CIRESARII de Constantin Chirité (1925-1991) VoLUMaL aL W-1EA: CASTELGL FETE! IN ALB (fragmente) Ih orgel se aciuase' linistea zilelor de vara. Tinerii plecau dis-de-dimineata la sc&ldat, lds4nd curtile, ile gi mahalalele pusti, molesite si tacute. Spre sear se pomea un oarecare freamat care se risipea la primele adieri ale nopti, cand oragelul si astemea doci? strazile la picioarele perechilor vistoare. Era Si cald, era vacanta, era un orag mic, era monotonie, lene, amorfeala, adica tot cea ce nu se potriveste refi, Pentru c& tineril erau aceia care sufereau cel mai mult In ordgel, $I era cald si era moleseala si nimic bisnuit nu se profila’ inc in zarea vremii.[..] Ciresarii sufereau cumpiit din cauza calduri, a molesell, a inactivitati si mai ales din cauza unor arti neprevazute. Victor plecase pentru cateva s’ptimani undeva in straindtate, tntr-o tabard a8, iar lonel Tsi petrecea o parte din vacanta, departe, impreund cu familia. Ursu lua parte la tot felul ‘concursuri sportive, se pregaitea mai ales pentru un meci amical de box cu campionul national de juniori, ceilalli, Maria, Dan, Lucia, tsi petreceau timpul citind, scriind, visénd. $i nimic neobignuit nu se profila inc& in zarea vremi Daca Tic nu s-ar fi dus in ziua aceea la gcoalé sé-| caute pe mos Timofte poate ci prietenil nostri gail ar mai-filancezit* vreo cteva zile. $i se mai poate — cine stie? — ca vizita aceasta intémplatoare a Tic 88 insemne chiar mult mai mult decat un strigét menit s8 zg&ndére gi s& atafe® pe candidati la lene si iseala. [..] Langa cigmeaua din curtea scoli... era o fata! O fat brunet, cu parul scurt, ondulat, imbricata intr-o foarte alba. Tic n-avea inca varsta aceluia care in fata unel asemenea ara Tsi duce mainile la buze i sopteste: .Doamne, ce frumoasail”. Baiatul cAm gi ciufulit, incanatie* perfecta a tot ce e practic si ret, si-a pus o singurai Intrebare: ,Cine e?".[..] Fata cu par negru, ondulat ramasese nemigcata, incremenita, tot acolo langai cigmea, cu privirile furate zarea albastra. Atitudinea ei i-a inspirat pustiului prima remarcé: ,Asta seaman cu sord-mea: pesemne pune in gand poezil’. lar cand fata in alb a inceput s8-si scuture capul gi s& tale cu un gest lute aerul, a facut o remarc’ mai putin amabild, pe care ins a atenuat-o’ imediat: Asta pare si pufintel zanate... Poate ca o fi atacat-o vreo viespe”. Numai atunci cand, trecdnd pe lang scara de piatré, fata in alb a it cu voce rea si sigur infeptoare: ,Ce prosti sunt spionii in oragul astal*, lui Tic i-au Inghetat toate lurile, ba chiar si buzele putintel deschise, nemaifiind in stare, pentru un moment, sa facai até remarca. Tic avea nevoie de un prim confident® si in doud clipe il si alese, Dan. [...] = Care-i femininul de la Harap Alb? Dan Tl privi z&pacit. Vasazica musafirul continua sé-! batjocoreascé, — Dacé-| vorba pe-asa, zise el supairat, eu {in sd te-anunt c& n-am terminat cartea ~Pe cinstea mea c nu glumesc. Ma intereseazé femininul de la Harap Alb. Vocea lui Tic, intonatia, aerul felel exprimau atata seninatate, incat Dan se las convins, = Dar ce, tu nu sti? = Nu stiu cum s& zic: harapita sau harépoaica? -§1 gsi refugiu, a se stabil (emel- * a afifa, vb. = (aici) a Intérata, a asmut nic) * incarnatie, 6.1. = (aici) acjiunea de a da o forma realé, upus, ascultitor concreta se-contura, a lagi fn evidenga a atenua, vb. = a micsora intensitatea unui fenomen Fancezi, vb. = a nu avea chef de nimic, a se afla into * confident, s.m. = persoand c&reia | se fac destainuli stare de mologoala si}~ Cred c&-i mai bine hiirapoaicd.. — Nu se poate! Suna urd. Nu-i aga? ~ Atunei zi harap — Nu cred c& merge. Suna cam alintat. Alt fem Feoat ©2 al tu la urma urmei cu acest ferinin? 1! intreba Dan la capatul rabdari. Atul, eu tn capul meu nu gasesc. 7 (lrépoaled nu merge ca nu: rata, Harp a fel, nu merge cai antipatcd... Care sé zie Hérépina Alba? =, 2 cum vrel. Pofi s zic si harapind, si harépeala, si hrépoaie, ce mé-ntrebi pe mine? Dar sti, sti... despre cine-i vorba? Ce haraping? vata {2 trezit. Am intaini-o tn curtea coli. Adic& n-am Inlnit-o. Cum s&+i spun?... Ne-am observat reciproc pe furis. Dar am crezut c& numai eu stau la panda ~ Spune o data! Despre cine e vorba? ~ Dac-as sti. $i Tic se apucd sav istoriseascd Intanirea neasteptaté din curtea ool [.. Thativers velar Tie Iie eaPeal SHS tea ce OPE cic fate Th abe Ce Ia casa fete), Imbricat in ,naino Saradl oop eh aie toe Bunicufoyn-e-o-hucata ti paino, 8 vad un pul de cerotor In fafa casel? #afaeulo orb sloleg shred c& «si [clot MN-sere, irpreuné ou Dano serisoare, der fata lo hasan ‘tronic: {Gurtind, tof Ciregaril afié de fatenou sOsitt iy ora: Maria lneearea Ga MEAG Ua) UOE NNT SIReeea ‘stea de vorb cues: = Pe cine caufi dumneata? intreba batréna cu voce supérata gi mai ales indignat8* cd fata din fata ei nu Tostise nici un cuvant de salut. Maria descoperi insa repede gregeala comisa si cduté s-o Indrepte: 7 Sarut mana, nu va suparati cd va deranjez... Ag vrea s& imprumut o carte. Batrana isi puse ochelarii pe nas, o masurd cu atentie g-4 spuse cu o voce posacd®: ju cred 28 te pot interesa pe dumneata cartile mele. Cunosti alfabetul chirlic"? Neprevazutul rspunsulul sal Intrebario fastdci din nou pe Maria. In sinea ei incerca si dea dreptate i Te sau mai bine zis incepea sa Infeleagé pornirea lui mpotrva batrénei. Deodata Maria vasu lawns din {orestre cum se migcd 0 perdea si o clipa mai taralu zri chipul unel fete negrcioase gi ochil el mart, vuimiti, Privind-o. Incurajata parc, raspunse fard ezitare batranel: ~ ~ Poate c& are Laura cartea de care am nevoie. = Dar de unde 0 cunosti dumneata pe Laura? |i clipa aceea uga casei batranesti se deschise si cerdacul” umbrit se lumind la erupfia fetei imbracate intr-o roche alba ca zéipada. Aparijia alb& o privi pe Maria fard s& clipeasc&, dar in afard ve curioctins gio urma de uimire, fafa ei nu exprima nimic altceva. Ne cuncastem de la Bucuresti. mi se pare de la un concurs..., mint nosindu-se Maria. Batrana se uité cercetatoare fa Laura. Fata in alb se uit iarasi uimita la Maria, * indignat, adj. = revotat * alfabet chirilic = vechi alfabet slav, compus de Chir in " osae, aq. = necomunicaty pst vesele,prostcispus __secoll IX i ntebuinat la nol (fl) rana th ee * cardac, s.n. = veranda, pridvor 82~ La ce concurs ne-am intalnit?[...] Tic'se duce din nau ta casa fetel mall tmbracat, de aceasté daté, in.,costum de sérbitoare”. Tnfetisarea lui Tic era atat de aistinsa® cA nici javra nu mai recunoscu in el pe clomagarul de mai ier. estate, nus! plerdu cumpatul vazand batrana pe cerdac, Pomi la atac cu o voce suava, foarte pottivta sari sale: = Sarut mana... As vrea s& dau o veste... Frichindelul Isl opr vorbele in gate). Batrana plangea. Incerc& 8 se retraga, dar apariia lu facuse, Ine, 0 asemenea impresie c& auzi o voce slaba, aproape rugandu-t: = Intra, intra! Pe cine cauti? Tie se supuse chemati, urcd pe cardac, séruté politicos mana batrénei si dupa aceea réspunse: = Pe fata... {2 auzul numelui, batrana igi duse din nou batista la ochi. Plangea cu lacrimi adevarate. ;, Wm Plerdut-o si pe ea... A plecat... a fugit. Am rémas iardsi singur.. N-am Infoles-o gi nu m-a les. Lui Tic i se opri Plept. Dar nu indrézni s dea crezare vorbelor pe care le auzea, ~ Soré-mea ar fi vrut... ingand el. ~A plecat, offa batrana, A fugit... Mia lsat o scrisoare... ..J enim, bunicufo... cb incredore in mine... nu vreau ne chinuim améndout. tue a mai met, mt deb caselole priate cleanlo male nali.. Mitcham, buntene tae, ital mt cheomd,.. $i plac pand cle abe bad Tncotra plecase fata in alb? y Oamenii numiser muntele acela ,Galeata’. Si nu Ly, ee Gresiseré cu nimic botezandu astfel. Un lant muntos, Hi Hd Circular, cu pereti abrupfi intinzandu-se pe zeci de kilometri p Care Inchidea tn interiorul ui o vagaund'* uriasé cu neputint de explorat. In mijlocul vagaunii se mai indiltau céteva stanci semeje", dar nimeni nu reusise s& ajung pana la ele. Singura cale de acces spre Galeata era cea numita a Cetétuiel. © coama stancoasa indraznise s&-si suie capatul ‘spre Galeata, oferind oamenilor un drum de trecere. In locul unde spinarea se intainea cu Galeata, la Cetatuie, se g- Seau ruinele unei cetafi foarte vechi. Istoricii dovediserd la ‘Inceput cA se afla acolo ruinele unei cetati romane din Secolul al ill-lea al erei noastre. Mai tarziu insa Gescoperisera, sub ruinele romane, altele mai vechi care atestau fara dram” de Indoialé cA i locul acela se inditase prin secolul | 0 cetate dacica. Zidurile far mortar" si alte dovezi de metal si ceramicd sprijineau afirmatile arheologilor. Regiunea era silbatica, greu de strabétut, drumurile erau presérate la tot pasul de primejdi. Viperele mai ales pandeau tn haite, rasii se azvarleau sscunse in ruine atrigea deseori prin |. Cel mai apropiat sat, Stramba, era la ‘ad, = deosebit, remarcabil semef, ad). = méndru,falni, trufas, curajos "Sm. = bats, om incinat spré-cearté si” dram, s.n.= (ail) strop, pi, fararva "mortar, s.n. = amestec de var, nisip, apa, ciment, folosit Sf. = loc Infundat inte dealuri sau intre ca material de consirucievreo doisprezece kilometri, la capaitul dinspre nord al coamei muntoase. Alt sat, Soimenii, se g&sea tocmai in partea cealaltd a masivulul-Galeata, la poalele lui Linistea era atat de adancéi tn périle acelea de parca nici tn picior de om sau de fiaré nu-gi mai fécuse salag®. Totusi, nu departe de Cetatule, fa 0 aruncaturé de piatré de tnaltimile jalnice ale unor ruine, stéteau de vorba cétiva oameni. [..] ‘Omul cu cicatrice isi arunca priviile tn vale. Tress = Dati-mi binoctul! Cel cu ochii de viezure se repezi s& i-| aducd de undeva de dupa o stanca. Seful duse binoclul la ochi, fixandu-l thtr-o anumité directie. Ceitalti doi fi urmariré migc&rile cu oarecare teama. Simfeau cA geful descoperise ceva. Intr-adevar, In ‘cmpul binoclului aparuse ceva migcétor... Acum se putea dlistinge bine... Pe poteca de piatré venea... 0 fat tmbréicata Tint-o rochie alb&, cu un rucsac in spate. Fata omului cu cicatrice deveni brusc teribil de incruntata. Inman ocheanul color de lang el si le spuse poruncitor: = Pregatiti pentru noapte! Avem un musafir nedorit si neasteptat. ‘Dupa care se afund’ tn padure, dar nu pe potecd, ci paralel cu ea, prin desiguri printre brazi, ferindu-se s& fac cal mai mic zgomot. Oprit pe o movil ascunsa de o ingrdmadire de puiefi®, ciobanul scruté cu ochi ageri drumul spre Cetatuie. [i zari pe omul cu cicatrice mergand prin padure, paralel cu poteca, si mai zari o silueta alba, parca © fetiscana imbracata tn rochie alb’, urcdnd spre ruin. Cercetagul nevazut infelese c& undeva, in padure, cele doua finfe care mergeau una catre alta vor trebui sa se Intdineasc&. Spre mirarea lui, omul cu cicatrice facu ts un ocol mare, evitand intalnirea. {...] Omul cu-cicatrice facu ocolul pentru a ajunge tn spatele siluetei albe fra sé fie zérit. Ciobanul fl vazu apoi urmatind fata, cu pasi de lup. Cand silueta alba ajunse th luminisul Cetdfuiel, omul cu cicatrice grabi pasul, 0 ajunse, 0 prinse de umeri gi-o risuci spre el. Ciobanul auzi fipatul fetei, o vazu clatinandu-se gi apol agatandu-se cu mainile de cel care o ajunsese din urma. Printr-o migcare rapid, omul cu cicatrice o ridic& pe umerl, apoi se Indrepta cu povara vie spre ruine. Cteva clipe mai t€rziu pieri dupa stancl.[.. : 1 rt re ni a GS TW an ate Wl ecrncarad rugandul sil vind in ajutor la misteriosul ,Castel al celor dou’ cruci din cetatea Vulturllor’... ,Atétea documente vorbesc despre el, féré sé-I numeascal Amintifi-va hrisoavele vechi in care se povesteste despre locurile de refuglu ale familiior domnest! in timpul luptelor cu dusmantl, despre locurile unde 5° adiiposteau bogafille domnitorilor nogtr...”. Cu pufin noroc, mesajul ajunge la Ciregari. Tic, Dan si Ursu ‘pornesc spre locul misterios. Ajung! la fosta cetate, ef cauté in zadar 0 poartd... Tic se intoarce acesé. Dan 3/ Ursu sunt pe punetul de a abandons... Ursu mai ocoli o data cu privirile fosta cetate. Intamplator igi arunca ochii sus pe coasta dealulul. Dealul era abrupt. Ici, colo, cte un copac tndréznise s& se agate de coast. C8teva tufiguri se aciuaserd si Janga copaci. Privirile vulturesti ale lui Ursu descoperisera ins& ceva intr-un tufis. = Dan! la uita-te acolo, fntre ost doi copacl. Vezi un tufig? [...] Desi dealul nu oferea cai usoare de urcat, Ursu nu-si pierdu prea mult timp ca s8 ajunga acolo, fa tufig. Dintre ierburi gi radciniiesise la iveala, pesemne tn urma unor ploi si a unor recente alunec&ri de teren, un ‘colt de piatré. Ursu invarti de cateva ori lopata, dezgropand si mai mult coltul ferit atéta amar de vreme de lumina. Nu era o iesire stancoasé, ci un colt de zid ridicat acolo de mana omului! Se prinse cu o mana de niste réd&cini $i incepu s& sape vartos cu lopata. Dan Tl privea neputincios de jos din vale. ~ Ce 6? Tl Intreba pe Ursu. * sélas, s.n. = (popular) ad8post ™ putt, s.m. = (aie) plant tana 54= Un zid: gisnca un zid misterios. Oupa jumatate de ora, Ursi spaturile fn jurul zidul = Dan, sopti Ursu. la vino incoacel FRanitul 8 apropie de Ursu pentru a face cunostint& cu o noua descoperire, Zidul se prelungea printr-o Placa de metal. 7 Trebuie sa fie o usa, tsi dédu Dan cu pairerea, Infeleserd s8-si menajeze fortele si sé i . .. tensiun Uunei mari descoperiri. Presimjeau ¢& acolo, sus, 84 cu atta grid vor gasi dezlegarea unei extraordinare taine, In timp ce Ursu Pregatea masa, Dan dadu o fuga la oficiul Postal, Sarco continu: wntérziem cu o stop Descoperid foarte inereestin ‘ceru un ait formular, cu care se ‘purta Pentru a transmite o telegrama cu ‘stop Ursu Dan”. Dar vzand privirle mal 2garcit: Mai intérziem o zi stop C4 Inventivitatea izvordté din jocurile copitériel, Dan si Ursu re In inedpere, intro leds ascunsé in alté lade, 21 gasesc niste coli = Ce-ar putea sa fie!? Colle erau umplute cu un scris marunt de mang, Erau scrise ou litere chirllice, Dan se uit la Ursu. jiganul se scuz& cam incurcat: 7 fi, dln paicate, habar n-am! Poate cunost tu alfabetul chirlic? Alt cunose decat cele... Stai c& parca descifrez cova... ‘ce rau Imi pare c& nu cunose alfabetul! Poteazéi, Ursula: .? ..1.. 4... 1. Co-ar putea 88 thsemne secaste? Uite aici tn josul coli, 7141... rerea Ursu. lugesc sii deschida misterioasa poarts, de hértie. ~ Ne-ntoarcem imediat! $i Maria si Lu ‘onoare ca pana maine la pranz il descifrez Lucia, Maria, Ursu si Dan tsi consacrara toata dimineata desc cifréri documentulul, Truda®> uiloare si complicatd din cauza caracterelor vechi in care hiceos ra scrise paginile descoperite = trudi, 8. = (popular) munca grea, oboseali 55Meat inte de oriunde a las acelap nora i ofl: apo drumud te duce la »colate veche sic: Vuldurlor in care nu ored xvas 48 gett apa din cole 3000 po a cine 46 po a noua le alo: apes ca racul meng! ciisa ilanjont, chiar pabra; apo fact spade dos pap inate numa la wom to mak pret ops leat nul obsecla la ajant 4 dra ni fort da prima pot rick dadetubt nut allows dacit numas van: apo to-ncums{e™ la drum cb tclecoanghellle” i naire dt mas kornaglt de posancl po yce fan de un pce cx nas Hf part ppl: pie cute cletri imu con 4 esa din urn aps serch cu rude pant la capt satulas opot pardtets copctal in ullimele ogrdge™ le fey la umbra shreaina: apo te aprtl te cole te lode Pats spas dp ws boi propel picona i primi dup wr alt hg La fl fac: apa mamas dad pornape ant 4 diminic pos nag: apo mum bine repel, dan chiar la con din unm to opr pt nites wie pinta pune pliade bol; apes opnadue tol yu 4 la ata dumincimprichieg?® doi de nna fenamers rai bagi: apa to agd Damas #1 ma cafe doth mad aps: apa act » crease, nal de dot on 4 chor de nad aps af a prima pants apo soli al papas lat 40 4 vey puede la cape opr oped dupa tai wine @ patra pracum dupa a opt vine a mua spat thet opto nttpaes apo pang la ifarptd gale minds me mak ee: mde: nimi." [.} Ciresaril furd de acord cd ,Enigma fétet in alb 6 poate dezlega numai o data cu enigma castelului sau 2 cotati In contiauare, acfuies se destisoaraipo'mat mUite planuri toate stand sib semnul mistorulut Rade Fatal Ib face $T82 0 descoperire: Prizoniera stia tot ce se intémpla cu cei trei c&létor, tot ce fac si fot ce gasesc. Castelul nu mai avea taine pentru ea. Stia c& gésiserd monezi de aur, stia unde le gasiserd. Banuia cd In Inc&perile castelului se ‘mai afla locuri tainice pe care le cautau cu disperare cei trel. De ce s nu caute si ea? Oare putea sa existe Preocupare mai obsedants™ decat aceea de a cduta gi a descoperi locuri gi ucrur tainice? [...] tn cea de-a doua usits, in grosimea ei care dintr-o dat’ deveni cludata, descoperi, intre doua scoarfe™ galbene si roase, 0 foaie de pergament™, si ea ranita de vreme. Despicatura din usita fusese lucraté cu mult finete. Foile de pergament aveau parca rolul s& umple cu precizie golurile. Foaia din mijloc era plina de litere chirlice. Dar prizoniera cunostea atat de bine alfabetul chirlic. ‘Sari jos din frida cu foile de hartie In mana si, fopajind de bucurie, Incepu sa i se destinuie lui Philippo*: ~ Philippe, dragul meu! Cine stie peste ce comori nemaipomenite am dat aici? Vrei sé ne apuczm cumini de lucru? Incetul cu incetul... . $i prizoniera se apuca sa traduca vechiul manusoris. Uitase de odihna, de somn, de méncare. Nu stia decat de manusoris. Cel care-| scrisese parca n-ar fi stiut bine limba... sau... Fata in alb intelese ca documentul era cifrat. Il traduse cuvant cu cuvant, dar sensul traducerii i se paru obsour* si neinteligibit” ~ Philippe! prostutule... Ce tain se ascunde tn aceast8 hartie? Ah, dac-ai putea sd ma ajuti! Philippe, Philippe. - Fata in alb avu inspiratia salutara* sé-i citeasca lui Philippe textul cu glas tare, parc pentru a-si auzi si ea vocea. Phillippe, smerit®, o asculta cu atentie. Dupa primele trei randur, prizoniera tresari... O lua de la ‘capat, si inca o data, apoi séiri in sus de bucurie: Philippe, dragul meu, am gasit! Ce simplu, ce copilareso! * stdnjen, s.m. = (aici) unitate de masuré pentru lungime * obsedant, adj. = care preocups, care chinule, framénta folosité thaintea introducerii sistemulul metric, varind _nelnoetat ‘ntre 1,96 $i 2.23. m * scoarfi, 5.1 = (aici) coperté rigid a (ici) gol, hu; vezi si loc. adv, fn van * pergament, s.n. = (aic) piele prelucrata special pentru a ® ase incumeta, vb. = a indrézni, a cuteza ‘se putea scrie pe ea, folosté In trecut in loc de hartie * evanghelie, 51. = parte a Bibliei care cuprinde viata si firidd,s.. = deschizétura Ingusta printr-un zid Invatatura lui Cristos Phillippe = (in imba franceza) nume propriu care se pro- ‘nunfa Fillp (cu accent pe al doilea ) Varianté pentru bez, s.m. = plant cu miros ™ obscur, adj. = (aici) neinfeles, nectar, greu de priceput eplécut, cu flor ale gi fructe negre * neinteligibil, ad. = care nu este inteligibl, de neinjeles ° a imparichia, vb. = (regional) a tmperechea, a (se) uni * salutar, ad, = salvator, care este potvitint-o anumité Pentru a forma o pereche Imprejurare smentt, adj. = uml, supus, respectuosDar Philippe nu cunostea nici o alta limba decat limba pisoilor, aga c& nu aflé imediat taina fetei in alb. Un singur lucru era in puterea lui: s&-si ciuleasc& urechile. $i asculté cucemic® vocea fetel in alb sii se paru isoiului c& nu mai suna ca inainte, ci parca altel. Vorbirea fetel se asemana Intr-un fel cu torsul" su. [...] alb descifrase mesajul. [si dduse seama cd toat8 rezolvarea lui statea in desparfirea gi lectionarea unor anumite cuvinte. N-avea tnsa cheia. Citindu- cu voce tare lui Philippe simtise c& unele inte au o anumita rezonanté, detag4ndu-se singure de celelalte. Sesizase un anumit ritm pe care+ puneau anumite cuvinte. | se paruse c& ritmul care cuprindea aceste cuvinte era foarte asemandtor cu ‘epopeilor homerice. Se géndea la dactili® gi hexametri® lui Homer: i-a ce-a-prin-se-pe-A-hil Pe-le-fa-nul. lar in ‘Se apucd s& copleze textul documentulul, cu toaté fideltatea, si JRO ATF OAS 14 ce termina de copiat se gandi sa sublinieze cu creionul cuvintele ' HBLOLTAL jimpineau gi care se Incadrau in ritmul homeric. [...] | fn a Fata in alb aduna si imparti apoi in hexametri si heptametri a intele subliniate si se pomeni cu urmatorul text: 1 Toina ca. mave fi marea comaara po car-o ascunde (ea vache colale-a Valtanilen ist to ofl adounse In cwces ona mare, Dar omc coa mane in slare- 4 poats brine oli cet ain omona on mit in a din wom i oect faptaobta nu foun in sana cn nda mdoar +0 gindeasod Iirarea cz mare 42 dinsa se ofl ascuntt 4, nimant ma ie po-afand prin care coolaurt® és caule cu rude prinde-n fptand et daaxd hnssoul eal fine al prec cust wast Couslache Foqreans sarman lngofat” do con de.athaia puto cenate inbraren cea mare aclu care din lof manitonis ‘coagera 4 munle ua prinde din slouele deine chats” [...] Tie Incoarea, din om inlom, savreface drumul Scrisoril trimise de fata in alb, pentny a/ajunge la cel’ce-0 primise primut. — Domnu-nvéfator, nu aveti timp s& ma ajutafi la 0 problema? Invatatorul, un tinerel lung si desirat, putinte! miop, i! privi cam netncrezaitor pe solicitant. ~Dar ce ai tu acum, vara, cu problemele? — Invat pentru corijenta, stit, si am o multime. — Aha! se dumiri Papucea. Intré! Si ce problema ai? = Una cu 0 stafetd. Zece oameni duc un pachet pe o distanté de cincizeci de kilometr.. ~ Mare scofala! Fiecare cate 5 kilometri. — Nu! spuse Tic. Unul din ei se imbata si face distanta intr-un timp dublu. = Aha! $i? = Altul §chioapata gi face drumul Intr-un timp de trei ori mai mare. Un al treilea pierde pachetul la tea drumulul $i de-abia cénd ajunge la {inté Tsi dé seama o& nu-| mai are, se duce inapoi, jl cautd, 1 Tl aduce sil preda. = Si ce vrea problema? ~ La ce ord a luat primul om pachetul? — Anal? Pai e simplu: la ora cinci si cinci minute. — Cum afi calculat aga de repede? ‘cucernie, adv. = cuvios, eviavios ccoclaurr,s.n. pl. = locuri neumblate, putin umbiate, pustit (aici) sunet produs de pisici cdnd tore “* hrisoy, s.n, = (In evul mediu) act domnese ce servea ca ‘sim. = picior de vers format dintro siab& accen- _ttu de propriate si doula silabe neacoentuate © Jogofat, s.m. = (arhaism; In evul mediu, in taile romane) 1, sm. = vers aleatut din gase picioare, incare _—thlu de mare dregator in ierarhia boieror, membru al ul ocupa locul al cincilea,folosit mai ales in compo- _sfatului domnese ‘pice te, sprinten; iste} sm, = vers alcatuit din gapte picioare litera, scriere, alfabet— Aga cred eul. ~Bine, dar sti... ora la care a luat pachetul... — Asta-i parerea mea, ba... La ora 5 gi 5 minute, maximum 5 si 10 minute. — Pai nu v-am spus niste cifre... Cat a facut fiecare, cat a Intarziat cel cu... ~ Ei sil Dacd eu ffi spun c& la 5 si 5. Stiifa se Invatd din experienf&, b&. Eu am primit un asemenea) pachet acum cteva zile de la un fran, de la unul lepure din Brazi. L-am primit la ora 5 si minute, maximum 5 si 10, De ce s& nu se predea pachetul si in problema la aceeasi or&? De ce s& mai faci calcule? [...] : Dan, Ursu, Lucia $1 Victor ~ intors ee Intre timp din vacanja - descitreaza ‘mesajul $1 i gésesc chela. Watbnatojoradat tod din Saimentin go lunia opt nals duumul, dupe inlaie culmea picinarele stines do cnamene sageata opubnlts in soane gto inbraea.Pogoand pun la fel apo drept dace. £400 fori de primejdi la fe pont.” ‘Reunit, grupul Ciresarilor infrunté noi peripetii ‘si descoperd, pas cu pas, castelul descris de fata inalb. Usa mare, de metal, era acoperité cu un strat gros de rugina. Ursu Impinse cu toate puterile si reusi s-o deschid’. Mainile i se facuserd rogi, iar izbitura brutal Imprastie pe marmura alba o pulbere ruginie. ~ In camera asta n-a intrat nimeni, spuse Victor inainte de a-i trece pragul. Sau cel putin pe usa asta ra intrat nimeni de céteva secole. Ciregarii p&trunserai in Incpere: un cub imens, alb, luminos, dar trist. Recunosteau camera dupa planul fotel tn alb. [..] Aci au descoperit-o pe fata in alb. Chiar langa bolovan se afla o fata in all tragea de brat. Fata in alb nu opunea nici o rezistent. Se lésa dusa spre intrarea secret. Dar in clipa cand ‘recu pragul, Ursu igi indlfa capul, iar fata igi intoarse privrile, Totul se petrecu intr-o fracflune de secunda. Se zarisera. Fulgerdtor Ursu se retrase. Tocmai a timp pentru a nu fi descoperit de privirile iscoditoare ale omului cu cicatrice. Cand privi a doua oard in curte, dintr-o pozitle invizibila, 1! vazu pe omul cel voinic ferecand usa secret. Vidiganul 1si trase trupul tnapoi, se tmpinse pe marginea zidului, apucd franghia in maini gi it i ‘88 alunece cu 0 vitez8 uluitoare. Tic avu senzatid oa Ursu se prabuseste...[...] i Fata in alb fusese iardsi Inchis& in camera ei, Era din nou prizonier&, my spafiul i j uriag $i técut ca un mormant de heat. Alté dat’ ar fi plans, ar fi zbit cu pum in usa de metal, I-ar fi plans lui Philippe tristefea care o sfagia. [...] Minunea pe care o astepta fata in alb se ivise. Chiar in ultima clipa, cand 1si pierduse orice nadejde, And intra din nou in inchisoarea de marmurd, chiar c&nd ti pagise pragul, prvirle ei descoperisera pe Creasta zidului chipul unuia din cei pe care Ti astepta cu tata infrigurare. Era chipul lui Ursu. Nu era parere, nu se Ingelase! Ciresarii sosisera! Nu se fntreba cum si cénd. Sosisera! in ultima clipal [..] Lipit de baza coloanei, Philippe se transformase intr-un arc. Fata tresari si urmati privirle de foc. Coloana! De-acolo veneau zgomote abia perceptibile. Dar zgomotele veneau din interiorul coloanei... si una din pldol incepu deodata sa alunece fara zgomot. © cromene, s¥. = varietate de roca avand proprietatea de" a pogori, vb. = variant pentru a cobort 1 produce scantei cénd e lovitd cu obiecte de ofel 58~ Cine esti? intreba tot in goapta fata th alb. Victor? ~ Victor! = Victor?! Ati venit toti? $i fetele? = Toll Ii arunc franghia. Prinde-te bine! Te trag Fata ezita o clip’. Desi.i astepta pe ciresari, de facut, dar se agata fulgerator de fran, ind la usa de metal ~ Excelenfa sa, Castelana in alb! Apoi o rug cu voce foarte inceats: Ga f08 Sémi soptesti numele celoral, c& habar n-am cum fl cheama, Castelana Ii fécu un semn din ochi, iar Dan fi relua = Soseste... excelenta sa... spunel o ru ‘Dupaice-i arunca o privire fioroasa Laurei, contin Feescelenta'sa... liu Vernescu! Marele vistiemic® al castelulul. ier® al castelului... Bi one8e excelentele lor... Cive-sall Victor! vel logofatulcreganior (Nu prea merge excelenfa cu vel : si spuse Dan, dar treacd de la mine)... Marial prietena cea trai raga a marelui postelnic, fi gai, [nuda marele vistiemic al ciregarilor... Ursul prea marele spatar'™,” sia Micul mare si Dan! marele postelnic... Eatrunse pe usa tnt-o atitudine demna chiar de rangul de vel vornio#, i ncepu veselial... nostinfe a tinerilor. Erau atatea bog atates mérturi istorice, dar mai ales atata emotie $i foi si ecesar al tinereti si veselie ant 08 Sar fi Intémpat... le spuse ciregariior excelenta it s& spargem coloanele... [..] © cea mai sincera si cea mai generoasa varst& a vet. 6... Oare prin ce constelati si-ar cduta pasiunile? [. ee pos emelsm tn evul mediu, in YStle * ispravnie, sm. = (amhalem: in eval mediu, th fle roma- ye dt Baleru care se ocupa de prolemsle ne) i dat bolorubi eae cca, Indeplnite o porunca side vistiria tai \domneasea sau, mai tériu, conducea, ca reprezentant al Rar ecan care fabrics, reper ame defoc demu, un jude sau unfree Sata un tity sau un rang bolerescin Vora, sim. = (arhalen, Ie y ‘modiu, in frile roméne) In fare romane) mare titu dat boieruiui care se ocupa de treburleinteme ale J dat boss cL med, in fle ri, avnd ato udectteogs ) itu dat boierulul care avea grjé.de camera de eviavie, sts (Gici) comportare pind de respect s} de sontonl care organiza audienj la acesta __admiabe fet do chove ton sc oon ‘Sm. = (arhaism; In evul mediu, in fale romaine) 5 boieruiu care purta la ceremoni sabia gi buzdu- nitoruui,avand si comanda cavalerol