul ca, odata inscriptionata, informatia nu mai

46

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

poate fi stearsa. In ultima vreme au aparut CD-uri care pot fi "rescrise" (se poate sterge
informatia existenta si scrie alta informatie). Acestea sunt etichetate CD-RW (CD-ReWritable).
Performanta CD-ROM-urilor (si a CD-Writer-elor) este data de viteza de citire (si de scriere in
cazul CD-W). Aceste viteze sunt preconizate atat pe componenta hardware cat si pe CD-uri (veti
vedea scris 2x/4x/8x/16x/24x/48x).
DVD-DRIVE
Desi similare CD-ROM-urilor, DVD drive-urile (Digital Versatile Disc) permit citirea
DVD-urilor. De ce a fost necesara crearea unor astfel de componente hardware? Raspunsul poate
veni de la presiunea pe care au realizat-o tehnologiile multimedia asupra lumii computerelor.
DVD drive-urile permit un transfer mult mai mare al datelor in si dinspre computer. Astfel este
posibila vizionarea filmelor aflate pe DVD.
In timp ce un CD poate stoca 700 MB de informatie (si asta folosind numai una din
suprafetele CD-ului) un DVD care stocheaza informatiile doar pe una din suprafetele discului
poate depozita 4,7 GB. Un DVD standard are o capacitate de 8,5 GB ("two-layer DVD") iar un
DVD care poate stoca informatii pe ambele fete ale discului 17 GB (cat 24 de CD-uri sau 11805
dischete).
ZIP FLOPPY DRIVE
Recent au aparut "Zip disk-uri" (versiunea actualizata a floppy-disk-urilor). Aceste
"dischete" au o capacitate de stocare de 250 MB si cum era de asteptat au si o viteza de lucru
marita in comparatie cu "batranele" dischete. Insa, pentru a putea utiliza un astfel de disc
computerul trebuie sa aiba o alta componenta inclusa: zip disk drive-ul.
MEMORIA FLASH
Complexitatea operaiilor efectuate de un calculator, ca i viteza sa de calcul, depind n
principal de capacitatea, viteza i organizarea memoriei sale; de fapt istoric vorbind, evoluia
calculatoarelor electronice, prin cele patru generaii, a fost determinat n mare msur de
creterea capacitii i vitezei memoriei lor.Memoria flash este o form de memorie non-volatil
pentru calculator care poate s fie tears electric i reprogramat. Este o tehnologie care este n
primul rnd folosit n cardurile de memorie.Spre deosebire de EEPROM(Electronically
Erasable Programmable Read-Only Memory), memoria flash este tears i programat n
blocuri compuse din locaii multiple (n memoria flash timpurie ntreg cipul trebuia s fie ters

47

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

dintr-o dat). Memoria flash cost mai puin dect EEPROM n consecin a devenit tehnologia
dominant oriunde este nevoie de o cantitate semnificativ, de o categorie solid de depozitare
non-volatil.Memoria flash este non-volatil ceea ce nseamn c nu are nevoie de energie
pentru a menine informaia stocat n cip.n plus memoria flash ofera un timp de acces pentru
citirea datelor foarte rapid i o mai bun rezisten la ocurile cinetice dect hard disk-urile.
Aceste trsturi explic popularitatea memoriei flash pentru aplicaii ca de exemplu stocarea pe
dispozitive baterie-putere. O alta ispit a memoriei flash este faptul c este aproape
indistructibil de un mediu fizic obinuit fiind n stare s reziste la presiuni intense i la ap
fiart.
SMART MEDIA
SmartMedia(numit iniial SSFDC, prescurtare de la Solid State Floppy Disk Card
cartel de dischet semiconductoare) este cea mai simpl dintre dispozitivele de memorie flash.
Cartelele SmartMedia conin numai memorie flash, fr nici un circuit de control. Aceast
simplitate nseamna c pentru asigurarea compatibilitii ntre diferitele generaii de cartele
SmartMedia este necesar modernizarea dispozitivelor care folosesc memoria SmartMedia.
MULTI MEDIA CARD
MultiMediaCard (MMC) este cel mai nou i mai mic dispozitiv de stocare cu memorie
flash conceput pentru aparatele foto digitale i o mare varietate de alte dispozitive, inclusiv
telefoane inteligente, playere MP3 i camere video digitale. Memoria MMC a fost dezvoltat n
comun de SanDisk i Infineon Technologies AG (anterior Siemens AG) n noiembrie 1997.
Cartelele MMC folosesc o interfa serial simpl, cu 7 pini, pentru conecatrea dispozitivelor i
conine o memorie flash cu tensiune sczut. A fost propus pentru dezvoltarea unei versiuni
sigure, SecureMultiMediaCard, pentru stocarea n memorie flash a muzicii digitale protejat prin
copyright. n 1998 a fost fondata MMC Association, pentru susinerea standardului MMC i
sprijinirea dezvoltrii unor noi produse.
MEMORY STIK
Compania Sony, care produce atat calculatoare notebook, ct i o mare varietate de
aparate foto digitale i camere video, are o versiune proprie, brevetat, de memorie flash, numit
Sony Memory Stick. Aceste dispozitive au un comutator unic de protectie la tergere, care

48

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

mpiedic tergerea accidental a fotografiilor. Sony a acordat licena tehnologiei Memory Stick
i altor companii, cum ar fi Leaxer Media.

Capitolul 5: Organizarea activitii proprii

5.1 Identificarea obiectivelor lucrrii i stabilirea ordinii
derulrii activitilor
Organizarea reprezint stabilirea i delimitarea proceselor de munc fizic i intelectual,
a componentelor acestora (micri, timpi, operaii, lucrri, sarcini) precum i gruparea lor pe
posturi, formaii de munc, compartimente, corespunztor anumitor criterii manageriale,
economice, tehnice i sociale, n vederea realizrii n cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Subdiviziuni ale organizrii: organizarea ansamblului activitilor firmei; organizarea
diferitelor activiti componente (fabricaie, aprovizionare, desfacere, marketing).
Obiectivele sunt caracterizri cantitative i calitative ale scopurilor urmrite de firm i se
mpart n funcie de sfera de cuprindere i de importan n: obiective fundamentale care exprim
principalele scopuri urmrite de organizaie pe un orizont ndeprtat de timp, au caracter sintetic
i integrator (Ex.: cifra de afaceri anual de 5 miliarde lei); obiective derivate de gradul I care se
deduc din obiectivele fundamentale i implic o parte apreciabil din procesele de munc
desfurate n organizaie (Ex.: cifra de afaceri va fi asigurat prin introducerea a dou noi
produse n fabricaie); obiective derivate de gradul II care se deduc din obiectivele derivate de
gradul I, se caracterizeaz printr-o definire mai concret i prin implicarea n realizarea lor a

49

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

unor procese de munc restrnse, de regul cu aceleai caracteristici eseniale (Ex.: asimilarea
unui produs determin o producie de 500 milioane lei, cu un profit de 25 milioane lei); obiective
specifice care sintetizeaz mobilurile sau utilitatea unor lucrri sau aciuni care contribuie la
realizarea obiectivelor derivate (Ex.: stabilirea consumului de materii prime i materiale pentru
produse noi); obiective individuale care concretizeaz obiectivele specifice la nivelul
persoanelor (Ex.: stabilirea consumurilor de ctre economistul X).
Piramida obiectivelor - (baza piramidei o reprezint obiectivele individuale iar la vrf se
gsesc obiectivele fundamentale). Organizarea are dou forme: organizarea procesual;
organizarea structural.
Organizarea procesual const n stabilirea principalelor categorii de munc, a proceselor
necesare realizrii ansamblului de obiective ale firmei, sub forma funciunilor, activitilor,
atribuiilor i sarcinilor.
Funciunea

ansamblul

proceselor

de

munc

omogene,

asemntoare

sau

complementare, care contribuie la realizarea aceluiai sau acelorai obiective derivate de gradul
I. Exist cinci funciuni principale: cercetare-dezvoltare; comercial; producie; financiarcontabil; de personal.
Activitatea - ansamblul proceselor omogene sau nrudite care concur nemijlocit la
realizarea acelorai obiective derivate de gradul II. Ex.: n funciunea comercial exist 3
activiti: marketing, aprovizionare, desfacere. Caracteristicile activitii: sfera de cuprindere mai
redus dect funciunea; procesul de munc cu grad de omogenitate (similaritate) mai ridicat;
capacitate de cunotine mai redus, din domenii limitate; omogenitate mai pronunat a
pregtirii personalului implicat.
Atribuia - procesul de munc bine conturat care se execut periodic i uneori continuu ce
implic cunotine specializate i concur la realizarea unui obiectiv specific. Ex.: n activitatea
de aprovizionare avem atribuia de elaborare a contractelor.
Sarcina - component de baz a unui proces de munc complex sau un proces de munc
simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual care, de regul,se atribuie spre
realizare unei singure persoane.
Funciunea de producie - ansamblul proceselor de munc din cadrul firmei prin care se
transform obiectele muncii n produse finite, semifabricate i servicii i se creaz condiiile

50

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

pentru o bun fabricaie. Procesele de producie: procese de baz (are loc transformarea
nemijlocit a obiectelor muncii n produs finit); procese auxiliare (contribuie la asigurarea
condiiilor de desfurare a proceselor de baz); procese de deservire (contribuie la buna
funcionare a celorlalte dou procese).
Ca activiti avem : programarea, lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau
exploatarea; controlul tehnic de calitate (CTC); ntreinerea i repararea utilajelor; producia
auxiliar.
Programarea, lansarea i urmrirea produciei - ansamblul atribuiilor prin care se
determin cantitile de produse i servicii ce trebuie realizate pe perioade scurte de timp, pe
locuri de munc precum i comunicarea lor executanilor i verificarea realizrii acestora.
Ca atribuii putem meniona: ealonarea calendaristic a produciei prevzut n plan;
repartizarea produciei pe utilaje i suprafee de producie; stabilirea sarcinilor pe secii, ateliere,
brigzi i locuri de munc; elaborarea dispoziiilor de lucru, a bonurilor i notelor de materiale;
supravegherea realizrii produciei.
Fabricaia - executarea produselor i serviciilor programate conform cerinelor de
calitate, cantitate i a termenelor stabilite anterior.
Controlul tehnic de calitate (CTC) - ansamblul proceselor prin care se confrunt sau se
compar caracteristicile calitative ale resurselor materiale i ale produselor obinute cu
standardele i normele de calitate n scopul ncadrrii n prevederile ultimelor.
Atribuii ale CTC :
particip la elaborarea politicii i strategiei firmei;
stabilete formele i metodele de control a calitii;
determin calitatea materiilor prime i materialelor, a semifabricatelor i produselor
finite;
stabilete msuri de mbuntire a calitii.

5.2 Alocarea resurselor

a.

Obiectul de studiu al organizarii ergonomice a locurilor de munca

Ergonomia muncii se formeaza ca stiinta aparte in anii `50 si prezinta o treapta superioara
a organizarii stiintifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizarii

51

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

locurilor de munca din punct de vedere stiintific. Notiunea de ergonomie se traduce din limba
greaca ca "ergos" - munca si "nomos" - legea naturala.
Ergonomia studiaza problemele organizarii locurilor de munca, evidentiind factorul
psiho-social, punand pe prim plan muncitorul cu complexul solicitarilor la locul de munca in
cadrul procesului de productie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitari din
care fac parte motivatia muncii, conditiile de munca si de mediu, relatiile in colectiv, preocupari
personale, etc.
Ergonomia este legata de mai multe stiinte cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina
muncii, protectia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, stiintele tehnice si economice.
Primatul ergonomiei fata de stiintele participante la constituirea acesteia nu se rezuma la faptul
ca ea s-ar ocupa de un ansamblu format mecanic din parti dispersate si independente, ci la
viziunea unitara si integratoare, organic structurata asupra problematicii omului in contextul
activitatii sale.
Organizarea ergonomica urmareste scopul asigurarii conditiilor necesare in organizarea
procesului de productie in cadrul fiecarui loc de munca in asa fel ca sa se obtina o productivitate
maxima a muncii, respectand principiile economiei miscarii si scutind muncitorul de oboseala
inutila.
b.

Locul de munca: notiune si clasificare

Ergonomia locului de munca are, in principal, rolul de a armoniza intr-un tot
unitar elementele locului de munca (mijloacele de munca, obiectele muncii si forta
de munca) in vederea asigurarii conditiilor, care sa permita executantului
desfasurarea unei activitati bune cu consum minim de energie si cu senzatia de
buna stare fiziologica.

Organizarea locului de munca sta la baza organizarii atelierelor, sectiilor si intreprinderii,

intrucat de aceasta depinde in cea mai mare masura consumul de timp de munca pe fiecare
operatie sau produs, marimea acestuia avand un rol determinant asupra elementelor necesare
organizarii in timp si spatiu a proceselor de productie.

52

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Prin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care muncitorul sau o echipa de
muncitori actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea
extragerii sau transformarii lor potrivit scopului urmarit.
Dupa tipul de organizare a productiei, locurile de munca se clasifica in:

Locuri de munca pentru productia de unicate si de serie mica

Locuri de munca pentru productia de serie mijlocie

Locuri de munca pentru productia de serie mare si de masa

Dupa gradul de mecanizare si de automatizare a productiei, ele sunt:

Locuri de munca cu procese manuale

Locuri de munca cu procese manual-mecanizate

Locuri de munca cu procese mecanizate

Dupa numarul muncitorilor ele sunt: locuri de munca individuale si colective.
Dupa natura activitatii locurile de munca se pot clasifica in: locuri de munca unde se
desfasoara activitati de baza si locuri de munca cu activitatea de servire. Dupa pozitia lor in
spatiu locurile de munca pot fi: fixe si mobile.

c. Etapele

si

principiile

organizarii

ergonomice

locurilor

de

munca

in intreprinderi
Organizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor etape
succesive:

Documentarea si inregistrarea datelor necesare proiectarii unui nou loc de munca sau
alegerea locului de munca, care se justifica a fi analizat.

Inregistrarea datelor necesare studiului consta in obtinerea de informatii privind

organizarea locului de munca (suprafata, mijloacele de munca, forta de munca, obiectul muncii
si conditiile de mediu).

53

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Examinarea critica a situatiei existente se face cu ajutorul metodei interogative. Se

urmareste eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor imbunatatite.

Proiectarea organizarii ergonomice a locului de munca consta in proiectarea unor noi

variante pe principii si reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezinta cele mai
multe avantaje. In cazul acestei etape se disting urmatoarele faze: proiectarea variantelor de
organizare a locului de munca, calculul eficientei economice si alegerea variantei optime.

Elaborarea normativelor sau normelor de munca, etapa care are drept scop stabilirea
consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca.
Folosirea calculatorului necesit realizarea unor micri stereotipe (micri dese ale
gatului, coatelor, etc.), ce pot duce la anumite afeciuni ale gatului, umeri lor, coloanei
vertebrale, etc. Aceste afeciuni se datoreaz micrilor repetate, concept ce se numete RSI
(Repetitive Strain Injury - Accidentare cauzat de micri repetate). Se pot enumera cateva
dintre problemaile de sntate cauzate de lucrul cu calculatorul:
- Rniri ale ochilor i slbirea vederii ;
- Oboseal;
- Probleme cu spatele;
- Dureri de umeri;
- Dureri de cap, etc.
Cateva norme de protecie, care ajut la crearea unui mediu de lucru sntos pentru
utilizatorii de computere sunt:
- Folosirea unei tastaturi detaa bile pentru a evita durerile n maini i brae , etc.;
- Scaunul utilizat s fie reglabil, confortabil , cu un sptar comod.

Capitolul 6: Utilizarea echipamentelor periferice

6.1 Utilizarea echipamentelor periferice. Testarea i
funcionarea echipamentelor
Dispozitive de intrare

Exist mai multe tipuri de dispozitive de intrare, dintre care amintim: tastatura, mouse-ul,
trackball, trackpad, trackpoint, scanner, ecran tactil (touch screen), camera video/foto digital,

54

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

modem, etc. Tastatura este un dispozitiv de intrare de tip STRING cu ajutorul creia utilizatorul
transmite comenzi si date calculatorului, sub forma unor siruri de caractere. Fiecare caracter se
genereaz prin acionarea unei taste electronice, care are ca efect nchiderea unui circuit prin
care se genereaz un cod unic (codul ASCII al caracterului respectiv). Tastatura se conecteaz la
calculator printr-un port (conector) special.
Tipul tastaturii este definit de primele 6 taste din stnga, din primul rnd de taste
alfabetice. Trile anglo-saxone folosesc tastaturi QWERTY, cele francofone tastaturi AZERTY,
iar cele germanice tastaturi QWERTZ. Tastatura standard romneasc este o variant QWERTZ
n care s-au stabilit tastele pentru caracterele n poziia tastelor [ ] ; \ . Sistemele de
operare Windows actuale permit reconfigurarea software a tastaturii (de exemplu, utilizarea
aceleia si tastaturi alternativ n standard american si n standard romnesc). Tastatura conine n
mod uzual 102 taste plus taste funcionale plus taste/butoane special (Internet, Email, Office,
etc), mprite n patru blocuri principale:

1. tastatura alfanumeric include tastele pentru cifre, litere mari si mici, semne speciale si bara
de spaiu. De asemenea aici se afla codurile comenzilor de retur de car (carriage return) si salt la
o linie noua (line feed) <ENTER>, tabulare <TAB>, intreruperea unui program <ESC>, tiparirea
ecranului

la

imprimanta

<PRINT

SCREEN>,

suspendarea

temporara

executiei

<PAUSE/BREAK>.
2. tastatura de editare ce contine tastele pentru editarea unui text: <PAGE UP>, <PAGE
DOWN>, <HOME>, <END>, comutare ntre modul insert si modul suprascriere <INSERT>,
stergere <DELETE>, si <BACKSPACE>.
3. tastatura numerica este destinata introducerii datelor numerice si a operatiilor aritmetice, la
care se adauga separatorul zecimal <.>.

55

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

4. tastele functionale contin 12 taste notate cu <F1>, <F2>, ..., <F12> care au atasate diferite
comenzi sau grupuri de comenzi specifice programului care controleaza activitatea
calculatorului.
Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod catre calculator, care poate reprezenta un
caracter sau o comanda. Tasta rece nu genereaza cod prin apasare, folosindu-se intotdeauna
impreuna cu o alta tasta pentru a schimba codul acesteia. Tastele reci sunt <SHIFT>, <ALT>,
<CTRL>. Tastele comutator, <CAPS LOCK>, <NUM LOCK>, <INSERT> comuta intre
caractere mici si caractere mari, intre tastatura de editare si tastatura numerica, respectiv intre
corectura cu inserare si corectura cu suprascriere.
Tastaturile pot fi, din punctul de vedere al dimensiunii: desktop sau portabila (ultraplata). Pot avea forma standard, ergonomica, wireless (cordless - fara fir, cu raze infrarosii sau
unde radio), cu palm rest detasabil, etc.

Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare utilizat in toate aplicatiile care au

interfete cu utilizatorul prin ferestre, casete de dialog, meniuri si obiecte. Pozitia mouse-ului este
in corespondenta cu pozitia unui cursor pe ecranul display-ului, diferit de cursorul text. Cu
ajutorul mouse-ului se pot executa patru operatii:
operatia de indicare: cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumit obiect;
operatia click: se apasa scurt un buton al mouse-ului;
operatia click dublu: se apasa scurt, de doua ori, succesiv, un buton al mouse-ului;
operatia de glisare (tragere): mouse-ul, avand un buton apasat se deplaseaza intre doua puncte
pe masa de lucru, cauzand deplasarea conforma a cursorului pe ecran.
Exista mai multe tipuri de mouse-uri clasificate dupa:
numarul de butoane: cu 2, 3 sau 5 butoane si optional o rotita pentru scroll/zoom;
tipul portului prin care se conecteaza la calculator: serial, paralel, USB;
cu/fara fir: cordless, wireless, conectare prin infrarosu sau unde radio sau Bluetooth;

56

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

tehnologie: mecanic (cu bila), optic, laser;

compatibilitate: Microsoft, Genius, Logitech, etc.
Mouse-ul poate fi reconfigurat prin software pentru a putea fi utilizat cu mana dreapta
sau cu mana stanga.

Trackball este un dispozitiv de intrare similar unui mouse asezat invers (cu bila n sus).
Acesta nu trebuie deplasat pe masa si se utilizeaza la calculatoarele portabile, fiind integrat in
tastatura.
Trackpad este o suprafata rectangulara plata, plasata pe tastatura. Deplasarea cursorului
se realizeaza prin atingerea suprafetei cu degetul. Se foloseste la calculatoarele portabile sau in
unele tipuri speciale de tastaturi.
Trackpoint este un dispozitiv asemanator cu joystick-ul. Se utilizeaza la notebook-uri,
fiind un mic capacel de cauciuc amplasat intre tastele G, H si B, care prin apasare asigura
deplasarea pe ecran.

Joystick-ul este o manet care se mic n toate direciile, controlnd astfel, deplasarea
cursorului. Este asemntor mouse-ului, cu deosebirea c n cazul mouse-ului micarea
cursorului nceteaz odat cu ncetarea deplasrii, n timp ce, n cazul joystick-ului, cursorul

57

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

continu s se deplaseze n direcia n care acesta este ndreptat, ncetnd doar n momentul n
care se revine n poziia iniial (de repaos). Este utilizat n special la jocurile pe calculator.

Scanner-ul este un dispozitiv de citire optica. Imaginea scanata este digitizata, respectiv
descompusa intr-o matrice de puncte grafice colorate. Fiecare punct colorat este reprezentat
printr-un numar de biti (24 48), care se numeste adancime de culoare.
Un scanner are urmatoarele caracteristici:
rezolutia optica: numarul punctelor grafice per inch (de exemplu: 2400 2400 dpi);
rezolutia interpolata: numarul de puncte grafice pe care scannerul le recunoaste pe o unitate de
suprafata;
adancimea de culoare: numarul de culori diferite pe care un scanner le recunoaste; se masoara
in numar de biti; de exemplu, adancime de culoare 24 biti inseamna ca sunt recunoscute 224/3 =
28 nuante pentru fiecare dintre cele trei culori de baza: RGB (R = rosu, G = verde, B = albastru);
formatul: suprafata de scanare; poate fi A3, A4; se masoara in milimetri;
viteza de scanare: viteza de deplasare a capului de scanare; se masoara in milisecunde/linie;
modelul: desktop (flatbed - cu capac sau sheet-feed - cu tambur si alimentare automata a foilor)
sau handy (handheld - se deplaseaza manual asupra suprafetei de scanat);
interfata: modul de conectare la calculator: paralela, USB, SCSI;
software asociat: OCR: program de recunoastere optica a caracterelor, prin care imaginea
scanata este transformata in text si grafica.

Ecranul tactil (Touch Screen) este un dispozitiv de tip indicare, selectie, lansare in
executie si manipulare informatie de pe ecran, prin atingere cu mana. Poate fi capacitiv, acustic,

58

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

rezistiv, cu infrarosii. Se utilizeaza la chioscurile de informare plasate in universitati, magazine,

biblioteci, etc.

Camera foto/video digitala este un dispozitiv de preluare date din mediu. Date introduce
sunt imagini foto/video in diferite formate grafice: jpeg, avi, mpeg, tigg, gif. Exista mai multe
modele:
pentru camere foto:
mini-camera: 6.3 8.9 cm, 16 MB memorie interna, cablu USB pentru conectare la calculator;
camere normale: memorie interna 8-16 MB, rezolutie pana la 2272 1712, ecran LCD TFT,
etc.
pentru camere video:
portabila: dimensiune ecran 2.5, zoom 25X/700X, diferite facilitati;
fixa (webcam).

Microfonul este utilizat pentru a introduce comenzi si date pe cale vocala. Sunetele sunt
convertite in unde sonore digitale. Aceste sunete pot fi introduse in documente sau prezentari
multimedia.

Dispozitive de iesire

Ecranul este un dispozitiv de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor,

mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Acesta face parte dintr-un

59

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

dispozitiv denumit display sau monitor, format si din circuitele necesare obtinerii imaginii pe
ecran. Monitorul este conectat la o placa video (adaptor video), care prelucreaza semnalele
primite de la processor pentru a le transforma n imagini grafice. n sistemele de calcul
disponibile n acest moment exista trei tipuri de terminal grafice ce par a fi mai importante:
tub cu mprospatare prin fascicul direct: folosete metoda vectoriala pentru generarea
imaginii pe ecran; termenul de remprospatare se refera la faptul ca imaginea trebuie generata
de mai multe ori pe secunda, deoarece pixelii si mentin stralucirea un timp foarte scurt, de
ordinul milisecundelor. O imagine continua se obtine prin remprospatarea ecranului de catre
fascicolul direct.

tub cu stocare directa a imaginii (DVST): genereaza o imagine ce ramane stabila o perioada
de timp nelimitata, pana cand ecranul este sters.
tub cu stocare raster (TV digital): n acest caz un fascicul de electroni traseaza n zig-zag o
imagine pe ecran. Acest mod de lucru este asemanator televizoarelor. Ecranul cu plasma este
o tehnologie relativ noua; display-urile cu plasma utilizeaza lampi de neon minuscule,
aranjate ntr-o retea plana, care asigura o rezolutie medie.
Display-urile cu cristale lichide (LCD) sunt terminale pe care imaginea este generata cu
ajutorul diodelor luminiscente (LED). Legatura ntre magistrala si monitor este realizata prin
intermediul placii video, ce contine doua componente de baza: controlerul video ce are rolul
de a regla imaginea de pe ecran si memoria de regenerare a imaginii (display memory) ce
contine codul imaginii afisate pe ecran.
Monitoarele au urmatoarele caracteristici:
lungimea diagonalei: exprimata n inch (1012, 1417, 1921, 50 pentru display plasma)
radiatia ecranului: se recomanda monitoare Low-radiation sau fara radiatii;

60

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

tipul semnalului folosit: analog, digital;

numarul de dimensiuni folosite pentru afisare: 2D, 3D.
rezolutia: calitatea imaginii = numarul de pixeli Ox X Oy (640 X 480, 1600 X 1200, etc.)
dot pitch: distanta dintre doua puncte consecutive afisate pe ecran; se exprima n milimetri;
rata de refresh (rata de remprospatare a ecranului): 43 78 Hz.

Un alt dispozitiv de iesire este imprimanta. Toate imprimantele au urmatoarele

caracteristici:
viteza: numarul de caractere pe secunda (cps) sau numarul de pagini pe minut (ppm);
rezolutia: masurata n dpi (dot per inch);
zgomotul: masurat n decibeli;
numarul fonturilor;
memoria interna;
formatul hartiei ce poate fi imprimata: A0, A2, A3, A4;
color sau monocrom;
sistemul de alimentare

cu hartie: sheet-feed/cu hartie continua, cu tractor;

interfata: paralela, USB, seriala;

alte optiuni: imprimare fata-verso, gestionarea exemplarelor, etc.
n functie de tehnologia utilizata, imprimantele se clasifica n:
imprimante cu impact: sunt zgomotoase, relativ lente, robuste, costuri de ntretinere mici,
monocrome, cu set limitat de fonturi:
cu caractere solide:
imprimante cu rozeta: tiparesc caracter cu caracter (15 20 cps);
imprimante cu lant/tambur/cilindru: tiparesc linie cu linie (300 3000 lpm).
cu ace (matriceale): sunt imprimante orientate caracter, caracterele construindu-se cu
ajutorul unei matrice de ace; acul apasa pe o banda tusata si produce tiparirea unui punct;

61

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

combinatia mai multor puncte genereaza caracterul sau imaginea de tiparit. Viteza variaza
ntre 100 si 800 cps, n functie de model. Permit imprimarea foilor n format A4 sau A3.
Acestea sunt singurele imprimante ce permit utilizarea unei hartii n mai multe exemplare.
imprimante fara impact: silentioase, cu viteza mare, cost mediu-mare, calitate foarte buna a
imprimarii si numar mare de fonturi.
imprimante cu jet de cerneala (InkJet, DeskJet, Foto): sunt imprimante orientate caracter;
tiparesc prin pulverizarea picaturilor de cerneala, sub forma de jet, printr-o serie de duze
foarte fine; folosesc cartus de cerneala. Viteza de imprimare este medie: 3 16 ppm. Au
rezolutie grafica mare (600 1200 dpi), pot avea memorie proprie (10 256 kB).
imprimante Laser: sunt imprimante orientate pe pagina (scriu cate o pagina odata);
functioneaza ca un copiator: razele laser magnetizeaza particulele aflate pe un cilindru
(tambur), creand pe acesta o copie a paginii de tiparit; particulele atrag magnetic un praf de
cerneala (toner) pulverizata, iar atunci cand hartia traverseaza imprimanta, prin caldura si
presiune se fixeaza tonerul pe hartie. Au cea mai buna calitate a imprimarii si cea mai mare
viteza de imprimare. Dispun de memorie locala: 1 64 MB si permit numeroase prelucrari:
scriere fata-verso, scriere n oglinda, sortare de exemplare.

Plotter-ul este un periferic de iesire care tipareste informatiile grafice pe hartie. Se

utilizeaza n geografie, geologie, proiectare, pentru desene, schite, relevee.
Plotter-ul are urmatoarele caracteristici:
format: A3, A1, A0;
monocrom sau color;
cu jet de cerneala;
memorie interna 4-36MB;

62

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

pana la 1.2 Mculori;

viteza: 10 ppm alb/negru sau 4 ppm (A3); 1.5 min/pag alb/negru sau 4 min/pag color (A1,
A0).

Difuzoarele sunt dispozitive de redare a sunetului. Sunt incinte acustice pentru redarea
profesionala a sunetului. Au urmatoarele caracteristici:
putere (RMS = putere la iesire): 0.8 - 16 W;
numar boxe: 2 - 6 (incluzand subwoofer, sateliti);
format si dimensiune boxe: slim, 3 - 7;
raspuns n frecventa: 20 Hz - 250 KHz;
facilitati: reglaj volum/bas/nalte, amplificator, etc.

Capitolul 7: Asigurarea securitii datelor/documentelor

7.1 Asigurarea securitii datelor i a documentelor
Securitatea datelor este un element cheie atunci cnd se lucreaz cu informaii foarte
importante. De aceea, persoanele care, prin natura funciilor pe care le ocup, ajung n contact cu
aceste date, trebuie s fie instruite asupra modului n care trebuie manipulate aceste date pentru a
nu aduce atingere intereselor firmei sau organizaiei prin publicarea lor neintenionat. Astfel,

63

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

managementul unei firme sau organizaii este dator, printre altele, s defineasc i cadrul n care
se utilizeaz datele datele secrete ale firmei, precum i o serie de politici de asigurare a
securitii datelor.
Metode de asigurare a securitii datelor :
restricionarea accesului fizic la calculator (incinte nchise, utilizarea cheilor)
restricionarea accesului logic la date printr-un sistem de drepturi i de parole specific fiecrui
utilizator
protejarea serverelor i staiilor prin firewall, atunci cnd este vorba despre lucrul n reea
realizarea copiilor de siguran (back-up)
criptarea fiierelor importante
utilizarea sistematic a programelor antivirus
folosirea sistemelor de alimentare UPS(Uninterruptible Supply) ce asigur, n cazul cderilor
de tensiune, o continuitate de aproximativ 5-30 minute, timp n care se pot salva datele i se
poate opri corect calculatorul.
Back-up
Back-up = copie de siguran a datelor importante pe un suport de memorare (discheta,
CD, DVD, memorii flash). Se obinuiete i efectuarea de back-up-uri ale sistemului, ceea ce
const n copierea fiierelor de pe dispozitivul de stocare al sistemului (hard disc), n ideea de a
avea copii n caz de defectare a acestuia. Copierea poate fi fcut sptmnal, zilnic sau chiar de
mai multe ori pe zi, n funcie de importana i dinamica datelor respective.
Copyright-ul (dreptul de autor)
Copyright-ul reprezint modalitatea legal prin care se protejeaz lucrrile literare,
tiinifice, artistice sau de orice alt natur, publicate sau nu, cu condiia ca aceste lucrri s aib
o form tangibil.
Protejarea datelor n legislaia romnesc extrase din Legea nr. 8/1996 privind Drepturile
de Autor i Drepturile Conexe.
Este o lege care reglementeaz, n Romnia, ntr-un spirit apropiat de abordrile altor legi
similare din rile europene, modul de manifestare a proprietii intelectuale i a drepturilor ce
decurg din aceasta. n industria soft-ului principala problem care trebuie s fie reglementat i
cunoscut de ctre utilizatorii de produse informatice este problema dreptului de autor.

64

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Art. 30, cap. 5

Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaz tot timpul vieii autorului,
iar dup moartea acestuia se transmit prin motenire, potrivit legislaiei civile, pe o perioad de
50 de ani.
Art. 72, cap. 9
(1) Prin prezenta lege, protecia programelor pentru calculator include orice expresie a unui
program, programele de aplicaie i sistemele de operare, exprimate n orice fel de limbaj, fie n
cod surs sau cod obiect, materialul de concepie pregtitor, precum i manualele.
(2) Ideile, procedeele, metodele de funcionare, conceptele matematice i principiile care stau la
baza oricrui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza
interfeelor sale, nu sunt protejate.
Art. 73, cap. 9
Autorul unui program pentru calculator beneficiaz n mod corespunztor de drepturile
prevzute de prezenta lege, n partea I a prezentului titlu, ndeosebi de dreptul exclusiv de a
realiza i de a autoriza :
a) Reproducerea permanent sau temporar a unui program, integral sau parial, prin orice mijloc
i sub orice form, inclusiv n cazul n care reproducerea este determinate de ncrcarea, afiarea,
transmiterea sau stocarea programului pe calculator
b) Traducerea, adaptarea, aranjarea i orice alte transformri aduse unui program pentru
calculator, precum i reproducerea rezultatului acestor operaiuni, fr a prejudicial drepturile
persoanei care transform programul pentru calculator
c) Difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice form, inclusiv
prin nchiriere.

Art. 74, cap. 9

n lipsa unor convenii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru
calculator, create de unul sau de mai muli angajai n exercitarea atribuiilor de serviciu sau
dup instruciunile celui care angajeaz, aparin acestuia din urm.
Art. 75, cap. 9

65

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

n lipsa unei convenii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator
se prezum c :
a) utilizatorului i se acord dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator
b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru
calculator
c) cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implic i transferal
dreptului de autor asupra acestuia.
Art. 76, cap. 9
n lipsa unei convenii contrare, nu sunt supuse autorizrii titularului dreptului de autor actele
prevzute la art. 73 lit. a) i b), dac acestea sunt necesare pentru a permite dobnditorului s
utilizeze programul pentru calculator ntr-un mod corespunztor destinaiei sale, inclusive
corectarea erorilor.
Art. 77, cap. 9
a) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fr autorizarea autorului,
o copie de arhiv sau de siguran, n msura n care aceasta este necesar pentru asigurarea
utilizrii programului.
b) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fr autorizarea
titularului dreptului de autor, s observe, s studieze sau s testeze funcionarea acestui program,
n scopul de a determina ideile i principiile care stau la baza oricrui element al acestuia, cu
ocazia efecturii oricror operaiuni de ncrcare n memorie, afiare, conversie, transmitere sau
stocare a programului, operaiuni pe care este n drept s le efectueze.
c) Dispoziiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplic programelor pentru calculator.
Art. 78, cap. 9
Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cnd reproducerea codului sau
traducerea formei acestui cod este indispensabil pentru obinerea informaiilor necesare
interoperabilitii unui program pentru calculator cu alte programme pentru calculator, dac
sunt ndeplinite urmtoarele condiii :
a) actele de reproducere i de traducere sunt ndeplinite de o persoan care deine dreptul de
utilizare a unei copii a programului sau de o persoan care ndeplinete aceste aciuni n numele
celei dinti, fiind abilitat n acest scop

66

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

b) informaiile necesare interoperabilitii nu sunt uor i rapid accesibile persoanelor prevzute

al lit. a) a prezentului articol
c) actele prevzute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la prile de program necesare
interoperabilitii.
Art. 79, cap. 9
Informaiile obinute prin aplicarea art. 78:
a) nu pot fi utilizate n alte scopuri dect realizarea interoperabilitii programului pentru
calculator, creat independent
b) nu pot fi comunicate altor personae, n afara cazului n care comunicarea se dovedete
necesar interoperabilitii programului pentru calculator, creat independent
c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru
calculator, a crui expresie este fundamental similar sau pentru orice alt act ce aduce atingere
drepturilor autorului.
Art. 80, cap. 9
Dispoziiile art. 78 i 79 nu se aplic, dac se cauzeaz un prejudiciu titularului dreptului de
autor sau exploatrii normale a programului pentru calculator. Conform Art. 142 din prezenta
lege, reproducerea i utilizarea neutorizat de programe constituie infraciune i se pedepsete
cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend, de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dac nu
constituie o infraciune mai grav, fapta persoanei care nu a avut consimmntul titularului
drepturilor recunoscute prin prezenta lege.

7.2 Asigurarea proteciei antivirus

Viruii calculatoarelor sunt programe create de oameni cu scopul de a provoca disfuncii
n procesul de utilizare a calculatoarelor. Pe lng capacitatea de a provoca aceste disfuncii
(care merg de la ngreunarea funcionrii unui calculator pn la aducerea acestuia n starea n
care nu mai poate fi utilizat), viruii mai au i capacitateade a se replica (clona) cu mare
rapiditate.
Viruii pot provoca infectarea unui calculator, folosindu-se n acest scop de capacitatea
lor de a folosi alte programe executabile sau sectorul de boot al sistemului, ca ramp de
ncrcare n memorie, cu scopul de a infecta toate programele ncrcate n memorie ulterior.

67

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Viruii pot provoca: anomalii n funcionarea programelor utilizator, anomalii n

funcionarea sistemului de operare, distrugeri de fiiere, corupere de documente sau baze de date
etc. Viruii pot ajunge ntr-un calculator n diverse moduri : de pe dischete, CD-uri sau alte
dispozitive de stocare ce pot conine programe deja virusate sau prin descrcarea diverselor
programme sau fiiere din Internet.
Viermele este un program ce isi declanseaza propria rulare. O data ajuns in calculator, el
se autoapeleaza si produce pagube. In general viermele afecteaza serverele si alte calculatoare
conectate in retea, dar pot infecta si PC-uri.
Calul Troian pare sa fie un program benign, dar in realitate poate fi destul de distructiv.
Ca si un virus, un cal troian nu poate produce pagube decat daca este deschis, dar de foarte multe
ori utilizatorii il executa, deoarece pare sa fie altceva.
Toti acestia pot fi raspanditi prin intermediul disketelor, site-urilor web sau a programelor
descarcate, a mesajelor chat. Totusi, mijlocul cel mai comun de raspandire este prin intermediul
e-mail-ului. Programul de mail poate fi configurat astfel incat sa nu deschida automat fisierele
atasate, insa o cale mai sigura este sa nu deschideti mesaje ale caror expeditor nu-l cunoasteti. In
ziua de azi insa, sunt frecvente cazurile in care virusii se autoexpediaza automat spre adresele de
e-mail aflate in agenda de adrese a programului de posta electronica utilizat. Prin urmare puteti
primi un virus si de la o persoana cunoscuta. Cea mai buna practica este sa nu deschideti aceste
mesaje (sau atasamentele) daca nu sunteti sigur ca acel mesaj este unul valid, asteptat. Exista
multe programe ce pot ajuta la detectarea si eliminarea virusilor de pe calculator. Principalele
companii producatoare de programe anti-virus sunt Norton, McAfee, iar n Romania
BitDefender. De asemenea exista si programe gratuite: NAV, AVG, etc. O data instalat un
program anti-virus, acesta trebuie actualizat in mod permanent.
Se recomand ca sistemul s fie prevzut cu un program antivirus; programele antivirus
detecteaz programele sau documentele virusate, atenionnd utilizatorul de prezena lor i
lsndu-l pe acesta s decid ntr-o astfel de situaie (distrugerea programului sau documentului
descrcat i virusat, dezinfectarea programului sau documentului, atunci cnd programul
antivirus este capabil s fac acest lucru).
Pentru a evita contaminarea cu virui, se recomand:

68

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

instalarea unui program antivirus eficient i ct mai recent, cu ajutorul cruia se pot depista i
elimina tentativele de virusare
procurarea sistematic a ultimei versiuni a programului antivirus pentru o mai bun protecie
mpotriva viruilor
scanarea sistematic a fiierelor sistemului
scanarea tuturor dischetelor, CD-urilor, fiierelor primite prin e-mail nainte de utilizare
evitarea executrii programelor necunoscute
Programaile de arhivare (comprimare) sunt unele dintre cele mai utilizate programe
utilitate, alturi de editoarele de texte, antivirui i programaile de navigare pe Internet.
Cele mai importante motive care oblig utilizarea lor sunt:
- Dimensiunea prea mare a unor fiiere care ingreuneaz sau fac imposibile unele operaii cum ar
fi copierea pe o dischet sau CD, transmiterea prin E-mail sau in reea;
- Necesitarea divizrii unui fiier mare in buci mai mici care s incap pe dischete, de
exemplu.
- Scderea dimensiunii unor fiiere fr o utilizare imediat pentru a elibera spaiu pe discuri.
Exist multe utilitare de acest gen pentru Windows, cele mai importante fiind: Winzip, Winrar i
Winace. Toate au mai multe variante cu diverse interfee i opiune, dar toate pun la dispoziie
cele mai importante faciliti ale unui utilitar de arhivare / dezarhivare: crearea de volume de o
anumit mrime pentru imprirea fiierelor mari, alegerea calitii compresiei, crearea de arhive
care s se extrag singure (Selfextract), etc.
O arhiva este formata din date si informatii, indiferent de suportul pe care se afla, care
trebuiesc protejate si conservate n vederea consultarii ulterioare pe criterii istorice, culturale sau
juridice. Chiar si n ziua de astazi cea mai mare parte a informatiei se afla nregistrata pe hrtie
ceea ce necesita un spatiu mare de stocare si este foarte vulnerabil a la conditiile de mediu ca
umiditate, foc, aciditate, etc. Concluzionnd, poate deveni foarte dificil de organizat si conservat
n bune conditii informatia existenta ntr-o arhiva. Solutia la aceste probleme este transferul in
formatiilor existente pe suporti de memorare mai putin vulnerabili si care sa ocupe spatiu fizic
de stocare ct mai mic.

69

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Capitolul 8: Introducerea prelucrarea i validarea datelor

8.1 Efectuarea de calcule pe baza datelor introduce
Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplicaie de calcul tabelar este un
program specializat n prelucrarea datelor organizate sub form de tabele. Faciliti oferite de
aplicaia de calcul tabelar Excel: introducerea datelor se poate face manual sau automat (preluate
dintr-un fiier), calculele matematice, chiar de complexitate ridicat, sunt efectuate cu uurin,
datele pot fi reprezentate sub form grafic.
Un document Excel este un caiet cu foi de calcul (WorkBook), acre conine mai multe
foi de calcul (Sheet), prima dintre ele fiind activ la lansarea aplicaiei. O foaie de calcul este un
tabel n care se pot introduce i manipula date de natur diferit: text, valori numerice, formule
matematice, reprezentri grafice.
ntr-o foaie de calcul, fiecare coloan este identificat prin litere, ncepnd cu A, iar
fiecare linie prin numere, ncepnd cu 1. La intersecia unei linii cu o coloan se gsete o celul
a crei adres este dat de litera coloanei i numrul liniei (exemplu: A3, H5, B20).
Lansarea aplicaiei
Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office 2010 Microsoft Excel
2010

70

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Introducerea datelor
Click asupra celulei n care se vor introduce datele (text sau valori numerice) se
introduc datele click n alt celul sau se apas tasta Enter.

Salvarea unui document Excel (WorkBook)

Meniul File Save se specific numele documentului n seciunea File Name (Nume
fiier) i locaia n care va fi salvat, n seciunea Save in (Salvare n) click pe butonul Save
(Salvare).

71

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Deschiderea unui document existent

Meniul File Open n seciunea Open in (Privire n) se caut documentul n folderul n care a fost salvat se selecteaz fiierul click pe butonul Open (Deschidere).

Selectarea datelor

72

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Selectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup se ine butonul
mouse-ului apsat se deplaseaz mouse-ul spre ultima celul din grup se elibereaz butonul
mouse-ului.
Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei.
Selectarea unei linii: click pe numrul liniei.
Selectarea unei foi de calcul: click n colul stnga sus (vezi figura).

Copierea coinutului unui grup de celule n alte celule din aceeai foaie de calcul
sau n alt foaie de calcul
Se selecteaz grupul de celule click dreapta pe selecie Copy se selecteaz foaia
de calcul n care se va face copierea se selecteaz grupul de celule destinaie click dreapta
pe selecie Paste.
Obs. Se poate folosi orice metod de copiere studiat anterior.
Mutarea coinutului unui grup de celule n alte celule din aceeai foaie de calcul sau
n alt foaie de calcul
Se selecteaz grupul de celule click dreapta pe selecie Cut se selecteaz foaia
de calcul n care se va face mutarea se selecteaz grupul de celule destinaie click dreapta
pe selecie Paste.

73

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Obs. Se poate folosi orice metod de mutare studiat anterior.

tergerea coninutului unei celule/grup de celule

celule Se selecteaz celula/grupul de se apas tasta Delete.

tergerea unei celule
Click dreapta pe celul Delete.
tergerea unei linii
Click dreapta pe numrul liniei Delete.
tergerea unei coloane
Click dreapta pe litera coloanei Delete.
Inserarea unei linii
Click dreapta pe numrul liniei unde va fi inserat noua linie Insert.
Inserarea unei linii
Click dreapta pe litera coloanei unde va fi inserat noua coloan Insert.

Modificarea dimensiunilor unei coloane/linii

74

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Click pe marginea dreapt a coloanei se ine butonul mouse-ului apsat se

deplaseaz mouse-ul spre dreapta (pentru mrire) sau spre stnga (pentru micorare) pn se
ajunge la dimensiunea dorit se elibereaz butonul mouse-ului.
Click pe marginea de jos a liniei se ine butonul mouse-ului apsat se deplaseaz
mouse ul n jos (pentru mrire) sau n sus (pentru micorare) pn se ajunge la dimensiunea
dorit se elibereaz butonul mouse-ului.

Sortarea datelor dup unul sau mai multe criterii

Se selecteaz datele care vor fi sortate meniul Data Sort se specific criteriile
de sortare (coloanele dup care se va face sortarea) n seciunile Sort By i precum i ordinea de
sortare (ascendent sau descendent) click pe butonul OK.

75

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Filtrarea datelor
Filtrarea datelor = afiarea doar a datelor care ndeplinesc anumite condiii.
Click pe litera coloanei n care se va face filtrarea meniul Date Filter AutoFilter.

Introducerea unei formule simple ntr-o celul

Formulele permit efectuarea calculelor n cadrul foii de calcul. Cnd se folosesc formule,
Excel va recalcula automat rezultatul la orice modificare a valorilor numerice care particip la
respectivul calcul.
Paii necesari pentru introducerea unei formule:
1. se selecteaz celula n care se va scrie formula.
2. se tasteaz semnul = pentru a ncepe introducerea formulei.
3. se introduc coordonatele primei celule sau click pe celul cu mouse-ul.
4. se introduce operatorul .
5. se introduc coordonatele urmtoarei celule implicate n calcul sau click pe celul cu mouseul.
6. se repet paii 4 i 5 de cte ori este necesar.

76

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

7. se apas tasta Enter.

Operatori matematici:
Operator Operaia
+ Adunare
- Scdere
* nmulire
/ mprire
^ Ridicare la putere
Formulele se pot scrie n zona de formule sau n celula respectiv. Dac formula se scrie
n zona pentru formule: se selecteaz celula n care se dorete afiarea rezultatului se mut
cursorul n zona de formule ( fx ) se scrie formula se apas Enter sau click pe butonul

Dup apsarea tastei Enter, n celula n care a fost scris formula, va aprea rezultatul:

Funciile aplicaiei Excel sunt instrumente ncorporate de calcul care pot efectua
calcule complexe din diverse domenii (baze de date, statistic, matematic, financiar,
analitic, etc.).
Orice funcie este compus din denumirea funciei i argumentele funciei,
precizate ntre paranteze rotunde. Exist i funcii de tip volatil, fr argumente, dar
chiar i n cazul lor, dup denumirea funciei apar dou paranteze rotunde ().
nume_funcie (argumente)

77

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Multe dintre funcii au mai multe

argumente,

constituite

ntr-o

list

de

argumente. Separatorul de list este punct i

virgul (;) pentru setul de opiuni regionale
romneti.
Funciile sunt formule predefinite care
efectueaz anumie operaii (suma, maximul, media
mai multor valori).
Introducerea unei funcii ntr-o celul
1. se selecteaz celula n care va fi scris funcia.
2. se tasteaz semnul = pentru a ncepe introducerea funciei.
3. se scrie numele funciei urmat de o parantez deschis.
4. se selecteaz grupul de celule.
5. se nchide paranteza (opional).
6. se apas tasta Enter.
OBS. Funciile pot fi scrise, la fel ca i formulele, n zona de formule.
Funcii
Funcia Operaia
sum Suma valorilor din celulele selectate
product Produsul valorilor din celulele selectate
max Maximul valorilor din celulele selectate
min Minimul valorilor din celulele selectate
average Media aritmetic a valorilor din celulele selectate
Introducerea funciei pentru calculul mediei

78

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Copierea formulelor/funciilor
Selectai celula care conine formula
click pe punctul de selectare (colul dreapta jos al
celulei) pn cnd cursorul mouse-ului ia forma +

se ine butonul mouse-ului apsat

se

deplaseaz mouse-ul pn cnd se acoper ntregul

grup de celule se elibereaz butonul mouseului:
Funciile din categoria Matematice i trigonometrice se ntind de la simple formule
pentru efectuarea unor calcule elementare pn la funcii complexe, mai degrab utile unui
matematician dect utilizatorului mediu al aplicaiei Excel.

SUM
Funcia SUM adun valorile precizate
drept argumente.
Sintaxa: SUM (numr1; numr 2; ...)
unde numr 1, numr 2, ... sunt de la 1 la
30 de argumente pentru care se va obine
nsumarea.
Exemple:

SUM(A2:A8)

SUM(3;5)

SUM(B2:B7;23)
Observaie: Funcia SUM poate fi apelat printr-o facilitate suplimentar oferit de
utilizarea butonului Sum de pe bara de formule. Exist dou variante, n funcie de poziia celulei
rezultat relativ la zona argumentelor, i anume:

79

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

a) dac celula rezultat este adiacent blocului de argumente (dedesubtul sau la dreapta acestuia),
atunci se selecteaz celula rezultat, se apas butonul Sum i se confirm introducerea formulei cu
tasta Enter.
b) dac celula rezultat nu este adiacent argumentelor, se apas butonul Sum, se precizeaz ntre
parantezele funciei argumentele (prin tastare sau prin selectare), apoi se confirm introducerea
formulei cu tasta Enter.
SUMIF
Funcia SUMIF adun argumentele specificate printr-un criteriu dat.
Sintaxa: SUMIF(zon;criterii;zon_sum), unde:
-zona reprezint celulele ce vor fi evaluate de criteriul dat criterii reprezint criteriul, sub forma
unui numr, expresie sau text, care stabilete care celule vor intra n adunare
-zon_sum reprezint celulele supuse operaiei de adunare
Observaii: 1) vor fi adunate doar acele celule din zona zon_sum al cror corespondent din
zona zon ndeplinesc criteriul specificat;
2) dac se omite argumentul zon_sum, atunci vor fi supuse adunrii celulele din zona aleas;
Exemplu:
Suma acelor valori vndute ale cror adaosuri sunt mai
mari dect 1 000 000
=SUMIF(B2:B5;>1000000;A2:A5) = 14 000 000
Suma adaosurilor mai mari de 1 000 000
=SUMIF(B2:B5;>1000000) = 2 800 000

COUNTIF
Funcia COUNTIF numr, dintr-o zon de celule, doar pe acelea care ndeplinesc un
criteriu dat.
Sintaxa: COUNTIF(zon;criteriu) unde zon reprezint zona n care se va face numrarea
criteriu reprezint un criteriu de selectare, sub form de numr, expresie sau text.
Exemplu: Numrul elevilor cu numele Vlad

80

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

=COUNTIF(A13:B16;vlad) = 2
Numrul elevilor cu nota mai mic dect 5
=COUNTIF(A13:B16;<5) = 2
ROUND
Funcia ROUND rotunjete un numr la numrul specificat de zecimale
Sintaxa: ROUND(numr,numr zecimale), unde numr este numrul ce se va rotunji
numr zecimale reprezint numrul de zecimale la care va fi rotunjit numrul (opional)
Observaii:
1) dac numr zecimale este 0 sau se omite, numrul va fi rotunjit la cel mai apropiat ntreg;
2) dac numr zecimale este mai mic ca 0, numrul este rotunjit ctre stnga separatorului de
zecimal.
INT
Funcia INT rotunjete n jos un numr pn la cel mai apropiat ntreg (furnizeaz drept rezultat
partea ntreag a unui numr). Sintaxa: INT (numr)
Exemple:

INT(3,85) = 3

INT(-3,85) = -4

ntre funciile din categoria Statistical se regsesc att funcii simple, pentru returnarea mediei
aritmetice, minimului, maximului unui domeniu, numrare (AVERAGE, MIN, MAX, COUNT),
dar i funcii statistice mai complexe, cum ar fi cele pentru calculul abaterilor absolute i
standard sau a diverselor tipuri de distribuii sau de probabiliti.
MAX
Funcia MAX calculeaz maximul valorilor de tip numeric referite ntr-o list de argumente
Sintaxa: MAX(numr 1;numr 2;...)
unde numr 1; numr 2;sunt ntre 1 i 30 de argumente ce pot conine sau pot referi diverse
tipuri de informaii, dintre care ns se va calcula maximul doar al celor de tip numeric.
Exemplu: Cea mai mare not din list =MAX(B13:B16) = 9

81

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

MIN
Funcia MIN calculeaz minimul valorilor de tip numeric referite ntr-o list de argumente
Sintaxa: MIN(numr 1;numr 2;...)
unde numr 1; numr 2;sunt ntre 1 i 30 de argumente ce pot conine sau pot referi
diverse tipuri de informaii, dintre care ns se va calcula minimul doar al celor de tip numeric.
AVERAGE
Funcia AVERAGE calculeaz media aritmetic valorilor de tip numeric referite ntr-o list de
argumente
Sintaxa: AVERAGE(numr 1;numr 2;...)
unde numr 1; numr 2;sunt ntre 1 i 30 de argumente ce pot conine sau pot referi
diverse tipuri de informaii, dintre care ns se va calcula media aritmetic doar pentru cele de tip
numeric.
COUNT
Funcia COUNT numr celulele ce conin informaii de tip numeric i numerele introduse
ntr-o list de argumente.
Sintaxa: COUNT(valoare1;valoare2;...)
unde valoare1; valoare2;sunt ntre 1 i 30 de argumente ce pot conine sau pot referi
diverse tipuri de informaii, dintre care ns vor fi numrate doar cele de tip numeric.
Observaie: Funciile MAX, MIN, AVERAGE, COUNT, dar i SUM, pot fi apelate, pe lng
metodele generale enunate anterior, i prin selectarea lor din lista derulant a casetei Name Box
din parte stng a barei de formule, dac n celula destinat rezultatului se tasteaz n prealabil
semnul =, urmnd apoi s se specifice argumentele i s se confirme introducerea formulei cu
Enter.

82

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Funcia logic IF
Funcia IF, din categoria Logice, testeaz o condiie i returneaz o valoare dac condiia
precizat este adevrat (ndeplinit) i o alt valoare dac condiia este fals (nu este
ndeplinit).
Pentru evaluarea condiiei logice la adevrat sau fals se utilizeaz operatori relaionali (=,
<>, <, >, <=, >=).
Sintaxa: IF(Test;atunci_valoare;altfel_valoare), unde
Test reprezint condiia, testul, i este orice expresie ce poate fi evaluat ca adevrat sau
fals atunci_valoare reprezint rezultatul pentru condiie adevrat (ndeplinit): dac este
omis, rezultatul pentru condiie ndeplinit va fi valoare logic ADEVRAT
altfel_valoare reprezint rezultatul pentru condiie fals (nendeplinit); dac este omis,
rezultatul pentru condiie nendeplinit va fi valoarea logic FALS
Observaie:
1) Pot fi ncapsulate pn la 7 funcii IF ca argumente ale testrii unei condiii mai elaborate.
2) Constantele logice sunt TRUE (ADEVRAT) i FALSE (FALS) preiau varianta n limba
englez/ romn n funcie de versiunea englez/romn a sistemului de operare instalat.
Exemple:
1) In celula C2 se va obine Observaia pentru primul elev dup formula:
Dac Nota >=5, atunci Promovat, altfel Respins.

2) n tabelul urmtor, Sporul se va calcula dup formula:

Dac vechimea < 3 ani 1%*Salariu 3<
vechimea<= 5 3%*Salariu
vechimea >5 ani 5%*Salariu
Pentru salariatul Popa formula poate fi:=IF(C2<3;B2*1%;IF(C2<=5;B2*3%;B2*5%)

83

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

8.1.1 Realizarea unei baze de date

O baza de date reprezinta un ansamblu de fisiere de date organizate in principal ca tabele,

formulare, rapoarte, interogari etc. O tabela este denumita si entitate si este formata din
atribute(campuri) care reprezinta de fapt coloanele tabelei si din instante(inregistrari) care
reprezinta de fapt liniile tabelei. Orice tabela trebuie sa aiba un atribut denumit cheie primara
care va identifica in mod unic fiecare instanta a unui entitati. De exemplu fie entitate(tabela)
ELEV cu atributele Nr. matricol, Nume, Clasa, Data nasterii, instantele acestei tabele sunt
elevii introdusi in tabela iar atributul Nr. matricol este cheie primara pentru aceasta tabela
deoarece identifica in mod unic fiecare instanta(elev) a entitatii (nu pot exista 2 elevi cu aceasi
numar matricol).
1. Deschiderea aplicaiei ACCESS: Start->All Programs->Microsoft Office-> Microsoft
Office Access
2. Deschiderea, modificarea, salvarea i inchiderea unei baze de date existente: Meniul File>Open->Se selecteaz baza de date care se dorete a fi deschis ->Open, File-Save, clic pe
butonul , sau File-Exit.
3. Folosirea funciei ajutor: Meniul Help->Microsoft Office Access Help F1.
4. Moduri de vizualizare: din meniul View putem selecta preferinta pentru modul de
vizualizare si anume:
Database Objects- Afisarea in fereastra bazei de date a obiectelor de un anumit tip, pe care l-am
selectat
Large icons- Afisarea obiectelor sub forma unor pictograme marite.

84

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Small icons- Afisarea obiectelor sub forma unor pictograme micsorate.

List - Afisarea obiectelor sub forma unei liste.
Details- Afisarea obiectelor sub forma detaliata (descriere, data modificarii, data crearii, tipul).
5. Proiectarea unei baze de date:
Baza de date pe care o realizm cu Microsoft Access este un fiier ce are extensia .mdb i
conine urmtoarele obiecte: tabele (Tables), interogri (Query), formulare (Forms), rapoarte
(Reports) i macroinstruciuni (Macros). Pentru a creea o baz de date cu Microsoft Access:
File->New->se alege din caseta din dreapta ecranului opiunea Blank database -> se
alege locaia unde se va memora baza de date (in seciunea Save in)->se tasteaz numele
bazei de date in seciunea File name a casetei care se deschide - >clic pe butonul Create (sau
se apas tasta Enter)

6. Crearea unei tabele: crearea unei tabele inseamna doua operatii: definirea structurii si
introducerea inregistrarilor. Definirea structurii presupune stabilirea campurilor tabelei:
denumirea, tipul si proprietatile acestuia.
Pentru aceasta procedam astfel: din fereastra atasata bazei de date alegem optiunea
Tables-Create table in design view, in fereastra aparuta vom trece campurile tabelei, tipul
acestora(text, number, date etc) si alegem atributul ce va devein cheie primara facand clic
dreapta pe acesta si alegand optiunea Primary Key. Dupa ce au fost introduse toate campurile
tabelei si s-a stabilit cheia primara tabela se salveaza (File-Save). Odata salvata aceasta va
aparea alaturi de celelalte obiecte in fereastra bazei de date. Pentru a adauga date in tabela creata,

85

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

a vizualiza sau modifica datele introduse se apasa dublu clic pe aceasta, iar pentru a modifica
structura tabelei se apasa clic dreapta pe numele acesteia si se alege optiunea Design View.
7. Stabilirea unui index: Indexarea unei tabele reprezinta operatia prin care se ordoneaza logic
inregistrarile acesteia, dupa un anumit atribut (sau ale unui grup de atribute), numit index, in
scopul optimizarii cautarii si localizarii ulterioare a anumitor date. Indexul se defineste la
definirea structurii tabelei. Cheia primara este considerata automat index. Pentru stabili un index
pentru un camp, setam proprietatea Indexed acelui camp (din Field Properties) pe valoarea
Yes(No Duplicates).
8. Adugarea de inregistrri intr-o baz de date: se realizeaza adaugand noi instante la sfarsitul
tabelei in campurile goale sau se apasa clic dreapta pe marginea uneia dintre linii si se alege
optiunea New Record
9. tergerea de inregistrri intr-o baz de date: clic dreapta pe marginea instantei respectiveDelete record
10. Crearea unui formular simplu: Forms-Create form in design view-clic dreapta pe
formular-Properties-eticheta Data-Alegem optiunea Form - adaugam campurile dorite in
formular prin drag&drop(tragerea cu mouse-ul pe suprafata formularului)-se realizeaza
alte formatari optionale asupra formularului -salvare
11. Introducerea datelor in baza de date folosind formulare simple: se deschide formularul prin
dublu clic pe acesta-se execut clic pe butonul , care are ca efect saltul la sfaritul bazei de
date i creearea unei inregistrri vide care urmeaz a fi completat. Operaia se repet de
cate ori este necesar.
12. Formatarea textului: se deschide formularul in Design view(Clic dreapta pe numele
formularului-Design view)-se selecteaza eticheta ce trebuie formatata-se formateaza la fel
ca si in celelalte programe din pachetul Office folosind bara de formatare
Formatting(Form/Report)

(aceasta

se

activeaza

Formatting(Form/Report))

86

din

meniul

View-

Toolbars-

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

13. Schimbarea culorii fondului intr-un formular: se deschide formularul in Design view(Clic
dreapta pe numele formularului-Design view)-clic dreapta pe eticheta sau pe fundalul
formularului-Fill/Back color
14. Importul unei imagini sau fiier text intr-un formular: Se selecteaz pictograma Image de
pe caseta cu instrumente, se traseaz o zon dreptunghiulara cu mouse-ul (drag&drop). La
eliberarea butonului se deschide o fereastr care permite cutarea i selectarea imaginii
dorite. Se poate redimensiona cu mouse-ul.
15. Modificarea modului de aranjare a obiectelor in formular: se deschide formularul in modul
Design View. Se selecteaz obiectul cu mouse-ul (executm clic pe obiect) i folosind tehnica
drag&drop il plasm in locul dorit pe formular.
16. Conectarea la o baz de date existent: Conectarea formularului se va face la o tabel sau
la o interogare (query) a bazei de date in care se lucreaz, in scopul prelurii anumitor
campuri ale acesteia, aa cum a fost precizat la capitolul Crearea formularelor in Design
View:
- Se deschide formularul in modul Design View;
- Se execut clic pe pictograma Properties de pe bara de pictograme (sau clic dreapta intro
zon liber din seciunea Detail si alegem din meniul local Properties);
-

in fereastra care se deschide selectm Form in loc de Detail din lista ascuns;
De la proprietatea Record Source vom selecta tabela/interogarea pentru care cream

formularul(clic pe sageata de la lista ascunsa). In momentul selectrii tabelei/interogrii, se va

deschide o caset ce conine toate campurile acesteia. Caseta ce conine campurile
tabelei/interogrii se poate deschide i din meniul View->Field list (avand formularul deschis tot
in modul Design View).

87

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

17. Cutarea unei inregistrri: deschidem tabelul sau formularul in care dorim sa cautam o
inregistrare facand dublu clic pe acesta-meniul Edit-Find
18. Crearea unor interogri: Interogrile reprezint modaliti de selecie i afiare a
informaie din unul sau mai multe surse (tabele sau alte interogri), formulate cu ajutorul
unor condiii logice. Exista urmatoarele tipuri de interogari: interogri simple sau de selecie
(folosind condiii logice), interogri pentru actualizare - delete query, update query i append
query, interogri incruciate sau bidimensionale.
I. Interogari simple sau de selectie
Pentru a defini o interogare de selecie selectm opiunea Queries din fereastra
Database, apoi butonul Create query in design view.

88

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Ca efect, va aprea o fereastra, din care selectm consecutiv (in orice ordine) tabelele
necesare i pentru fiecare acionm butonul Add. Dup selectarea tabelelor / interogrilor
acionm butonul Close. Odata adaugat un table in fereastra interogarii se vor alege campurile
care se doresc a fi afisate si se stabilesc criteriile pe care trebuie sa le stabileasca datele(conditiile
de selectie). Condiiile de selecie sunt expresii logice care vor fi verificate pentru ca articolele
fiierelor surs s fie trecute in fiierul virtual rezultat al interogrii. Operatorii folosii sunt cei
de comparare: < (mai mic),<= (mai mic sau egal),> (mai mare), >= (mai mare sau egal),<>
(diferit), = (egal) i / sau cei logici: And (i logic) i Or (sau logic).
Exemple:
Considerm tabela surs de mai jos:

1. Dorim s afim toate persoanele care au varsta cuprins intre 30 i 40 de ani i care au studii
universitare:

89

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Operatorul And este aplicat la nivel de camp (>=30 And <=40) i intre campuri
(condiiile puse asupra campurilor Varsta i Nivel studii sunt pe aceeai linie).
2. Dorim s afim toate persoanele care nu au varsta cuprins intre 40 i 50 de ani sau care au
studii Liceale:

Operatorul Or este aplicat la nivel de camp (<=40 Or >=50) i intre campuri (condiiile
puse asupra campurilor Varsta i Nivel studii sunt pe linii diferite).
3. Pentru selectarea unor submulimi de valori se pot utiliza caracterele de inlocuire: "*" inlocuiete un grup de caractere i "?" - inlocuiete un caracter. Dorim s afim persoanele care
au telefon fix in reeaua RDS:

90

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Cuvantul Like este asociat automat de sistem la folosirea acestor caractere de inlocuire.
De asemenea, intr-o interogare putem utiliza condiiile IS NULL i IS NOT NULL cu
semnificaia de valori vide, respectiv nevide intr-o coloan. Dac dorim afiarea persoanelor care
nu au adres de e-mail:

Interogri de sortare a nregistrrilor

Dup ce am definit condiiile de selecie, putem stabili condiii de sortare pentru unul sau
mai multe campuri. De exemplu, pentru afiarea persoanelor in ordine alfabetic executm clic
in randul Sort al casetei, in dreptul campului Nume i din lista derulant alegem opiunea
Ascending.

II. Interogari pentru actualizare - delete query, update query i append query
Interogari de excludere (tergere) a unor nregistrri (Delete Query)

91

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

1. Crem interogarea in modul Design View: selectm Query din fereastra Database i alegem
modul de proiectare Design View.
2. Includem tabela pentru care se execut interogarea.
3. Selectm Delete Query din meniul Query. Ca rezultat, titlul ferestrei se schimb in Delete
Query, iar in partea de jos a ferestrei apare randul Delete.
4. Din lista campurilor tabelei, care apare afisat in partea de sus a ferestrei, selectm campurile
care vor fi afiate in interogare sau pentru care vor fi specificate condiii de selecie i le
"tragem" in celulele respective ale liniei Field din partea de jos. Ca rezultat, in celulele
respective apare automat, pentru fiecare camp, opiunea Where (din engleza - Unde, in care).
5. Introducem in celulele liniei Criteria condiiile seleciei (condiiile pe care trebuie s le
indeplineasc inregistrrile care vor fi terse, in dreptul campului corespunztor).
6. Salvam interogarea.
7. Rulam interogarea facand dublu clic pe aceasta.
8. Deschidem tabela pentru a vedea rezultatul interogarii.
Exemplu:
Pentru tabela urmtoare:

Eliminarea persoanelor care au studii "Liceale":

Interogri de actualizare a nregistrrilor (Update Query)

Se utilizeaz in cazul in care este necesar modificarea unui numr mare de inregistrari,
respectand aceeai modalitate de modificare. Vom descrie in continuare modul de definire a unei
interogri de actualizare.
1. Crem interogarea in modul Design View: selectm Query din fereastra Database i alegem
modul de proiectare Design View.

92

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

2. Includem tabela pentru care se execut interogarea.

3. Selectm Update Query din meniul Query. Ca rezultat, titlul ferestrei se modific in Update
Query, iar in partea de jos apare randul Update To.
4. Includem (prin tragere) in celulele randului Field campurile care dorim s apar in
interogare sau cele pentru care vom stabili criterii de actualizare.
5. Pentru ca anumite campuri ale tabelei s fie afiate in interogarea de actualizare trebuie s
introducem in randul Update To numele campului cuprins intre paranteze drepte, altfel acesta nu
va fi afiat. De asemenea, putem completa automat un camp calculat, care nu a fost completat
initial in tabel. De exemplu, dac avem tabela Medii, care are campurile: Numele i prenumele
elevului, Media sem I, Media Sem II i Media general, iar campul Media general nu a fost
completat iniial pentru nici o inregistrare, vom trece in dreptul campului Media general de pe
randul Update: ([Media sem I]+[Media sem II])/2.

6. Introducem in randul Criteria condiia pe care trebuie s o indeplineasc inregistrrile care vor
fi modificate.
Interogri de adugare a nregistrrilor (Append Query)
Se utilizeaz in cazul in care este necesar adugareavunui set de inregistrri dintr-o
tabel in alt tabel. Aceasta va selecta datele care tebuie adugate i le va trimite in campurile
tabelei destinaie. Vom descrie in continuare modul de definire a unei interogri de adugare.
1. Crem interogarea in modul Design View: selectm Query din fereastra Database i alegem
modul de proiectare Design View.
2. Includem tabela pentru care se execut interogarea.
3. Includem (prin "tragere") in celulele randului Field campurile care dorim s apar in
interogare sau cele pentru care vom stabili criterii de adugare.
4. Selectm Append Query din meniul Query. Indicm tabela destinaie.

93

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Ca rezultat, titlul ferestrei se modific in Append Query, iar in partea de jos apare randul
Append To.
5. Introducem in randul Criteria condiia pe care trebuie s o indeplineasc inregistrrile care vor
fi preluate.
6. Precizm pe linia Append To numele campului destinaie (doar in cazul in care nu au acelai
nume)

Modaliti de filtrare
1) Filter By Selection- cand dorim selectarea articolelor care conin o anumit valoare pe care
ne-am poziionat anterior:
- Ne poziionm pe valoarea cutat la unul din articole;
- Selectm Records->Filter->Filter By Selection;
- Repetm paii anteriori pan obinem setul de date dorit.
2) Filter Excluding Selection- cand dorim selectarea articolelor care NU conin o anumit
valoare:
- Ne poziionm pe valoarea cutat la unul din articole;

94

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- Selectm Records->Filter->Filter Excluding Selection;

- Repetm paii anteriori pan obinem setul de date dorit.
3) Advanced Filter/Sort...- cand dorim selectarea articolelor care indeplinesc anumite condiii:
- Selectm Records->Filter->Advanced Filter/Sort...;
- Se deschide fereastra Filter care este, de fapt, o fereastr de proiectare a unei interogri, iar
condiia de filtrare se stabilete in randul Criteria, aa cum se procedeaz la proiectarea unei
interogri simple. Pentru a fi aplicat criteriul de filtrare se selecteaz Records->Apply Filter/Sort.
Pentru anularea filtrrii, se selecteaz Records->Remove Filter/Sort
Exemplu: Fie tabela urmtoare:

Pentru a afia doar medicamentele care sunt produse de SC Prima SRL i care au
pretul>3 se stabilesc criteriile urmtoare:

Dup care se alege Records->Apply Filter/Sort.

20. Crearea unui raport: Un raport reprezinta un mod mai ordonat de prezentarea a datelor ce
poate fi tiparit. Pentru a crea un raport alegem din optiunile bazei de date Reports si la fel ca si
celelalte obiecte ale unei baze de date si un raport poate fi creat fie in modul Design in care il
proiectam manual, fie in modul Wizard in care suntem asistati de catre program in realizarea lui.

95

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

21. Modificarea unui raport: clic dreapta pe raport creat-Design view si modificam orice obiect
din raport folosind bara de instrumente atasata sau facand clic dreapta pe obiectul ce dorim a fi
modificat si alegem optiunea dorita.
22. Crearea, modificarea unui antet i subsol: daca antetul sau subsolul unui raport nu este activ
facem clic dreapta pe raport-Report Header/Footer.

8.2 Prelucrarea datelor introduce

Aplicaia Microsoft Word face parte din pachetul de programe Microsoft Office, alturi
de Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint i Microsoft Access. Aceste programe pot lucra
independent sau mpreun pentru a uura activitatea utilizatorului. WORD este un puternic
procesor de texte i are faciliti ncorporate care permit crearea i salvarea documentelor.
Aplicaia asigur funciile elementare ale unui editor de texte, i anume: introducerea textului,
stabilirea diferitelor tipuri de caractere, definirea diferitelor tipuri de pagin, alinierea automat a
textului, aranjarea textului n pagin, tiprirea textului. Noile versiuni ale aplicaiei aduc nouti
privind procesul de automatizare a editrii (crearea de stiluri, verificarea ortografic i
gramatical automat, asisteni Office.
Assistant care ofer informaii de tip Help n funcie de activitatea desfurat de
utilizator), modaliti rapide de trasare i formatare a tabelelor, posibiliti suplimentare de
desenare (efecte 3D, umbre i texturi), suport multilingv pentru editarea de texte n mai multe
limbi europene.
Lansarea aplicaiei

Click pe butonul Start Programs Microsoft Word

96

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Crearea unui document nou

La lansarea Word-ului se deschide fereastra aplicaiei fereastra conine un document

necompletat se editeaz textul dorit se salveaz documentul.
Salvarea unui document

Meniul File Save se specific numele documentului n seciunea File Name

(Nume fiier) i locaia n care va fi salvat, n seciunea Save in (Salvare n) click pe
butonul Save (Salvare).
Deschiderea unui document existent

Meniul File Open n seciunea Open in (Privire n) se caut documentul n folderul n care a fost salvat se selecteaz fiierul click pe butonul Open (Deschidere).
nchiderea unui document

Dup salvarea documentului, acesta poate fi nchis click pe butonul

din

partea dreapta-sus a ferestrei.

Selectarea textului

a) cu mouse-ul: click n faa textului ce va fi selectat se ine butonul mouse-ului apsat

se deplaseaz mouse-ul la sfritul textului care se dorete selectat se elibereaz
butonul mouse-ului.
b) cu tastatura: se poziioneaz cursorul mouse-ului la nceputul textului ce va fi selectat

97

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

se ine tasta Shift apsat se apas tasta pn cnd este selectat tot textul dorit.
Pentru a selecta un rnd ntreg : se poziioneaz cursorul mouse-ului la ncepul rndului
se apas combinaia de taste

Shift + End.

Copierea textului

a) se selecteaz textul click dreapta pe textul selectat Copy se poziioneaz cursorul n

poziia n care va fi copiat textul click dreapta Paste.
b) se selecteaz textul se apas combinaia de taste CTRL+C se poziioneaz cursorul n
poziia n care va fi copiat textul se apas combinaia de taste CTRL+V.
c) se selecteaz textul meniul Edit Copy se poziioneaz cursorul n poziia n care va
fi copiat textul meniul Edit Paste.
d) se selecteaz textul se apas pe butonul

din bara de instrumente se poziioneaz

cursorul n poziia n care va fi copiat textul se apas pe butonul

din bara de instrumente.

Mutarea textului

a) se selecteaz textul click dreapta pe textul selectat Cut se poziioneaz cursorul n

poziia n care va fi mutat textul click dreapta Paste.
b) se selecteaz textul se apas combinaia de taste CTRL+X se poziioneaz cursorul n
poziia n care va fi mutat textul se apas combinaia de taste CTRL+V.
c) se selecteaz textul meniul Edit Cut se poziioneaz cursorul n poziia n care va fi
mutat textul meniul Edit Paste.
d) se selecteaz textul se apas pe butonul

din bara de instrumente se poziioneaz

cursorul n poziia n care va fi mutat textul se apas pe butonul

din bara de instrumente.
tergerea textului

Se selecteaz textul se apas tasta Delete.

Inserarea caracterelor speciale

Caracterele speciale sunt simboluri care nu pot fi introduse cu ajutorul tastaturii.

98

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Se poziioneaz cursorul n locul n care va fi introdus simbolul meniul Insert

Symbol se selecteaz simbolul dorit click pe butonul Insert.

Formatarea textului

Formatarea textului se refer att la alegerea tipului de font, a stilului fontului, a

dimensiunii sau culorii lui, ct i la alegerea distanei (spaierii) dintre caractere. nainte de a
face orice formatare, textul trebuie selectat. Dac nu este selectat un text, atunci formatrile
stabilite se vor aplica textului care se va introduce ncepnd cu poziia curent a cursorului text
(punctului de inserie).
Formatrile se realizeaz din meniul Pornire seciunea Font. Aceasta seciune conine
butoane i casete cu comenzile i seleciile cele mai uzuale.

Schimbarea tipului de font aplicat textului

1. Se selecteaz textul ce se dorete a fi modificat.
2. n seciunea de formatare se d clic pe lista cu tipurile de font, din care se alege tipul dorit.
Exemplu: Times New Roman, Arial, Gotic, etc.

Schimbarea dimensiunii (mrimii) fontului aplicat textului:

1. Se selecteaz textul ce se dorete a fi modificat.

99

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

2. n seciunea de formatare se selecteaz dimensiunea din lista Dimensiune Font, sau se tasteaz
o 0valoare n caset i apoi se apas tasta Enter.
a) tabul Font se alege fontul, dimensiunea caracterelor, stilul caracterelor, culoarea acestora
i diferite efecte click pe butonul OK.

b) tabul Advanced- Caracter Spacingse alege spaiul dintre caractere (extins, condensat)

c) tabul Effects se aleg diferite animaii pentru text.

Folosirea formatrii de tip: Aldin (Bold), Cursiv (Italic), Subliniere
(Underline)

Seciunea de instrumente Formatting conine butoane i liste derulante care permit

scrierea cu caractere aldine, cursive sau subliniate.
Cum aplicm formatare de tip Bold (aldin, ngroat) ?
1. Selectm textul pe care dorim s-l modificm.
2. n bara Formatting facem clic pe butonul Bold .
Cum aplicm formatare de tip Italic (cursiv) ?
1. Selectm textul pe care dorim s-l modificm.

100

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

2. n bara Formatting facem clic pe butonul Italic .

Not - Se poate folosi i caseta de dialog Font pentru a realiza aceste operaii.
- Pentru a renuna la formatarea Bold sau Italic, cu textul respectiv selectat, se dezactiveaz
butonul corespunztor din seciunea Formatting.
Cum aplicm formatare de tip Underline (subliniere) ?
1. Selectm textul pe care dorim s-l modificm.
2. n bara Formatting dm clic pe butonul Underline. Textul va fi subliniat cu o linie simpl.
Dac se dorete o altfel de subliniere atunci cu textul selectat se alege din lista derulant
asociat butonului de subliniere felul dorit. Din listele Underlining i Color se pot alege diverse
stiluri i culori de subliniere.
Pentru a sublinia numai cuvintele nu i spaiul dintre cuvinte se alege opiunea Doar
cuvinte din caseta de dialog Font.
Exemplu:
Din fila Font Effects se pot selecta diverse alte formatri care s fie aplicate textului (text
tiat cu o linie, culoare text, transformarea literelor n majuscule/ minuscule, scriere n relief,
umbr, blinking etc.).
Not: Din fila Position a casetei Character se poate modifica spaiul dintre caractere. Se pot
dispersa sau condensa caracterele unui text selectat, dac n lista Spacing se alege Expanded
(extins) sau Condensed (condensat) iar n caseta by: se introduce distana cu care se dorete s
se extind sau s se micoreze spaierea dintre caractere. Aceast caset este inactiv dac
selectai Default n caseta Spacing.

font

text ngroat (Bold)

dimensiune

text nclinat (Italic)

culoarea textului

text subliniat (Underline)

Modificarea cazului

Modificarea cazului nseamn transformarea unui text scris ntr-un anumit fel
(minuscule, majuscule, titlu etc.) ntr-un text scris n alt fel. De exemplu, transformarea
unui text scris cu minuscule ntr-un text scris cu majuscule.

101

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Se selecteaz textul meniul Home font - Change case se alege stilul dorit
click pe butonul OK.

Cutarea unui cuvnt sau fraze ntr-un document

Meniul Edit Find n fereastra ce apare se scrie cuvntul cutat n seciunea

Find what click pe butonul Find Next.

nlocuirea unui cuvnt sau fraze ntr-un document

Meniul Edit Replace n seciunea Find what se va scrie cuvntul ce va fi nlocuit,

iar n seciunea Replace with se va scrie cuvntul cu care se va face nlocuirea click pe
butonul Find Next dac a fost gsit cuvntul/fraza click pe butonul Replace (pentru
nlocuirea primei apariii) sau pe butonul Replace All (pentru nlocuirea tuturor apariiilor).

102

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Formatarea paragrafelor
Alinierea textului:la stnga, centru, dreapta, stnga-dreapta (Justified)
Alinierea orizontal a textului dintr-un paragraf determin aspectul marginilor liniilor
paragrafului: aliniere la stnga, aliniere la dreapta, la centru sau aliniere stnga-dreapta.
Aliniere la stnga (Align Left) - liniile paragrafului vor fi aliniate n partea stng.
Aliniere la dreapta (Align Right) - liniile paragrafului vor fi aliniate n partea dreapt.
La centru (Centered) - liniile paragrafului vor fi centrate.
Stnga-dreapta (Justified) - liniile paragrafului vor fi aliniate att n partea stng ct i n partea
dreapt (spaiile dintre cuvintele textului selectat vor fi condensate sau extinse).
Spaierea rndurilor unui paragraf

Spaierea rndurilor stabilete dimensiunea spaiului vertical dintre liniile textului unui
paragraf. n mod obinuit liniile de text sunt spaiate la un rnd.
Spaierea rndurilor unui paragraf se realizeaz astfel:
1. Se selecteaz paragraful/paragrafele.
2. Se deschide caseta de dialog Paragraph.
3. Se alege spaierea Interlinie dintre liniile de text Single (La un rnd), Double (La dou
rnduri) etc.
4. Se execut clic pe butonul OK pentru a nchide caseta.

103

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Modificarea stilului listelor

n Word se pot crea automat liste cu marcatori sau liste numerotate n timpul tastrii
textului, sau se pot aduga rapid marcatori sau numere la liniile de text deja introduse. Un
marcator sau o numerotare apare n faa primului rnd din paragraf. Pentru crearea listelor
numerotate sau marcate se poate folosi bara de instrumente Paragraf.

Adugarea de marcatori sau numerotri la textul existent utiliznd bara Formatting

1. Se selecteaz textul ce urmeaz a fi marcat sau numerotat.

2. Din seciunea Paragraf se activeaz prin clic, butonul Marcatori.
Listele obinute prin utilizarea acestor butoane conin un anumit marcator (sau un anumit tip
de numerotare) i folosesc un spaiu prestabilit ntre marcator (sau numr) i textul care urmeaz.

tergerea (eliminarea) marcatorilor sau a numerotrilor din faa textului

1. Se selecteaz paragrafele de la care se dorete eliminarea marcatorilor sau numerotrii.

2. Din seciunea Paragraf se dezactiveaz prin clic butonul corespunztor tipului de list.
Not: Word ofer posibilitatea de a define noi tipuri de marcatori sau de numerotri.

Adugarea unui chenar unuia sau mai multor paragrafe

1. Se selecteaz paragraful (paragrafele) la care se va aplica chenarul.

2. Se d clic pe butonul Borduri exterioare din seciunea
Paragraf.

Adugarea unei culori de fundal unui paragraf

104

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

1. Se selecteaz paragraful sau paragrafele.

2. Se d clic pe butonul Umbrire din seciunea Paragraf.
Editorul are anumite valori implicite pentru listele maracte i cele numerotate. Pentru a
schimba aceste valori: se selecteaz elementele listei click dreapta Bullets and
Numbering se alege stilul dorit, de unde ncepe numerotarea (n cazul listelor
numerotate),

se

poate

particulariza

lista

click

pe

butonul

OK.

Formatarea paginilor

Schimbarea dimensiunii paginii, a orientrii i marginilor

Utilizatorul poate stabili dimensiunea foii de hrtie, orientarea paginilor din document,
precum i marginile libere ce se vor lsa de la marginea foii fizice pn la textul din pagin.
Word utilizeaz stiluri de pagin pentru a stabili orientarea paginilor n document. Pentru
ca n acelai document s avei pagini orientate i Portret i Vedere trebuie s avei definite cel
puin dou stiluri de pagin, unul s utilizeze orientarea portrait i cellalt orientarea landscape.
Schimbarea mrimii paginii i a orientrii pentru stilul curent de pagin
1. Se alege panglica (ribbon) cu numele Aspect pagin.
2. Se face apoi clic pe butonul pentru deschiderea casetei de dialog
Iniializare pagin

105

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- Dimensiunea foii de hrtie se alege din lista Dimensiune hrtie, tabul Hrtie. Dimensiunile
foii alese apar n cmpurile Lime i nlime. Se poate indica o dimensiune personalizat de
pagin dac se introduc alte dimensiuni n aceste cmpuri.
- Orientarea paginii se stabilete n tabul Margini, seciunea Orientare prin clic pe una dintre
variante, Portret (tip portret) sau Vedere (tip vedere).
- n zona Margini se stabilesc marginile, care se las pentru foaia de hrtie, n casetele Sus, Jos,
Stnga, Dreapta.
- n zona Se aplic la se alege, cror pagini li se aplic formatarea;
3. Clic pe butonul OK pentru a nchide caseta Iniializare pagin.

Borduri i umbrire

Editorul permite aplicarea de linii de bordur i umbrire paragrafelor selectate, celulelor

unui tabel, imaginilor, textelor selectate, paginilor i diferitelor obiecte.
Se selecteaz obiectul care va avea bordur meniul Format Borders and Shading
n fereastra Borders and Shading exist trei file:
Borders linii de bordur = se aplic la nivel de text, paragraf, celul a unui tabel,
imagine etc.

106

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Page Borders borduri de pagin = se aplic pentru pagin

Shading umbrire (haurare) = se stabilete culoarea din interiorul bordurii.

Inserarea ntreruperilor de pagin

La introducerea textului, trecerea se face automat, atunci cnd s-a ajuns la sfritul unei
pagini. Uneori, este necesar trecerea la o nou pagin, chiar dac precedenta nu a ajuns la
sfrit.
Se poziioneaz cursorul n poziia n care va ncepe noua pagin meniul Insert
Break Page Break click pe butonul OK.
Inserarea unei ntreruperi de pagin cu ajutorul tastaturii: se apas combinaia de taste
CTRL+ENTER.
tergerea unei ntreruperi de pagin: se selecteaz ntreruperea de pagin se apas una din
tastele Delete sau Backspace.

107

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Antete i subsoluri

Antetul conine informaii care apar pe fiecare pagin a documentului, informaii ce sunt
situate n partea de sus a documentului. Antetul este plasat n zona dintre marginea superioar a
hrtiei i marginea de sus.
Subsolul conine informaii care apar pe fiecare pagin a documentului, informaii ce sunt
situate n partea de jos a documentului. Subsolul este plasat ntre marginea de jos i marginea
inferioar a hrtiei.
Meniul Insert Header and Footer zonele n care se vor edita informaiile pentru
antet i subsol sunt delimitate de un dreptunghi este afiat i bara de instrumente Header and
Footer. Textul din antet i subsol va fi afiat cu litere estompate.

Numerotarea paginilor

Meniul Insert Page Numbers se stabilesc: poziia n care vor fi afiate numerele
de pagin (partea de sus sau partea de jos a paginii), alinierea (stnga, centru,dreapta), se
stabilete dac prima pagin va fi sau nu numerotat, se seteaz formatul afirii numerelor i
de la ce numr ncepe numerotarea click pe butonul OK.
Formatarea documentului

Meniul Page Layout Page setup n fereastra Page Setup se stabilesc:

dimensiunea hrtiei, marginile (distanele ntre zona de editare a textului i marginile de sus,
jos, stnga i dreapta), modul de orientare a paginii (portrait sau landscape) click pe butonul
OK.

108

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Tabelele
Crearea tabelelor

Meniul Table Insert Table se specific numrul de linii i de coloane ale

tabelului click pe butonul AutoFormat se alege un format pentru tabel click pe butonul
OK click pe butonul OK.

Selectarea elementelor dintr-un tabel

Selectarea unei coloane: click cu mouse-ul deasupra primei celule din coloana respectiv.

Selectarea unei linii: click cu mouse-ul n faa primei celule din linia respectiv.

Selectarea unui grup de celule: click pe prima celul din grup se ine butonul mouse-ului
apsat se deplaseaz mouse-ul pn la ultima celul din grup se elibereaz butonul
mouse-ului.

Inserarea unei linii ntr-un tabel

se selecteaz linia din tabel unde va fi inserat noua linie meniul Table Insert Rows

109

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Above / Rows Below.

b) se selecteaz linia din tabel unde va fi inserat noua linie click dreapta pe linia
selectat Insert Row.
c) se poziioneaz cursorul la sfritul liniei dup care va fi inserat noua linie (n afara
tabelului) se apas tasta Enter.
d) se poziioneaz cursorul n ultima celul din cadrul liniei dup care va fi inserat noua linie
se apas tasta Tab.
Inserarea unei coloane ntr-un tabel

se selecteaz coloana din tabel unde va fi inserat noua coloan meniul Table
Insert Columns to the Left / Columns to the Right.

b) se selecteaz coloana din tabel unde va fi inserat noua coloana click dreapta pe coloana
selectat Insert Columns.
tergerea unei linii

a) se selecteaz linia care va fi tears meniul Table Delete Rows.

b) se selecteaz linia care va fi tears click dreapta pe selecie Delete Rows.
tergerea unei coloane

a) se selecteaz coloana care va fi tears meniul Table Delete Columns.

b) se selecteaz coloana care va fi tears click dreapta pe selecie Delete Columns.
mbinarea celulelor

A mbina dou sau mai multe celule = a uni celulele respective.

Se selecteaz celulele care vor fi mbinate click dreapta pe selecie Merge Cells.
Scindarea celulelor

A scinda o celul = a mpri o celul n dou sau mai multe celule.

Click n interiorul celulei click dreapta Split Cell se stabilete numrul de linii i
de coloane care vor exista n cadrul celulei ce va fi scindat.

110

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Modificarea bordurii tabelului/a unei celule din tabel

Click dreapta n interiorul tabelului Borders and Shading se alege tipul de

bordur dorit, eventual i culoarea de fundal (fila Shading) se specific nivelul la care se
aplic bordura aleas: tabel sau celula selectat click pe OK.

Schimbarea direciei de scriere a textului

Se selecteaz liniile/coloanele click pe butonul

din bara de instrumente

Ordonarea valorilor dintr-o coloan

Se selecteaz coloana click pe unul din butoanele din bara de instrumente

(ordonare cresctoare) sau

(ordine descresctoare).

nsumarea automat a valorilor din coloanele numerice

Se adaug o nou linie i n dreptul coloanei respective se poziioneaz cursorul mouseului

click pe butonul

din bara de instrumente.

111

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Imagini
Inserarea unei imagini
a) se poziioneaz cursorul n locul unde va fi inserat imaginea meniul Insert
Picture From File se caut n structura de foldere imaginea dorit click pe
butonul Insert.
b) se poziioneaz cursorul n locul unde va fi inserat imaginea meniul InsertPicture
Clip Art se caut imaginea dorit din galeria de imagini a aplicaiei Word sau de pe web
click pe butonul Insert.
Redimensionarea unei imagini

Click pe unul din colurile imaginii se ine butonul mouse-ului apsat se deplaseaz
mouse-ul nspre exterior (pentru mrire) sau nspre interior (pentru micorare).
Copierea unei imagini
a) se selecteaz imaginea (click pe imagine) click dreapta pe imaginea selectat Copy
se poziioneaz cursorul n poziia n care va fi copiat imagineaclick dreapta
Paste.
b) se selecteaz imaginea se apas combinaia de taste CTRL+C se poziioneaz cursorul
n poziia n care va fi copiat imaginea se apas combinaia de taste CTRL+V.
c) se selecteaz imaginea meniul Edit Copy se poziioneaz cursorul n poziia n care
va fi copiat imagineameniul Edit Paste.
d) se selecteaz imaginea se apas pe butonul

din bara de instrumente se

poziioneaz cursorul n poziia n care va fi copiat imaginea se apas pe butonul

din

bara de instrumente.
Mutarea unei imagini

a) se selecteaz imaginea click dreapta pe imaginea selectat Cut se poziioneaz

cursorul n poziia n care va fi mutat imaginea click dreapta Paste.
b) se selecteaz imaginea se apas combinaia de taste CTRL+X se poziioneaz cursorul
n poziia n care va fi mutat imaginease apas combinaia de taste

112

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

CTRL+V.

c) se selecteaz imaginea meniul Edit Cut se poziioneaz cursorul n poziia n care va

fi mutat imagineameniul Edit Paste.
d) se selecteaz imaginea

se apas pe butonul

din bara de instrumente

poziioneaz cursorul n poziia n care va fi mutat imaginea se apas pe butonul

se
din

bara de instrumente.
tergerea unei imagini

Se selecteaz imaginea se apas tasta Delete.

Rotirea unei imagini

Se selecteaz imaginea click dreapta pe imagine si se selecteaza size and position sau se
rotete imaginea cu ajutorul mouse-ului din punctul verde.

Imprimarea
Vizualizarea documentului nainte de imprimare

Meniul File Print Preview

Stabilirea opiunilor de imprimare i imprimarea documentului

Meniul File Print se alege imprimanta se stabilesc paginile care vor fi imprimate
se stabilete numrul de exemplare ce vor fi imprimate de la copies se stabilesc
proprieti de imprimare: calitatea imprimrii, culoarea imprimrii (color sau alb/negru)
click pe butonul Print.

113

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Capitolul 9: Transpunerea datelor pe suport

9.1 Pregtirea documentului pentru transpunere. Listarea
datelor/documentelor
Pentru imprimarea unui document se poate utiliza unul dintre urmatoarele procedee:
alegerea optiunii Imprimare (Print) din meniul Fisier (File);
combinatie de taste <Ctrl>+P.

114

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

In urma acestor actiuni se deschide fereastra de dialog Imprimare (Print) de unde se poate
opta pentru imprimarea intregului document alegand din sectiunea Sir de pagini (Page range)
optiunea Toate (All), doar pagina curenta (optiunea Pagina curenta (Current Page)) sau anumite
pagini din document (optiunea Pagini (Pages)), urmand a se completa numerele de pagini.
Documentul se poate tipari intr-unul sau in mai multe exemplare (opiunea Numar de copii
(Number of copies)). In cazul imprimarii in mai multe exemplare, se poate bifa optiunea
Asamblare (Collate) pentru tiparirea exemplarelor unul dupa altul. De asemenea, se pot alege
numarul de pagini din document ce vor fi imprimate pe o pagina, prin optiunea Panoramare
(Zoom).
Din butonul Optiuni (Options) se pot stabili anumiti parametri ai imprimarii. Cei mai
importanti sunt urmatorii:
Iesire schitata (Draft Output): documentul va fi imprimat cu o formatare minimala, pentru a
creste viteza de printare;
Actualizare campuri (Update fields): toate campurile din document se vor actualiza inainte de
imprimare;
Actualizare legaturi (Update links): toate legaturile din document vor fi actualizate inaintea
tiparirii;

115

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Permite redimensionarea hartiei A4/letter (Allow A4/Letter paper resizing): permite listarea
unui document creat pe unul dintre cele doua formate fara a afecta formatarea documentului;
Imprimare in fundal (Background typing): imprimarea documentului se va face in timp ce
utilizatorul continua sa lucreze inWord, fara blocarea procesorului de text in timpul tiparirii;
Inversare ordine de imprimare (Reverse print order): imprimarea documentului se face
incepand cu ultima pagina (nu cu prima);
Proprietati document: se imprima si informatiile continute n sectiunea Rezumat (Summary)
din meniul Fisier (File), optiunea Proprietati (Properties);
Prin apasarea butonului Proprietati (Properties) a ferestrei de dialog Imprimare (Print) se
poate alege calitatea imprimarii (Draft, Normal, Best) precum si formatul de pagina (Portrait,
Landscape) precum si alte optiuni ce tin de imprimanta.
Tipuri de imprimante

Imprimanta face parte din categoria perifericelor de ieire, aceasta fiind utilizat pentru
transpunerea informaiei din calculator pe hrtie (un document, o poz sau orice altfel
de fiier grafic, un e-mail, un articol etc.).
Imprimantele au fost create odata cu aparitia primelor calculatoare, datorita necesitatilor
de a putea consulta si pastra informatiile si pe hartie, nu doar pe suport electronic. La inceput,
totul a fost rudimentar, insa, cu timpul, s-a inregistrat o evolutie constanta in acest domeniu : au
existat modificari la nivelul metodei de printare si al calitatii, al consumabilelor si al costurilor.
Imprimanta este inclusa in categoria perifericelor de iesire si ea este folosita efectiv pentru
transpunerea datelor din calculator pe hartie (atat documente, cat si poze).
Imprimantele se claseaz dup mai multe criterii. Caracteristici generale
Atunci cand alegeti o imprimanta, trebuie sa tineti cont de nevoile dumneavoastra, dar si
de caracteristicile acesteia. Imprimantele pot diferi in functie de :
-

Viteza de imprimare : se ia in considerare numarul de pagini printate pe minut ; trebuie

precizat ca in cazul imprimantelor color, numarul de pagini imprimate pe minut pot varia
in functie de metoda de imprimare : alb negru sau color

116

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Rezolutia imprimantei : se masoara in puncte de cerneala per inch, denumite si DPI;

trebuie precizat ca in cazul imprimantelor color, rezolutia poate varia in functie de metoda

de imprimare : alb negru sau color

Memoria imprimantei : masoara cantitatea informatiei care urmeaza sa fie printata pe care

imprimanta o poate pastra in memorie

Consumabilele : cartuse, hartie (tipul de hartie, modalitatea de alimentare cu hartie)
Conectivitatea : USB, serial sau paralel, bluetooth , wireless, ethernet

Alte caracteristici: dimensiunea, greutatea, nivelul de zgomot.

Tipuri de imprimante:
Exista mai multe tipuri de imprimante. Astfel, putem clasifica imprimantele in
urmatoarele categorii : imprimante matriceale, imprimante jet de cerneala si imprimante laser.
Imprimante matriceale sau imprimante cu ace. Acestea mai sunt numite si imprimante
de impact. Poarta acest nume pentru ca la imprimare se foloseste o matrice cu ace. Imprimarea
se realizeaza astfel prin lovirea acelor de o banda care este impregnata cu tus. Aceste imprimante
sunt folosite pentru documente de calitate scazuta (facturi fiscale, spre exemplu sau alte
documente tip). Insa, cu toate acestea, imprimantele matriceale sunt singurele care se folosesc
pentru imprimarea simultana cu hartie autocopiativa sau pentru imprimarea pe hartii speciale cu
mai multe sraturi.
Imprimante cu jet de cerneala. Se pare ca aceste imprimante sunt cele mai folosite, in
mare parte pentru ca reprezinta si cea mai accesibila varianta din punct de vedere material.
Tehnologia de imprimare este bazata pe faptul ca un lichid incalzit produce bule. Cel care a
descoperit acest principiu a pus in mod accidental in contact o siringa umpluta cu cerneala si un
fier de sudat, acest lucru a dus la crearea unor bule in siringa si la tasnirea cernelei din aceasta.
Astfel, in cazul imprimantelor cu jet de cerneala, cerneala ajunge pe hartie prin orificiile
capetelor de imprimare, jetul fiind creat prin incalzirea canalelor prin care cerneala ajunge la
capetele de imprimare. Imprimarea poate fi atat alb negru, cat si color, in functie de cerneala
folosita.
Imprimante laser. Acestea permit o imprimare de calitate si la un cost scazut si cu o
viteza de imprimare ridicata. Insa trebuie mentionat ca pretul de achizitie pentru o imprimanta
laser este destul de mare ceea ce face ca acest tip de imprimanta sa fie mai mult folosita in
scopuri profesionale. Imprimantele pot fi alb-negru sau color. Imprimantele laser folosesc o

117

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

tehnologie care seamana foarte mult cu acea folosita in cazul copiatoarelor. Astfel o imprimanta
laser are in component un cilindru fotosensibil care, incarcat electrostatic, poate descarca tonerul
(in scopul creeri imaginii), acesta fiind transferat pe hartie.
Alt clasificare a tipurilor de imprimante

matriceale (cu ace / calitate sczut) - folosit pentru documente de calitate sczut,
facturi fiscale, etc (n general documente tip), singurul model de imprimant care permite
imprimarea simultan a 2 sau 3 exemplare, folosind hrtie autocopiativ.

cu jet de cerneal - calitate medie nspre ridicat - vitez medie - pentru documente +
poze/fiiere grafice)

laser (vitez rapid / calitate ridicat/ - folosind un toner)

cu imprimare termic - legitimaii, carduri etc.

cu matri - foloseste o matri pentru imprimare

Acestea pot imprima pe hrtie de dimensiuni diferite, de la A0 - numai plottere
(imprimante de dimensiuni mai mari folosite n general de firme pentru scheme CAD, afie etc)
i pn la plicuri, fotografii etc.
PROCEDEE DE IMPRIMARE
IMPRIMAREA = procesul de reproducere prin care cerneala este aplicata pe suportul de
imprimare in scopul treansmiterii unei informatii.
TIPOGRAFIA = unitatea economica al carei principal obiect de activitate este procesul de
imprimare.
POLIGRAFIA = ramura industriala care cuprinde activitatile deimprimare si finisare sub toate
aspectele.
PROCEDEELE DE IMPRIMARE folosite in prezent se impart in 2 categorii:
I. Procedee de imprimare cu forma de imprimare
II. Procedee de imprimare fara forma de imprimare
I. PROCEDEE DE IMPRIMARE CU FORMA DE IMPRIMARE
1. Clasificarea dupa modul de transfer al cernelii:
Cu transfer direct = forma de imprimare intra in contact direct cu suportul de imprimare
si tansmite imaginea / textul de tiparit
- tipar inalt clasic

118

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

- flexografia
- tipar plan direct
- tiparul adanc
- tiparul serigrafic
Cu transfer indirect = forma de imprimare transmite imaginea / textul de tiparit unui
element intermediar, care o / il transfera pe suportul de imprimare
- tiparul inalt indirect
- tiparul plan indirect = offset
- tampografia
2. Clasificarea dupa pozitia elementelor tiparitoare fata de elementele netiparitoare:
a. Cu elemente tiparitoare in relief
- tipar inalt clasic
- flexografia
b. Cu elemente tiparitoare si netiparitoare in acelasi plan
- tipar offset
- serigrafia
c. Cu elemente tiparitoare in profunzime fata de cele netiparitoare
- tipar adanc
- tampograf
II.

PROCEDEE DE IMPRIMARE FARA FORMA DE IMPRIMARE

Tiparul digital.La reproducerea digitala, forma de tipar este o baza de date care comanda

capetele de scriere, indiferent de natura sau tipul lor;

1.

Imaginea se creaza direct n maina de tipar = DI,(computer-to-press);

2. Tipar din baza de date variabile:

a. Imprimarea laser, unde capul de scriere creeaza o imagine electrostatica ce va atrage pulberea
de tipar (toner);
b.

Imprimarea cu jet de cerneala sau bule; c.

Tiparul termic, unde capul de scriere emana

caldura pentru a imprima pe suporturi de tipar termosensibile;

d. Imprimante matriciale, la care capetele de tipar actioneaza mecanic asupra suportului de tipar.

119

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

FORMA DE TIPAR

Este elementul particular pentru fiecare tiparitura, de pe care se obin elementele grafice
pentru multiplicare prin diverse procedee de tipar. Aceste elemente pot fi transmise direct de pe
forma de tipar pe suportul de imprimare sau pot fi transpuse cu ajutorul unui cilindru de
transpunere.

Forma de tipar are rolul de a delimita elementele imprimabile de elementele

neimprimabile. In industria poligrafica se cunosc 5 tipuri de procedee de tiparire i pentru
fiecare, diferenierea dintre elementele imprimabile i cele neimprimabile se face prin alte
mijloace:
Tiparul plan- lithographie offset
Tiparul inalt- letterpress si fexografie
Tiparul adnc- rotogravura, tampografia
Tipar serigrafic
Tipar digital
TIPARUL PLAN

Descoperirea LITHOGRAPHFY-ei o datoram lui Alois Snefelder (originar din Bavaria

si a trait in perioada 1771-1834). In 1798 a scris numele lui pe o piatra cu suprafaa plana
folosind un creion dintr-o pasta grasa. A umezit apoi toata suprafaa pietrei cu apa. A aplicat pe
suprafaa gresata cerneala pasta. A presat apoi hartia peste aceasta forma astfel tratata si a obtinut
o imagine clara si lithographia (scrierea pe piatra) s-a nascut.

Imaginea pozitiva de pe placa este transferata sau rasturnata ( OFFSET ) pe suprafaa

asternutului n negativ; aternutul transfera imaginea pe suportul de imprimare sprijinit de
cilindrul de presiune n copie pozitiva, lizibila.

TIPARUL INALT

Folosit n procesele de tipar letterpress, flexografic, tipar in relief (embosare), tipar folio
sau stampilare;

120

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Diferenierea elementelor imprimabile de cele neimprimabile se face prin inalimea celor

2 suprafee. Elementele imprimabile sunt sensibil mai nalte faa de elementele neimprimabile.
TIPARUL ADANC

Este folosit la masinile de tipar prin rotogravura (helio) sau la gravuri executate de artiti
plastici pe diferite tipuri de materiale (lemn, cupru, oel, linoleum etc) i tampografie;

Zonele de tipar sunt adncite (alveole), forma de tipar se acopera cu cerneala, dupa care,
cu o racleta, se elimina cerneala de pe zonele neimprimabile.
TIPAR SERIGRAFIC

Este un procedeu n care forma de tiparire este o sita, la care zonele imprimabile se lasa
libere, iar zonele neimprimabile sunt opturate pentru ca cernelurile sapenetreze sita doar in
zonele imprimabile.
TIPARUL DIGITAL

Este de 2 tipuri:
1. imaginea se creaza direct n maina de tipar = DI, (computerto-press);
2. tipar din baza de date variabile: - imprimarea laser, unde capul de scriere creeaza o
imagine electrostatica ce va atrage pulberea de tipar (toner);
- imprimarea cu jet de cerneala sau bule;
- tiparul termic, unde capul de scriere emana caldura pentru a imprima pe suporturi de tipar
termosensibile;
- imprimante matriciale, la care capetele de tipar actioneaza mecanic asupra suportului de tipar.
Imprimante 3D

Imprimarea 3D este un proces folosit de cteva decenii n industrie, unde mai poart
numele de "prototipare rapid". Aceast tehnologie a aprut n anii '80, fiind folosit iniial de
companiile cu bugete masive, precum cele din industria aerospaial, sau de echipele de
Formula1. Acestea funcioneaz ntr-un mod similar imprimantelor obinuite, folosind n loc de

121

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

cerneal diferite materiale (de la plastic la argint sau chiar la titaniu) pe care le imprim n
straturi succesive, construind astfel un obiect.
Imprimantele 3D permit designerilor s produc ntr-un timp foarte scurt un prototip.
Astfel, acesta poate fi testat i remodelat rapid, fiind redus considerabil timpul necesar pentru a
trece de la etapa de prototip la cea de produs finit. Spre exemplu, constructorii de maini de
Formula 1 puteau crea cu ajutorul aparatelor de prototipare rapid componente cu forme extrem
de precise precum spoilerele. Producia acestor piese complexe prin metode clasice putea dura
cteva sptmni, ns folosirea imprimantelor 3D reducea aceast perioad la doar 48 de ore.
Astfel, timpul ctigat permitea productorilor s testeze mai multe variante ale componentelor
i s ajung la versiunea final mult mai repede.
Un alt avantaj al folosirii imprimantelor 3D este capacitatea lor de a produce forme
imposibil de creat cu ajutorul tehnicilor de producie n mas. Acest lucru permite companiilor s
apeleze la biomimetism, copiind formele prezente n natur pentru a obine produse mai eficiente
cu costuri mai mici. Un astfel de exemplu vine de la MIT, unde cercettorii condui de Neri
Oxman au folosit o imprimant 3D pentru realiza cel mai uor i totodat cel mai rezistent stlp
de beton. Pornind de la faptul c tulpina unei plante este format din filamente verticale de
densiti diferite, Oxman a folosit o imprimant 3D pentru a tipri o structur format din
filamente de beton cu diferite densiti.
Astzi, tehnologia este prezent n majoritatea laboratoarelor de cercetare deinute de
companiile care produc gadgeturi, fie c este vorba despre aparate de ras, despre cel mai
sofisticat smartphone sau chiar despre componentele complexe ale avioanelor. Imprimantele 3D
pot produce inclusiv obiecte de dimensiuni mari: n 2011, Urbee a devenit primul automobil ale
crui componente exterioare au fost create integral cu ajutorul unei imprimante 3D.
Tehnologia a progresat enorm n ultimii 20 de ani, astzi fiind posibil imprimarea de
modele 3D din 40 de tipuri de materiale. Ca urmare a acestui progres, imprimantele 3D nu mai
sunt folosite doar pentru crearea de prototipuri, ci chiar pentru produsele finite. Obiectele nu sunt
singurele creaii ale imprimantelor 3D. Acestea reprezint o tehnologie promitoare i pentru
domeniul medicinei, unde sunt deja folosite pentru tiprirea de esut uman i chiar de organe. O
demonstraie a acestei tehnologii a avut loc anul trecut, pe scena conferinei TED, ce a avut loc
n California. Dr. Anthony Atala a folosit o imprimant 3D pentru a tipri un rinichi sub ochii

122

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

publicului. Pe msur ce oamenii triesc mai mult, medicina regenerativ devine tot mai
important. "n ultimii 10 ani, numrul pacienilor care necesit un transplant de organe s-a
dublat, ns numrul de organe donate a crescut foarte puin", a explicat doctorul Atala pe scena
TED. De aceea, imprimantele 3D sunt considerate o potenial soluie pentru criza organelor,
una care devine pe zi ce trece tot mai acut.
Momentan, tehnologia este nc n faz incipent, ns companiile farmaceutice investesc
tot mai mult pentru a o perfeciona. Unul din motivele pentru care acestea sunt interesate de
imprimantele 3D este potenialul lor de a uura procesul de testare a noilor medicamente. Dac,
spre exemplu, companiile pot tipri un esut similar ficatului uman, acest lucru le va permite s
studieze efectele noilor medicamente asupra acestuia. Astfel, efectele nocive ale unui
medicament nou vor putea fi observate mult mai rapid i cu un cost mult mai redus dect cel al
testrilor clinice actuale.

Capitolul 10: Competene informatice

10.1 Gestionarea sistemului de operare Windows
Pornirea unui calculator se mai numeste si incarcare, datorita faptul ca PC-ul isi incarca
toate instructiunile necesare pentru executarea procesului de pornire, folosind informatiile
incorporate in cipurile sale sau stocate pe hard-disk.
Dupa apasarea butonului de pornire a calculatorului, in timp ce se asteapta aparitia
ecranului de deschidere Windows, calculatorul poate sa afiseze diferite mesaje pe ecran, iar pe
unitatea centrala vor licari leduri. In general acestea pot fi ignorate; totusi, daca sistemul emite
bipuri, este posibil sa doresca un tip de interactiune din partea utilizatorului. Daca se aud unul
sau mai multe bipuri, utilizatorul trebuie sa priveasca ecranul pentru a vedea daca exista un
mesaj care solicita intreprinderea unei actiuni.
La sfarsitul procesului de pornire se va vedea suprafata de lucru Windows, ce va fi
descrisa in urmatoarele sectiuni. Pictograma (Icon) - simbol grafic ce poarta un nume dedesubt si
reprezinta documente, programe sau grupuri de aplicatii, care nu sunt deschise.
Zona de lucru - suprafata de lucru utilizata de programul activ la un moment dat.

123

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Utilizarea mouse-ului in mediul Windows

Sistemul de operare Windows, pe langa interfata prietenoasa, ofera si facilitati de lucru
rapid cu ajutorul mouse-ului.
Cele mai importante actiuni ale mouse-ului sunt:
click simplu pe butonul stanga: are ca efect selectarea unui obiect sau deschiderea unui meniu
asupra caruia s-a efectuat operatia;
click dublu pe butonul stanga: are ca efect deschiderea, lansarea in executie a unei aplicatii sau
a unei comenzi;
click pe butonul drept al mouse-ului: are ca efect deschiderea unui meniu contextual, in functie
de obiectul asupra caruia s-a efectuat operatia;
drag and drop: consta in apasarea butonului stanga a mouse-ului, efectuand un click asupra
unui obiect, mentinerea butonului apasat si tragerea obiectului la o noua locatie dorita, permitand
deplasarea sau redimensionarea obiectelor.
Meniul Start se deschide printr-un click simplu pe butonul Start. Acest meniu poate fi
accesat si prin apasarea simultana a tastelor <Ctrl> si <Esc> sau a tastei dedicate de pe tastatura.
Meniul Start este impartit in doua sectiuni. In stanga se gasesc programele instalate. Unele dintre
ele pot fi enumerate direct pe meniu, dar toate sunt disponibile prin executarea unui click pe
sageata All Programs. In dreapta meniului Start se gasesc programele speciale care controleaza
ferestrele si pictogramele pentru fisierele calculatorului. Ele sunt directoarele My Documents,
My Pictures, My Music, plus o scurtatura catre My Computer si, daca respectivul calculator face
parte dintr-o retea, My Network Places. Mai jos sunt scurtaturile spre Control Panel, Network
Connections, Help and Support, instrumentul Search (cautare) si alte programe. De asemenea
exista optiunile Run, ce permite pornirea unui program in urma identificarii lui (prin apasarea
butonului Browse) si Shut Down - optiune ce permite suspendarea sesiunii de lucru, inchiderea
sau repornirea sistemului.
My Documents Pictograma My Documents este o scurtatura catre directorul in care
Windows XP pastreaza fisierele utilizatorului. Multe programe, inclusiv Office XP stocheaza
automat fisierele aici. Fiecare utilizator inregistrat pe sistemul de calcul are propriul director My
Documents. Directorul My Documents cuprinde alte doua directoare, My Music si My Pictures.
In primul dintre ele sunt stocate fisierele audio/video, iar My Pictures este utilizat pentru

124

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

stocarea fisierelor de tip imagine. Directorul My Documents este stocat in directorul Documents
and Settings de pe partitia C a hard-disk-ului. Pentru a-l gasi, poate fi utilizat fie My Computer,
fie Windows Explorer, apoi se executa click pe directorul Documents and Settings. My
Computer Executand click pe My Computer, directorul se va deschide in propria fereastra si va
arata unele dintre directoarele utilizatorului, partitiile hard-disk-ului si alte unitati de disc
(floppy, cd, dvd, etc.). Atunci cand se executa prima data click pe unitatea de disc C, va fi afisat
un mesaj de avertizare ce precizeaza faptul ca fisierele de pe aceasta partitie sunt

fisiere de sistem si deci, sunt ascunse. Puteti vedea fisierele apasand pe Show the contents of this
drive.
Control Panel. In mod prestabilit, Windows XP prezinta panoul de control organizat pe
categorii. Acestea sunt:
Appearence and Themes: controleaza modul in care arata lucrurile pe ecran: tema suprafetei de
lucru, utilitarul de protectie a ecranului (screen saver), modul in care arata ferestrele, etc.
Network and Internet Connections: in acest meniu puteti modifica sau configura conexiunea la
Internet;
Add or Remove Programs: se pot instala/dezinstala aplicatii software;

125

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Sounds, Speech and Audio Devices: se pot controla multe aspecte ale sunetelor calculatorului,
incepand cu volumul si terminand cu dispozitive prestabilite pentru redare si inregistrare; de
asemenea puteti controla de aici schema de sunete, determinand sunetele ce sunt associate unor
actiuni specifice: pornirea/inchiderea sistemului de operare WIndows, inchiderea unui program,
etc. ;
Performance and Maintenance: aceasta sectiune ofera informatii despre calculator, precum si
instrumente care ajuta la optimizarea sistemului. Puteti vedea informatiile de baza despre
calculator (versiunea sistemului de operare, tipul si viteza procesorului, dimensiunea memoriei
RAM, etc), dispozitivele fizice instalate (in sectiunea Hardware), informatii despre frecventa de
actualizare a sistemului de operare (Automatic Updates), se pot controla efectele vizuale,
memoria, configurarile avansate ale suprafetei de lucru, etc. (in sectiunea Advanced).
Printers and Faxes: se poate modifica modul de operare al imprimantei, daca este una instalata,
se poate configura un fax, etc.
User Accounts: se pot controla si configura conturile de utilizatori pe respectivul sistem de
calcul. Fiecare utilizator isi poate proteja fisierele, prefeintele de afisare, separa programele
instalate prin crearea/modificarea unui cont de utilizator. Acesta poate sa fie cu atributii limitate
(nu are drept de modificare a fisierelor de sistem, nu are drept de instalare programe, hardware,
de creare a unui cont de utilizator etc.) sau cu atributii nelimitate, numit si cont de administrator.
Conturile pot fi protejate prin parole.
Date, Time, Language and Regional Options: se poate modifica ora, data si limba pe care le
afiseaza sistemul de operare si de asemenea se pot stabili unele optiuni locale, cum ar fi felului
in care sa fie afisate numerele, datele si valorile valutare.
Accesibility Options: aceasta sectiune este utila persoanelor cu probleme de vedere sau de alta
natura care au dificultati in utilizarea calculatorului. De exemplu, se poate modifica marimea
fontului, se pot stabili optiuni StickyKeys, astfel incat sa nu fie necesara utilizarea ambelor maini
pentru anumite comenzi, etc.
Help and Support Meniul Help and Support ofera multe informatii despre sistemul de
operare Windows XP, inclusiv informatii despre tiparire, faxuri, lucrul in retea si depanari.
Ferestre Windows

126

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Ferestrele reprezinta partea cea mai importanta a sistemului de operare Windows XP. O
clasificare din punct de vedere functional a ferestrelor ar putea fi urmatoarea:
ferestre de aplicatii
ferestre de grup: contin pictograme asociate unor obiecte
ferestre de dialog: apar atunci cand s-a lansat in executie o comanda si este necesara
specificarea unor parametri din partea utilizatorilor. Elementele unei ferestre Windows sunt
urmatoarele, comune oricarui tip de fereastra:
bara de meniuri: aici se gasesc comenzile diponibile aplicatiei respective;
bara de titlu: afiseaza numele programului care ruleaza in aceasta fereastra si eventual numele
documentului prelucrat;
bara de instrumente: contine instrumente pentru comenzile utilizate cel mai des;
simboluri pentru inchiderea, minimazarea sau maximizarea ferestrei: butonul pentru
maximizare are rolul de a mari pe intreg ecranul sau de a micsora fereastra respectiva; cel pentru
minimizare determina indepartarea ferestrei din zona de lucru, butonul corespunzator aplicatiei
ramanand activ pe bara de programe;
pictograma pentru modificarea dimensiunii ferestrei: in cazul in care fereastra nu este
maximizata, prin operatia de tragere cu ajutorul mouse-ului se poate modifica dimensiunea
ferestrei;
bara de stare furnizeaza informatii directe despre documentul prelucrat sau da alte indicatii.
Directoare si fisiere
Informatia de pe calculator este pastrata in fisiere si directoare. Un director poate contine
la randul lui alte fisiere si directoare. Orice unitate de disk (partitie) are un director principal,
denumit director radacina.
Principalele instrumente ce permit gestionarea fisierelor si directoarelor sunt oferite de
aplicatia Windows Explorer. Aceasta poate fi accesata in unul din urmatoarele moduri:
din meniul Start, submeniul Accesories;
prin click dreapta pe butonul Start si alegerea optiunii Explorer;
Fereastra Windows Explorer prezinta doua parti: in partea stanga este afisata organizarea
structurii informationale accesibile de pe calculator (unitatile de disc, directoarele, alte
calculatoare din retea, etc.), iar in partea dreapta fisierele si directoarele aflate in directorul

127

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

curent. Pentru a vizualiza structura corespunzatoare unui director se apasa pe semnul + asociat
directorului respectiv. Pentru a restrange structura asociata unui director, se apasa pe butonul .
Daca se doreste afisarea continutului unei unitati de disc se executa click pe pictograma unitatii
de disc respective. Continutul obiectului respectiv se va afisa in partea dreapta a ferestrei. In
partea dreapt informatia poate fi reprezentata sub forma de pictograme mari (Large Icons), mici
(Small Icons), lista (List), detalii (Details). Modul de afisarese selecteaza din meniul View
(Vizualizare).
Pentru a afla detalii specifice despre un anumit obiect se selecteaza obiectul si se executa
click dreapta, alegandu-se optiunea Properties. Fisierele Windows au doua nume: numele
propriu-zis si o extensie. In general, extensia se compune din trei litere adaugate la sfarsitul
numelui de fisier, care anunta sistemul de operare despre ce tip de fisier este vorba. Cele doua
nume sunt separate prin punct.
In general, extensiile nu sunt vizibile in fereastra Explorer. Insa fiecare program are
asociata o anumita extensie pentru fisierele create. De exemplu, toate fisierele Word au asociata
extensia doc, fisierele Excel au asociata extensia xls, cele de muzica au extensia mp3, etc.
Atunci cand este instalata o aplicatie software, programul de instalare asociaza in mod
automat respectivul software cu extensiile pe care le deschide. De asemenea, sistemul de operare
asociaza anumite extensii cu programele corespunzatoare in mod automat. De exemplu, fisierele
ce au extensia txt sunt asociate cu NotePad, programul de baza ce insoteste Windows utilizat
perntru editarea documentelor simple.
Pentru a putea vedea extensiile fiecarui fisier, in Windows Explorer se alege meniul
Tools, apoi Folder Options ..., apoi eticheta View. In aceasta fereastra se deruleaza lista pana la
Hide extensions for known file types si se executa click pe casuta corespunzatoare pentru
anularea bifarii. Apoi se executa click pe butonul Apply si pe butonul OK.
Un fisier poate fi denumit oricum, insa numele nu trebuie sa aiba mai mult de 256 de
caractere si nu trebuie sa contina urmatoarele caractere interzise:
\ diagonala la stanga;
/ diagonala la dreapta;
: doua puncte;
asterisc;

128

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

? semnul intrebarii;
<> paranteze unghiulare;
| bara verticala.
Daca se incearca numirea unui fisier utilizand caractere interzise, un mesaj de avertizare
este afisat, ce anunta greseala comisa.

In cadrul sistemului de operare Windows sunt create deja o serie de directoare si fisiere,
cum ar fi: Documents and Settings, Windows (directorul in care sunt stocate fisierele sistemului
de operare), Program Files (directorul in care sunt stocate directoarele asociate aplicatiilor
software instalate), etc. Insa utilizatorul poate crea la randul lui directoare noi, in unitatea de disc
C sau in interiorul altor directoare. Este recomandat insa sa nu se modifice structura
directoarelor.
Windows si Program Files.
Pentru a crea un nou director, trebuie sa navigati intr-un director si apoi executati click
dreapta oriunde in interiorul dosarului. In acest fel, apare meniul contextual pentru directoare.
Se selecteaza optiunea New, apoi Folder. Windows va crea un dosar nou numit implicit New
Folder, care se poate redenumi imediat, scriind pur si simplu noul nume, atat timp cat nu s-a

129

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

executat un alt click pe butonul mouse-ului. Pentru a redenumi orice director sau fisier se
selcteaza obiectul dorit si se executa click dreapta, alegand optiunea Rename. Un fisier nou
poate fi creat de utilizator folosind o aplicatie specifica tipului de fisier.
De exemplu, pentru a crea un fisier ce contine elementele unui document tiparibil,
sistemul de operare Windows pune la dispozitia utilizatorului aplicatia WordPad care se gaseste
in directorul Accessories.
Toate directoarele au un meniu comun si un mod de comportament comun in Windows.
Ca majoritatea aplicatiilor, directoarele au o serie de meniuri asociate (in Windows Explorer), ce
includ File, Edit, View, Tools, Help.
Meniul File este utilizat pentru crearea unui fisier nou, a unei scurtaturi, pentru a sterge
sau redenumi un fisier.
Meniul Edit este utilizat pentru a copia, muta un fisier intr-un alt director. Pentru aceasta,
trebuie selectat fisierul respectiv, apoi se selecteaza optiunea Copy/Cut pentru copiere/mutare, se
selecteaza directorul destinatie si se selecteaza comanda Paste.
Meniul View afecteaza modul de vizualizare a continutului unui director. Se pot
afisa/ascunde barele cu instrumente ori bara de stare, puteti vizualiza fisierele si directoarele in
diferite modalitati: Thumbnails (previzualizare a obiectelor) Icons (Pictograme), List (afisare sub
forma de lista), Details (se afiseaza si o scurta descriere a obiectelor).
Meniul Tools este utilizat pentru maparea unei unitati de disc din retea, astfel incat sa
apara ca o unitate de disc locala pe calculator. De asemenea se pot modifica optiunile
directoarelor cum ar fi informatiile afisate, partajare, si se pot sincroniza fisierele si directoarele
locale cu corespondentele lor de pe calculatoarele din retea

130

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Pictogramele ce contin o sageata mica in partea inferioara se numesc scurtaturi

(shortcut). Acestea au rolul de a indica spre programe sau fisiere des utilizate aflate in alta parte
in calculator. De obicei acestea sunt plasate pe desktop. Stergerea unei scurtaturi nu implica si
stergerea obiectului referit. Se pot crea scurtaturi catre orice pictograma: unitate de disc, director,
fisier, program, etc. Una dintre metodele rapide de a crea o scurtatura este de a executa click
dreapta pe obiectul respectiv si alegerea optiunii Create Shortcut din meniul contextual. In acest
fel se va crea o scurtatura in acelasi director. Pentru a crea o scurtatura pe desktop, se poate alege
aceeasi modalitate ca mai sus, cu alegerea optiunii Send To ... Desktop (Create Shortcut) din
meniul contextual.
O alta modalitate de creare a unei scurtaturi este selectarea obiectului respectiv, apasarea
butonului dreapta a mouse-ului si tragerea obiectului spre noua locatie. La eliberarea butonului
mouse-ului, Windows va intreba daca se doreste mutarea, copierea sau crearea unei scurtaturi
pentru respectivul obiect. Se selecteaza Create Shortcut pentru a se obtine scurtatura catre
obiectul dorit.
Pentru a cauta un fisier se folosete optiunea Search for Files and Folders din meniul Start.
Instrumentul de cautare poate sa examineze toate discurile din calculator si de pe alte
calculatoare din retea. La deschiderea sistemului de cautare va fi afisat un meniu care permite

131

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

alegerea tipului de fisier cautat. Daca este vorba despre un tip de fisier la care nu se cunoaste
tipul sau acesta nu apare in enumerare, se poate alege optiunea All Files and folders. Dupa
selectarea tipului de fisier, se poate introduce numele complet sau partial al fisierului, ori,
alternativ, un cuvant sau o fraza din documentul respectiv. Apoi se completeaza caseta Look In
cu locatia de cautare. Daca nu se cunoaste locatia fisierului, se poate accelera cautarea,
executand click pe When it was modified (data modificarii), sau What size is it (dimensiune)
pentru a oferi mai multe informatii.
Accesorii Windows XP
Sistemul de operare Windows XP ofera o serie de programe, denumite accesorii, ce
indeplinesc o multime de functii, de la divertisment, la asistenta pentru sarcini esentiale ale
sistemului. Accesoriile sunt stocate in sectiunea Accessories din zona All Programs din meniul
Start. Accesibility ofera utilitare pentru o mai usoara utilizare a calculatorului:
Accesibility Wizard: un ghid de setare a sistemului de operare pentru persoanele cu deficiente
de aud, vaz, etc;
Magnifier : ofera o imagine marita a ecranului;
Narrator : citete cu glas tare in limba engleza;
OnScreen Keyboard: conceputa pentru utilizatorii cu mobilitate redusa;
Utility Manager : permite stabilirea caracteristicilor de accesibilitate ce pornesc automat.

132

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Communications cuprinde cateva optiuni de retea si utilitarul Hyper Terminal, ce permite

conectarea la un calculator ca si cum s-ar utiliza un terminal neinteligent.
Entertainment contine scurtaturi catre Sound Recorder, Volume Control, Windows Media
Player si alte aplicatii instalate de acest tip.
Volume Control : permite modificarea volumului difuzoarelor;
Sound Recorder : permite realizarea de inregistrari audio prin intermediul microfonului;
Windows Media Player : permite vizionarea de filme in diferite formate, ascultarea de CD-uri
audio, etc.
System Tools :
Character Map: ajuta la inserarea caracterelor speciale in documente text;
File Transfer Wizard: permite salvarea si copierea de la un calculator la altul a parametrilor din
Internet Explorer, Outlook Express, alte programe, suprafata de lucru;
Scheduled Tasks: se poate planifica pornirea automata a anumitor programe sau utilitare de
sistem;
Disk Cleanup, Disk Defragmenter : utilitare de sistem ce ajuta la stergerea fiierelor ce ocupa
spatiu, compactarea fisierelor pe hard-disk, etc.
System Restore: restabileste configuratia software-ului din calculator la starea anterioara unei
erori produse. Calculator ofera posibilitatea efectuarii de calcule matematice precum si copierea

133

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

acestora in fisiere Windows prin meniul Edit. Paint ofera posibilitatea de realizare a unor imagini
(desene) simple, ce pot contine linii, cercuri, poligoane, text, culori. Imaginile pot fi salvate in
diferite formate grafice (bmp, jpg, gif, etc.) si li se pot aplica diverse efecte (rotire, marire,
micsorare, inversiune culori, etc. ).

10.2 Navigarea pe internet

Deschiderea unui program de navigare Internet Explorer
a) Dublu click pe pictograma Internet Explorer de pe desktop.
b) Butonul Start Programs Internet Explorer
Bara de adres (Address) n care se va tasta adresa paginii care se va vizualiza

Afiarea unei pagini web ntr-o fereastr nou

Uneori se dorete vizualizarea simultan pe ecran a mai multor pagini web. De exemplu,
se

pot

afia

rezultatele

unei cutari ntr-o fereastr a navigatorului i n ferestre

independente ale navigatorului paginile descoperite de un motor de cutare.

Numrul paginilor vizualizate simultan depinde doarde capacitatea de memorie intern a
calculatorului.
Dac ntr-o fereastr a navigatorului se indic un hyperlink sau o imagine creia i s-a
asociat o pagin web i dac se efectueaz un click dreapta pe elementul indicat, atunci n
meniul local afiat va apare comanda Open in New Window (deschide n fereastr nou).
Efectund un click pe aceast comand, pagina aferent elementului indicat se va afia
ntr-o fereastr nou a navigatorului.

134

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Oprirea ncrcrii unei pagini web

Utilizatorul poate opri navigatorul s ncarce restul unei pagini, dac cele afiate deja
conin informaii suficiente i nu se dorete ateptarea ncrcrii unor imagini i a unor
fragmente de text. n acest scop se va executa un clic pe butonul din bara de instrumente.
Remprosptarea (actualizarea) unei pagini web

Dac ncrcarea unei pagini web a fost oprit, atunci pentru reluarea ncrcrii paginii
web respective, se va aciona butonul Refresh (remprosptare) din bara de instrumente sau se
apas tasta F5.
tergerea istoricului de navigare n web

Programul Internet Explorer creeaz i memoreaz un articol referitor la adresa fiecrei

pagini web vizitat de utilizator, n sesiunea actual sau n sesiunile anterioare. Aceste informaii
sunt utilizate pentru a asigura o introducere rapid a adreselor n bara de adrese i sunt specifice
fiecrui utilizator al calculatorului. Ele sunt depuse n folderul:
C:\Documents and Settings\NumeUtilizator\Local Settings\History
Pentru a configura modul de utilizare a acestui folder:
Meniul Tools Internet Options General n seciunea Days to keep pages in history
se stabilete durata pentru care adresele paginilor vizitate sunt pstrate n folderul History
prin acionarea butonului de comand Clear History (terge istoric) se poate terge coninutul
folderului History. Operaia de tergere trebuie validat de utilizator.
Accesarea unei pagini web de adres specificat

Click n bara de adrese a browser-ului se tasteaz adresa paginii web se apas tasta
Enter sau se apas butonul Go.
Activarea unui hyperlink afiat ntr-o pagin web

Paginile web pot conine hyperlink-uri, adic legturi la alte pagini web. Ele permit
navigarea rapid ntre paginile web. Atunci cnd cursorul mouse-ului este deasupra unui
hyperlink, acesta se transform n mnu indicatoare. Dac se execut click pe hyperlink,
atunci n fereastra browser-ului se va afia pagina indicat de aceast legtur. Un hyperlink este
un text subliniat i colorat.

135

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Navigarea nainte i napoi ntre paginile web vizitate

Click pe butonul (napoi) sau pe butonul (nainte) din bara de instrumente a programului
de navigare.
CUTARE PE WEB

Prin motor de cutare se nelege un program, accesibil n Internet, prin care se pot cuta
pagini web care conin informaii referitoare la un subiect specificat de utilizator. Exist mai
multe motoare de cutare. Cteva dintre ele sunt menionate n tabelul de mai jos:
Motor de cutare
Google
AltaVista
Euroseek
Go
SNAP!
Excite
Infoseek

Adresa
http://www.google.com
http://altavista.digital.com
http://www.euroseek.com
http://www.go.com
http://www.snap.com
http://excite.com
http://infoseek.com

http://www.google.ro

Efectuarea unei cutari utiliznd cuvinte, fraze cheie

Motoarele de cutare conin o cutie text n care se tasteaz un cuvnt cheie

(reprezentativ) sau o fraz care caracterizeaz subiectul cutat. Cutia text este asociat cu un
buton de comand Search. Dac se efectueaza un click pe acest buton se lanseaz n execuie
procesul de cutare a paginilor web n care apare subiectul specificat. Rezultatul cutarii este o
list care conine adresele paginilor web n care apar informaii despre subiectul cutat.

136

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Copierea textului, imaginilor dintr-o pagin web ntr-un document

Se selecteaz textul sau imaginea dorit sau meniul Edit Select All (dac se dorete
copierea textului ntregii pagini) click dreapta pe selecie Copy se deschide documentul
destinaie se poziioneaz cursorul n locaia unde se va face copierea click dreapta
Paste.
Salvarea unei pagini web ca fiier text sau html ntr-o locaie pe disc

n fereastra browser-ului meniul File Save As n fereastra Save Web se

specific folder-ul n care se va salva pagina, numele paginii i tipul fiierului click pe
butonul Save.

Descrcarea unui fiier/software dintr-o pagin web ntr-o locaie pe disc

Se deschide pagina web de unde se va face descrcarea click pe numele fiierului ce

va fi descrcat sau pe butonul Download, dac acesta exist n fereastra File Download se
apas butonul Save (sau Run n cazul software-ului, pentru a fi instalat direct de pe web, fr a
salva kit-ul pe disc) n fereastra Save in se stabilete locaia pe disc unde va fi salvat fiierul

137

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

se va afia fereastra de descrcare a fiierului n care se poate vedea progresul descrcrii,

viteze de transfer etc.

Pota electronic
Structura unei adrese de e-mail

O adres de e-mail se compune din urmtoarele elemente :

Numele utilizatorului prin care s-a nregistrat la un calculator server de pot

Caracterul @ - care este unseparator standardizat ( se citete at sau coad de maimu)

Numele subdomeniului adic numele calculatorului server de pot electronic sau numele
furnizorului care administreaz cutia potal sau numele instituiei

Numele domeniului profilul organizaiei sau ara

Exemple: ioanamatei@yahoo.com, ioana.matei@gmail.com, ioana.matei@gmx.de
Securitate

Contientizarea posibilitii de a primi mesaje nesolicitate

Foarte multe firme comerciale, datorit costului mic i al vitezei mari de transmitere,
folosesc mesajele electronice n scopul de a face reclam comercial (aceste mesaje se numesc
spam). Exist pericolul primirii zilnice a unui numr mare de mesaje inutile. Pentru evitarea
acestei primiri se recomand s comunicai adresa dvs. electronic numai persoanelor de
ncredere. Se recomand utilizarea comenzilor de filtrare a mesajelor precum i utilizarea
programelor antispam.

138

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Contientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu un virus prin

deschiderea unui mesaj necunoscut, unui fiier ataat unui mesaj necunoscut
Mesajele primite prin posta electronic sunt asociate deseori cu ataamente (fiiere
anexate mesajelor). Fiierele ataate pot conine virui care pot infesta calculatorul
destinatarului. Se recomand tergerea mesajelor care conin ataamente neateptate sau primite
de la persoane necunoscute. O mare atenie trebuie acordat ataamentelor executabile (fiiere de
extensie .exe, .vbs, .js) care n multe cazuri conin virui.
Simpla descrcare a unui mesaj asociat cu un ataament nc nu infecteaz calculatorul.
Doar deschiderea unui ataament poate infecta calculatorul. Se menioneaz c la ora actual
sunt i virui ascuni n fiiere de tip document.
Utilizarea serviciului de pot electronic Yahoo! Mail

Deschiderea csuei potale

n fereastra browser-ului, n bara de adrese se tasteaz adresa : www.mail.yahoo.com
Enter.

Se introduc datele de identificare : ID-ul (numele prin care s-a nregistrat

utilizatorul) i parola se apas Enter sau click pe butonul Sign in se va deschide csua
potal.

139

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Dac utilizatorul nu are csu potal, el o poate crea apsnd pe hyperlink-ul Sign Up
va parcurge paii indicai, completnd cu datele personale i alegnd un nume de utilizator al
serviciului de pot (ID) i o parol.
Foldere gestionate de Yahoo! Mail

Inbox conine mesajele primite de utilizator

Draft conine schie (mesaje n curs de elaborare)
Sent conine copiile mesajelor trimise de utilizator
Bulk folder n care sunt trimise de ctre programul antispam Yahoo! mesajele suspectate a fi
spam.
Trash conine mesajele care au fost terse din celelalte foldere.
Citirea unui mesaj

Click pe folder-ul Inbox se afieaz o fereastr ce conine toate mesajele din folder-ul
Inbox.
Mesajele care nu au fost citite sunt scrise cu font bold (ngroat). Pentru fiecare mesaj se
afieaz numele (adresa) expeditorului, subiectul mesajului, data trimiterii i dimensiunea
mesajului. Atunci cnd exist mesaje necitite, folder-ul Inbox apare cu font bold, iar n parantez
apare numrul mesajelor necitite.

140

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Atunci cnd mesajul conine un fiier ataat, naintea subiectului mesajului apare
simbolul

Pentru citirea unui mesaj : click pe subiectul mesajului se deschide o fereastr n

care este afiat mesajul.
Scrierea unui mesaj

Click pe butonul Compose

Se completeaz astfel :

To (ctre) : se scrie adresa de e-mail a destinatarului. Dac se trimite mesajul la mai muli
destinatari, atunci n cmpul To se scriu toate adresele acestora separate prin , (virgul). Dac
exist adresa salvat n agenda de contacte, atunci click pe Insert addresses se bifeaz
destinatarul click pe butonul Insert Checked Contacts.

141

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Cc = Carbon Copy (copie la indigo) : se scriu adresele persoanelor care vor primi o copie a
scrisorii. Att persoanele din cmpul To, ct i persoanele din cmpul Cc vor afla cine sunt
destinatarii mesajului e-mail.

Bcc = Blind Carbon Copy (copie oarb ) : se scriu adresele celorlali destinatari care vor primi
o copie a scrisorii. Deosebirea ntre Cc i Bcc este urmatoarea: persoanele din To i Cc nu vor
vedea cine sunt persoanele menionate n lista secret Bcc.

Subject : se scrie subiectul mesajului

Printr-un click n zona de editare a textului se poziioneaz cursorul i se poate ncepe

introducerea mesajului.

Pentru ataarea unui fiier la mesaj : click pe butonul Attach Files click pe butonul Browse
se caut pe disc fiierul dorit click pe butonul Attach files click pe butonul Continue to
Message.

Se fac ultimele verificri (corectitudinea gramatical i

ortografic a mesajului, adresa destinatarului) click pe
butonul Send.
Rspunsul la un mesaj (Reply)

Mesajelor primite li se poate rspunde imediat sau ulterior. Pentru a rspunde la un mesaj
se parcurg etapele:
Se selecteaz mesajul primit pentru care se va rspunde se apas butonul Replay
(rspuns) cmpul To (ctre) se completeaz automat cu adresa persoanei respective
cmpul Subject (subiect) se completeaz cu subiectul mesajului primit (dac se dorete,
subiectul mesajului poate fi schimbat) se tasteaza rspunsul se apas butonul Send (se
trimite).

142

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Redirecionarea unui mesaj (Forward)

Mesajele primite pot fi retransmise (redirecionate) i ctre alte persoane, astfel c

persoanele respective vor primi o copie a originalului.
Se selecteaz mesajul recepionat care se va retransmite se apas butonul Forward
(redirecionare) al barei de instrumente n cmpul To se va tasta noua adres se apas
butonul Send mesajul original este inclus automat n corpul noului mesaj.
tergerea mesajelor

se deschide fiecare mesaj click pe butonul Delete

dac se terg mai multe mesaje : se selecteaz mesajele (click pe csuele din faa fiecrui mesaj)
click pe butonul Delete
Salvarea pe disc/deschiderea unui fiier ataat unui mesaj

Se deschide mesajul respectiv click pe numele fiierului din seciunea Attachments click

pe butonul Download Attachment click pe butonul Open (pentru deschiderea fiierului)

sau pe butonul Save (pentru salvarea pe disc a fiierului) se alege folder-ul n care va fi salvat
fiierulclick pe butonul Save.
Adugarea unui contact n agend (Address Book)

Click pe tab-ul Contacts click pe butonul Add Contact se completeaz datele i

adresa de mail a contactului i eventual alte informaii click pe butonul Save.
Crearea unui folder

Utilizatorul i poate crea propriile foldere n care i poate organiza mesajele primite.
Click pe hyperlink-ul Add din seciunea Folders apoi se introduce un nume pentru folder-ul
respectiv click pe butonul OK.

143

Suport Curs

Operator
introducere,vali
dare i
prelucrare date

Mutarea unui mesaj ntr-un folder

Se selecteaz mesajul (click pe csua din faa mesajului) click pe butonul Move se
alege folder-ul.

Bibliografie
1. Moisa Nicoleta Catalina, Tehnologia informatiei si comunicarii, Editura: Vladimed Rovimed, 2014
2. Eugen Popescu, Mihaela Codres, Daniel Codres, Marian Vlad, Initiere in Excel,
Power Point si Access, Editura: Else, 2010
3. Sorin Matei, Elvira Nicoleta Bazdoaca, Nicu George Bazdoaca, Initiere in Word,
Editura: Arves, 2003
4. Ana-Maria Suduc, Mihai Bizoi, Gabriel Gorghiu, Tehnici informationale
computerizate, Editura: Bibliotheca, 2008
5. Logica Banica, Informatica. Notiuni de baza si aplicatii economice, Editura:
Matrixrom, 2008
6. Blajenescu Titu I., Borda Monica E, Securitatea in informatica si telecomunicatii,
Editura : DACIA

144