Moara cu noroc de Ioan Slavici

Ioan Slavici este un scriitor care apartine epocii marilor clasici, opera
Moara cu noroc facand parte din novelistica alaturi de alte creatii precum
Popa Tanda, padureanca dar si de romanul Mara. Ea apare in anul 1881, in
volumul Novele din popor.
Ca specie literara, Moara cu noroc este o nuvela prin prezenta unui
singur fir narativ cu o actiune concentrata in jurul unui singur personaj. Ca
tipologie, ea este o nuvela realista prin tema prezentata, structura sferica,
complexitatea personajelor, dar si prin caracterul psihologic dat de conflictul
interior si de prezentarea universului interior al personajului.
Titlul in sens propriu indica locul desfasuraii actiunii, si anume la hanul
Moara cu noroc, iar ca sens figurat este o ironie el avertizand asupra notiunii de
noroc.
Tema este una realista, banul, aici fiind vazuta ca o valoare negativa
sugerand lacomie, decadere, ispita, spre deosebire de banul din romanul Mara
in care el indica harnicia eroinei.
Textul prezinta o structura ampla, complexa, pe 17 capitole in care se
dezvaluie degradarea personajului principal, Ghita. Se remarca structura sferica,
inchisa, specifica realismului, data de simetria incipitului cu finalul. Textul incepe
cu vorbele batranei: Omul sa fie multumit cu saracia sa caci daca e vorba, nu
bogatia ci linistea colibei tale te face fericit si se incheie tot cu vorbele acesteia:
Asa le-a fost data. Afirmatia de la inceput reprezinta viziunea autorului asupra
lumii, el considerand ca linistea familiei este mult mai valoroasa decat orice
bogatie. De asemenea aceste vorbe au si rol moralizator, avertizand asuprae
venimentelor ulterioare.
Actiunea este plasata in universul transilvanean, la hanul Moara cu noroc
ce se afla in pustietate la o rascruce de drumuri. Aici se remarca folosirea tehnicii
detaliului semnificativ, autorul prezentand cu lux de amanunte zona hanului.
Detaliile enuntate, si anume cele 5 cruci, trunchiul de copac ars, ciorile si altele,
indica faptul ca acea zona este periculoasa si ca multe faradelgi s-au intamplat
inainte acolo. Evenimentele se desfasoara pe durata a unui an, intre doua
sarbatori crestine, Sfantul Gheorghe si Paste. Aceste sarbatori pot semnifica pe
de o parte Sfantul Gheorghe, lupta cu ispitele, cu banul, si pe de alta parte,
Pastele, renastere, purificare pentru copii lui Ghita.
Ghita este un cizmar care dorind sa isi mareasca afacerea, se muta cu
familia la Moara cu noroc pentru a face rapid rost de bani. La inceput totul este
bine, insa dupa aparitia lui Lica Samadaul, incepe degradarea morala a lui Ghita.
Lica era un om periculos angrenat in multe afaceri murdare si care folosea drept
paravan afacerea cu porci, el fiind numit porcar. Aici apre conflictul exterior, intre
Ghita si Lica, pentru suprematie, intrucat Lica dorea sa il foloseasca pe Ghita
drept informator in afacerea cu porcii. Lica ii depisteaza slabiciunea pentru baini
a lui Ghita propunandu-i o intelegere foarte profitabila pe care Ghita nu o poate
refuza. Concomitent cu conflictul exterior, apare si conflictul interior, creat de
cele doua porniri contradictorii ale lui Ghita, dorinta de inavutire cu orice pret si
dorinta de a ramane un om cinstit. Astfel Ghita devine complicele samadaului in

numeroase nelegiuiri precum jefuirea arendasului sau uciderea vaduvei si a

copilului ei, el ajungand pana la gradul moral cel mai de jos in momentul cand
dorind sa se razbune fata de Lica, isi lasa sotia, Ana, in mainile samadaului, el
pornind sa cheme jandarmii. Intors acasa, Ghita isi gaseste sotia in bratele
samadaului si o ucide. Ghita este impuscat in cap de Raut, omul lui Lica, si da foc
casei. Intre timp jandarmii ajung si il incoltesc pe Lica, care in incercarea de a nu
se lasa prins de jandarmi, se izbeste cu capul de un copac si moare. Prin urmare,
toate personajele care au gresit sunt pedepsite, singurele care raman in viata
fiind copii si batrana.
Personajul principal, Ghi, este un personaj complex, al crui destin
ilustreaz consecinele nefaste ale setei de navuire. La nceput, el este un om
energic, de aciune, bun meseria, harnic, blnd i cumsecade. El este capul
familiei pe care ncearc s o conduc spre bunstare.
Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc tulbur echilibrul familiei, dar
i pe cel interior, a lui Ghi. Acesta, cu toate c este contient de pericolul pe
care-l reprezint Lic, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o
exercit asupra sa. Ghi devine temtor, suspicios, ezitant i i pierde linitea.
Temerile l fac s i ia msuri de precauie (i ia cini, pistoale i o
slug). Caracterizarea indirect este constituit din conflictul interior care
este trdat de gesturi, gnduri, fapte, de schimbrile n relaia cu membrii
familiei. Este brutal cu Ana i copiii, este violent, ursuz, crispat i mohort. n
mintea i sufletul lui Ghi ncolesc tentaiile (i pare chiar ru c are familie i
nu-i poate asuma riscuri mai mari). Un mijloc de caracterizare
(autocaracterizarea) este monologul interior care transcrie gndurile i
frmntrile personajului. Ghi devine la, fricos i subordonat n totalitate lui
Lic.
Ghi este caracterizat direct de Lic drept un om de ndejde. Treptat,
ns el se trezete complicele lui Lic n diferite frdelegi, jurnd strmb pentru
acesta la proces. n ciuda compromisurilor, Ghi are nc remucri, semn c nu
i-a pierdut de tot omenia, pierzndu-i ns ncrederea n sine. Axa vieii sale
morale este distrus treptat, se simte nstrinat de toi i de toate. De ruinea
lumii, de dragul soiei i al copiilor, se gndete c ar fi mai bine s plece de la
han. Incepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate.
Ultima treapt a degradrii morale a lui Ghi are loc cnd, orbit de furie i
de dorin de rzbunare, o folosete pe Ana ca momeal, aruncnd-o n braele
lui Lic i n cele din urm o ucide. La rndul su, el este omort de Ru, din
ordinul lui Lic.
Sfritul tragic este modul n care destinul l sancioneaz pe protagonist
pentru patimile sale exagerate, care l-au adus la cea mai joas treapt a
degradrii morale.
Opera literar Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel realist de
analiz psihologic prin tem, prin reprezentarea veridic a realitii satului
transilvnean de la sfritul secolului al XIX-lea i prin complexitatea
personajelor, nscriindu-se, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii
romne.