rtaurăcdheitaEruăgdeenE

gen Ka rban www.

Lecţii pen
eugenk
Lecţii pentru chit

Ka
rb w
a n ww

arb
u

eugenkarban.de
an.de
Acorduri cu barré. Acorduri înrudite cu acordurile cu barré
Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net)

14 noiembrie 2008

Versiunea 1.0
eugenkarban.de

Lecţii pentru chit

Lecţii pen
an.de

gE erbn aKnawrbwwa.neuwgwenwk.
b

u
r

Ka
a

de tra
urăcdheitaEruăgen
 c www.eugenkarban.de

Rezumat
Despre acorduri cu barré pentru chitară. Formarea şi prinderea lor pornind de la diferite acorduri cu coarde libere din
poziţia 1 după gradul de dificultate. Tabele cu acorduri cu barré. Discuţii despre prinderea acordurilor cu barré. Acorduri de
cvintă (power-chords). Acorduri „deplasate“ . Acorduri „deplasate“ speciale.

Cuprins
1 Formarea acordurilor cu barré 1
1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Acorduri cu barré pornind de la E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3 Acorduri cu barré pornind de la A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.4 Acorduri cu barré pornind de la C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.5 Acorduri cu barré pornind de la G . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.6 Alte opţiuni pentru formarea acordurilor cu barré . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.7 Poziţia degetelor 1, 2, 3 şi 4 la prinderea acordurilor cu barré . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.8 Poziţia degetului mare la prinderea acordurilor cu barré . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.1 Poziţia menghină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.2 Poziţia vâslaş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.3 Poziţia liberă (free-style) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.9 Exerciţii pentru musculatura degetelor mâinii stângi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.10 Soluţii pentru uşurarea prinderii acordurilor cu barré . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.11 Discuţii laterale despre prinderea acordului F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.12 Cum să memorezi diferite acorduri cu barré . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2 Acorduri de cvintă (Power chords) 9

2.1 Armonii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.2 De la acorduri cu barré la acorduri de cvintă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.3 Dublarea acordurilor de cvintă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4 Răsturnări ale acordurilor de cvintă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4.1 Acorduri de cvintă cu 6 coarde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

3 Acorduri deplasate 11
3.1 Acorduri deplasate fără coarde libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3.1.1 Acorduri majore şi derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.2 Acorduri minore şi derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.3 Acorduri augmentative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.4 Acorduri diminuate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

4 Acorduri speciale deplasate 13

5 Concluzii generale 14

6 Ce am utilizat la crearea acestui document 14

7 Atenţie acest articol este Post-Cardware 15

1 Formarea acordurilor cu barré

1.1 Introducere
Pentru înţelegerea acestei mici lecţii, pe lângă cunoştinţe minime despre părţile componente ale chitarei mai este necesară
cunoaşterea denumirii vestice a notelor muzicale1 , a intervalelor dintre acestea2 precum şi a faptului că un interval pe
tastiera chitarei reprezintă un semiton. Se ştie că degetele mâinii stângi3 sunt numerotate după cum urmează: arătătorul -
1, mijlociul -2, inelarul - 3 iar degetul mic - 4. Deşi metodele de chitară clasică interzic folosirea degetului mare la prinderea
acordurilor, unii profesori oferă această „libertate“ de aceea notarea degetului mare o vom face aici cu 0.
Există unele culegeri de acorduri de tip broşură, carte, postere cu 2000 sau chiar cu 8000 şi mai multe de acorduri
pentru chitară. O asemenea colecţie este impresionantă şi valoroasă din punct de vedere teoretic dar la urma urmei ceea
ce contează sunt acordurile care le prinzi cu uşurinţă şi care le foloseşti în cântecele interpretate de tine.
1
A=La, B=Si, C=Do, D=Re ş.a.m.d.
2
Tonuri şi semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri ş.a.m.d.
3
Mâna cu care se prind acordurile. Pentru stângaci este bineînţeles vorba de mâna dreaptă.

1
 c www.eugenkarban.de

Lecţia care urmează te va ajuta să înzeceşti numărul de acorduri ştiute folosind numai acorduri cunoscute, simple,
prinse în prima poziţie.

1.2 Acorduri cu barré pornind de la E

Deci să pornim simplu de la acordul E (Mi major) care se prinde în mod obişnuit după cum urmează:

◦ ◦ ◦
e
1
e 3e
2

Dat fiind faptul că la prinderea sa avem nevoie de numai 3 degete vom încerca să îl prindem în aşa fel încât arătătorul(1) să
rămână liber. Pentru începători prinderea nouă, cu alte degete, nu este deloc uşoară dar cu puţin exerciţiu se poate însuşi
şi aceasta. Deci noua sa prindere este:

◦ ◦ ◦
e
2
e 4e
3

Ţinând prins acordul alunecăm pe tastieră înspre corpul chitarei cu o poziţie (tastă). Acum putem bara toate cele 6 coarde în
prima poziţie pe tastieră cu degetul arătător (1). De aici şi numele acestor acorduri cu barré. Degetul arătător(1) acţionează
în acest fel ca un capodastru în poziţia 1. Obţinem astfel acordul F (un semiton mai sus de E) adică:

e 1e 1e 1e 1e 1e
1
2e
3e 4e

La fel, alunecând mai departe înspre corpul chitarei prindem acordurile:

e 1e 1e 1e 1e 1e
1
2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e
3e 4e

F♯ sau G♭ G G♯ sau A♭ A A♯ sau B♭

Acordul E major are o serie de acorduri înrudite care se prind cu două sau trei degete, în prima poziţie. Din mai toate
aceste acorduri se pot construi acorduri cu barré. O tabelă cu acorduri cu barré până în poziţia a 5-a pornind de la diverse
variante ale acordului E este tabela 1.

2
 c www.eugenkarban.de

Acordul de pornire: Acordul cu barré în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
◦ ◦◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr r r r r r r r
rr rr rr rr rr rr rr
E F F♯ G G♯ A A♯ B
◦ ◦ ◦◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r
E7 F7 F♯7 G7 G♯7 A7 A♯7 B7
◦ ◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
E7 F7 F♯7 G7 G♯7 A7 A♯7 B7
◦ ◦◦
rr 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r rr rr rr rr rr rr rr
r r r r r r r
Emaj7 Fmaj7 F♯maj7 Gmaj7 G♯maj7 Amaj7 A♯maj7 Bmaj7
◦ ◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rrr
rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr
E4 F4 F♯4 G4 G♯4 A4 A♯4 B4
◦ ◦◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr
rr rr rr rr rr rr rr
Em Fm F♯m Gm G♯m Am A♯m Bm
◦ ◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr
r rr rr rr rr rr rr rr
r r r r r r r
Em7 Fm7 F♯m7 Gm7 G♯m7 Am7 A♯m7 Bm7
◦ ◦◦◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r
r r r r r r r
Em7 Fm7 F♯m7 Gm7 G♯m7 Am7 A♯m7 Bm7
◦ ◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr r
rr r rr r rr r rr r rr r rr r rr r
Em6 Fm6 F♯m6 Gm6 G♯m6 Am6 A♯m6 Bm7

Tabela 1: Acorduri cu barré pornind de la E

1.3 Acorduri cu barré pornind de la A

Un alt acord de pornire la formarea acordurilor cu barré este A. În mod normal acordul A se prinde cu următoarea digitaţie
după cum urmează:
◦ ◦ ◦

1 e 2e 3e

De cele mai multe ori coarda groasă E nu se interpretează. Pentru a forma acorduri cu barré-uri pornind de la A se alege
prinderea:
× ◦ ◦

2 e 3e 4e

astfel ca degetul arătător(1) să rămână liber.

La fel ca la acordul E prin deplasarea pe tastieră a prinderii se pot interpreta diferite acorduri.

3
 c www.eugenkarban.de

Mai jos o tabela 2 cu diferite variante de acorduri pornind de la A.

Acordul de pornire: Acordul cu barré în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
◦◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rrr
rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr
A A♯ B B♯ C C♯ D D♯
◦◦ ◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r
r r r r r r r r r r r r r r
A7 A♯7 B7 B♯7 C7 C♯7 D7 D♯7
◦◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr
r rr rr rr rr rr rr rr
r r r r r r r
A4 A♯4 B4 B♯4 C4 C♯4 D4 D♯4
◦◦ ◦ ◦
1rrrrrr 2 rrrrrr rrrrrr
3 4 rrrrrr rrrrrr
5 6 rrrrrr rrrrrr
7
r
r r r r r r r r
r r r r r r r
A7sus4 A♯7sus4 B7sus4 B♯7sus4 C7sus4 C♯7sus4 D7sus4 D♯7sus4
◦◦ ◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr
rr rr rr rr rr rr rr
A2 A♯2 B2 B♯2 C2 C♯2 D2 D♯2
◦◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r r
r r r r r r r r r r r r r r
Amaj7 A♯maj7 Bmaj7 B♯maj7 Cmaj7 C♯maj7 Dmaj7 D♯maj7
◦◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr r r r r r r r
rr rr rr rr rr rr rr
Am A♯m Bm B♯m Cm C♯m Dm D♯m
◦◦ ◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r
Am7 A♯m7 Bm7 B♯m7 Cm7 C♯m7 Dm7 D♯m7
◦◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Am7 A♯m7 Bm7 B♯m7 Cm7 C♯m7 Dm7 D♯m7
◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rrrr
rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr
A6 A♯6 B6 B♯6 C6 C♯6 D6 D♯6

Tabela 2: Acorduri cu barré pornind de la A

Interesantă este prinderea acordului A6 şi a derivatelor sale cu barré. Degetul arătător (1) apasă toate cele 6 coarde
ale chitarei iar inelarul (3) apasă numai 4 coarde. Avem de a face astfel cu două barré-uri prinse cu două degete. Vezi
ultimul exemplu din tabela 2.
O formă specială de prindere a acordurilor cu barré pornind de la A se aseamănă cu prinderea acordului A6 menţionată
anterior. Acordul A se prinde cu degetul 3 folosind un barré parţial. Degetul apăsă cele 3 coarde iar coarda E subţire se
lasă liberă ridicând uşor degetul. Pentru barré se foloseşte de fapt numai prima falangă a degetului inelar (3).

◦ ◦ ◦

3 e 3e 3e

Această formă de prindere nu este la îndemâna oricui dar cu puţin exerciţiu se poate însuşi.

4
 c www.eugenkarban.de

1.4 Acorduri cu barré pornind de la C

Majoritatea acordurilor cu barré se formează având ca acord de bază acordurile A sau E şi derivatele lor. Există însă şi
alte acorduri de bază pentru acordurile cu barré. Un acord de la care se mai poate porni la formarea acordurilor cu barré
este C. Pentru a forma acorduri cu barré pornind de la acordul C se foloseşte pentru C prinderea de mai jos:

× ◦ ◦
e
2
3 e
e
4

Prinderea acordurilor cu barré după modelul acordului C se face mai uşor în poziţiile înalte unde distanţa dintre poziţii nu
este aşa mare şi ca urmare degetele mâinii stângi nu trebuie aşa mult răsfirate.

Acordul de pornire: Acordul cu barré în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
◦ ◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
C C♯ D D♯ E F F♯ G
◦ ◦◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Cmaj7 C♯maj7 Dmaj7 D♯maj7 Emaj7 Fmaj7 F♯maj7 Gmaj7
◦ ◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r
r r r r r r r r r
r r r r r r r r r r r r r r
C9 C♯9 D9 D♯9 E9 F9 F♯9 G9

Tabela 3: Acorduri cu barré pornind de la C

1.5 Acorduri cu barré pornind de la G

O model deosebit de dificil de prindere a acordurilor cu barré este cel format pornind de la acordul G. Dificultatea constă în
prinderea integrală a acordului G folosind degetele 2 3 şi 4 exemplificat mai jos:

◦ ◦ ◦

e
2
e
3 4 e

De aceea se preferă de multe ori o prindere alternativă, unde degetul mic (4) nu se foloseşte. Deci la interpretare coarda
E subţire nu se bate sau nu se ciupeşte.

Acordul de pornire: Acordul cu barré în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
◦◦◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r
r r r r r r r r r
r r r r r r r r r r r r r r
G G♯ A A♯ B C C♯ D
× ◦◦ × × × × × × ×
1 rrrrr 2 rrrrr 3 rrrrr 4 rrrrr 5 rrrrr 6 rrrrr 7 rrrrr
r
rr r r r r r r r
rr rr rr rr rr rr rr
G G♯ A A♯ B C C♯ D

Tabela 4: Acorduri cu barré pornind de la G

5
 c www.eugenkarban.de

1.6 Alte opţiuni pentru formarea acordurilor cu barré

Acordurile care se pretează cel mai bine ca punct de plecare în formarea acordurilor cu barré sunt A, E, A7, E7, Am, Am7
şi Em, acorduri care se prind cu 3 sau mai puţine degete în primele două poziţii. Posibile sunt şi prinderi pornind de la
acordurile C sau G dar acestea sunt ceva mai dificile.
În plus, cei care pot să-şi răsfire degetele mai mult, pot folosi ca punct de plecare şi prinderile de la alte acorduri decât
cele descrise mai sus, cum ar fi D şi Dm. Vezi tabela 5.

Acordul de pornire: Acordul cu barré în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
×◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r
r r r r r r r r r r r r r r r
r r r r r r r
D D♯ E F F♯ G G♯ A
×◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Dm D♯m Em Fm F♯m Gm G♯m Am
×◦ ◦
r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r r r
r r r r r r r r r r r r r r
D7 D♯7 E7 F7 F♯7 G7 G♯7 A7
×◦ ◦
rr 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r rr rr rr rr rr rr rr
r r r r r r r
Dm7 D♯m7 Em7 Fm7 F♯m7 Gm7 G♯m7 Am7
×◦ ◦ r
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r
r r r r r r r r r r r r r r
D6 D♯6 E6 F6 F♯6 G6 G♯6 A6
×◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rrr
rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr
Dmaj7 D♯maj7 Emaj7 Fmaj7 F♯maj7 Gmaj7 G♯maj7 Amaj7
×◦ ◦
1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r
rr r r r r r r r
rr rr rr rr rr rr rr
D9 D♯9 E9 F9 F♯9 G9 G♯9 A9

Tabela 5: Acorduri cu barré pornind de la D

1.7 Poziţia degetelor 1, 2, 3 şi 4 la prinderea acordurilor cu barré

Pentru prinderea acordurilor în poziţia 1 (fără barré) există anumite reguli de digitaţie. Se recomandă de exemplu ca degetul
mijlociu (2) şi degetul arătător (1) să rămână tot timpul unul lângă altul.
Astfel de reguli există şi pentru acordurile cu barré:

1. Degetul mic (4) şi mijlociul (2) trebuie să rămână tot timpul relativ apropiate; anume distanţa dintre ele (pe orizontală)
să nu fie mai mare decât o poziţie pe tastieră.

2. De asemenea degetul mic (4) trebuie să rămână întotdeauna mai jos pe tastieră (pe verticală) decât degetul inelar
(3).

3. În afară de asta trebuie, în general, avut grijă ca între arătător (1) şi mijlociu (2) + degetul mic (4) să rămână o poziţie
liberă pe tastieră (pe orizontală).

4. Important este ca şi degetul arătător (1) să fie plasat primul pe tastieră. După care urmează inelarul (3) şi degetul
mic (4). Mijlociul (2) se plasează la final pe tastieră. Ordinea îţi poate părea un pic pedantă, dar cu timpul va aduce
roade. Mai ales la ciupituri unde mai tot timpul primul ton interpretat este bass-ul. Odată aşezat arătătorul celelalte
degete îşi vor găsi singure locul.

5. Aşezarea

6
 c www.eugenkarban.de

+ +
arătător (1) poziţie liberă mijlociu (3) + deget mic (4)

trebuie să vină aproape de la sine. Aceasta nu este important numai pentru acordurile cu barré ci şi mai târziu la
prinderea acordurilor de cvintă.

Una din greşelile frecvente este aceea că arătătorul (1) se plasează uneori prea sus peste tastieră, astfel că vârful său
este cu mult deasupra coardei E (6). Asta se întâmplă mai ales în dorinţa de a câştiga mai multă forţă la prinderea barré-
ului. Rezultatul este însă o reducere a mobilităţii a celorlalte degete. Fiecare chitarist în parte trebuie să găsească poziţia
proprie a degetului arătător (1), la care mobilitatea celorlalte degete rămâne acceptabilă. Desigur lungimea degetelor şi
lăţimea tastierei au în acest caz un rol important.

1.8 Poziţia degetului mare la prinderea acordurilor cu barré

La prinderea acordurilor cu barré se întâlnesc frecvent 3 poziţii ale degetului mare.

1.8.1 Poziţia menghină

Una din poziţiile degetului mare (0) cele mai des folosite la prinderea acordurilor cu barré este cea când acesta stă paralel
cu degetul arătător (1), perpendicular pe linia gâtului chitarei. Astfel degetul mare şi arătătorul formează un „U“ în jurul
gâtului chitarei care acţionează ca o menghină pe tastieră. Un mic dezavantaj: muşchii degetului mare sunt solicitaţi mult
în timp prinderea devine de-a dreptul obositoare. Trecerea la solistică, însă se face mai uşor dacă foloseşti această tehnică
de plasare a degetului mare.

1.8.2 Poziţia vâslaş

O altă poziţie pentru degetul mare, la prinderea acordurilor cu barré, este de-a lungul gâtului chitarei astfel ca degetul mare
(0) să formeze cu degetul arătător (1) un unghi de 90◦ exact aşa cum ai ţine o vâslă însă răsturnat. Dezavantajul este
că pentru solistică degetele care prind coardele îşi pierd din flexibilitate. În schimb această prinderea este relativ naturală
(degetul mare formează în mod normal cu palma un unghi de 90◦ ) şi nu aşa de dificilă ca prinderea de mai sus. Apăsarea
degetelor pe tastieră se obţine printr-o uşoară răsucire a degetului care prinde barré-ul. Arătătorul (1) este axa de răsucire
iar forţa necesară apăsării acordului provine din antebraţ. Degetul mare întins de-a lungul tastierei nu are decât rol de
sprijin.

1.8.3 Poziţia liberă (free-style)

Mulţi chitarişti preferă o cu totul altă poziţie a degetului mare la prinderea acordurilor cu barré, neglijând cu totul regulile de
digitaţie din metodele de chitară clasică. Barré-ul prins cu arătătorul este unul mic sau incomplet iar degetul mare (0) se
încolăceşte pe după tastieră şi prinde coarda E (sau chiar E şi A) apăsând-o pe tastieră sau numai amortizând-o. Astfel
barré-ul se prinde folosind atât degetul arătător (1) cât şi cel mare (0).

1.8.4 Concluzii

Eu personal, folosesc prima variantă de prindere. Dacă însă cânt mai mult şi musculatura degetului mare (0) oboseşte,
obişnuiesc să schimb liber între cele trei forme de prindere. De aceea şi sfatul meu: probează toate prinderile descrise mai
sus şi foloseşte-o pe cea care îţi cade mai bine. Fiecare din ele are şi avantaje şi dezavantaje de aceea în diferite situaţii
este chiar recomandat să fie folosite prinderi alternative. Vezi mai jos şi discuţia despre prinderea acordului F.

1.9 Exerciţii pentru musculatura degetelor mâinii stângi

Marea problemă la prinderea acordurilor cu barré este faptul că degetul arătător (1) trebuie să stea perfect întins şi încordat
în timp de degetele mijlociu (2), inelar (3) şi mic (4) trebuie să fie lejere şi deplasabile. Această coordonare a degetelor este
chiar şi fără chitară dificilă. Pentru aceea se recomandă exerciţii pentru degetele mâinii stângi în care degetul arătător (1)
rămâne întins iar celelalte degete folosite la prindere se întind şi se îndoaie fără a mişca degetul inelar (1). Chiar şi atunci
când numai unul din degetele îndoite (2), (3) sau (4) se deplasează, aşa cum este cazul pe tastiera chitarei, degetul inelar
trebuie să rămână întins şi încordat. Acest exerciţiu necesită la început multă răbdare.
Exerciţii efective pentru prinderea barré-ului se pot face şi pe tastieră fără a folosi degetul mare (0). Forţa de prindere
provine astfel din antebraţ care trebuie să fie perpendicular pe linia tastierei, evitând tragerea cotului către corp. În afară de
asta forţa de strângere se reduce dacă degetul arătător (1) se plasează paralel cu tastele şi cât mai apropiat de tasta de
sus.

7
 c www.eugenkarban.de

1.10 Soluţii pentru uşurarea prinderii acordurilor cu barré

Este bine cunoscut că acordurile cu barré sunt coşmarul oricărui chitarist la început de drum.
Aceasta datorită faptului că această tehnică solicită în mod deosebit nu numai musculatura degetului arătător (1) ci şi
musculatura, în mod normal puţin solicitată, a degetului inelar (3) şi al celui mic (4). Cheia succesului constă în răbdare şi
mult exerciţiu. Porneşte-o încet şi încetează de fiecare dată când degetele încep să doară. Apoi te vei mira ce repede se
vor face progrese.
Pentru cei care nu au răbdarea necesară există şi mici variante ajutătoare cum ar fi:

1. Folosirea barré-urilor mici.

Degetul arătător(1) nu mai apasă toate cele 6 coarde ale chitarei ci numai 3 sau mai puţine din coardele subţiri.
Coardele rămase libere nu se interpretează (notate cu x).
Un exemplu aici pentru Fm:
×
e 1e 1e
1

e 3e
4

Fm
Asfel forţa necesară apăsării barré-ului se reduce considerabil şi prinderea devine mult mai uşoară.

2. Folosirea barré-urilor mici şi a degetului mare (al mâinii stângi).

Mulţi dintre chitarişti prind barré-urile folosindu-se atât de arătător(2) pentru coardele subţiri cât şi de degetul mare(0)
pentru coardele groase. Celelalte 3 degete prind forma acordului de la care a pornit barré-ul. Aici un exemplu tot
pentru Fm:

e
0 e 1e 1e
1

e 3e
4

Fm
Avantajul acestei tehnici este pe lângă forţa redusă de prindere şi acela că barré-ul este prins integral, pe toate cele
6 coarde.

3. Folosirea unui capodastru. Dacă melodia interpretată are acordurile prinse numai într-o poziţie înaltă se poate folosi
un capodastru evitând astfel prinderea acordurilor cu barré.

4. Folosirea unui acordaj alternativ. Dacă la interpretarea melodiilor cântate de tine preferi o singură tonalitate poţi
încerca şi un acordaj alternativ al chitarei. Prinderea acordurilor se schimbă cu totul dar odată stăpânită, noua
prindere este de obicei mai simplă decât cea standard.
Aceasta este însă mai mult o metodă pentru avansaţi şi cei care ajung de obicei în stadiul de a experimenta cu
acordaje alternative, stăpânesc foarte bine acordurile cu barré.

1.11 Discuţii laterale despre prinderea acordului F

Acordul F se poate prinde ca F cu barré mic, F mijlociu sau F cu barré mare după cum urmează:

× ◦ ×
e 1e
1 e 1e
1 e 1e 1e 1e 1e 1e
1
e
2 e
2 2e
e
4 e 4e
3 3e 4e

F mic F mijlociu F mare

Începătorii vor prinde de de obicei numai acordul F mic. Mai târziu vor trece la forma F cu barré mare. Varianta F mijlociu
va fi folosită de cei care au încă dificultăţi în a prinde F cu barré-ul mare. De multe ori chitariştii „buni“ vor privi cu dispreţ
la F-ul tău cu barré mic şi vor spune poate: „Aşa îl prindeam şi eu odată...“ Totuşi numai chitarişti cu adevărat buni ştiu:
toate variantele de prindere a acordului F sunt la fel de importante în practică. Situaţia la momentul interpretării este cea
care dictează forma de prindere utilizată. Nu dificultatea tehnicii de prindere este importantă (excepţie la începători) ci
tehnica de interpretare. Un „bass-run“ din F se execută mai uşor şi cu mai puţin efort folosind prinderea F mic. Anumite
figuri de „hammering“ sunt aproape imposibil de interpretat cu barré mare. O tehnică cu „bass alternativ“ este favorizată de
prinderea F mijlociu. La fel şi o trecere rapidă la G prins în poziţia a 3-a.
Reţine deci: un chitarist cu adevărat bun stăpâneşte nu numai prinderile dificile şi „corecte“ din punct de vedere tehnic
ci stăpâneşte în egală măsură toate prinderile.

8
 c www.eugenkarban.de

1.12 Cum să memorezi diferite acorduri cu barré

Acum că ai învăţat cum să prinzi diferite acorduri cu barré se pune întrebarea: „Cum pot să le memorez pe toate?“.
La început nu trebuie să le înveţi chiar pe toate. Ajunge dacă cunoşti numai câteva. Pentru asta trebuie să ştii sau să
înveţi numai puţină teorie despre chitară. Important este faptul că fiecare poziţie pe tastieră (fiecare tastă) este un semiton,
acordurile se numesc după nota lor de bază. Cunoştinţe minime despre game sunt iarăşi de folos.
La început nu trebuie să te intereseze că unele acorduri au nume diferite (cum ar fi F♯ şi G♭), după tonalitatea folosită în
melodie. Important este numai că notele de bază stau pe aceeaşi coardă.
Foloseşte ideile ajutătoare şi punctele de reper de mai jos:

• Pentru acordurile cu barré pornind de la A nota de bază (A) se află pe coarda 5 liberă.

• Pentru acordurile cu barré pornind de la C nota de bază (C) se află pe coarda 5 în poziţia 3.

Concluzie: Un acord cu barré în poziţia 3, format pornind de la A, este un C (major sau minor).

• Pentru acordurile cu barré pornind de la E nota de bază (E) se află pe coarda 6 liberă.

• Pentru acordurile cu barré pornind de la G nota de bază (G) se află pe coarda 6 în poziţia 3.

Concluzie: Un acord cu barré în poziţia 3, format pornind de la E, este un G (minor sau major).
Un alt ajutor la orientare pot fi poziţiile de acordaj pentru coardele 4 (D), 5 (A) şi 6 (E).
Se ştie că pentru a acorda coarda 5 (A) a chitarei este folosită coarda 6 (E) apăsată în poziţia 5. Deci în poziţia 5 pe coarda
6 (E) avem nota A. Concluzie: Prinzând un acord cu barré în poziţia 5 cu prinderea pornind de la acordurile E sau G vom
avea acordul A (major sau minor).
La fel pentru acordarea coardei 4 (D) se apasă coarda 5 (A) în poziţia 5. Deci în poziţia 5 pe coarda A avem nota D.
Concluzie: Un acord cu barré prins în poziţia 5, pornind de la acordurile A sau C va fi un D (major sau minor).
Alt ajutor de orientare este poziţia 12. Aici pentru fiecare coarda avem nota mai sus cu o octavă (12 semitonuri sunt
o octavă). Concluzie: Un acord cu barré pornit de la E sau G în poziţia 12 este de asemenea un E sau un C (major sau
minor). Concluzie: Un acord cu barré pornit de la A sau C în poziţia 12 este de asemenea un A sau un C (major sau minor).
Folosind cele descrise anterior nu vei stăpâni tastiera în totalitate dar este un început bun pentru a trece la pasul
următor.
Pentru a şti ce acord cu barré se prinde în toate poziţiile pe tastieră trebuie să înveţi temeinic notele muzicale (gama
cromatică) de pe coardele 5 (A) şi 6 (E). Pe coarda E aceasta este E-F-F♯-G-G♯-A-A♯-C-C♯-D-D♯-E.
Iar pe coarda A: A-A♯-C-C♯-D-D♯-E-F-F♯-G-G♯-A. Orientarea pe tastieră se va face după poziţia degetului cu barré. Ştiind
ce notă prinde degetul cu barré, pe coarda A sau E (după forma de prindere: A şi C pentru coarda A şi E şi G pentru coarda
E) vei ştii şi numele acordului prins. Pentru orientare poţi folosi bineînţeles şi punctele de orientare descrise mai sus de la
care poţi începe numărătoarea după gama cromatică în sus sau în jos pe tastieră.
Folosind astfel câteva ajutoare de orientare şi puţină teorie se pot stăpâni în scurt timp, fără un efort considerabil de
învăţare, acordurile cu barré în orice poziţie.

2 Acorduri de cvintă (Power chords)

Prin definiţie un acord este format din cel puţin trei sunete: sunetele de pe treptele 1, 3 şi 5 a gamei din care provine şi care
îi dă şi numele. O formă cu totul specială de acorduri, folosite de mult timp de chitarişti, sunt „acordurile de cvintă“ sau cum
se numesc în limba engleză „power chords“ . Aceste acorduri sunt foarte des folosite şi sunt foarte efective.
Pentru teoreticieni aceste acorduri reprezintă o problemă pentru că sunt greu de diferenţiat. Diferenţa dintre un acord major
şi minor constă în nota a doua din componenţa sa (treapta a 3-a) - includerea unei terţe mici sau mari la tonică şi cvintă
stabileşte caracterul acordului la mol sau dur (minor sau major).
„Acordurile de cvintă“ sunt formate numai din sunetul de pe treapta 1 şi 5 a gamei din care provin, deci conform definiţiei
nici nu este vorba de un acord ci doar de un interval sau o grupare de note. Indiferent daca aceste grupe de note sunt
denumite acorduri sau dacă se foloseşte terminologia corectă de interval, evident este că ele sunt în muzica modernă de
mare folos. Lipsa notei de pe treapta a 3-a (deci a caracterului major sau minor) înseamnă şi faptul că atât gama majoră
cât şi cea minoră a aceleiaşi tonalităţi pot fi acompaniate cu acelaşi acord de cvintă.
Acest tip de acord este, datorită simplităţii sale, în stilurile blues, rock, hard-rock şi heavy-metal foarte des întâlnit. Interpre-
tate folosind un distors puternic sau cu alte efecte extreme, aceste acorduri îşi păstrează şi chiar îşi accentuează caracterul
puternic iar legătura armonică a acestor două note înrudite se accentuează.

2.1 Armonii implicite

În cele mai multe cazuri, într-o formaţie de muzică, este rolul instrumentelor aferente chitarei de a completa acordurile
de cvintă cu caracterul major sau minor aşa cum o cere piesa muzicală. Dacă chitaristul interpretează acordul complet
folosind terţa mică sau mare, sunetul devine un pic şters şi caracterul tăios al sunetului chitarei se reduce considerabil.

9
 c www.eugenkarban.de

2.2 De la acorduri cu barré la acorduri de cvintă

Acordurile de cvintă sunt uşor de interpretat şi la fel ca şi acordurile cu barré, variantele cele mai cunoscute şi uşor de
prins, se construiesc pe baza prinderilor ce pleacă de la diverse forme ale acordurilor A sau E. Prin alunecare pe tastieră
se prind alte acorduri.
Ca şi regulă generală acordurile de cvintă (în afara celor din poziţia 1 unde nota de bază este coarda liberă) se prind
folosind degetul arătător (1) pe o coardă de sus şi inelarul (3) pe coarda imediat următoare, de jos, la al doilea interval
numărat pornind de la degetul arătător. Singura excepţie sunt acordurile de cvintă formate pe coarda a 3-a (G) şi a 2-a
(B) unde se ia al treilea interval numărat de la arătător. Unii instrumentişti preferă prinderea acordurilor de cvintă folosind
arătătorul (1) şi degetul mic (4).
Câteva exemple conţine tabela 6 de mai jos: Se remarcă faptul că acordurile de cvintă au următoarele caracteristici:

Acordul de cvintă de pornire: Acordul de cvintă în poziţia:

1 2 3 4 5 6 7
◦ ×××× ×××× ×××× ×××× ×××× ×××× ×××× ××××
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
E5 F5 F♯5 G5 G♯5 A5 A♯5 B5
× ◦ ××× × ××× × ××× × ××× × ××× × ××× × ××× × ×××
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
A5 A♯5 B5 C5 C♯5 D5 D♯5 E5
×× ◦ ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ×× ××
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
D5 D♯5 E5 F5 F♯5 G5 G♯5 A5
××× ◦ × ××× × ××× × ××× × ××× × ××× × ××× × ××× ×
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
G5 G♯5 A5 A♯5 B5 C5 C♯5 D5
×××× ◦ ×××× ×××× ×××× ×××× ×××× ×××× ××××
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
B5 C5 C♯5 D5 D♯5 E5 F5 F♯5

Tabela 6: Acorduri de cvintă

• Sunt uşor de prins folosind numai două degete.

• Nota de bază (cea care dă numele acordului) este întotdeauna nota mai joasă.
• Sunt deplasabile (prin simpla deplasare a prinderii pe tastieră se prind acorduri mai înalte) la fel ca şi acordurile cu
barré.

2.3 Dublarea acordurilor de cvintă

Uneori se doreşte ca acordurile de cvintă să sune mai strălucitor şi ceva mai plin. Pentru aceasta se foloseşte dublarea lor
adăugând nota de bază (cu o octavă mai sus) la acordul de cvintă.
Vezi în exemplul de mai jos pentru C5:
× CGC × ×

e
1

e 3e
3

C5
Tehnica de deplasare pe tastieră se poate folosi mai departe.

2.4 Răsturnări ale acordurilor de cvintă

Am menţionat că acordurile de cvintă îşi au numele de la nota care sună cel mai jos. Există însă şi unele forme care, ca şi
excepţii, întăresc regula.

10
 c www.eugenkarban.de

Un exemplu este dat mai jos tot pentru acordul de cvintă C5 la care nu mai prindem nota G pe coarda D în poziţia 5 ci pe
coarda G în poziţia 3:
GC × × × ×

1 e 1e

C5
Astfel nota mai joasă este G. Vorbim în acest caz de un acord de cvintă răsturnat. Dacă te uiţi mai bine acesta este un
acord de cvintă care stă cu „capul (nota C) în jos“ .
O altă formă interesantă este redată mai jos:

× CG × × × GCGC × ×

e
1 e 1e
1

e
3 e 3e
3

C5 C5

Primul acord este forma binecunoscută C5; la al doilea am adăugat nota C pe coarda G ceea ce ar însemna dublarea notei
C precum şi nota G pe coarda E. Se observă că acum nota cea mai joasă a acordului este G dar avem şi o dublare. Vorbim
în acest caz de un acord de cvintă răsturnat şi dublat.

2.4.1 Acorduri de cvintă cu 6 coarde

O formă specială de acorduri de cvintă sunt acordurile E5 şi A5 construite pe toate cele 6 coarde ale chitarei:

◦ ◦ ◦ ◦ ◦

e 1e
1 1 e 1e
4 e
e 4e
3

A E
Dacă încerci să descifrezi notele conţinute de cele două acorduri vei vedea că este vorba de numai A şi E pentru acordul
A, respectiv de numai E şi B pentru acordul E. Sunetul este interesant şi merită încercat.

3 Acorduri deplasate
O alta specialitate sunt acordurile „deplasate“ . Formarea lor se bazează fie pe faptul că la interpretarea unui acord nu toate
coardele trebuie lovite ori ciupite sau pe faptul că acele coarde lăsate libere se „potrivesc“ ca sunet şi din punct de vederea
al teoriei de formare a acordurilor cu acordul prins. Asemănarea lor cu acordurile cu barré şi cu acordurile de cvintă este
deplasarea pe tastieră a unei anumite prinderi.

3.1 Acorduri deplasate fără coarde libere

Pentru a forma astfel de acorduri sunt ideale acordurile ce se prind în poziţia 1 cu 4, sau mai puţine degete, la care coardele
libere nu se interpretează. Prin deplasarea prinderii pe tastieră se obţin acorduri cu tonuri mai înalte. Este de menţionat
că la deplasarea prinderii se ţine în continuare cont de faptul că coardele libere nu se interpretează. Un bun exemplu este
acordul C7.

× ◦
1 e
e
2
e
3 e
4

C7

11
 c www.eugenkarban.de

Dacă la acest acord nu interpretăm nota de pe coarda liberă 1 (E) el nu îşi pierde din caracter pentru că nota E este
deja în componenţa sa pe coarda 4 (D). Prin deplasarea acordului pe tastieră obţinem la fel ca şi la acorduri cu barré C♯7
în poziţia 2, D7 în poziţia 3 ş.a.m.d Important este că prima şi ultima coardă să nu fie lovite respectiv ciupite.

× × × × × × × × × ×
e
1
e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
3 e e
4 2 e
e
3 e
4

C7 C♯7 D7 D♯7 E7
Formarea prin deplasarea pe tastieră a acordurilor majore, minore sau derivate cu barré a fost descrisă în capitolul
1. Prin faptul că la unele din aceste acorduri cu barré nu toate coardele trebuie neapărat prinse rezultă faptul că degetul
arătător (altfel folosit pentru prinderea barré-ului) poate fi acum folosit pentru a prinde numai o coardă, maximum două.
Acordul îşi păstrează caracterul şi poate fi şi deplasat.
Cele mai multe prinderi de acorduri astfel deplasabile provin din acordurile cu barré la care s-a renunţat la prinderea
unei sau a unor coarde. Există însă şi unele forme diferite care au fost redate mai jos:

3.1.1 Acorduri majore şi derivate

× × × × ×× × × × × ×× ×× ×× ×
e
1 e
2 e
1 e
1 e
1 e
2 e 1e
3 e
1 e
2 e
1
e
2 e 4e
3 e
2 1e e
2
e
3 e
4 e
3 e
4 e 3e 4e
2 e
4 e
3 pe e
2 e 4e
3 e
3

C7 C7 D♯maj7 F♯maj7 C6 D♯6 Gsus2 Fmaj7

3.1.2 Acorduri minore şi derivate

× × × ×× ×× × × ××
e
1 e
1 e
1 1 e 1 e e
2
e
2 e
3 e
2 e
3
2 e e 4e
3 e
3 e
4 e
4
e
4 3 e e
4

C♯m G♯m Gm7 A♯m6 D♯m6

3.1.3 Acorduri augmentative

× × ××
1 e 2e 1 e
e
3
4 e e
2
e 4e
3

Caug D♯aug

3.1.4 Acorduri diminuate

×× × × × × × ××
e
1 1 e 1 e e
1 e
2
2 e e
3 e
2 e
3 e
2 e
3 4 e 3 e
4 e 4 e

D♯dim A♯dim F♯dim D♯dim7♭

Un caz aparte reprezintă acordurile de tip dim7♭ ca şi ultimul acord din exemplul de mai sus. Acestea sunt acorduri
majore de septimă mică la care notele de pe treptele 3,5 şi 7 au fost alterate cu bemol. Astfel se crează un interval de trei

12
 c www.eugenkarban.de

 
12 semitonuri în gama cromatică
semitonuri între fiecare din notele acordului. Ca urmare a simetrie lor = 3 semitonuri
4 note în componenţa acordului
fiecare din notele din componenţă poate fi considerată nota de bază. Deci aceste acorduri pot purta numele oricărei
note din componenţă. În exemplul de mai sus cu D♯dim7♭=E♭dim7♭ acest acord mai poate fi numit: Adim7♭, Cdim7♭ sau
F♯dim7♭=G♭dim7♭. Prin deplasarea pe tastieră a acordului acesta se repetă tot la a 4-a poziţie.

3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere

Aceste acorduri se prind numai în anumite poziţii pe tastieră, deplasând o prindere a unui acord din poziţia 1 şi interpretând
toate sau numai unele coarde rămase libere. Notele coardelor ce sună libere se potrivesc din punct de vedere al teoriei de
formare a acordurilor cu acordul prins.
Mai jos o prindere a acordului Em în poziţia 7 pornind de la acordul Am din poziţia 1 la care coarda 6 (E) nu se prinde
cu degetul arătător (1) dar se interpretează.
◦
7
e 1e 1e 1e 1e
1
2e
3e 4e

Em
Alte variante ale aceluiaşi acord tot în poziţia 7 sunt:

◦ ◦ ◦
e 1e
71 7
e
1
e
2 e
2
e 4e
3 e 4e
3

Em Em

Alte exemple:
◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦
7
e
1
e
1 2e
e 4e
3
e 4e
3 e
1

e 4e
3 e
2
e 4e
3

F♯ G♯ A C
Un sunet interesant au şi următoarele acorduri:

◦ ◦ ◦ ◦

e
1
e
2
e 4e
3 e
1
e
2
e 4e
3

A B
De remarcat că o parte a acordului (coardele 3, 4, 5 şi 6) se prinde ca şi un acord cu barré iar celelalte coarde (1 şi
2) se lasă să sune libere. Este de fapt forma inversată a exemplului de mai sus Em (aici se barează bass-ul şi se lasă
libere coardele înalte). Coardele care sună libere (B şi E) sunt şi în acest caz, din punct de vedere al teoriei de formare a
acordurilor, parte integrantă din acordul format.

4 Acorduri speciale deplasate

Exemplele următoare sunte de fapt acorduri deplasate, fără barré, la care se interpretează şi coardele libere. Acestea nu
se potrivesc, din punct de vedere al teoriei formării acordurilor cu acordul prins dar tocmai aceasta este ce le face mai
interesante. Faptul că aceste coarde sună liber oferă acordului un sunet cu totul diferit.

13
 c www.eugenkarban.de

Ele oferă posibilitatea de a cânta „altfel“ cu acorduri cunoscute, din poziţia 1 în poziţii înalte.

◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦

e
1 e
1
e 2e 3e
1 e 2e
3 e
2 e
3 e
2 e
1
e
1 e
3 e
2 e
4

din A din E din D din C din G

Cu toate că (probabil) nu vei găsi aceste acorduri în nici o culegere standard de acorduri, precis le-ai auzit într-un cântec
sau altul şi poate le poţi folosi chiar în cântecele interpretate de tine.

5 Concluzii generale
Ca începător fiecare dintre noi a avut o oarecare reţinere atunci când acordul F sau un alt acord cu barré trebuie folosit
într-un cântec.
Celor care au trecut de acest stadiu şi stăpânesc bine acordurile cu barré le recomand să experimenteze cu acestea
folosind în cântece acorduri cu barré în locul celor standard din poziţia 1. De exemplu în locul unui acord A major din poziţia
1 un acord A major în poziţia 5 prins după modelul acordului E major. Sau în locul unui D major din poziţia 1 un acord
D major prins tot în poziţia 5 după modelul acordului A major. Sunetul este de multe ori cu totul nou şi deşi uneori nu se
potriveşte de cele mai multe ori vei fi plăcut impresionat. În plus unele tehnici de amortizare a coardelor se vor executa
mult mai bine cu acorduri cu barré ajutându-te astfel să acorzi melodiei mai multă expresivitate, îmbunătăţind şi ritmica ei.

6 Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel puţin după părerea mea ) foarte complex din punct de vedere al graficilor şi a imaginilor folosite
de aceea am să încerc să indic aici, pentru cei interesaţi, ce programe am folosit la realizarea sa.

• Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

http://www.debian.org/

• Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

http://http://www.ubuntu.com/

• Windows XP - sistem de operare.

http://www.microsoft.com/

• Kile - Editor de text şi manager proiecte LATEX 2ε sub Linux.

http://kile.sourceforge.net/

• LATEX 2ε - procesor text.

http://www.latex-project.org/
Sub LATEX 2ε am folosit următoarele pachete:

– geometry - pentru paginaţie

http://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/
– picins - pentru aşezarea pe pagină a imaginilor direct importate
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/
– gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitară
http://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/
– hyperref - pentru obţinerea de documente PDF cu linkuri
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/
– abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise în limbajul ABC în document, notaţiilor de ritmuri şi a tabula-
turilor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/
– pstricks - pentru realizarea graficelor din document.
http://tug.org/PSTricks/
– xy - pentru realizarea unor diagrame din document.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/

14
 c www.eugenkarban.de

– float - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini.

http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/float/
– fancyhdr - pentru realizarea de linkuri în header şi footer de pe pagină.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/
– guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/
– multido - pentru programare la generarea graficelor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/
– ifthen - pentru programarea graficelor şi a unor pachete ajutătoare.
http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen

• abcm2ps - procesor de fişiere muzicale ABC la postscript.

http://moinejf.free.fr/

• ABC Explorer - editor şi manager pentru fişiere în ABC Music Format sub Windows.
http://stalikez.info/abc/abcex.php

• AutoCorect - corector de texte în limba română folosit pentru corectarea textului şi pentru adăugarea diacriticelor,
acolo unde au fost uitate.
http://www.softset.ro/autocorect.html

7 Atenţie acest articol este Post-Cardware

Acest articol este rezultatul muncii mele şi m-a costat mult, mult din şi aşa puţinul meu timp liber.
De aceea consider că nu ar fi greşit să cer şi ceva din partea celui care îl citeşte şi îl găseşte util.
Cum bani ar fi un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine ştiut că „banii nu aduc fericirea“ ) m-am gândit că o
mică atenţie în forma unei cărţi poştale ar fi deajuns şi nici nu va duce pe nimeni la faliment. Această carte poştală poate fi
una cu o imagine din localitatea unde locuieşti, de la mare, de la munte sau orice altă carte poştală care îţi place ţie.
Deci numai dacă consideri acest articol util consideră ca o obligaţie să îmi trimiţi o vedere sau o carte poştală la adresa:

Eugen Fabian Karban

Muskatellerstr. 4B
Augsburg 86179
Germany

Mulţumesc!
Eugen

15