Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson University of California, San Diego Edward E. Smith Daryl J. Bem University of Michigan Cornell University Colaborator: Susan Nolen-Hoeksema Stanford University Introducere in Psthologie Edifia a XI-a Traducere din limba englezd: Leonard P. Baiceanu Gina Ilie Loredana Ga’ fa Bucuresti, 2002 —Coordonarea colectiei Psihologie: Prof. univ. dr. Constantin Paunescu. Prof. univ. dr. Stroe Marcus Y Psihologia exercité o anumitd fascinafie si generez o puternicd motivatie & cunoasterii dimensiunilor personalitatii umane, dar accesul 1a continutul acestui domeniu este limitat, intrucdt informatia psihologicd rimane in cea mai mare parte la unnivel de realizare de stricta specialitate Colectia Psihologie isi propune si creeze o imagine generalé asupra comportamentului uman si o stimulare a interesului pentru domeniul psihologiei. Prin aportul stu de informatie la zi, completa si multidisciplinard, colectia de fat’, accesibila oricdrei persoane care doreste s@ igi structureze cultura general, va contribui la un evident spor cognitiy, dar si la cunoasterea de sine, la care aspird cu indreptatire orice intelectual. gn (exe ook we M. i ‘Au aparut: ‘flow. : 6h Gop | © PSIHOLOGIE COMPARATA - Tony Malim, Ann Birch, Sheila Hayward @ PROCESE COGNITIVE - Tony Malim © PERSPECTIVE IN PSIHOLOGIE - Alison Wadeley, Ann Birch, Tony Malim © BIOPSIHOLOGIE - Sheila Hayward © DIFERENTE INTERINDIVIDUALE - Ann Birch, Tony Malim @ PSIHOLOGIA DEZVOLTARI - Ann Birch Jn curdnd: © PSIHOLOGIE SOCIALA - Tony Malim © METODE DE CERCETARE SI STATISTICA - Tony Malim, Ann Birch DICTIONAR DE PSIHOLOGIE - Leonard BaiceanuExitia originala: Introduction to PSYCHOLOGY Eleventh Edition Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E. Smith, Daryl J. Bem With the Assistance of Susan Nolen-Hoeksema Harcourt Brace College Publishers Copyright © 1993, 1990, 1987, 1983, 1979, 1975, 1971, 1967, 1962, 1957 by Harcourt Brace & Company Copyright renewed 1953 by Harcourt Brace & Company Copyright renewed 1990, 1985, 1981 by Emest R. Hilgard ‘Translation Copyright © 2002 by Editura TEHNICA. All rights reserved. Editia in limba roman: Copyright © 2002, S.C. Editura TEHNICA S.A. Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate edituri Adresa: 8.C. Editura TEHNICA S.A. Piaja Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 Consultant stiintific: Prof. univ. dr. Stroe Marcus coordonator edifie Leonard Baiceanu coordonator editorial Adina lonescu coordonator tehnic Florin Gealapu book design, layout, pre-press Catalina Migureanu Roxana Rosu Margareta Chilim Andreea Radut coperta colectiei_ Andrei Manescu Bun de tipar: August 2002; coli tipo: 70 CZU. 159.9 ISBN 973-31-1398-0Multumiri Ruth L. Ault Colegiul Davidson Don Baucum Colegiul Birmingham-Southern Karl A. Blendell Colegiul Sienna John G. Carlson Universitatea Hawai Eugene R. Cilden Colegiul Linfield Paul Chara Colegiul Loras Hank Davis Universitatea Guelph M. Robin DiMatteo Universitatea California, Riverside James A. Duke Colegiul Linfield Jack Dutro Colegiul Grays Harbor Linda Enloe Universitatea Statului Idaho G. William Farthing Universitatea Maine, Orono Nelson Freedman Universitatea Queen, Kingston William C. Gordon Universitatea New Mexico Paul Greene Colegiul Iona Philip M. Groves Universitatea California, San Diego Norman Haltmayer Colegiul Kilgore W. H. Jack Colegiul Franklin Pierce G. Christian Jernstedt Colegiul Dartmouth Lawrence L. Jesky Colegiul Seton Hill Craig H. Jones Universitatea Statului Arkansas Michael Kaufman Colegiul Daley Kenneth Kotovsky Universitatea Carnegie Mellon Kevin M. McConkey Universitatea MacquarieHoward Flock Universitatea York Howard B. Orenstein Colegiul Western Maryland Marcia Ozier Universitatea Dalhousie John B. Pittenger Universitatea Arkansas, Little Rock John Polich Institutul de cercetdri Scripps Jerome Sattler Universitatea Statului San Diego Barry Schwartz Colegiul Swarthmore Lance Shotland Statul Penn Steven Sloman Universitatea Brown Anna Smith Universitatea Statului Troy Eliot R. Smith Universitatea Purdue Michael D. Spiegler Colegiul Providence Douglas Medi Universitatea Michigan Cheryl L. Spinweber Universitatea California, San Diego Timothy J. Strauman Universitatea Wisconsin, Madison Harald Taukulis Universitatea New Brunswick, Saint John Vernon Tupper Universitatea Charles Stuart, Mitchell Joseph W. Waterman Universitatea Lowell ilse B. Webb Universitatea Florida Alexandria M. Weida Universitatea Lowell Fred Whitford Universitatea Statului Montana Frank R. Williams Colegiul Kilgore Eugene Winograd Universitatea Emory Larry A. Wise Colegiul Mt. Hood CommunityPrefata O data cu publicarea celei de-a unsprezecea edifii, Introducere in psihologie sdrbdtoreste cea de-a patra aniversare. In anii care au urmat primei sale edifii, cea a lui Ernest R. Hilgard din 1953, aceasta carte a devenit una dintre cele mai utilizate din storia _publicagiilor pentru colegiu; multi dintre studenti au citit-o, preferand-o altor intro- duceri in psihologie, si multi dintre cei care publica in prezent studii psihologice au folosit drept carte de capatai prima edifie a acestui manual. Manualul de fajé a fost, de asemenea, tradus in numeroase limbi: rusd, spaniolé, francezd, chineza, germand si portugheza, Noi considerém ca —succesul acestei cari a fost determinat de con- tinua preocupare pentru prezentarea cu cat mai multa claritate si acuratefe a conceptelor si a contributiilor meto- dologice, evitandu-se insa schemati- zarea sau interpretarile denaturate ale conceptelor dificile. Acestea fiind obiectivele noastre, am preferat sa prezentam mai degraba lucrari inte- grate despre o anumitad tema si nu fragmente sau teorii care sd fie me- morizate in vederea examinarii finale. Intr-adevar accentul este pus pe ceea ce se va refine pentru o perioada mai indelungaté, adicé dup’ examinarea finala, acesta fiind criteriul care a orientat obiectivele autorilor prezen- tei carti. Primul obiectiv vizat este acela de a oferi astfel o imagine generala asupra comportamentului uman si de a stimula interesul pentru domeniul psihologiei, domeniu care este in ace- lasi timp extrem de vast si extrem de ambitios. Influentata la interfaja cu stiintele naturale de catre biologie si la interfaja cu $tiinfele sociale de citre sociologie si antropologie, psi- hologia abordeaza_—_problematica complexa a naturii umane, conside- raté anterior apanajul exclusiv al literaturii $i filosofiei. Mai presus de orice, aceasta lucrare incearca sd redea farmecul psihologiei ca demers umanist, prin excelena intelectual. Un al doilea obiectiv este acela de modelare, de formare a unei categorii de cititori care sa devina ,,inteligenja consumatoare“ de literatura psiholo- gicd. Fiecare dintre noi este zilnic asaltat de declarafii si afirmatii referitoare la comportamentul uman gi tocmai de aceea consideram ca o introducere in psihologie ar deter- mina o aatitudine critica fafa de asemenea afirmatii. in momentul inVOL care vor auzi despre detectorul de minciuni, despre hipnozd, orientare sexuald, perceptie extrasenzoriala g.a.m.d., speram cd ,,absolvengii acestei carti isi vor reaminti cdte pro- bleme ridica dovedirea unor astfel de afirmasii sau isi vor aminti, cel putin, ca aceste dovezi exista si ci le-au citit candva. In al treilea rand suntem pre- ocupaji de rolul psihologului in rezolvarea problemelor sociale. Asa cum demonstreazd numeroasele dis- cufii din aceasta carte, psihologia a contribuit adesea la atingerea unui asemenea obiectiv, eficienta psihote- rapiei in tratarea tulburarilor com- portamentale si emofionale fiind nu- ‘mai un exemplu in acest sens, Studie- rea invdjarii a facut posibila aparitia instruirii asistate pe calculator, cer- cetarea memoriei a contribuit la con- stientizarea riscurilor presupuse de declaratiile martorilor oculari, cerce- tarile din domeniul psihologiei socia- le au fundamentat metodele de inlé turare a discriminarii si de diminuare a conflictelor intergrupale. Exemple ca acestea vor fi gdsite in fiecare capitol al acestei carti. Un psiholog a afirmat ci ,,se- cretele eforturilor noastre nu trebuie sa fie rezervate specialistilor ... Res- ponsabilitatea noastra este mai putin aceea de ane asuma rolul de specia- listi si de a incerca sé aplicém noi insine teoriile psihologice ci, mai Introducere in psihologie degrabé, aceea de a le preda mai departe acelora care au intr-adevar nevoie de ele ... Nu-mi pot imagina altceva mai bun pentru binele fiintei umane ... decdt sé descoperi cat de mult bine posi face prin intermediul transmiteriipsihologiei“ (Miller, 1969). Suntem intru totul de acord cu aceste afirmatii si, timp de 40 de ani, Introducere in psihologie a fost moda- litatea noastra de a transmite psiho- logia mai departe. in cea de-a noua edifie am introdus un apendice numit Cum si citesti un manual: metoda PQRST. Cititorii_ au afirmat ca acesta s-a dovedit a fi extrem de folositor si de aceea recomandém studenjilor sd-l consulte inainte de a incepe lectura. Un alt ajutor in vederea invigarii, prezentat pentru prima data in aceasta editie, este accentuarea (in- grosarea) termenilor sau conceptelor importante, in scopul de a le scoate in eviden{a; cititorul care stapdneste semnificatia termenilor accentuati poate spune ca este pregatit pentru o examinare. Un ajutor suplimentar este Ghidul de studiu si programul modular elaborat de catre John G. Carlson, Universitatea din Hawai. Acest indreptar, care va fi prezentat in prefaja, poate fi util studentilor fie pentru pregatirea cursurilor obisnui- te, fie pentru un modul de master. Cea de-a unsprezecea editie a fost revizuité. $i completaté, cuprincandPrefata noi informayii in legdtura cu sistemul de neurotransmifatori $i neurorecep- tori, teoriile constiinfei, refeaua neu- ronald si conexionismul, diferenjele intersexuale, influenjarea geneticd $i evolufionisté a comportamentului, iar in fiecare sectiune a cérfii a fost integraté diagrama functionarii cere- brale, cu localizarile specifice ale cognitiei, emofiilor si limbajului. Pen- tru a nu repeta unele lucruri in fiecare capitol, vom mentiona in continuare cdteva dintre schimbarile majore. En capitolul 1, Psihologia ca stiinta si demers umanist, sunt cuprinse discufii critice in legdturd cu deon- tologia cercetarii si o secfiune ampla, dedicat&é abordarii interdisciplinare, in principal stiinfei cognitive si evolu- fionismului psihologic. In capitolul 3, Dezvoltarea psihologic’, secfiunea referitoare la dezvoltarea cognitivd a fost rescrisé pentru a furniza o perspectiva mai claré a teoriilor lui Piaget si ale abordarilor alternative ce explicé evolutia modalitagilor de infelegere a lumii de cdtre copil. Noile cercetéri asupra identitafii sexuale si a caracteristicilor sexuale sunt abordate extensiv in cadrul dis- cufiilor critice reunite sub numele de Se poate preveni sexualismul speci- fie copildriei prin educatie sexuala? “ Capitolul 5, Perceptia, are drept subiect delimitarea procesarii ascen- dente (determinata de stimul) de cea descendentd (determinataé de cunos- Ix tinfe si expectafii) din cadrul pro- cesului de recunoastere a obiectelor (rolul definut de aceste procese in achizitionarea conceptelor este expus in capitolul 9). Acest capitol familia- rizeaza cititorul cu modelul conexio- nist al structurii recunoasterii si include noi discufii critice in legdturd cu scaderea capacitatii de recunoas- tere, secundaraé diferitelor afectiuni cerebrale. Capitolul 7, invatarea si conditio- narea, a fost revizuit si reorganizat in asa fel incdt sa se acorde importanfa cuvenita cunoscutelor abordari com- portamentalista, cognitivisté si eto- logicd ale invéjarii. In capitolul 8, Memoria, discufiile critice suplimen- tare ilustreazé perspectiva neuronala prin descrierea modelului conexionist al memoriei de lungd durata. Este, de asemenea, inclusé 0 noud secfiune referitoare la memoria involuntara: prezentarea dovezilor care atesta cd memorarea evenimentelor presupune sisteme de stocare diferite faja de memoria aptitudinilor. In capitolul 10, Motivele primare, sunt prezentate ample discufii asupra anorexiei, bulimiei, precum gi 0 noua secfiune referitoare la perversiunile sexuale. Capitolul 11, Emotia, prezintaé cele mai recente studii transculturale pe tema expri- marii emotiilor, precum si 0 noud sectiune referitoare la emofiile afe- rente precognitiilor.Introducere in psihologie Capitolul 13, Dezvoltarea persona- litatii de-a lungul vietii, care a aparut pentru prima dati in cea de-a zecea edifie a lucrarii, a fost extins prin includerea unei importante discugii a modului in care factorii genetici, ambientali si. culturali_ interactio- neazi in procesul de formare a personalitafii. Acest capitol include 0 noud sectiune referitoare la dezvol- tarea personalitafii adolescentului si cuprinde in final o analiza factorilor care contribuie la stabili- tatea personalitagii $i la schimbarile acesteia o daté cu maturitatea. Capitolul 15, Stres si adaptare, a fost complet reorganizat pentru a reflecta domeniul in plind dezvoltare al psihologiei sanatafii; acest capitol include sectiuni noi in care se abordeaza modul in care stresul afecteaza sindtatea, modul in care tipul de personalitate mediazé ras- punsul la stres $i eficienta strategiilor de adaptare la stres. Doud noi discufii critice sunt ,, Abuzul sexual ca factor major de stres” si ,,Psihotera- pia poate influenta evolufia canceru- ui?”. Capitolul 16, Psihologie patologic’, a fost revizuit pentru a include cele mai recente cercetdri din domeniul geneticii si biologiei. Sectiunea refe- ritoare la schizofrenie si tulburdrile obsesiv-compulsive a fost rescrisa $i au fost introduse noi studi de caz. Capitolul 18, Credinje si atitudini sociale, cuprinde de aceasté data o discufie exhaustiva a persistenjei stereotipurilor chiar si in situafii neobignuite. Sectiunea referitoare la atitudini a fost in asa fel reconceputa incdt sé cuprindaé functiile atitu- dinilor, modul de influenjare a con- sistenfei atitudinale si modificarile atitudinale, Sectiunea in care sunt prezentate relajiile interpersonale de atractie-respingere cuprinde o discu- fie interesanté a alegerii obiectului iubirii si teoria celor trei compo- nenente ale iubirii. Capitolul 19, Interactiunea si influenta sociala, con- fine o noud secfiune referitoare la deciziile de grup si o discutie critica pe tema respectarii principiilor deon- tologice in cazul experimentelor lui Milgram pe tema obedientei. Autorii acestei carfi, acum cadre universitare in diferite institufii, au {fost colegi la Universitatea Stanford, unde profesorul Ernest R. Hilgard le-a insuflat entuziasmul pentru stu- diul psihologiei. Pastrand si acum legdtura cu aceasta universitate, autorii au solicitat colaborarea pro- fesorului Susan Nolen-Hoeksema, ale cérei cercetéri vizeazd in principal strategiile de adaptare la stres, in vederea elaborarii direcfiilor princi- pale ale capitolului 15. Alegerea s-a dovedit a fi destul de inspirata in sensul cai noua versiune a capitolului Stres si adaptare este una dintre partile cele mai interesante ale lucrarrit.Prefaga XI Alte completari Primele completéri prezentate in aceasta edilie au fost cu atenfie actualizate si, in acelasi timp, coor- donate atat cu intregul manual, pre- cum gi unele cu altele incdt sa se asigure acuratefea si, prin aceasta, posibilitatea de folosire eficienta. Folosirea Ghidului de studiu si a pro- gramului modular (Unit Mastery Pro- gram) elaborat de ciitre John G. Carlson, Universitatea din Manoa- Hawai, oferé posibilitatea ca la fie- care capitol sa se puna in aplicare vocabularul, ideile principale si con- ceptele, constituind astfel un veritabil sistem de asimilare si fixare a cunos- tinelor cuprinse in respectivul capi- tol. In vederea atingerii aceluiasi obiectiv, o importanta contribujie 0 aduce Manualul de instruire al lui John G. Carlson si Tracy Trevorrow, de la aceeasi universitate, care cuprinde sugestii de lecturi, activitafi euristice recomandate, discufii i intrebari, liste actualizate de casete video si diapozitive adaptate, referi- toare la anumite teme si confine si un ghid de utilizare a sistemului prezen- tat in Ghidul de studiu. Fisele de examinare, elaborate de cdtre Vivian Jenkins de la Univer- sitatea din Indiana de Sud, au fost in mare masura adaptate si extinse, fiind astfel disponibile atat in versiune computerizata, cat si in versiune tipa- ritd; itemii esentiali, respectiv juma- tate din itemii fiecdrui capitol, au fost validafi si aprobati de catre Asociatia Psihologica. Validitatea itemilor, de- monstrata de itemii-cheie, oferd pro- fesorilor posibilitatea sa realizeze o examinare riguroasa a cunostintelor studentilor. Proportia itemilor, care a fost cu atentie stabilita, permite pro- fesorului si-si extinda si sd-si adap- teze examinarea in concordanja cu specificul claselor. in al doilea rand, ca raspuns la solicitarile profesorilor, jumatate din totalul itemilor au acum 0 accentuaté componenté conceptu- ald; itemii conceptuali, care se gasesc, de asemenea, si in itemii-cheie, tes- teaza nivelul de injelegere al aces- tora, datorité faptului cd implica atat aplicarea practicd a cunostinfelor, cat si generalizari ale informasiilor. Jn al treilea rand, numarul total al itemilor a fost marit cu 50 % astfel ca permite profesorilor sé foloseascé testul la mai multe examindri, evitan- du-se repetarea itemilor de la exami- ndrile anterioare. In aceasta editie fiecare capitol congine 150 de itemi, prin addugarea celor 75 de itemi noi corespunzitori anexei statistice. Alte instrumente de studiu care ar putea facilita injelegerea prezentei lucrari sunt: compact-discul Concep- tele dinamice din psihologie (extrem de extensiv si actual), o cuprinzdtoareXi Introducere in psihologie videotecd, programe interactive pe calculator (interesante $i inovatoare), precum si ingeniosul Catalog de psihologie. Pentru a se acorda importanta cuvenité cercetarii, s-a colaborat cu experi din acest domeniu in vederea revizuirii materialului_referitor la cercetare, astfel incdt in fiecare capitol sunt prezentate diverse comentarii ale unor specialisti in domeniul cercetarii. Acesti colabora- tori impreund cu alfi profesionisti care au oferit diferite sugestii sunt enumerafi in prefajé. Aceia care si-au adus o importanta contributie in edifiile anterioare, desi nu sunt mentionati, beneficiaza in continuare de aprecierile noastre. In afard de cei mentionati anterior, dorim sé mulfumim tuturor celor care si-au adus contributia la elaborarea acestei noi edifii gi, in special, lui Harcourt Brace Jovanovich. Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson Edward E. Smith Daryl J. BemCuprins PARTEA I, PSIHOLOGIA CA STIINTA $1 DEMERS UMANIST Cap. 1. NATURA PSMIOLOGIEL Obiectivele psihologiei Perspective in psihologie Originile diferitetor conceptii psihologice Perspective moderne Relafiile dintre orientarile psi- hologice Metode in psihologie Metoda experimental Metoda corelatiei Metoda observatiei Discutie critica: Axpecteledeonto- Togice ale cercetiri pshologice Ramuri psihologice Specializar in psihologie Abordarle interdisciplinare Imagine de ansamblu asupra Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice PARTEA A I-A. PROCESELE DE DEZVOL- TARE BIOLOGICK $1 PSIHOLOGICA Cap. 2. BAZELE BIOLOGICE ALE PSIHOLOGIEL Componentele sistemului nervos Neuronii si nervii Potentialele de actiune Transmiterea sinay Neurotransmifatorii si neuro- receptorii Diseule citi: Psihologia molecular Organizarea sitemului nervos ‘Structura creierului Stratul intern ‘Sistemul limbic Discuje critic: Metode de vgua licare a actt mazit cerebrale tae on 13 14 14 18 21 22 24 25 27 29 31 33 35 38 38 40 41 4B 45 47 48 48 50 ane Emisferele cerebrale Structura emisferelor cere- brale Ariile corticale si functiile acestora Asimetria cerebrala Efectele sectionarii conexiunilor interemisferice Specializarea emisferelor cerebrale Discufie erties: Limbajul yi cre- ierul Sistemul nervos vegetativ Sistemul endocrin Influentele genetice asupra com- portamentului Cromozomii si genele Studiul genetic al comporta- mentului Influenfele mediului asupra iunii genelor Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice Cap. 3, DEZVOLTAREA PSIIOLOGICA Probleme fundamentale ale dezvoltarii psihologice Interactiunea dintre ereditate simediu Stadiile dezvoltari si perioada senzoriala Capacitatile nou-nascutului Auzul Discujie critica: Are now ndscutul capactatea de ainita? Vederea Gustul si mirosul invatarea si memoria Temperamentul Dezvoltarea cognitiva in copilarie Teoria stadiala a lui Piaget Evaluarea teoriei lui Piaget Alternative la teoria lui Piaget 53 55 7 61 63 66 68 68 2 15 75 78 80 81 82 87 88 90 OL 92 94 95 95 104 107| XIV Introducere in psihologie Dezvoltarea sociala a copilului ‘Comportamentul social ti puriu Atasamentul Identitatea de gen i compor- tamentul specific sexului Diseutie crtic8: Educaria sexual ‘poate prevent sexismul specific copiliriei? Dezvoltarea in petioada adoles- centei Dezvoltarea sexual’ Standardele sexuale gi com- portamentul Conflictele dintre adolescenti si pai Dezvoltarea identitatii Discutie ertict: Gravditarea in adolescent si folasirea con- tracepivelor Dezvoltarea ca proces permanent Tineretea Perioada adulta Batranejea Recumatul capitolului Recomandairi bibliografice PARTEA A III-A. CONSTUNTA $I PER- CEPTIA Cap. 4. PROCESELE SENZORIALE Proprietati comune ale moda- litatilor senzoriale Sensibilitatea ‘Codarea senzoriala Discuje erica: roves decito ale implicate in detecpia sia ior Simul vizual ‘Lumina si senzatia vizuala Sistemul vizual Receptia vizuala a luminii ‘Vederea cromatica ‘Simul auditiv Undele sonore Sistemul auditiv Recepfia intensitfiisunetului Receptia inalimii sunetului ; Disc erica: Proveareaar- ila ua ocular ‘Alte modalitafi senzoriale ML 112 4 116 126 127 127 129 131 132 132 134 136 136 137 139 M41 143 144 145 146 150 152 156 156 156 159 162 169 170 m 173 174 176 176 179 181 cutanate somatice Rezumatul capitolului Recomandiiri bibliografice Cap. 5. PERCEPTIA Funetile perceptiei Localizarea Separarea obiectelor Percepfia distantei Perceptia miscarii Recunoasterea Stadiile timpurii ale recunoas- teri Stadiul de corespondenta si modelele conexioniste Recunoasterea obiectelor naturale si procesarea top-down Rolu! atentiei Disoute eich: Tulburdrile de recunoagere Constante perceptuale Constanta luminozitatii si a culorii Constanta formei si a pozitiei Constanta mat Dezvoltarea perceptual ‘Nivelul de discriminabilitate la copii Cresterea copiilor cu stimu- Tare controlata Rezumatul capitolului Recomandairi bibliografice Cap. 6. CONSTHNTA $I STARILE SALE, MODIFICATE Aspecte ale constiintei Constiinta le preconstiente Inconstientul Constiinta divizats Disocierea constiintei Personalitatea multipla ‘Somnul si visele Orarele de somn Profunzimea somnului Tulburarile de somn Visele Confinutul visului Diseujc etic: Teor ale somvu- luicuvse 182 186 188 190 192 193 194 194 197 201 203 204 207 210 215 219 220 221 221 222 226 226 231 235 238 241 242 244 244 245 245 248 249 249 253 255 257 257Cuprins Xv ‘Substanfele psihoactive 259 Schemele cognitive si concep- Sedativele 261 _tele abstracte 327 Opiaceele 265 Invatarea prin infelegere 329 Stimulantele 268 Convingerile anterioure 333 Halucinogenele 20 Rezumatul capitolului 335 Substantele derivate din Recomandari bibliografice 338 cannabis mm Discutie erties: Dependema de eal ait iae ee pa 273 Consideratiiasupra memoriei 341 Meditatia pi Cele trei stadii ale memoriei 341 : Diferite tipuri de memorie 342 Forme traditionale de 7 ae jemoria de scurté durat& 343 meditatie 214 Meditatic si relaxare 275 Some ee — Pepcid oe Stocarea informatiilor 345 ee Reactualizarea 348 Pinos 277 Memoria de scurté durata si Inductia hipnotica 27 gindirea 350 ‘Sugestiile hipnotice 218 ‘Transferul informatiilor din Discutie rite: , Observarrul memoria de scurta durata in ae 281 memoria de lung’ durati. «351 Fenomene Psi 282 Memoria de lunga duraté 353 Dovezi experimental 282 Encodarea 353 Dezbateri privind dovezile 284 Reactualizarea informatiilor 355 Dovezi amuzante 287 Discujie erties: Modelele conext Scepticismu! legat de ‘oniste ale memoriei 359 fenomenele Psi 288 Stocarea informatiilor 362 Rezumatul capitolului 290 Interacfiunea intre encodare si Recomandari bibliografice 292 reactualizare 363 cae Factori emotionali implicati in PARTEA AIV-A. INVATAREA, MEMORIA liare 366 SUGANDIREA 293 Memoria implicita 368 CaP.7. INVATAREA SICONDITIONAREA 294 Memoria in amnezie 368 Perspectivele psihologice ale Discutie eitia: Amnesia copila invatarii 295 ee teed Conditionarea clasic& 297 Memoria implicita la subiecti Experimentele lui Pavlov 297 bla : oa Fenomene si aplicati 209 Stocarea informatilor si dife- Predictibilitatea si factorit fe reels de eee cognitivi 302 Imbundtatirea memoriei_ 375 Limitirile biologice ane Structurarea informatiilor in Disouje ertied Bere newolo unitafi si capacitatea de ‘gice ale invajarit elementare 308 memorare 375 Conditionarea operant 310 Imagine mentala si encodare 376 Legea efectului 3 Elaborarea si encodarea infor- Experimentele lui Skinner 312 matiei 378 Fenomene si aplicatii 315 Contextul si reactualizarea 379 Conditionarea aversiva 319 Organizarea informatiilor 379 Controlul si factorii cognitivi 321 Exersarea reactualizarii 380 Limitarile biologice 323 Metoda RICAR 381 Discus eritica: Bronomia recom- Memoria constructiva 382 penstit 324 Rationamente simple 383 invatarea complex 326 Stereotipuri 384XVI Scheme Rezumatul capitolului Recomandiiri bibliografice CaP. 9, GANDIREA $1 LIMBAJUL Concepte si categorii Functiile conceptelor Prototipurile Terarhizarea conceptelor Achizitionarea conceptelor ‘Combinarea conceptelor Diseutie critic: poteza relat ‘a lngvistice Rafionamentul Rafionamentul deductiv Rationamentul inductiv Limbaj si comunicare Nivelurile limbajului Elementele componente si procesele specifice limba- jului Influentele contextuale asupra si producerii lim- bajului Dezvoltarea limbajului Ce anume este achizitionat? Pot alte specii sa invefe limba- jul uman? Discui rites: Loclicarea cere- bral a inbajului Gandirea imagistica Imageria vizuala si percept Operatiile imagistice Creativitatea vizual’ Gandirea in actiune: rezolvarea de probleme Strategii de rezolvare a problemelor Reprezentarea unei probleme Expert versus novice Simularea pe computer Recumatul capitolului Recomandairi bibliografice PARTEA A V-/ Motivaqia $l EMOTIA Cap, 10, MOTIVELE PRIMARE Motivele de supravieuire si homeostazia ‘Natura hmeostaziei 385 386 389 390 391 392 392 394 395 398, 399 400 400 403 406 406 407 4u 412 413 415 417 419 42 423, 423, 424 426 4aa7 427 429 430 432 434 437 44 44l Introducere in psihologie Reglarea temperaturii ca sis- tem homeostatic 443 Setea ca sistem homeostatic 444 Foamea 445 Variabilele reglatoare ale foa- mei 446 Detectorii satietati 447 Mecanismele cerebrale 448 Obezitatea si anorexia 452 Factorii genetici ai obezitayii 452 Supraalimentarea gi obezitatea 455 Dieta si controlul greutatii 457 Anorexia 459 Bulimia 463 Sexualitatea adultului 464 Controtul hormonal 465 Controlul neuronal 467 Primele experiente 467 Influentele culturale 469 Homosexualitatea 4a Dezvoltarea sexual timpurie 474 Hormonii prenatali 474 Raportul dintre hormoni si mediu 475 ‘Transsexualismul 477 Comportamentul matern 47 Determinanti biologici 47 Discufe eric: Instinct com portamentele specific reltct ‘mam’-copil 478 Determinantii de mediv 481 Motive legate de curiozitate 481 Explorarea simanipularea 481 Stimularea senzoriala 482 Principii comune ale diferitelor motive 485 Recumatul capitolului 485 Recomandairi bibliografice 488 CaP. 11. EMOTIA 490 ‘Componentele unei emotii 491 ‘Activarea fiziologica si emofia 492 Bazele fi 492 Diseut ri penine detectarea mincuilor 494 Intensitatea emotiilor 497 Diferentierea emotiilor 499 esiemotia 501 Intensitatea si diferengierea emotiilor 501 Dimensiuni ale emotiei 503Cuprins Unele implicatii clinice Separarea emotiei de procesele cognitive Expresie si emotie Comunicarea expresiilor emo- tionale Localizarea cerebral Intensitatea si diferentierea emofiilor Reactiile generale caracteristice starii emotionale Energie si descarcare Atenfia $i invatarea: congru- enfa dispozitiei emotionale Evaluarea si estimarea: efec- tele dispozitiei emotionale Agresivitatea ca reactie emofionala Agresivitatea ca instinct Agresivitatea ca rispuns inva- fat Exprimarea agresivitatii si catharsisul Rezumatul capitolului Recomandairi bibliografice PARTEA A VI-A, PERSONALITATE $I INDIVIDUALITATE, Cap. 12. EVALUAREA ABILITATILOR ‘MENTALE, Testele de abilitate Aptitudine versus achizitie Generalitate versus specifici- tate Caracteristicile unui test eficient Fidelitatea testului Validitatea testului ‘Omogenitatea procedurii de testare Testele de abilitate intelectuala Fondul istoric Metoda lui Binet: scala de evaluare a varstei mentale Testarea abilitatilor mentale specifice Testele de grup Discutie critic: Instruirea tn stra- tegile de rezolvare a testelor $i complexitatea acestora Validitatea predictiva Scorurile testului si performanta acadernicd 505 506 507 507 509 510 512 512 513 514 515 51S 518 521 524 526 527 528 529 530 534 534 535 536 537 537 537 538 Sal 545 548 549 550 XVII Diferentele de grup si perfor- manfa testului Utilizarea testelor in prognoza performantei Diseutie eitica: Dyerenele de sex inabilitiyile specifice Natura inteligentei Abordarea factoriala a inteli- gentei Abordarea inteligentei perspectiva procesarii infor- matiei Aspecte ale inteligentei Diseufie eitia: Tipuri multiple de inteligenta Influentele genetice si ambien- tale Raporturile genetice si inteli- genta Influentele ambientale Testele de abilitate in perspectiva Discutie critica: Rasa gi meligenta Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice Cap. 13, DEZVOLTAREA PERSONALI- “TATH DE-A LUNGUL VIETIL Copilaria: formarea personalitati Influente genetice Discule citi: Studiad Minnesota ‘supra gemenilorcrescu se_pa- rat Influente de mediu Discufe erica: Angajarea in ‘munca mamelsingrirea copilor Interacfiuni personalitate- mediu Influente culturale Adolescenta: construirea unei identitagi Statusurile de identitate Scoala versus familie Maturitatea: continuitatea personalitaii Dovezi ale continui Diseuti etic: Studi personai- sai provectat pe termen lung Surse ale continuitatii Surse ale discontinuitatii Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice 551 553 553 555 555 558 560 561 562 562 565 567 569 571 573 574 575 575 579 579 587XVII CAP, 14. TEORIA SIEVALUAREA, PERSONALITATHL Abordarea personalitatii din perspectiva trasaturilor sale fundamentale Tipuri de personalitate ‘Trasaturi de personalitate Teoria trastiturilor de persona- litate Evaluarea abordarii personali- t8tii din perspectiva trasatu- rilor sale fundamentale ‘Abordarea psihanalitic& a perso- nalitauit Structura personalita Dinamica personalitati Dezvoltarea personalitatii Modificari ale teoriei freudi- ene Personalitatea umand din perspectiva psihanalitica Evaluarea abordarii psihana- litice Abordarea personalitatii din perspectiva invatarii sociale Conditionare gi invatare soci- als Variabilele personale Imaginea personalititi umane din perspectiva invatarii soci- ale Evaluarea teoriei invatarii sociale Abordarea fenomenologica Psihologia umanista Teoria constructelor personale Imaginea personalitatii umane din perspectiva fenomeno- logica Evaluarea abordarii fenome- nologice Evaluarea personalitii Consideratii generale Evaluarea trisaturilor de per- sonalitate Discuteertict: Validate tes ‘monial st alte nonsensuri Evaluarea psihanalitica Evaluarea personalitati perspectiva invatarii sociale Evaluarea fenomenologica 612 614 614 615 615 621 622 623 624 624 625 627 627 630 630 631 632 633 634 634 640 Introducere in psihologie Paradoxul consistentei Discuie etic: Sunt eronate nn itil noasre cu privire la consis- tena comportamentuli? Solutia centrata pe persoana Solutia agregaii Solutia interactional Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice PARTEA A VII-A. STRESUL, PSIHOPATO- LOGOLA SI PSIHOTERA- PIA CAP. 15. STRES $1 ADAPTARE Caracteristici ale evenimentelor stresante Evenimente traumatice Controlabilitate Predictibilitate Sfidarea proprilor limite Confficte interne Discufe critic: Abueul sexual ca actor de res major Reactii psihologice de stres Anxietatea Furia gi agresivitatea Apatia si depres Deteriorarea cognitiva Reactiifiziologice de stres Raspunsul fiziologic la stres Stres si boala ‘Cum afecteaza stresul sanatatea Ruta directa Ruta interactiva Ruta comportamentului de sanatate Ruta comportamentului de boala Evaluati si stiluri de personali- tate ca mediatori ai réspunsu- rilor la stres ‘Teoria psihanalitica ‘Teoria comportamentala Stilul de personalitate Deprinderi de control al stresului Controlul centrat pe problema Controlul centrat pe emotie Mecanismele de aparare ca strategii de control centrate pe emotie Organizarea terapiei 658 695 696 696 702 702 703 705 709Cuprins Tehnici comportamentale Discute critica: Por intervenple paihologice 8 influengez® evo- up cancerului? Tehnici cognitive Modificarea comportimen- tului de tip A Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice » 16. PSIHOLOGIE PATOLOGICA Comportamentul anormal Definirea anormalitatii Ce este normalitatea? Clasificarea comportamen- tului anormal Tulburarile anxioase Anxictatea generalizaté gi tulburarile de panica Fobiile Tulburarile obsesiv-compul- sive intelegerea tulburarilor anxi- case Tulburari ale dispozitiei (afecti- ve) Depresia Tulburairile bipolare Discute critic: Depresia si simu- ciderea Intelegerea tulburarilor de dis- pozitie (afectiva) Discutie critica: Muze gi bundstare ‘mental Schizofrenia Caracteristicile schizofreniei Intelegerea schizofreniei Tulburarile de personalitate Personalitatea de tip antisocial fngelegerea personalitatii de tip antisocial Discuje critica: Nebuaia ca apd- rare legal Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice Cap. 17. METODE DE TERAPIE Fundamentul istoric Primele aziluri Facilitati moderne de tratament 710 712 113 714 us 716 118 n9 n9 720 722 Bree 27 8 730 732 739 739 Tal 741 743 749 751 152 158 165 766 768 770 772 775 716 m ™m™ 719 XIX Profesii implicate in psihote- rapie Tehnici de psihoterapie Psihanaliza Terapii psihanalitice Terapii comportamentale Terapii cognitiv-comporta- mentale ‘Terapii umaniste O abordare eclectica Terapia familiala si de grup Eficacitatea psihoterapiei Evaluarea psihoterapiei Compararea psihoterapiilor Factori comuni in psihoterapii Discufic erties: Raspunsul de ip placebo Terapii biologice Medicamente psihotrope Terapia electroconvulsivanta ‘imbunatatirea sanatayii mentale Resursele comunitare si per- sonalul auxiliar Promovarea propriului echili- bru emotional Rezumatul capitolului Recomandatri bibliografice ParTEA A VIII-A. COMPORTAMENTUL SOCIAL Cap. 18, CREDINTE $I ATITUDINI SOCIALE Stiinta intuitiva a credintelor sociale Colectarea informatiilor Detectarea covariatiei Deducerea cauzali Discufie rites: Distorsiunt in pro- cesarea informapilor: cognitive si motivational? Atitudinile Consistenfa atitudinilor Functiile atitudinilor ‘Atitudinile si comportamentul Atractia interpersonal Preferinja lubirea Discutie enc a: Pasiune prin desaribuire? Rezumatul capitolului Recomandiiri bibliografice 781 782 783 786 786 7193 797 800 802 805 805 807 808. 810 812 812 815 817 817 819 821 823 825 826 827 828 832 836 84) 842 843 845 848, 851 851 856 859 860 863XX Cap. 19. INTERACTIUNEA SI INFLUENTA. SOCIALA Prezenja altora Facilitarea sociala Depersonalizarea Interventia martorului Disoute cited: Teoria impact social Influenga interpersonal Conformarea fata de majori- tate Obedienta fata de autoritate Forfele situafionale Disc eries: Aspect ec tn experimentele de obedient cle ui Milgram Razvratirea Influenta persuasiv a minori- tailor Teoria rispunsurilor cognitive Ja persuasiune Decizia de grup Polarizarea grupului Groupthink (,gandire de grup") Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice ANEXA I. CUM SA CITESTIUN TRATAT: METODA RICAR ANEXA IL SCURTISTORIC AL PSIHOLOGIE! Originile psihologiei contem- ne Originile psihologiei contem- porane Cele dintai abordari psiholo- gice 865 865 869 872 875 877 877 880 886 887 888 891 892 898 898 901 906 912 913 913, 913 Introducere in psihologie Laboratoru! lui Wundt 914 Allte origini ale psihologiei contemporane 91s Scolile de psihologie 916 Structuralismul si functiona- lismul 916 Date importante din istoria psihologiei 917 Behaviorismul 919 Psihologia gestaltista 920 Psihanaliza 921 Abordari contemporane 922 Recomandeiri bibliografice 924 'ANEXA IIT. METODE $1 MASURATORI STATISTICE, 926 Statistica descriptiva 927 Distributia frecventei 927 Masuri ale tendinjei centrale 929 Masuri ale variat 930 Inferenfa statistica 932 Populatii si esantioane 933 Distributia normal 934 Scalarea datelor 935 Cit de reprezentativa este 0 medie? 936 Semnificafia unei diferente 937 Coeficientul de corelatie 939 Corelatia produs-moment 940 Interpretarea coeficientului de corelatie oat Recomandari bibliografice 943 G1osar 944 BIBLIOGRAFIE 1018 INDEX 1086Psihologia ca stiinta si demers umanist Cap. 1 Natura psihologieiCapitolul 1 Natura psihologiei Obiectivele psihologiei Perspective in psihologie Originile diferitelor conceptii psihologice Perspective moderne Relafiile dintre orientarile psihologice ‘Metode in psihologie Metoda experimental Metoda corelatiei Metoda observatiei Discutie critica: Aspectele deontologice ale cercetérii psihologice Ramurile psihologiei Specializari in psihologie Abordarile interdisciplinare Imagine de ansamblu asupra cArfii Nota citre cititori: O metoda de eficientizare a invataril acestui manual este descrist in Anexa I, care ar trebui parcursd inainte de a incepe acest capitol.AXn prezent, nimeni nu-si poate per- mite sa mu stie psihologie pentru cA aceasta este implicata in orice situatie de viaté. De exemplu: in ce fel este influentat modul in care va cresteti i edu- cafi copiii de modul in care parintii v-au crescut i educat pe dumneavoastra? Care este cea mai eficienté metoda de a inlatura dependenta de droguri? Se pot reaminti mai in detaliu experientele din copilarie in stare de hipnoz&? Se poate evita eroarea umani intr-o uzind nucleara prin perfectio- narea instrumentelor? Este eficienta psiho- terapia in tratamentul depresiei? Se poate imbunatati capacitatea de invatare prin folosirea medicamentelor care faciliteazd transmiterea neuronala? Psihologii cauta raspunsuri la aceste intrebari, precum si la ‘inca multe altele. O alta modalitate de actiune a psiho- logiei asupra vietii de zi cu zi o reprezinta influenta acesteia asupra politicii legisla- tive si sociale. Teoriile si cercetarile psiho- logice au dus la aparitia unor legi referi- toare la discriminare, la pedeapsa capital, pornografie, comportament sexual si la cir- cumstantele in care o persoana nu poate fi considerata responsabild pentru actiunile sale. Legile referitoare la devianta sexuala, spre exemplu, au suferit importante modi- ficdri in ultimii 40 de ani ca urmare a cercetarilor care au aratat ca, uneori, ceea ce anterior era catalogat drept perversiune este de fapt ,normalitate“, in sensul ca este practica majoritatii. Sa luam, de asemenea, in considerare efectele violentei, atat de des prezenta pe posturile de televiziune: modificarea programelor de televiziune a fost posibild doar dup’ ce studiile psiho- logice au adus dovezi in legaturd cu efec- tele nocive ale unor asemenea emisiuni. In prezent, programele de televiziune speciale pentru copii contin din ce in ce mai putine scene violente si se fac eforturi in vederea prezentarii emisiunilor cu un asemenea caracter la ore cat mai tarzii. Datoritd importantelor influente exerci- tate de psihologie asupra vietii cotidiene, devine necesara stapanirea unui bagaj con- ceptual minimal si informarea in legdtura cu metodele de cercetare chiar in cazul persoanelor care nu intentioneazd sa se specializeze in acest domeniu. O introdu- cere in psihologie ar putea ajuta la mai buna intelegere a motivelor pentru care oamenii gandesc si reactioneazd in modul in care o fac, precum si la intelegerea pro- priilor atitudini si reactii. Un alt efect benefic al psihologiei ar fi acela ca oferd posibilitatea de evaluare a numeroaselor ficute in numele psihologiei, in conditiile in care din ce in ce mai des intal- nim in ziare titluri ca acestea: ¢ Un nou medicament pentru imbun’- tatirea memoriei, © Controlul anxietatii prin intermediul autoreglarii activitatii cerebrale. © Dovezi in legatura cu existenta telepa- tiei; Eficienta hipnozei in controlul durerii. Stabilitatea emofionala este puternic influentata de marimea familiei. Homosexualitatea este determinata de atitudinea parentala. © Meditatia transcendentala faciliteazd re- zolvarea problemelor. Personalitatea multipla este efectul abu- zurilor din copilarie.Introducere in psihologie Puteti aprecia valoarea unor asemenea afirmatii, cel putin in parte, prin cunoas- terea acelor fapte care au fost pe deplin confirmate prin cercetare si numai in acest mod putefi stabili compatibilitatea noilor afirmatii cu datele deja existente. Puteti, de asemenea, si le apreciati validitatea daca suntefi informati asupra tipului de dovezi care ar fi necesare pentru a considera cre- dibile noile ,,descoperiri*, cu alte cuvinte, dac& puteti determina gradul in care argu- mentele folosite respect standardele obis- nuite ale unei dovezi. Aceasta carte oferao imagine asupra stadiului actual al cunoas- teri in psihologie, cuprinzand cele mai importante si mai sigure date existente in psihologie. Mai cuprinde, de asemenea, ca- racteristicile cercetirii psihologice — adica modalitatile specifice de elaborare a pro- gramelor de cercetare astfel incat si furni- zeze argumente solide, pro sau contra unei ipoteze. In acest capitol se va face referire in primul rand la obiectul de studiu al psiho- logiei. Ulterior, vor fi abordate diferitele perspective adoptate in studiul fenome- nelor psihice si metodele de cercetare psi- hologicd, dupa care vor fi prezentate specializarile existente in acest domeniu, respectiv ramurile psihologiei. In final, va fi realizata o scurta imagine de ansamblu asupra restului cari Obiectivele psihologiei Psihologia ar putea fi definita ca stiinta comportamentului si a proceselor psihice, ins& 0 asemenea definitie ar acoperi o imens& varietate de fenomene. Pentru o mai buna intelegere a definitiei psihologici, se vor trece acum in revista cinci mari categorii de probleme concrete de care sunt preocupati psihologii, probleme care vor fi prezentate mai detaliat pe parcursul cart VIATA in CONDITII DE SECTIO- NARE A LEGATURILOR INTERE- MISFERICE. Creierul uman este alcatuit din doua emisfere (dreapta si stanga) in- terconectate, in conditii de normalitate, printr-o banda de fibre nervoase. Bolna- vilor cu forme severe de epilepsie li s-au sectionat chirurgical aceste fibre si traiesc practic in conditii de absenfé a conexiu- nilor interemisferice (aceasti separare im- piedica extinderea accesului epileptic de la o emisferi la alta). Relationarea cu aseme- nea persoane in conditii obignuite nu indica absolut nimic anormal, ins experimentele psihologice arata existenta unor experiente perceptuale si de constiinta neobisnuite, experiente care oferi o multitudine de informatii in legaturd cu starile normale de constiin{a. Intr-unul din experimente, un asemenea pacient era asezat in fafa unui ecran care impiedica vizualizarea mainilor (fig. 1.1). Pe ecran a fost proiectat, pentru o clipa, cuvantul ,piulité**in asa fel incét imaginea acestui cuvant si fie transmis doar emis- ferei cerebrale drepte, emisfera care con- troleazi activitatea motorie a jumatatii stangi a corpului. Deoarece emisfera dreap- t& controleaz4 partea sting’ a corpului, subiectul este capabil sa aleagi cu mina stng& piulita dintre celelalte obiecte exis- tente in spatele ecranului, insa nu stie care a fost cuvantul proiectat pe ecran (vorbirea este controlat de emisfera stngi si ima- ginea acestuia nu fusese transmisa acestei emisfere). in momentul in care a fost intre- bat ce face cu mana stangé, subiectul nu a putut s& réspunda! La un asemenea subiect, experienta constienta nu are deci caracter unitar.Natura psihologiei TEAMA CONDITIONATA. Daca un sobolan este plasat intr-un spatiu inchis gi supus periodic unui soc electric moderat, care provine din podea, asociat cu un sunet care actioncazd imediat inainte de socul electric, se constata, dup mai multe aso- cieri, cA actiunea izolata a sunetului va determina aparitia reactiilor de fric& ~ ghe- muirea, ca pregatire pentru saritura, si defecatia. Animalul prezinta deci o teamA conditionata la un stimul inofensiv. Multe dintre situatiile provocatoare de teama pot fi invatate in acest fel, in special in copilaria timpurie. Dac un copil este supus in mod repetat abuzurilor fizice sau psihice de catre o persoand, dupa un anumit numar de astfel de experienfe dureroase, simpla auzire a vocii respectivei persoane va declansa copilului o reactie de frict. O astfel de teama, invatata in condifiile unei participari relativ minore a constiintei, este extrem de dificil de inlaturat prin interme- diul asigurarilor verbale de genul: ,,Acum nu mai ai de ce sd te temi*; singura tehnicd terapeuticd eficientd este cea bazata pe prin- cipiile conditionarii (aceasta tehnic& va fi prezentatd in capitolele 7 si 17). AMNEZIA COPILARIEL, Cei mai multi adulfi, si chiar batranii, isi amintesc evenimente din timpul copilariei, ins doar pana la un anumit punct; nimeni nu-si poate reaminti prea multe evenimente din primii trei ani de viaté. Sa considerim un eveniment important, cum ar fi nasterea unui frate: daca acest lucru se intampla inainte de varsta de trei ani, este posibil si avem cdteva amintiri, ins& cei mai multi dintre noi nu-si amintesc foarte clar impre- jurarile in care a avut loc acest eveniment, volumul amintirilor marindu-se pe masura ce creste varsta pe care am avut-o la nas- terea fratelui (fig. 1.2). 5 Fig, 1.1. Testarea specializirilor celor dou’ emisfere. /n conditii de sectionare a legdtu- rilor interemisferice este posibila identificarea tactild cu mana sténga a unui obiect al carui nume este prezentat vizual emisferei drepte, insdi nu este posibild denumirea obiectului sau descrierea actiunii. INTREBARI LA CARE SA RASPUNS %400-3,00- 600-7300. 9,00 299 499 690 8 \VARSTA SUBIECTULUI LA NASTEREA FRATELUI Fig. 1.2. Amintirea evenimentelor din copi- liria timpurie. /nir-un experiment, subiectilor de vista liceala li s-au pus 20 de intrebari referitoare la evenimentele petrecute in apro- pierea nasterii fratilor mai mici. Numarul mediu al intrebarilor la care s-a putut rdspunde a fost dependent de varsta subiectului la data nasterii fratelui: nu s-a pastrat nici 0 amintire daca ‘nasterea fratelui a avut loc inainte de varsta de patru ania subiectului, iar dupa aceasta varsté, volumul amintirilor crestea direct proportional cu varsta subiectului la acel moment. (Dupa Sheingold si Tenney, 1982.)