~Striet Seeret- a ei EEE PARLAMENTUL baci T MOLDOVA COMISIA DE ANCHETA MD-2073, Chisinau, bd. Stefan cel Mare si fint 105 wwewparlamentmd Mb _ mate ms ao nL Raport al Comisiei de Ancheti a Parlamentului Republicii Moldova pentru elucidarea situatiei de pe piafa financiard si valutara a Republicii Moldova, a masurilor intreprinse privind stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenese in raport cu monedele internationale si a situatiei de la "Banca de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ,Unibank” SA Preambul procedural Comisia de ancheta pentru elucidarea situatiei de pe piata financiara si valutari a Republicii Moldova, a misurilor intreprinse privind stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenese in raport cu monedele internationale si a situatiei de la ,,Banca de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ,,Unibank” SA a fost constituita prin Hotarirea Parlamentului nr. 20 din 20 februarie 2015, in temeiul art.34 din Regulamentul Parlamentului. Componenja Comisiei de anchetd: RADUCAN Marcel — Presedinte REIDMAN Oleg - Vicepresedinte MOCANU Gheorghe - Secretar DODON Igor - Membru GOLOVATIUC Vladimir - Membru CREANGA Stefan -Membru ZAGORODNII Anatolie - Membru SIRBU Serghei — Membru CHIRINCIUC Iurie —Membruly Prin Hotarirea mentionata a fost stabilit termenul de 30 de zile din momentul adoptarii pentru prezentarea raportului in Parlament (cu modificarile efectuate prin Hotirirea Parlamentului nr.32 din 06.03.2015). Scopul Comisiei a fost examinarea situafiei de pe piafa financiara si valutara a Republicii Moldova, masurile intreprinse de institutiile abilitate ale statului pentru stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenese in raport cu principalele valute de referint’, elucidarea situatiei de la ,Banca de Economii” $A, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ,,Unibank” pentru perioada noiembrie 2014 — februarie 2015. in activitatea sa Comisia de ancheti s-a condus de Constitutia Republicii Moldova, Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIlI din 02.04.1996 si de legislatia in vigoare pertinenta, Totodata, in aspect procedural, s-a finut cont de concluziile si constatarile Cur{ii Constitutionale, expuse prin Hotirirea nr3 din 15 februarie 2013 pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului referitoare la comisia de anchet& in cazul "P&durea Domneasca" (competenta comisiilor parlamentare de ancheta) nr.29 din 23.09.2013. Conform art. 36 al.(1) al Regulamentului Parlamentului, Comisia de ancheti citeazi ca martor orice persoani care dispune de informafii despre vreo fapté sau imprejurare de naturd sA serveasca la cercetarea cauzei. Nu pot fi citafi in cadrul anchetei reprezentantii puterii judecditoresti, procuraturii si ai organului de urmarire penal pentru prezentarea informatiilor care ar putea prejudicia corectitudinea judecdirii cauzelor si/sau confidentialitatea urmaririi penale. Din constatarile si aprecierile expuse de Curtea Constitutionala prin Hotirirea nr.29/2013, mentionam urmatoarele: - comisiile parlamentare de ancheti au scopul de a constata existenfa sau inexistenfa faptelor, insa fara a stabili (cu certitudine) raspunderea contraventionali, material, disciplinaré sau penal a vreunei persoane; - este inadmisibil a cita persoane banuite sau invinuite in dosarele penale gi a le audia in cadrul comisiei de ancheta referitor la circumstanjele ce stau la baza acuzatiei penale. in caz contrar, exist pericolul afectarii dreptului la ticere, protejat de articolul 6 din Conventia Europeani, si, implicit, al prezumtici nevinovatiei, prevazute la articolul 21 din Constitutie;yy - sunt inadmisibile orice declaratii publice (sau faicute in alt mod) prin care se aduc unor persoane concrete acuzatii grave, care nu sunt probate in cadrul unor proceduri strict reglementate de lege; - constatirile, concluziile si recomandarile (propunerile) cuprinse in raportul comisiei de ancheta, nu contin norme de drept, deoarece norma de drept, in sensul Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, este o regula social obligatorie, o prescripjie general, oficial’, impersonal si sanctionabila, aplicabild unei seri intregi de situatii concrete; Pentru realizarea mandatului sau de activitate, Comisia a solicitat de la Banca Nationala a Moldovei (in continuare BNM), Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si Securitate, Procuratura Anticoruptie, Agentia Proprietatii Publice si Cancelaria de Stat un sir de documente si informatii referitoare la subiectele cercetate. Pe perioada mandatului siu de activitate, Comisia a desfigurat 11 sedinte, dintre care 4 sedinte de audieri, cu intocmirea proceselor-verbale gi stenogramelor. Au fost audiati: 1, Reprezentanfii Centrului National Anticoruptie ~ dl Bogdan Zumbreanu, Sef Directie urmirire penal; dl Vasile Sarco - Sef Serviciu prevenire si combatere a spalarii banilor (27.02.2015). 2. Reprezentantii Serviciului de Informatii si Securitate ~ Vadim Vrabie, vice- director al Serviciului de Informatii si Securitate, Alexandru Carmanovici, sef-adjunct al Directiei contrainformatii economice (27.02.2015). 3. Reprezentantii Bancii Nationale a Moldovei - dl Dorin Dragutanu, guvernatorul Bancii Nationale; dl Marin Molosag, prim-viceguvernator al Bancii Nationale; dl Ion Sturzu, viceguvernator al Biincii Nafionale (06.03.2015). 4, Presedintele Comisiei Nationale a Piefei Financiare - dl Artur Gherman (09.03.2015); 5. Ministrul Finanfelor - dl Anatol Arapu (09.03.2015); 6. Ministrul Afacerilor Interne - dl Oleg Balan (09.03.2015); 7. Din proprie iniiativa s-au prezentat la audieri: DI Vladimir Filat — presedintele Fractiunii si a Partidului Liberal Democrat din Moldova, ex-prim-ministru al Republicii Moldova (06.03.2015); DI Iurie Lean’ — deputat in Parlamentul Republicii Moldova, ex-prim- ministru al Republicii Moldova (20.03.2015).ho La baza intocmirii prezentului raport au stat informatiile prezentate de citre reprezentantii institutiilor enumerate mai sus, cit si a declaratiilor facute pe parcursul audierilor. {fn rezultatul examinarii materialelor prezentate, Comisia de anchet a constatat urmatoarele: I. Cu privire la situasia de pe piafa financiara si valutar’ a Republicii Moldova, misurile intreprinse privind stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenese in raport cu monedele internationale in anul 2014, moneda nationala s-a depreciat cu 19.6 la suta in raport cu dolarul SUA, iar fafa de euro — cu 5.7 la suta, Totodata, slabirea monedei nationale fata de principalele valute a continuat si pe parcursul anului curent. Astfel, potrivit situatiei din 17 martie 2015, moneda nafionala s-a depreciat fati de dolarul SUA — cu 17.7 la sutd, iar fata de euro — cu 1.9 la suta comparativ cu finele anului 2014. Presiunile de depreciere asupra monedei nationale din anul 2014 si inceputul anului 2015 au fost conditionate de un sir de factori obiectivi gi subiectivi. in contextul riscurilor geopolitice la care a fost expusi economia Republicii Moldova, factorii obiectivi s-au manifestat prin prisma sciderii intrarilor de valuta in tard. Astfel, s-a consemnat: © Contractarea semmificativa a intrarilor de valuté de pe urma exporturilor in urma diminuirii acestora pe fundalul embargourilor si aplicérii taxelor vamale pentru produsele autohtone exportate in Federajia Rusa. Exporturile in trimestrul IV, 2014 au fost in medie cu 12.1 la suta inferioare celor din perioada similar a anului precedent, in luna ianuarie 2015 exporturile s-au diminuat cu 13.4% fata de perioada similar a anului precedent. © Contractarea volumului transferurilor de peste hotare in a doua parte a anului 2014. Acestea au fost influentate, intr-o anumita masura, de diminuarea activititii economice din Uniunea Europeana si Federatia Rus. Totusi, cel mai mare impact a fost determinat de deprecierea pronuntata a rublei rusesti de la sfirsitul anului 2014, dar si unele restri ce a diminuat valoarea transferurilor exprimate in dolari SUA, de la muncitorii 4 aplicate muncitorilor moldoveni, faptiy moldoveni antrenati pe piata forfei de munca din Federatia Rusa. in acest sens, in lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2014 transferurile de mijloace binesti din afara {Zrii s-au contractat cu 9.0, 21.4 gi, respectiv, 30.8 Ia suta comparativ cu lunile similare ale anului 2013. in luna ianuarie 2015 transferurile de mijloace banesti s-au diminuat cu 35.7% fata de luna decembrie 2014. © Contractarea intrarilor de credite externe private si investitii strdine directe. Potrivit datelor preliminare pentru 2014 (care includ date estimative pentru trimestrul IV 2014), intrarile nete de investitii directe s-au redus cu 27.5 la suta, iar fluxul net aferent imprumuturilor private externe s-a cifrat la (-119.1) mil. dolari SUA, comparativ cu 182.0 mil. dolari SUA, in 2013. Totodatd, incertitudinea asociata climatului geopolitic tensionant si deprecierii considerabile a rublei rusesti' fati de principalele monede au avut implicatii negative asupra asteptarilor populatiei in ce priveste dinamica viitoare a cursului de schimb al monedei nationale. Prin urmare, s-a consemnat 0 migrare a economiilor persoanelor fizice din lei in valuta strain, fenomen observat preponderent in 2014. Unul din factorii subiectivi care au putut avea influente semnificative pe piafa valutara a fost situatia politic’ din Republica Moldova dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Perioada indelungata de constituire a unei alianfe de guvernare, cu Guvern in demisie, fri majoritate parlamentar clari a generat o incertitudine in rindul populatici, fapt ce nu a avut cum s& fortifice increderea cetitenilor si agentilor economici in stabilitatea economiei nafionale. Acest fapt a fost amplificat de prima tentativ esuati de numire a Guvernului cu unele perspective de declansare a alegerilor parlamentare anticipate. Imediat dupa numirea Guvernului si stabilizarii situatiei politice in Republica Moldova, s-a stabilizat si situatia de pe piafa valutara si inceperea aprecierii leului fata de valutele de refering’. " faya de dolarul SUA cu 20.1 la suti la finele lunii decembrie 2014 comparativ cu sfirsitul lunii noiembrie 2014ay Per ansamblu, aceste evolutii au contribuit la crearea unui decalaj semnificativ dintre cererea si oferta de valuta straina pe piata valutara, in mod special in perioada noiembrie 2014 - februarie 2015. Astfel, in luna noiembrie 2014, oferta neti de valuti straind de la persoanele fizice s-a redus la 91.3 mil. USD (aproape in jumatate in raport cu luna octombrie 2014), iar in decembrie s-a redus si mai mult constituind 75.2 mil. USD. Oferta neta din perioada noiembrie-decembrie 2014 s-a cifrat la 166.5 mil. USD ~ in scddere cu 50.3 la suti fata de aceeasi perioad a anului 2013. Astfel, cererea neta de valuta din partea persoanelor juridice inregistrat in ultimele dou luni ale anului precedent (493.0 mil. USD) a fost acoperita in masura de doar 33.8 la suti, aceasta insemnind 0 insuficienfé de valuta strain in valori absolute de 326.5 mil. USD. in conditiile decalajului dintre cererea si oferta de pe piata valutara interna, in limitele politicii monetare promovate, in lunile noiembrie si decembrie 2014 BNM a vindut pe piata locala suma de 266.6 mil. USD’. Potrivit datelor din ianuarie 2015, oferta neta de valuta de la persoanele fizice s- a redus la 71.0 mil. USD sau cu 55.3 la suté in comparatie cu ianuarie 2014, iar cererea neti de valuta strain din partea persoanelor juridice (150.5 mil. USD) a sc&zut in proportii mai mici — cu 21.0 la suta. Pe parcursul acestei luni cererea de valuté a fost preponderent generati de importatorii de resurse energetice. Astfel, cererea a fost acoperiti prin oferta in proportii de 47.2 la sut& comparativ cu 83.4 la sut in ianuarie 2014. in ianuarie 2014 BNM a intervenit prin vinzarea a 114.4 mil. usD'. in februarie 2015 oferta neti de valuta strain de la persoanele fizice s-a cifrat la 19.5 mil. USD gi a suplinit in proportie de 12.0 la suta cererea neti de valuta din partea agentilor economici (162.3 mil. USD). in aceste conditii, BNM a intervenit in februarie prin vinzarea pe piata valutard local a 122.9 mil. USD'. Totodat’, evolufiile pe piata valutari in aceasta lund s-au divizat in 2 etape. Astfel, in perioada 2-17 februarie bancile licenfiate, desi au vindut mai mult valuta decit au procurat de la persoane fizice, nu a fost posibil si fie stopati deprecierea monedei nationale in raport cu dolarul SUA cu 9.2 la sutd fata de finele luni ianuarie. jumele “Banca Soci lor nu includ interventile speciale realizate cu cele trei banei aflate sub administrare speciala (BC SA, Banea de Economii SA si BC "Unibank” SA)in a doua jumatate a lunii, pe fondul interventiilor realizate de BNM si deciziilor restrictive de politic’ monetara, bancile locale au procurat mai multi valuta de la persoanele fizice decit au vindut acestora, respectiv, cursul de schimb al monedei nafionale si-a inversat trendul, intirindu-se cu 4.1 la sut& fafa de cursul inregistrat pe 17.02.2015. Pentru sustinerea cursului de schimb al monedei nafionale, Banca Nationala a Moldovei a cheltuit din rezervele valutare suma de 503,9 mil. USD. Tendintele pozitive au continuat si pe parcursul luni martie, astfel incit moneda nationala s-a apreciat in raport cu dolarul SUA cu 2.0 la suta fata de finele lunii februarie. Potrivit datelor disponibile, in luna martie (10 zile lucratoare) procurdrile nete de valuta de la persoanele fizice au depdsit vinzarile nete de valuta catre persoanele juridice cu 14.6 mil. USD. in contextul celor expuse, BNM a intreprins o serie de masuri pentru a ameliora situatia pe piata valutara, inclusi 1) Masuri de politic’ monetara jin perioada decembrie 2014 - februarie 2015, BNM a majorat rata de bazi aplicati la principalele operatiuni de politica monetara pe termen scurt de 3 ori, de la 3.5 la sutd pind la 13.5 la sutf (cea mai mare majorare a avut loc pe 17 februarie 2015 - cu 5.0 pp.). in acelasi timp, in ianuarie 2015 s-a luat hotirirea de a majora norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase in lei moldovenesti si in valuté neconvertibila in 2 trepte: - pentru perioada de mentinere 8 februarie 2015 - 7 martie 2015, cu 2.0 puncte procentuale, pina la nivel de 16.0 la sut& din baza de calcul si, - incepind cu perioada de mentinere a rezervelor obligatorii in lei moldovenesti 8 martie 2015 — 7 aprilie 2015, cu 2.0 puncte procentuale, pind la nivel de 18.0 la sut& din baza de calcul. Majorarea normei rezervelor obligatorii a fost efectuata in scopul sterili surplusului de lichiditate format pe parcursul lunilor precedente care alimentau presiunile puternice de depreciere a monedei nationale.wy fn vederea indeplinirii atributiilor functionale, Banca Nationalé a Moldovei a Tuat deciziile privind utilizarea instrumentelor fara a fine cont de situatia economicd gi efectele asupra ei, cu intirziere si fri coordonarea acestora cu Comitetul National de Stabilitate Financiara. Se estimeazA cA, prin aceasta decizie de politic’ monetara din sistemul bancar va fi sterilizaté in doua etape 0 suma total de aproximativ 770.0 milioane lei. Majorarea normei rezervelor obligatorii cu 2 p.p. conduce la cresterea sumei rezervelor obligatorii in lei moldovenesti cu circa 386 mil. lei. 2) Efectuarea intervenjiilor de vinzare a valutei contra MDL in perioada noiembrie 2014 — februarie 2015 BNM a efectuat interventii nete de vinzare pe piata valutara in proportii de cca. 504.0 mil. USD comparativ cu cca 209.0 mil. USD in perioada ianuarie-octombrie 2014. Totodata, in pofida deprecierii semnificative a monedei nationale pe parcursul perioadei de referinti marimea pozitiei valutare lungi inregistrata de sistemul bancar, cu exceptia celor 3 banci aflate sub administrare speciald, s-a diminuat esential pind la 1.0 la suta (31.12.14) in raport cu capitalul normativ total. Potrivit reglementarilor prudentiale, bancile licentiate pot si se expund fata de valutele striine in proportie de pind la 20.0 la sut din capitalul normativ total. De asemenea, s-a constatat ca in acea perioada, din cauza fluctuatiilor cursului valutar gi solicitirii nefondate de valuti strdind, unele unititi de schimb valutar gi unele binci comerciale au intrat in agiotaj, admifind unele abateri de la prevederile legislatiei, si anume: neefectuarea operatiunilor de schimb valutar (motivind acest fapt prin lipsa uneia din valute) si efectuarea in unele cazuri a tranzactiilor valutare fara utilizarea aparatelor de casa si control. Nu in ultimul rind, imposibilitatea BNM de a aplica misuri de pedeapsi/interdictii fafa de administratorii, asociatii care admit abateri de la cadrul legal, a generat abaterile admise de aceasta categorie de contribuabili. in cea ce priveste domeniul activitapii unitdtilor de schimb valutar, luind in considerare c& in perioada de agiotaj pe piata valutara intern a Republicii Moldova au fost constatate anumite deficienje aferente activitatii acestora. Astfel, apare 84 necesitatea de a stabili in legislafia valutara dreptul BNM de a efectua controale pe teren inopinate la unitatile de schimb valutar in baza rezultatelor controlului din oficiu, precum si in baza autosesizarii, in temeiul analizei bazate pe riscuri. Oferirea dreptului organelor fiscale de a sanctiona casele de schimb valutar in baza actelor de control intocmite de functionarii BNM, precum si extinderea cazurilor de aplicare a sanctiunilor sub forma de amenzi ar putea contribui la disciplinarea unitifilor de schimb valutar. Totodaté, ar fi util de a examina posibilitatea stabilirii unor interdictii administratorilor, asociatiilor caselor de schimb valutar care au admis incdlcdri grave in activitatea de schimb valutar. fn concluzie, organele cu functie de control, inclusiv Banca Nationala a Moldovei nu au utilizat toate instrumentele si pirghiile care tin de competenta sa pentru a stabiliza situatia pe piata valutara, generat de factorii obiectivi si subiectivi mentionati. I. Cu privire la situatia ,,Bancii de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ,,Unibank” SA Comisia a constatat c&, in ultimii ani managementul ,,Bancii de Economii” SA, BC ,,Unibank” $.A si BC ,,Banca Sociala” SA a fost unul defectuos, necompetent si iresponsabil. Agravarea situafiei bancilor mentionate este cauzati in special de angajatea acestora in operafiuni riscante, care au avut ca rezultat un impact negativ asupra profitabilitifii i lichiditatii, ceea ce implicit a condus la erodarea capitalului. Bancile respective s-au implicat masiv in tranzactii dubioase de creditare, plasament si atragere a mijloacelor banesti, cu ignorarea riscului de credit si concentrare, ceea ce a pus in pericol viabilitatea lor. Astfel, calitatea compromisa a activelor bancilor in prezent este cauzati de faptul ca anterior ,,Banca de Economii” SA, BC ,,Unibank” S.A si BC ,,Banca Social” SA, contrar prevederilor legislatiei in vigoare, au acordat credite debitorilor supraindatorafi, care activau ca un grup de persoane afiliate si care nu didea dovada de capacitate de rambursare a creditelor, cu constituirea unor garantii insuficiente; acordarea creditelor asigurate doar cu cesiunea creantelor $i fidejusiunea persoanelor juridice, marea majoritate a cérora fiind nou fondate; efectuarea operajiunilor de%y plasare a mijloacelor interbancare cu ignorarea totala de catre biinci a riscului de credit si de concentrare. O mare parte din creditele acordate de ,,Banca de Economii” SA, BC ,,Unibank” $.A si BC ,,Banca Sociala” SA au fost asigurate cu depozite care provin de la 4 banci din Federatia Rus (ZAO "Metrobank", ZAO "Alef-Bank" JSC, OAO "Gazprombank" si ZAO "Interprombank"). Consideram ca mijloacele banesti depuse de catre Banca de Economii $A, BC ,,Unibank” S.A $i BC Banca Social” SA in bincile din Federatia Rus erau grevate, adic puse in gaj pentru alte tranzactii necunoscute de BNM. in viziunea Bancii Nationale a Moldovei, cu scopul de a raporta o situatie financiara stabil, aceste banci au efectuat plasamente reciproce cu bancile din Federafia Rusa si bancile autohtone, ceea ce nu contravine legislatiei in vigoare. Totodata, aceste plasamente erau efectuate cu incdlcarea limitei maxime stabilite (15% din CNT) si se plasau pe un termen de pina la 30 zile (care au fost incluse in calculul activelor lichide), concomitent fiind atrase tot de la aceste banci depozite pe termen mai mare de 30 zile (care nu diminuau mérimea activelor lichide). Termenele de plasare a mijloacelor la banci au fost prelungite in permanent, odaté cu parvenirea scadentei acestora. Totodata, este de mentionat faptul c& tranzactiile de atragere si plasare a mijloacelor au prejudiciat bancile, inclusiv statul in calitate de actionar al Bancii de Economii SA, in proportii deosebit de mari, prin faptul cA mijloacele respective au fost plasate cu rata 0%, iar depozitele atrase cu 3%. Comisia retine, conform rapoartelor si audierilor nu este clar care a fost reactia BNM in procesul de supraveghere. in ultima zi (de raportare) a fiecdrei luni, soldurile mijloacelor din conturile ,Nostro” ale bincilor in unele banci din strainatate se transferau la conturile Overnight”, in ziua urmatoare fiind transferate inapoi, fara formarea provizioanelor aferente conform cerinfelor actelor normative in vigoare. Calcularea indicatorilor lichiditatii, reiegind din marimea mijloacelor lichide, numai la data de raportare duce la distorsionarea situatiei reale privind lichiditatea. De mentionat cA, plasamentele efectuate in perioada octombrie-noiembrie 2014 de catre ,.,Banca de Economii” SA la: - BC ,,Banca Sociala” SA — 10,937.6 mil. lei sau 1,406.8% din CNT;LA - ZAO "Alef-Bank" JSC - 5,910.1 mil. lei sau 760.1% din CNT; - ZAO "Interprombank" — 3,419.5 mil. lei sau 439.8% din CN’ - OAO "Gazprombank" — 907.5 mil. lei sau 116.7% din CNT. BC ,.Unibank’ a efectuat plasamente in sume semnificative la: - "Banca de Economii” SA - 1,530.0 mil. lei sau 416.1% din CNT; - BC "Banca Sociala” SA - 522.3 mil. lei sau 142.04% din CNT. BC ,,Banca Social” SA a efectuat plasamente in sume semnificative la: - ZAO "Interprombank" — 453.6 mil. lei, ceea ce reprezinté 100.1% din CNT; - ’Banca de Economii” SA — 2,807.1 mil. lei, ceea ce reprezinta 586.9 % din CNT. Plasamentele reciproce intre aceste trei banci au fost efectuate fara constituirea garantiei formale (gaj), iar cele efectuate cu bincile din Federatia Rusa, fri o anumit& rentabilitate, deoarece bancile in cauza atrageau depozite de la banci la o rat a dobinzii de 3% si concomitent plasau mijloacele financiare tot in bancile respective cu rata dobinzii 0%. Aceste tranzactii au conditionat inregistrarea pierderilor anuale considerabile, cu impact negativ asupra capitalului bancilor. Este de mentionat c&, deciziile privind plasarea defectuoasi a mijloacelor financiare la bancile autohtone $i straine au fost adoptate de catre Consiliile celor trei bainci. Pe parcursul ultimilor ani, creditele acordate de aceste banci se eliberau cu incdlcarea procedurilor interne si actelor normative ale Bancii Nationale a Moldovei, in special, debitorilor supraindatorafi, care isi onorau obligatiunile numai_ prin atragerea creditelor noi, utilizind in schemele de creditare companii nou create. Numai in perioada octombrie-noiembrie 2014 bincile au acordat credite in sume considerabile unor debitori cu incalcarea limitei maxime admisibile de 15% din capitalul normativ total, inclusiv: BC .,.Unibank” SA’ - ,Apropo-Com” SRL - 999.6 mil.lei (ceea ce reprezint& 271.9% din capitalul normativ total - CNT); -"Storad Grup” SRL - 385.9 mil.lei (ceea ce reprezinté 104.9% din CNT); a4 - ,Contrade” SRL - 277.0 mil.lei (ceea ce reprezintd 103.0% din CNT); - ,Ghermivali” SRL - 123.5 mil.lei (ceea ce reprezinti 33.6% din CNT); - ,Air Clasica” SRL - 40.4 mil.lei (cea ce reprezinta 15.1% din CNT). Banca a raportat creditele mentionate ca si asigurate cu depozite ale bancilor din Federatia Rus& (la care detinea plasamente in sume aproximativ egale) si, formal, acordarea creditelor menfionate mai sus nu ducea la cresterea expunerilor bancii, expunerea fafa de debitorii mentionafi fiind - zero, dar in esenfa aceste operatiuni au reprezentat operatiuni de manipulare. "Banca de Economii” SA -”Provolirom” SRL - 3,400.0 mil. lei (ceea ce reprezinta 437.3% din CNT); -"Dracard” SRL - 3,000.0 mil. lei (ceea ce reprezinta 385.9% din CNT); - "Caritas Group” SRL - 3,800.0 mil. lei (ceea ce reprezintd 488.7% din CNT); - "Voximar Com” SRL - 3,200.0 mil. lei (ceea ce reprezinta 411.6% din CNT). Banca a raportat creditele mentionate ca si asigurate cu depozite ale bancilor din Federatia Rus& (la care detinea plasamente in sume aproximativ egale) si, formal, acordarea creditelor mentionate mai sus nu ducea la cresterea expunerilor bincii, expunerea fati de debitorii mentionati fiind zero, dar in esenti aceste operafiuni au reprezentat ca si in cazul precedent operatiuni de manipulare. BC “Banca Sociala” SA - "Davema” COM SRL - 3,196.5 mil. lei (ceea ce reprezinté 686.22% din CNT); -”Danmira” SRL - 3,062.0 mil. lei (ceea ce reprezinta 657.35% din CNT); - *Caritas Group” SRL - 2,606.9 mil. lei (ceea ce reprezinté 559.65% din CNT); - *Voximar COM” SRL - 2,463.8 mil. lei (cea ce reprezinta 528.93% din CNT); -”Contrade” SRL - 2,401.3 mil. lei (cea ce reprezinta $15.51% din CNT); -”Alutus Com” SRL - 437.5 mil. lei (ceea ce reprezinté 93.92% din CNT); - ”Molint Grup” SC SRL - 293.0 mil. lei (ceea ce reprezinté 62.90% din CNT).ay in luna noiembrie 2014, agenjii economici au incasat pe conturile sale mijloace banesti ca rezultat al plafii pentru marfuri si servicii sau restituirii avansurilor. Ulterior, mijloacele primite erau redirectionate la rambursarea anticipata a creditelor contractate de la "Banca de Economii” SA, BC "Unibank” SA si BC “Banca Sociali” SA Tot in luna noiembrie 2014 s-a constatat cA "Banca de Economii” SA a atras mijloace interbancare in sum’ de 8.9 miliarde lei de la BC *Moldova-Agroindbank” SA, BC "Banca Sociali” SA si BC ”Moldindconbank” SA, precum si mijloace in sum& de 3.4 miliarde lei de la bancile din Federatia Rusa. La rindul sau, BC "Banca Sociala” SA a atras in luna noiembrie 2014 de la "Banca de Economii” SA 10.6 miliarde lei si de la BC “Unibank” SA 0.5 miliarde lei. Aceste mijloace, precum si mijloacele disponibile ale BC "Banca Sociali” SA in marime de 2.3 miliarde lei au fost utilizate pentru acordarea, in perioada 25 - 26 noiembrie 2014, a creditelor debitorilor: "Davema Com” SRL, "Danmira” SRL, ”Voximar Com” SRL, ”Caritas Group” SRL si ”Contrade” SRL. De mentionat ca, la data de 26 noiembrie 2014 aceste credite au fost cesionate citre compania ”Fortuna United LP”, rezidenta in Regatul Unit al Marii Britanii. Suma totala a contractului de cesiune a constituit 17.8 miliarde lei (13.4 miliarde lei suma creditelor cesionate $i 4,4 miliarde lei suma dobinzilor aferente). De mentionat c4, problema aferenta plasarilor interbancare la aceste trei binci (“Banca de Economii” $.A, BC "Banca Social” SA si BC "Unibank” S.A), este in vizorul BNM din anul 2013. Avind in vedere c& plasarile interbancare au inregistrat o crestere considerabila, BNM jn perioada 2013-2014 a avertizat bancile in cauzi asupra riscurilor de concentrare si de credit la care este expusi banca prin efectuarea plasarilor in bancile din strainatate si autohtone, asupra necesitatii reflectarii plasdrilor ca expuneri ,,mari” in rapoartele financiare, precum si asupra conformarii marimii plasirilor interbancare prevederilor Regulamentului cu privire la expuneri ,mari” in termen cit mai restrins posibil, dar care nu va depasi scadena curenti a plasarilor respective. Rapoartele privind controalele complexe si tematice efectuate in perioada anilor 2013-2014 la "Banca de Economii” S.A, BC "Banca Sociala” SA si BC "Unibank” S.A, prezentate organelor de conducere ale bancilor, au scos in evident& problema plasarilor interbancare si a atras atentia Consiliilor bancilor s& fie constiente de faptul c& in banc& nu este administrat adecvat nivelul capitalului, al lichiditatii si al calitatii activelor, banca creditind masiv persoane a céror soliditate financiara si garantii 13“ty constituite sunt indoielnice, precum gi plasind mijloacele lichide disponibile intr-un numar limitat de banci, ignorind completamente riscul de concentrare gi de credit. in vederea neadmiterii concentrarii riscurilor aferente expunerilor bancilor privind plasarile interbancare si evitarii riscului excesiv in sistemul bancar, BNM a ajustat actele normative aferente expunerilor gi clasificarii activelor si angajamentelor conditionale prin largirea notiunii de expunere, in contextul calificdrii ca expunere a activelor interbancare, indiferent de termenul de scadenté a acestora, inclusiv conturile ,,Nostro", precum si extinderea clasificdrii activelor, si anume a plasarilor si creditelor "Overnight” care nu au depasit termenul de rambursare de zi (Hotarirea Consiliului de administratie al BNM nr.240 din 9 decembrie 2013 cu privire la aprobarea, modificarea si abrogarea unor acte normative ale BNM). Esenta modificarilor este ci, acestea limiteazi orice expunere (cu exceptia celor faté de companii cu rating investitional international) la 15% de la CNT care, aplicati la situatiile descrise mai sus, ar fi impiedicat bincile mentionate si manipuleze cu indicatorii de lichiditate si capital. Aceste modificari au fost publicate in Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 24.01.2014. in perioada 10.02.2014 - 01.12.2014 prin incheierile Judecdtoriei Riscani a fost suspendatd executarea Hotéririi Consiliului de administrate al BNM nr.240 din 09.12.2013 (ultima decizie de suspendare a hot&ririi este din 31.07.2014, emisa de c&tre Judecatoria Rigcani). Prin decizia Curtii de Apel din 01.12.2014 (ulterior instituirii Administrarii speciale in "Banca de Economii” SA si in BC ”Banca Sociala” SA) a fost casaté incheierea Judecatoriei Rigcani din 31.07.2014 privind suspendarea executrii unor prevederi din Hotarirea Consiliului de administratie al Bancii Nationale nr.240 din 09.12.2013. Decizia este irevocabila din momentul emiterii, bancile urmind s& respecte prevederile Hotaririi Consiliului de Administratie nr. 240 din 09.12.2013. Desi, prin incheierile Judecatoriei Rigcani a fost suspendata executarea Hotiririi Consiliului de administratie al BNM nr.240 din 09.12.2013, BNM in perioada 25.03.2014 ~ 01.04.2014 a solicitat bancilor in cauz’ conformarea plasirilor in banci prevederilor Regulamentului cu privire la expunerile mari”. Totodata, in cazul Banca de Economii” SA, la 27.10.2014, BNM a solicitat neadmiterea prelungirii unor plasari in banci in situafia nementinerii rezervelor obligatorii. Despre concentrarea activelor lichide a "Banca de Economii” SA, BC *Banca Social” SA si BC "Unibank” SA in plasiri interbancare, in special in bancile din Federatia Rusa, si riscurile ce pot rezulta in producerea pierderilor semnificative 14wy pentru a pune in pericol situafia financiara a bancilor, inclusiv capacitatea acestora de a efectua operafiunile de bazi, BNM a informat Prim-ministrul, Presedintele Comitetului National de Stabilitate Financiara, dl Iurie Leanca. in cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP) al Republicii Moldova, care a avut loc in perioada 06 februarie - 05 martie 2014, BNM a informat exper{ii din cadrul grupului de evaluare (care includea reprezentanti ai Fondului Monetar International gi ai Buncii Mondiale) despre problemele cu care se confrunt& Banca de Economii” SA, BC "Banca Sociala” SA si BC ”Unibank” SA, riscurile la care sunt expuse, inclusiv despre riscurile de concentrare a plasarilor interbancare in bincile straine si autohtone. fn baza Memorandumului de injelegere privind menjinerea stabilivitii financiare din 28.02.2011, BNM la data de 7 noiembrie 2014 a prezentat Comitetului National de Stabilitate Financiaré Planul de contingenja a bancilor “Banca de Economii” SA, BC "Banca Social” SA si BC "Unibank” SA, conform situatiei din 30.09.2014, La elaborarea acestuia s-a finut cont, inclusiv, de constatarile Societafii de audit "KPMG” in cadrul studiului diagnostic si auditului special efectuat la "Banca de Economii” SA (februarie-mai 2014), materialele prezentate de misiunea Baneii Mondiale aferente situatiei de la Banca de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ”Unibank” SA. Avind in vedere situatia financiar’ precaré, nerespectarea_indicatorilor prudentiali cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc si lichiditate, caracterul sistemic la "Banca de Economii” SA, BC ,,Banca Social&” SA si BC "Unibank” SA, necesitatea inlaturarii riscului de disfunctionalitaji majore in sistemul financiar si intrerupere a indeplinirii functiilor economice critice care pot fi cauzate de insolvabilitatea acestor banci, precum si nerespectarea de catre acestea a actelor normative ale BNM si a misurilor de remediere prescrise prin Hotaririle Consiliului de administrafie al Bancii Nationale a Moldovei, in temeiul Legii institutiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995, prin Hotaririle Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 27.11.2014, 30.11.2014 gi la 30.12.2014, a fost instituit regimul de administrare speciala la aceste trei banci. De asemenea, in scopul asiguririi acestor buinci cu lichiditii si neadmiterea destabilizarii sistemului bancar BNM, in conformitate cu art.18 din Legea cu privire la Banca Nafionalé a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.1995, a acordat credite de 15ty urgenta "Bancii de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” $A si BC "Unibank” SA, dupa cum urmeaza: - "Banca de Economii” SA- suma liniei de credit a constituit — $273.2 mil.lei (deschisi la data de 28 noiembrie 2014, valorificata integral); - BC "Banca Social” SA- suma liniei de credit a constituit — 2807.8 mil.lei (deschisé la data de 1 decembrie 2014, valorificata in suma de 1 800.0 mil. ei); - BC "Unibank” SA - suma liniei de credit a constituit - 1353.5 mil. lei (deschisa la data de 30 decembrie 2014, valorificata in suma de 925.0 mil. lei). Creditele de urgenti au fost acordate sub Garanfia de stat, pentru onorarea creantelor bancii, la rata dobinzii de 0.1 la sutd anual, cu termenul de scadenta 27 martie 2015. Comisia constata lipsa unei interacfiuni dintre Guvern, BNM si alte institutii ale statului in procesele de elucidare a tendinjelor negative si crestere a riscurilor din sector. Situatia creat a fost discutat, in mare parte in mod neformal, inclusiv telefonic, fri coordonarea activititii institujiilor statului, in pofida faptului c& mecanismul a fost creat "Comitetul National de Stabilitate Financiara”, aceasta a condifionat neluarea unor decizii complexe la timp (fapt confirmat de catre dl Turie Leanci, ex-prim-ministrul Republicii Moldova, in cadrul audierilor Comisi ancheta).. in vederea minimizarii riscurilor diminuarii esentiale a activelor bancilor prin transferul acestora cdtre creditori si actionari, BNM in conformitate cu art.37'° alin.(1) din Legea cu privire la instituiile financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 a instituit moratoriu pe un termen de 4 luni, maxim admisibil. Desi Legea cu privire la Banca Nationali a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.1995 contine o serie de prevederi ce au menirea s& asigure independenta BNM, aceasta din urma nu dispune de instrumente necesare care ar corespunde principiilor statuate de Tratatul pentru Funcjionarea Uniunii Europene si Protocolul nr.4 privind statutul Sistemul European al Bancilor Centrale si al Buincii Centrale Europene. Tinind cont de imperativul transpunerii principiilor si exigentelor europene privind activitatea unei banci centrale, este necesara ajustarea cadrului legal la normele Uniunii Europene. 16Cele doua institutii de reglementare financiara, Banca National a Moldovei § Comisia Nafionali a Piefei Financiare (CNPF) dispun de puteri slabe de aplicare a legii. imputernicirile BNM (supravegherea bancard) si ale CNPF (supravegherea nebancara) au fost afectate de deciziile instantelor judecatoresti. Protectia juridicd insuficienta a consiliilor, conducerii si personalului BNM gi ale CNPF limiteaz, de asemenea, misurile de aplicare a legii. Totusi, atit BNM cit si CNPF ar putea intreprinde actiuni mult mai decisive in cadrul competentelor lor existente. BNM si CNPF reglementeazi separat sectoarele bancar si nebancar, dar schimbul de informatii intre ele este minim. Initial Comisia a fost informata de catre Procuratura Generala si Central National Anticoruptie despre faptul cA, in perioada 2010-2014 au fost initiate si sunt pe rol mai multe dosare penale cu implicarea factorilor de decizie din sistemul bancar, dintre care, doua cauze penale au fost pomite la sesizirile administratorilor speciali ai “Banca de Economii” SA si BC "Banca Sociala” SA privind gestionarea acestor institut. Conelu: 1. In perioada 1 noiembrie 2014 — 18 februarie 2015 moneda nationala s-a depreciat cu 42,2% in raport cu dolarul american. Ulterior, moneda national si-a revenit si s-a apreciat cu 12,7% (18 februarie ~ 18 martie 2015). Aceste oscilatii au avut la bazi atit factori obiectivi, cit $i subiectivi. 2. Factorii obiectivi se confirma prin sciiderea exporturilor, sciderea remitentilor si a investitiilor strdine cea ce a dus la scdderea ofertei de valuta pe piata valutara. Pind in luna noiembrie 2014 deprecierea monedei nationale a fost motivata de factorii obiectivi. incepind cu luna decembrie 2014 deprecierea monedei a fost determinata si de factori subiectivi. Cresterea bruscii a cumpararii de valuta straina de citre unele binci comerciale, sporirea cererii de valuta din partea unor companii cu scopul retragerii capitalului din fara, cresterea agiotajului pe piatd si, ca rezultat, inceperea procesului de valutizare a economiilor a dus la o depreciere accelerata a monedei nationale in perioada decembrie 2014 — februarie 2015. 3. Totodati, interventia insuficienté a BNM pe piata valutard a dus la cresterea alarmant& a asteptarilor privind deprecierea in continuare a leului. La aceasta s-a 174h & din tara, dar si asteptarile negative legate de contextul adaugat instabilitatea pol regional, 4. Este necesar de mentionat cd la inceputul perioadei de anchet, coneluziile si recomandarile comisiei parlamentare de ancheta privind gestionarea cotei statului in Banca de Economii” SA din anul 2013 nu au fost realizate pe deplin si in timp de c&tre Guvern si BNM. Masura de recapitalizare a "Banca de Economii” SA prin metoda cedarii controlului statului a fost realizata far un temei justificat din punct de vedere a variantelor posibile de atragere a capitalului. Totodata, aceasti decizie a fost luata de catre Comisia pentru desfagurarea concursurilor comerciale si investitionale de privatizare a proprietafii publice in lipsa unui control si administrari adecvate din partea Guvernului. in consecinté, dup o perioada scurté de imbundtijire a situatiei privind olumul capitalului pentru a asigura conditiile de pistrare a licentei, situatia in "Banca de Economii” SA iarasi s-a inrautatit si aceste dificultati s-au raspindit asupra RC "Banca Social” SA si BC "Unibank” SA dat fiind interconexiunea interbancara strinsa a acestor banci. 5. Situafia financiari precaré constatati la ,,Banca de Economii” SA, BC »Banca Sociala” SA si BC ,,Unibank” SA este efectul actiunilor defectuoase, iresponsabile si lipsite uneori de sens economic ale fostelor conduceri ale bancilor in cauza care au manifestat carenfe evidente in materie de profesionalism si integritate. Consiliul bancii si organul executiv nu au protejat activele, acordind credite care din start erau compromise. 6. Actiunile "Banca de Economii” $A, BC ,.Banca Socialé” SA, BC ,,Unibank” SA in ceea ce priveste plasarile interbancare au demonstrat c& politica bancilor de gestionare a activelor si pasivelor este ineficienta si lipsita de rentabilitate, dat fiind faptul c& mijloacele atrase de la banci au fost mai scumpe decit cele plasate. 7. Prin actiunile sale consiliul si managementul bancilor in cauzi au expus bancile respective la rise excesiv de concentrare prin plasarea a unei parti considerabile din activele sale in alte banci si prin cesionarea acestora catre 0 persoand terfi. 8. Actiunile organelor de conducere (consiliul bancii si organul executiv) au fost indreptate spre majorarea expunerii fafa de unele grupuri de debitori, cu ignorarea 18why totald a riscurilor la care se expune banca, a reglementirilor in vigoare ale BNM si cu nerespectarea masurilor impuse de BNM. 9. Conform informatiilor prezentate de BNM, conducerea bancilor nu a raportat complet grupurile de persoane ce actioneazi in comun, astfel incalcindu-se limitele de expunere a bancilor fafa de persoanele mentionate stipulate in reglementarile BNM. La fel, bancile nu au intreprins masurile necesare pentru a identifica relatiile reciproce dintre actionarii bancilor, precum gi pentru a depista 0 posil activitate concertata a acestora. Potrivit informatiilor obtinute in cadrul supravegherii BC "Banca Sociala” SA si BC "Unibank” S.A au fost identificati indici de actiune concertatd ai unor actionari ai bancii, cota cumulativa a cdrora reprezinta o cota substantiala in capitalul bancilor. 10. fn rezultatul manipulrilor efectuate in bilanful bancilor in cauzé, activitatea acestora este expus4 unor riscuri enorme care eventual pot fi soldate cu pierderi substantiale si impact semnificativ asupra capitalului si lichiditafii bancilor. Dificultiile financiare ale bancilor vizate sunt cauzate si de nerespectarea de citre aceste bainci a masurilor de remediere prescrise bancilor date de catre BNM. 11. Bancile isi menfin capacitatea de onorare a obligafiunilor scadente doar din resursele creditelor de urgenta, find protejate de moratoriul instituit. ,Banca de Economii” SA, BC ,,Banca Sociala” SA si BC ,,Unibank” SA nu dispun de lichiditati suficiente. Activele lichide ale bancilor date sunt insuficiente pentru onorarea obligatiunilor sale cu exceptia celor aferente persoanelor fizice. La momentul ii termenului prelungit al moratoriului, bancile pot intra in incapacitate de 12. Prognoza mirimii reale a capitalului de gradul I prezentate Comisiei de citre BNM reflecti insuficienta esentialé a capitalului in baincile respective. 13. in cadrul administrarii speciale a fost identificata existenta unor tranzactii de tip plasament, care prezintd suspiciuni de ilegalitate si care pot avea un caracter fictiv si fraudulos, iar ca rezultat a fost decisi efectuarea unei investigatii speciale pentru a determina modalitatile posibile de recuperare a activelor acestor binci. 19oy 14. in noiembrie 2014 Ia "Banca de Economii” SA, BC ,,Unibank” SA si BC »Banca Social” SA au fost inregistrate tranzactii interconecte in proportii deosebit de mari, scopul final al acestora find: concentrarea expunerilor Ja "Banca de Economii” SA, precum si sporirea expunerii fat de unele companii; transferarea acestor expunerii la BC ,,Banca Social” SA; inchiderea tuturor creditelor ale unor companii care dispun de active si desfasoari activitate economicd, si transferarea acestor expuneri catre companii fara activitate si capital; cesionarea expunerii totale (concentrate pe 5 debitori) catre 0 companie din Marea Britanie. Propune Comisia considera cA, pentru imbunatiirea situafiei din sistemul financiar- bancar sunt necesare urmatoarele actiuni: 1. BNM, in comun cu Guvernul, va initia in termen restrins modificarea legislatiei bancare privind perfectionarea cadrului de reglementare si supraveghere (in mod prioritar) in conformitate cu principiile Basel I. BNM va imbunatafi procesul de supraveghere bancaré privind raportarea tranzacfiilor financiare, precum si va inaspri disciplina de urmirire a executdrii prescripfiilor. Instituirea prin Comitetul National de Stabilitate Financiara a unui mecanism de evaluare regulata gi consecventi a stabilititii financiare a tari. Ajustarea termenului Moratoriului cu perioada de instituire a administrarii speciale. Guvernul, in cooperare cu BNM, va intreprinde toate masurile legale disponibile pentru mentinerea functionalitai si activitayii "Banca de Economii” SA. Guvemul, in comun cu BNM, va examina posibilitatea de crestere a pragului minim de garantare a depozitelor in sistemul bancar. 20wy 7. Perfectionarea cadrului legal prin introducerea raspunderii materiale a companiilor de evaluare in scopul asigurarii evaluarii obiective si profesioniste a bunurilor gajate, precum gi a legislatiei privind pastrarea integritafii si valorii acestora. 8. Consiliul Concurentei va examina dinamica piefei valutare pentru perioada de referinfA (noiembrie 2014 — februarie 2015) in scopul identificarii actiunilor concertate care au dus la deprecierea monedei nationale. 9. Procuratura General si Centrul National Anticoruptie vor lua la control special examinarea cauzelor penale pornite, neadmifind tergiversarea anchetei. Prezentul Raport este aprobat conform Procesului-verbal al sedinfei Comisiei de ancheta privind elucidarea situatiei de pe piafa financiara si valutara a Republicii Moldova, misurile intreprinse pentru stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenese in raport cu valutele internationale si privind situatia de la ,Banca de Economii” S.A., B.C. ,,Banca Sociala” S.A. si BC ,,Unibank” S.A. nr.1] din 20 martie 2015 (se anexeazi). 21