Denumirea investitiei :

Amenajare imobil cu functiune turistica Hotel, amplasat in str. Intrarea Aurora

(fosta Intrare Progresului ), nr.17C, sector 1
Proiectant amenajare:
S.C. Igloo Architecture S.R.L.
Beneficiar :
S.C. D&M PERFECT REAL ESTATE S.R.L.

MEMORIU TEHNIC
Instalatii de protectie improtriva incendiilor Desfumare
Parcare Subterana

FAZA PROIECT : RELEVEU

Proiectant : PFA VASIAN GH SORIN

Page 1 of 19

Cap I

1.

Prezentare generala
OBIECTUL PROIECTULUI
Prezenta lucrare trareaza faza RELEVEU pentru instalatiile de protectie a incendiilor respectiv
instalatii de desfumare si presurizare a unui subsol cu un nivel destinat parcarii de autoturisme, aferente
unei cladiri avand destinatia de holtel.
Categoria de importanta a constructiei: - conform H.G. 766/21 noiembrie 1997 publicat in MO nr.
352 din 10 decembrie 1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
Anexa 3, cladirea se incadreaza in categoria de importanta C (normala obisnuita).
Clasa de importanta a constructiei: - conform tabelului 4.3 din Codul de proiectare seismica a
constructiilor, Partea I, indicativ P 100-1/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, cladirea se
incadreaza in clasa III de importanta (normala obisnuita).
Datorita faptului ca fumul rezultat dintr-un incendiu in oricare spatiu subteran ce nu beneficiaza de
prezenta ferestrelor, pentru a putea fi evacuat din subsolul cladirii , s-a realizat o instalarea de evacuare
a acestuia fara a afecta personalul, utilizatorii si echipamentul.

1.1
1.1.1

PARTICULARITATILE SPECIFICE CONSTRUCTIEI

Tipul cladirii
PARTICULARITATILE SPECIFICE CONSTRUCTIEI

1.1 Date generale

Denumirea investitiei : Amenajare imobil cu functiune turistica Hotel, amplasat in str. Intrarea
Aurora (fosta Intrare Progresului ), nr.17C, sector 1
Proiectant amenajare: SC Igloo Architecture SRL
Beneficiar : SC D&M PERFECT REAL ESTATE SRL prin Parau Dan-Claudiu
1.2. Amplasament:
Imobilul ce constituie obiectul acestei documentatii este amplasat in str. Intrarea Aurora (fosta Intrare
Progresului ), nr.17C, sector 1
1.2 Regim juridic:
Conform contractului de vanzare- cumparare autentificat de notarul public Ilie Laura Marcela sub nr.
393/ 24.03.2004, nr. cadastral 12317/1 si actului aditional la actul costitutiv al SC D&M PERFECT
REAL ESTATE SRL autentificat sub nr.3029/ 27.12.2005 la BNP Simionescu Cornelia Cristina,
intabulat cu incheierea 164/ 19.01.2006 A.N.C.P., beneficiarul detine terenul si imobilul format din:
- teren in suprafata de 1254.8 mp si constructie in suprafata desfasurata de 740.46 identificat de
nr. cadastral 12317/ cu urmatorii vecini:
NE str. Cobalcescu nr. 1, nr.3 si nr. 7
NV str. Gh. Lazar nr.8
SE str. Intrarea Aurora nr. 17b, 17d
SV str. Sf. Constantin nr.14C, 14D
Page 2 of 19

teren in suprafata de 234.33 mp si construit in suprafata de 234.33 mp compusa din garaj , cu

urmatorii vecini:
NV str. Gh. Lazar nr. 6
S Sf. Constantin nr.14 C

Conform contractului de vanzare - cumparare autentificat de notarul public Ilie Laura Marcela sub nr.
393/ 24.03.2004 transcris de Judecatoria sector 1 sub nr. 8813/23.07.3003, Parau Dan Claudiu
detine terenul in suprafata de 377.28 mp, situat in strada Intrarea Aurora nr. nr.17C, sector 1
1.4. Regim Economic
Constructia reprezinta un hotel de 5 stele cu regimul de inaltime S+P+5E+M organizat din punct de
vedere functional dupa cum urmeaza:
1.5 CIRCULATII SI ACCESE: Acces pietonal si acces carosabil din Intr. Aurora, cu 2 sensuri
1.6. Organizare functionala
Subsol: 807 mp
Zona SPA:
- Zona receptie, ce cuprinde zona de asteptare, biroul de receptie, depozitare. 13.7 mp
- Zona tratament formata din:
a.Hol asteptare 11 mp
b.Camera tratament ce contine si grup sanitar cu dus. 17 mp
- Sala fitness - 28 mp
- Zona bazin (inclusiv camere tehnice) 82.36 mp
- Zona SPA :
a. Camera relaxare - 15 mp
b. Sauna umeda - 6.15 mp
c. 2 dusuri aromoterapie a cate 1.44 mp
-

Zona bucatarie 54.28 mp

impartita astfel: zona acces din exterior cu hol de distributie spre vestiar personal; alaturat se afla
zona de depozitare si preparare rece cu frigidere si spalatoare specializate, impartita pentru carne,
peste, legume; bucataria propriu-zisa cu plita, spalator si blat preparari; zona spalator vase si vesela
cu rafturile aferente, amplasata langa fluxul de servire-primire. Langa accesul in bucatarie se afla o
curte de serviciu pentru depozitare ambalaje
- Zona serviciu si spatii tehnice:
a. 2 vestiare personal ce contin grupuri sanitare cu dus 13.10 mp, respectiv 17.7 mp
b. Birou achizitii 5.7 mp
c. Birou arhiva 8.9 mp
d. Sala de mese personal 7.7 mp
c. Camera centrala termica 28.55 mp
d. Camera gunoi 8.05 mp
e. Camera centrala electrica 10 mp
f. Camera pompe 17.60 mp
g. Magazie 20.57 mp
h. Camera Intretinere 16.67 mp
i . Atelier tehnic 8.9 mp
j. Magazie tehnic 2.18 mp
k. Post transformare 17.48 mp
Page 3 of 19

l. Depozitare 1 si 2 40.72 mp
- Garaj parcare subterana - 353 mp
Parter: 680 mp
- Zona receptie cu acces din exterior, ce cuprinde zona de asteptare, biroul de receptie , depozitare
pentru bagaje. - 80 mp
- Bar cu 8 locuri/ scaune, cu acces din exterior 38.6 mp
- Lounge 36 de locuri 73 mp
- Restaurant format din 2 spatii :
a. Primul spatiu are 20 de locuri (5 mese de 4 locuri ) si este organizat dupa principiul show-kitchen
peretele comun cu bucataria este partial transparent ceea ce permite urmarirea procesului de
pregatire a mancarii direct din restaurant. 62 mp
b. Wintergarden- zona a restaurantului cu acces din extreior de tip veranda cu 72 de locuri ( 9
mese de 4 locuri si 6 de 6 locuri ) 108 mp
- Garderoba amplasata zona de acces in restaurant si in apropierea accesului in hotel. 5mp
- Grupuri sanitare pe sexe si grup sanitar pentru persoane cu dizabilitati.- 20 mp
- Bucatarie impartita astfel: zona acces din exterior cu hol de distributie spre vestiar personal;
alaturat se afla zona de depozitare si preparare rece cu frigidere si spalatoare specializate, impartita
pentru carne, peste, legume; bucataria propriu-zisa cu plita, spalator si blat preparari; zona spalator
vase si vesela cu rafturile aferente, amplasata langa fluxul de servire-primire. Langa accesul in
bucatarie se afla o curte de serviciu pentru depozitare ambalaje.
b. Birouri pentru administratie 57 mp
Etaj 1: 530 mp, apartamente cu suprafete intre 35 si 47 mp
7 apartamente cu urmatoarea configuratie:
- hol de acces;
- grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC );
- living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou,
- dormitor separat de living prin usa
1 camera amenajata pentru persoane cu handicap compusa din :
- camera separata pe zone prin mobilare ( dormitor, living, birou) si
- grup sanitar special amenajat.
Etaje 2- 5: 530 mp etajele 2-3, 515 mp etajele 5- 4, , apartamente cu suprafete intre 35 si 47 mp
8 apartamente au urmatoarea configuratie:
hol de acces
- grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC );
- living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou;
- dormitor separat de living prin usa
Etaj 6 (mansarda): 515 mp, apartamente cu suprafete intre 24 si 106 mp
2 apartamente ce au urmatoarea configuratie:
hol de acces;
- grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC );
Page 4 of 19

- living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou,chicineta si mic spatiu de luat masa;
- dormitor separat de living prin usa.
1 apartament ce contine doar dormitor ce contine si zona de birou si grup sanitare acest apartament poate
face parte din configuratia apartamentului alaturat sau poate fi inchiriat separat.
1 apartament cu urmatoarea configuartie:
hol de acces;
- 2 grupuri sanitare (alcatuite din cate 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus
si WC );
- living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou,chicineta si mic spatiu de luat masa;
- 2 dormitoare separate de living prin hol si usi.
Circulatia verticala se va realiza cu ajutorul a 2 lifturi a cate 4 persoane fiecare si o scara interioara.
1.7 Echiparea utilitara a constructiei:
Cladirea este dotata cu urmatoarele utilitati:
- instalatie electrica pentru iluminat si prize
- instalatie interioara de apa rece
- instalatie interioara de canalizare menajera- racordate la retelele stradale.
- instalatie de climatizare.
1.8 Date tehnice ale investitiei:
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.

suprafata totala teren : 1738 mp

suprafata construita: 681 mp
suprafata construita desfasurata: 3830 mp
suprafata spatiu verde si terase amenajate: 700 mp
numar niveluri: S+P+5E+M
inaltimea la cornisa: 12.5m
inaltimea la coama: 25 m

POT = 39 %
CUT = 2.20
VOLUM = ~ 12600 m

Page 5 of 19

Capitolul II
1. Situatia existenta :
- pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti din parcarea situata la subsolul cladirii, s-a
realizat o instalatie de desfumare care are posibilitatea tehnic sa actioneze automat si
manual
- Garaj parcare subterana - 353 mp
Nivelurile riscului de incendiu
Precizari referitoare la numarul maxim de utilizatori
Numarul maxim de persoane care se estimeaza a fi prezente in spatiile subterane, a fost determinat
functie de capacitatile de primire si cerintele functionale, astfel:
Parcarea de autoturisme
In parcarea subterana sunt amenajate 8 locuri de parcare .
Conform prevederilor legale, numarul teoretic de persoane ce se pot afla simultan in spatiul de parcare de
se determina considerand:
- 15 % din numarul de autoturisme;
- 2 persoane / autoturisme.
Numarul teoretic maxim de persoane rezultat este:
Nr.
crt
Nivel
1
Subsol 1 (spatii parcare)
TOTAL GERERAL

Nr.
auto
8

Nr.
persoane
4

Personal
intretinere
2

Total
Nr. Pers.
6
6

PRECIZARI PRIVIND INSTALATIILE UTILITARE AFERENTE CLADIRII

- Instalatiile interioare - electrice, sanitare, termice si de gaze naturale - sunt realizate astfel incit
sa nu contribuie la initierea, dezvoltarea si propagarea unui incendiu.
ECHIPAREA SI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE APARARE IMPOTRIVA
INCENDIILOR
Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

Page 6 of 19

Conform reglementarilor tehnice, cladirea analizata este echipata cu instalatie de detectarea si

semnalizare a incendiilor conform prevederilor art. 4.2.1 din Normativul I18/2-02 ( Normativ in vigoare
la data realizarii constructiei ), cu instalatii de stingere cu apa, hidranti interiori.
Instalatia de semnalizare a incendiilor va indeplini urmatoarele cerinte:
- tip: I tip 1 acoperire totala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale;
- actionare: automat si manual;
- timp de alarmare: 10 sec.;
- timp de alertare: 180 sec.;
- zone protejate: toate spatiile din parcarea subterana precum si gospodaria de apa pentru incendiu
(semnalizarea nivelului rezervei de incendiu si starea electropomlelor).
Centrala de semnalizare a incendiilor este amplasata la subsol, intr-un spatiu cu supraveghere
permanenta si are rolul de transmitere a semnalului de incendiu pentru comanda automata a
dispozitivelor de actionare a sistemelor de desfumare din nivelul subteran parcaj si incaperi tampon
Spatiul unde va fi amplasata centrala de detectare si semnalizare a incendiilor indeplineste
conform prevederilor art. 5.1.1 din Normativul I 18/2 - 02, urmatoarele conditii:
sa fie ferita de praf si agenti corozivi iar riscul de avariere macanica a echipamentelor sa fie
scazut;
sa fie ferita de propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor trepidatiilor si zgomotelor;
sa nu fie traversata de conductele principale ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze,
incalzire);
sa fie prevazuta cu instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului;
Stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace de interventie:
ZONA DE PARCAJ + SPATII TEHNICE
- tip:
- numar:

P 6; G 6; SM 9 ;SM 50;
6 buc. tip P 6;
2 buc. tip G 6;
2 buc. tip SM 50;

- mod de amplasare: uniform distribuite pe circulatii si incaperi;

arie maxima 150 m2 pentru stingatoarele tip P6 si SM9 sau un stingator la
maximum 10 autoturisme;
500 m2 pentru stingatoarele tip SM50
clase de incendiu A, B si C.
Cap III
PREVEDERI LEGALE - ACTE NORMATIVE
- Legea Nr. 10 / 1996, privind calitatea in constructii;
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului,
indicativ P 118 - 99;
- Manualul privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului
P 118 - 99 Siguranta la foc a constructiilor, indicativ MP 008 - 2000;
Page 7 of 19

- Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme,

indicativ NP 24 - 97;
- Normativul pentru proiectarea constructiilor publice subterane, indicativ NP 25 - 97;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare, indicativ I 5 /
98;
- SR EN 12101 - 6 din Septembrie 2006, Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti.
Specificatii pentru sisteme cu presiune diferentiala;
Cap IV
SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI DIN PARCARE
1. Desfumare parcaj
Spatiile de parcare dispuse la subsol sunt dotate cu instalatii de ventilare mecanica
(evacuare+introducere). Aerul aspirat este refulat direct in exterior. Compensarea aerului evacuat se
realizeaza cu ventilatoare de introducere prin canale si guri de aer. Sistemul este prevazut cu clapete
antifoc motorizate si rearmare manuala.
Criteriul de functionare al instalatiei de ventilare a parcajului il reprezinta, conform normativului,
gradul de poluare cu monoxid de carbon, concentratia de noxe fiind in valoarea dmisa de 50ppm si in
valoare maxima de 100ppm. Parcajul este dotat cu o instalatie complexa de prelevare a noxelor, analizor
de CO si dispozitiv de comanda a ventilatiei mecanice, pornind exhaustoarele pe viteza 1-a la atingerea
pragului de 50ppm, pe viteza 2-a la atingerea pragului de 100ppm, deschiderea grilelor de admisie a
aerului exterior.
Instalatia este dimensionata si proiectata pentru a corespunde si rolului de evacuare a fumului
(desfumare). Astfel, evacuarea fumului in caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigura pentru parcaje si
compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului dispuse la partea superioara a fiecarui nivel si
guri de admisie a aerului la partea inferioara, asigurandu-se un debit de extractie a fumului de minimum
900 m3/h pentru fiecare autoturism. Debitul admisiei mecanice a aerului trebuie sa fie 75% din debitul de
fum evacuat, cu o toleranta de plus sau minus 10%.
Intrarea in functiune a sistemului de evacuare a fumului in caz de incendiu cu tiraj mecanic dintrun compartiment de incendiu al parcajului, intrerupe automat ventilarea mecanica normala in acest
compartiment. Gurile de evacuare a fumului si de admisie a aerului aferente sistemului cu tiraj mecanic se
racordeaza prin tubulaturi separate la canale colectoare verticale realizate cu pereti rezistenti la foc EI 180
atunci cand strabat alte niveluri de parcare sau alte destinatii.
Tubulaturile de admisie a aerului si de evacuare a fumului din interiorul compartimentului de
parcare si care asigura evacuarea fumului in caz de incendiu este realizat din materiale din clasa de reactie
la foc minimum A2-s2, d0 si etanse la foc E 30-o-i, v(e) sau h(o). La trecerea acestor tubulaturi prin alte
compartimente ale parcajului sau prin alte destinatii trebuie sa fie rezistente la foc EI 60 v(e) sau h(o).
Toti voletii vor fi cu actionare automata in caz de incendiu.
Gurile de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic si gurile de admisie
a aerului sunt amplasate in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfacatoare a spatiului ce se desfumeaza si
debitele necesare stabilite in prezentul normativ.
Gurile de admisie a aerului se monteaza la partea inferioara a spatiului care se desfumeaza, cu
partea lor superioara la maximum 1,00 m de pardoseala, racordandu-se direct sau prin tubulaturi la goluri
in exterior sau la ventilatoare de introducere. Usile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.
Gurile de evacuare a fumului se monteaza la partea superioara a spatiului care se desfumeaza, in
treimea superioara a peretilor sau in planseu, racordandu-se direct sau prin tubulaturi la ventilatoare
rezistente la foc. In rampele interioare de circulatie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de
evacuare a fumului.
Page 8 of 19

Intre prizele de aer proaspat si gurile canalelor de evacuare a fumului in exterior sunt asigurate
distanta minima de 8,00 m. Capetele de evacuare a fumului sunt amplasate astfel incat vantul dominant
nu conduce ca fumul evacuat spre admisiile de aer.
Ventilatoarele sunt rezistente la foc 400C/2h, iar canalele de aer sunt protejate pentru rezistenta la
foc minim 400/1h.
Evacuarea aerului si a fumului rezultat in caz de incendiu se realizeaza prin instalatia de ventilare
mecanica a parcajului la cea de a doua viteza a ventilatoarelor de evacuare. Acestea este rezistent la foc la
temperatura de 400C/ 2 ore. Fumul este evacuat in exterior.
Sistemul de canale este proiectat ca un sistem de presiune joasa si este construit din tabla zincata
protejata la foc 120. Peretii ghenelor pentru canale vor indeplini conditiile de rezistenta la foc stabilite in
Normativul P118/99.
2. Incaperi tampon
Pentru a mpiedica patrunderea fumului n casele de scari subterane, acestea sunt puse n
suprapresiune faa de ncaperile adiacente - ncaperile tampon, prin introducerea mecanica a aerului n
scara (ventilatoare pentru introducere a aerului,)
Este asigurata introducerea mecanica a aerului proaspat printr-un sistem de tubulatura (cu
caracteristici conform articol 2.5.3., 2.5.17, 2.5.18. si 2.5.19./P118-99).
Debitul de aer introdus este calculat astfel nct sa va asigura o viteza de minim 0.5 m/s n dreptul
uii de acces.
Alimentarea electrica
Alimentarea cu energie electrica a sistemelor de desfumare (introducere aer proaspat si evacuare)
este asigurat din doua surse independente astfel:
- alimentarea de baza de la furnizorul energetic local
- alimentarea de rezerva - grup electrogen propriu cu pornire automata la caderea sursei de baza
(dublata de actionare manuala),
- fiecare centrala de comanda a fiecarui sistem de desfumare trebuie sa aiba incorporate in ele cate
doua baterii de acumulatori care sa asigure o independenta in functionare de 72 ore.
MASURILE DE PROTECTIE LA FOC PENTRU INSTALATIILE DE VENTILARE
Instalatiile de ventilare sunt realizate in concordanta cu cerintele normelor specifice, astfel:
- canalele de ventilare, din materiale incombustibile, clasa A1 [C0 (CA1)] de reactie la foc;
- canalele de ventilare vor fi izolate fata de elementele combustibile ale constructiilor, astfel incat
sa nu conduca la incendii datorita transmiterii de caldura, a scaparilor de gaze fierbinti, flacarilor,
scanteilior etc. (Normativ I 5 98, art. 18.32);
- sunt asigurate obturarea lor cu elemente de inchidere rezistente la foc (voleti) gurile care nu au rol
in desfumarea spatiilor, cu inchidere automata in caz de incendiu;
- este asigurata comanda terecerii ventilatoarelor de admisie aer si exhaustare in regim de
functionare pentru desfumare .
Pentru limitarea propagarii unui incendiu din incaperea afectata la alte spatii din cladire, prin
elementele instalatiilor de ventilare - conditionare (pentru functionarea normala), aceste instalatii sunt
scoase automat din functiune prin intermediul sistemelor de detectare si semnalizare a incendiilor, si intra
in functiune automat cele care au rol in desfumarea spatiului incendiat. Pe tubulaturile instalatiilor de
ventilare conditionare sunt prevazute clapete antifoc cu inchidere automata, in dreptul elementelor
rezistente la foc (pereti de compartimentare si plansee).
Realizare si marcare
In spatiile de parcare vor fi prevazute indicatoare rutiere pentru circulatia autoturismelor, montate
la partea superioara si inferioara a cailor de circulatie din parcaj si indicatoare de evacuare pentru
Page 9 of 19

utilizatori. In apropierea iesirilor sunt afisa interdictii generale, planuri de evacuare si instructiuni de
urmat in caz de incendiu.
Accesele si circulatiile interioare de interventie si de salvare, sunt marcate prin iluminat de
siguranta cu corpuri special dedicate, astfel incat sa fie usor de recunoscut si utilizat in caz de necesitate
(Normativ NP 25 - 97, art. C.1.11.3).
CERINTE DE MENTENANTA
In conformitate cu standardul En12101 partea 6, urmatoarele cerinte de mentenanta se impun:
- echipamentul trebuie sa fie inclus intr-un program de mentenanta al serviciilor cladirii.
- trebuie sa fie elaborate un program de mentenata si de incercari functionale.
- toate determinarile nesatisfacatoare sau defectele gasite privind mentenanta echipamentului
trebuie sa fie inregistrate in registrul de inregistrari si raportate managementului cladirii.
Mentenanta echipamentului trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului.
Incercari saptamanale:
In fiecare saptamana sistemul de ventilatie trebuie activat. Cand sistemul este operat, trebuie sa fie
efectuata verificarea mersului satisfacator al ventilatoarelor.
In fiecare saptamana trebuie sa fie verificat nivelul combustibilului pentru alimentarea cu energie
electrica de rezerva astfel incat este sufficient combustibil pentru functionarea generatorului pe timpul
dorit.
Incercari lunare:
In fiecare luna, suplimentar fata de testele saptamanale, trebuie sa fie incercata alimentarea cu
energie electrica de urgenta si echipamentul de stand-by, dupa cum urmeaza:
-trebuie sa fie simulata o cadere a alimentarii cu energie electrica de baza si efectuata o verificare
ca sistemul a comutat automat pe alimentarea cu energie electrica de rezerva. Daca alimentarea cu energie
electrica de rezerva este prevazuta cu un generator diesel acesta trebuie sa alimenteze sistemul pentru un
minim de 1h.
-trebuie sa fie simulate o stare de scurgere de zero si sa se efectueze o verificare ca ventilatoarele
de stand-by merg daca acestea sunt prevazute.
Incercari anuale:
La fiecare 12 luni, suplimentar fata de recomandarile producatorului si incercarile lunare, trebuie sa fie
incercat intregul system de presiune urmarind procedurile detaliate cuprinse in standardul EN12101
12.2.1, 12.2.2, 12.2.3 si 12.2.4.
BREVIAR DE CALCUL
Incaperi tampon sas
Dimensionarea este realizata in conformitate cu Standardul Roman CEN/TR 12101-5.
Debitul masic al gazelor de ardere ce sunt antrenate in stratul de fum:
este egal cu 0.19 pentru incaperi mari (sali spectacole, stadioane, spatii mari deschise, etaje de
atrium, etc.) sau 0.337 pentru incaperi mici (magazine, birouri celulare, camere de hotel, etc)
Perimetrul incendiului masurat orizontal
Page 10 of 19

 Inaltimea aerului curat sub stratul de fum al rezervorului de fum, adica inaltimea dintre baza
incendiului si stratul de fum
P=2 m
Y=2 m
Rezulta:
Capacitatea totala de evacuare a ventilatoarelor mecanice de evacuare a fumului se determina cu relatia:
1.388 m3/s = 4998 m3/h
Unde:
Tamb=20 C + 273= 293 K
T1= 200 C+273=473 K

Debitul masic de fum care intra in rezervotul ascendant al rezervotului de fum

Temperatura absoluta medie in stratul ascendent al rezervorului de fum
Densitatea aerului la temperature ambianta
Temperatura absoluta ambianta
Debitul de compensare este minim egal cu 75% din debitul de aer evacuat.
Parcaj subteran
Calcul evacuare fum din parcaj
Numar
locatia
Numar debit de aer
volumul de fum
comperiment de
masini evacuat/masina
evacuat
fum
1
Subsol
8
900 mc/h
7.200mc/h

Volumul de
aerde
compensare
4.320 mc/h

CAIET DE SARCINI
VERIFICARI, NCERCARI, PROBE
Verificarile, ncercarile si probele prealabile punerii n functiune se fac n urmatoarele situatii:
- la receptia la terminarea lucrarilor si finala precum si dupa reparatii capitale, n conformitate cu
"Legea privind calitatea n constructii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora" si Normativul I.5;
- dupa reparatii si revizii;
- n timpul exploatarii curente a instalatiilor.
naintea efecturarii probelor se verifica:
- concordanta instalatiilor si a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;
- caracteristicile echipamentelor si aparatelor si concordanta acestora cu proiectul si cartile tehnice
ale echipamentelor;
- pozitiile si amplasamentele echipamentelor si aparatelor;
- pozitia si caracteristicile elementelor de automatizare (comanda si actionare);
- protectia anticoroziva si termoizolatia canalelor;
Page 11 of 19

- pozitia suportilor inclusiv conformarea si masurile antiseismice ale aparatelor, echipamentelor,

tubulaturii etc.;
- verificarea protectiei contra electrocutarii.
Verificarile caracteristicilor elementelor componente ale instalatiilor se fac pe baza certificatelor de
calitate sau agrementelor puse la dispozitie de furnizori.
Verificari si ncercari ale elementelor componente ale instalatiilor de ventilare si climatizare
Asupra elementelor componente ale instalatiilor se efectueaza nainte de punerea n functiune, urmatoarele
tipuri de verificari:
- verificari mecanice;
- verificari electrice;
- verificari aeraulice;
- verificari hidraulice;
- verificari termice.
Verificarile ventilatoarelor
Se verifica urmatoarele:
- fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;
- orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum si a
glisierelor motorului;
- echilibrarea statica a rotorului;
- sensul corect de rotatie al rotorului ventilatorului;
- modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);
- gradul de ncalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei;
- protectia anticoroziva;
- turatia motorului si ventilatorului;
- verificarea intensitatii curentului absorbit si tensiunii motorului de antrenare.
Se verifica totodata si accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debituluid e aer, calitatea
burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalatie, din punct de vedere aerodinamic.
Se verifica dispozitivele de protectie ale subansamblelor n miscare ale ventilatoarelor (aparatori
sau grile de protectie)
Verificarea nivelului de zgomot se face la ventilatorul montat n instalatie conform metodelor
indicate n STAS 10834. Nivelul vibratiilor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate n STAS 10822.
Verificarile aeraulice constau n determinarea debitului de aer si a presiunii totale.
Determinarea debitelor de aer se face masurnd vitezele aerului utiliznd metode directe sau
indirecte .
Pentru masurarea directa a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de masura: anemometre cu
palete sau cupe, velometre, termoanemometre etc.
Masuratorile se efectueaza pentru o anumita pozitie (stabilita n urma reglarii a dispozitivelor de
reglare, cu bateriile de ncalzire si racire oprite).
Punctele de masura vor fi amplasate cu respectarea conditiilor aerodinamice.
Se admit abateri de la debitul nominal de 5%.
Verificarea filtrelor
Se verifica:
- integritatea si calitatea materialului filtrant conform fisei tehnice a produsului;
- realizarea etansarilor pe traseul de aer;
- posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distantelor de manevra;
- functionarea dispozitivului de autocuratire si a motoarelor de actionare;
Page 12 of 19

- existenta aparaturii de masurare a gradului de colmatare a filtrului;

- nivelul lichidului de baia de curatire a filtrului de tip umed;
- calitatea lichidului de curatire conform indicatiilor producatorului.
Verificarea bateriilor de ncalzire sau racire
Verificarile la care se supun bateriilor sunt:
- aspectul general;
- starea lamelelor (sa nu fie turtite, strmbe sau colmatate cu depuneri);
- protectia anticoroziva;
- starea elementelor auxiliare (flanse, vane, bazine de colectare a condensului, oale de condens,
robineti aerisire etc.);
Verificarea dispozitivelor de reglare a aerului
La ramele de jaluzele, clapetele de reglare sau alte dispozitive de reglare se verifica:
- etanseitatea montarii;
- miscarea usoara si fara joc a clapetelor, paletelor, jaluzelelor si a elementelor de actionare;
- posibilitatea blocarii n pozitia de reglaj si existenta elementelor de indicare a pozitiei;
accesibilitatea.
La gurile de refulare, absorbtie, rame cu jaluzele de suprapresiune se verifica starea generala,
sudurile, protectia anticoroziva, functionarea organelor n miscare si a dispozitivelor de reglare.
La prizele de aer se verifica rigiditatea jaluzelelor sau plasei de srma n vederea mpiedicarii
vibratiilor sub actiunea curentului de aer.
Verificarile instalatiei de automatizare
nainte de repunerea n functiune se verifica ntreg ansamblul instalatiilor de automatizare privind:
- corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare, de comanda si executie inclusiv
legarea la sursa electrica sau la elementele de protectie si semnalizare;
- corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie;
- sensul corect de miscare al elementelor de executie;
- miscarea fara frecari, jocuri sau trepidatii anormale a elementelor mobile, avndu-se n vedere
ungerea acestora.
Verificarile ansamblului instalatiilor de ventilare sau climatizare
Pentru o functionare corecta si economica se urmareste mentinerea parametrilor ceruti de
consumator (temperatura, umiditate, viteza) cu costuri de exploatare cat mai reduse (consumuri de energie,
agent frigorific, ulei), pentru o perioada cat mai lunga.
Instalatia functioneaza corect cand conducta de aspiratie este brumata, iar cea de refulare fierbinte,
nu se aud batai in compresor sau in pompe. Pentru economisirea energiei, temperatura de condensare
trebuie sa fie cat mai coborata, urmarindu-se debitul si temperatura agentului de racire.
Intretinerea instalatiei implica: asigurarea ungerii corecte (presiunea uleiului trebuie sa fie cu
0,5...1,5 bar superioara celei de aspiratie); curatirea filtrelor si deshidratoarelor; curatirea suprafetelor de
transfer termic si eventuala degivrare; dezaerarea; verificarea
etanseitatii circutului frigorific (se pot folosi detectoare chimice, corespunzatoare agentului, si detectoare
speciale, electronice sau prin fluorescenta-spectroline); verificarea armaturilor de siguranta si control.
Demontarea conductelor, utilajelor si armaturilo si executarea sudurilor se pot face numai dupa
indepartarea agentului frigorific si a uleiului, de personal calificat, cu echipament de protectie specific.
Verificarile se fac asupra instalatiilor de ventilare-climatizare la care s-au efectuat reparatii capitale
sau curente, nlocuiri de aparatura sau echipamente etc.
Page 13 of 19

Se verifica urmatoarele:
- aspectul general al instalatiei asamblate;
- protectia anticoroziva;
- grosimea termoizolatiei si uniformitatea acesteia;
- etanseitatea elementelor prin care se vehiculeaza aerul;
- pozitia suportilor si conformarea antiseismica a acestora;
- functionarea elementelor n miscare;
- distantele de montare ale dispozitivelor de masurare, reglare, sau a gurilor de refulare fata de
sursele perturbatoare
- debitele de aer din instalatie
Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin masurarea vitezelor aerului astfel:
- la 2,5 cm distanta n fata gurii de refulare, daca este libera sau are o sectiune libera de minim 80%, cu
etalonare prealabila a aparaturii de masura n conditii de laborator;
Debitul total de aer al instalatiei rezulta din nsumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale
instalatiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifica prin masuratori ale vitezelor n conducta
magistrala de refulare sau de preferinta n cea de aspiratie.
VERIFICARI SI REGLARE LA REPUNEREA N FUNCTIUNE A INSTALATIILOR
Repunerea n functionare se efectueaza dupa efectuarea verificarilor si probelor instalatiilor.
Se recomanda ca repunerea n functie a instalatiei sa se faca pe ct posibil nainte de montarea
aparaturii si utilajelor de productie care sunt sensibile la praf.
n vederea evitarii nghetarii instalatiei de ncalzire, sau umidificare n perioada rece punerea n
functiune se face cu instalatia golita.
nainte de pornirea instalatiei se iau o serie de masuri:
- protejarea elementelor de masura din tubulatura, contra prafului;
- demontarea celulelor filtrante, n vederea evitarii colmatarii acestora la pornirea instalatiei.

Pornirea instalatiei
Pornirea instalatiei se face n trei faze:
- pornirea n sarcina redusa;
- pornirea n sarcina normala;
- functionarea de proba.
La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face n sarcina redusa la viteza cea mai mica, cu
nchiderea partiala a dispozitivului de reglare a aerului.
n timpul pornirii la sarcina redusa se fac o serie de verificari privind:
- nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;
- ncalzirea motorului, lagarelor, palierelor;
- ntinderea corecta a curelelor de transmisie
Pornirea n sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor n timpul pornirii n sarcina
redusa si remedierea eventualelor deficiente.
n timpul pornirii n sarcina normala se fac aceleasi observatii care la pornirea de proba,
extinzndu-se acestea asupra ntregii instalatii, verificndu-se totodata etanseitatea instalatiei (aeraulica si
hidraulica).
Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de instalatii care au fost
demontate nainte de punerea n functiune.
Page 14 of 19

Functionarea n sarcina normala dureaza att timp ct este necesar ca ntreaga instalatie sa fie
examinata.
Rezultatele examinarii vor fi trecute ntr-un proces verbal de constatare.
Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate n pozitii definitive.
n timpul functionarii de proba se efectueaza reglarile instalatiei de ventilare si conditionare,
corespunzator regimului nominal de functionare.
Reglarea instalatiilor dupa interventii si revizii
Reglarea instalatiei se face n scopul asigurarii parametrilor aerului n ncaperile ventilate sau
climatizate n limitele prescrise prin proiect.
Se efectueaza att reglari ale instalatiilor propriu-zise ct si ale instalatiilor auxiliare, avnd n
vedere n final ntreg ansamblul instalatiilor.
Reglarea la punerea n functiune dupa reparatii curente
Reglarea instalatiilor la punerea n functiune dupa reparatii curente se face n scopul obtinerii
parametrilor proiectati.
Reglarea va fi facuta dupa ce au fost efectuate verificarile, ncercarile si probele specifice.
Se regleaza urmatoarele:
debitele de aer pentru:
- gurile de aspiratie si refulare;
- ramurile sau ramificatiile tubulaturii;
- ntreaga instalatie;

Reglarea aeraulica
Reglarea aeraulica este procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului n elementele componente
ale instalatiei de ventilare n vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.
nainte de reglare toate organele de reglare vor fi fixate n pozitia deschis att la dispozitivele de
absorbtie si refulare, ct si pe ramurile retelei de canale. Instalatia de automatizare va fi
deconectata.
Metode de reglare
Reglarea debitelor de aer se face n general prin utilizarea a doua metode:
a) reglarea instalatiei ncepnd succesiv cu ventilatorul, ramurile principale, ramurile secundare si
gurile de refulare.
b) reglarea instalatiei utiliznd metoda proportionala, masurndu-se debitele de aer pe gurile de
refulare sau ramificatii si raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin proiect.
Reglarea ramurilor se face astfel nct raporturile debitelor masurate fata de debitele stabilite prin
proiect, sa fie aceleasi pe toate ramurile.
Indiferent de metoda de reglare se va face o reglare a ventilatoarelor avnd n vedere parametrii
nominali ai acestora.
Page 15 of 19

Stabilirea finala a debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectata) se face prin reglaj central la
ventilator.
Reglarea proportionala cuprinde urmatoarele etape:
a) reglarea gurilor de ventilare si a ramificatiilor din sistem pentru obtinerea aceluiasi procent de
debit (Pd) din debitul de aer proiectat;
b) reglarea dispozitivului central de la ventilator n vederea obtinerii debitului de aer proiectat;
c) verificarea rezultatelor obtinute.
Ordinea operatiilor de reglare este urmatoarea:
- reglarea se efectueaza succesiv pentru fiecare ansamblu constituit dintr-o ramificatie principala,
grupul de ramificatii secundare aferente si grupurile de guri de ventilare de pe aceste ramificatii;
- reglarea se ncepe cu ramificatia principala care are procentul de debit de aer Pd cel mai mare si
se continua n ordinea descrescatoare a valorilor procentului;
- gurile de ventilare de pe o ramificatie vor fi reglate ncepnd cu gura avnd procentul de debit Pd
cel mai mic si care este plasata pe ramificatia cu procentul cel mai mare.
Reglarea elementelor componente ale instalatiilor:
Reglarea debitului total de aer
Reglarea debitului total de aer se face dupa reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer,
ramificatiile si ramurile instalatiei de ventilare-climatizare.
Reglarea bateriilor
Reglarea bateriilor de ncalzire sau racire se face n scopul stabilirii temperaturilor aerului la iesire
din baterii corespunzator valorilor indicate n proiect.
Verificarile temperaturilor se fac n conditii nominale prevazute n proiect.
Masuratorile vor fi facute avnd n vedere urmatoarele:
- sa fie executate dupa functionarea timp de minim 1 ora a bateriei;
- durata va fi de 1 1 1/2 ore;
- punctul de masurare a temperaturii aerului ncalzit va fi situat la 5-6 diametre echivalente n aval
de baterie n zone cu temperaturi uniforme;
- punctul de masurare a temperaturii aerului de ncalzit va fi situat n amonte de baterie la distanta
n care nu apar stratificari cu diverse temperaturi ale aerului.
Dupa reglarea debitului de aer ce trece prin baterii, se va actiona asupra vanelor de alimentare cu
agent termic sau frigorific astfel nct sa se obtina temperatura de iesire a aerului indicata n proiect.
Reglarea n timpul functionarii
Reglarea instalatiei de ventilare n timpul functionarii se face n scopul acordarii parametrilor
aerului refulat n ncapere cu cerintele utilizatorior, sau corespunzator necesitatilor de microclimat interior
sau cerintelor tehnologice.
Alegerea modalitatii si a sistemului de reglare se face tinnd seama de regimurile de functionare
ale ncaperilor ventilate sau climatizate.
n functie de modul n care se efectueaza reglarea, aceasta poate fi:
- manuala;
- automata.
n cazul reglarii automate masurarea parametrilor aerului si variatia acestora precum si a agentilor
termici se face continuu corespunzator cerintelor de microclimat interior.
Reglarea parametrilor aerului se va face ori de cte ori este posibil central, mai ales pentru
ncaperile cu regim de functionare asemanator.
Reglarea centralizata poate fi completata cu reglarea locala, pentru instalatiile dotate cu aceste
sisteme.
Dupa pornirea instalatiei de ventilare se disting doua etape de reglare:
Page 16 of 19

- aducerea la regimul initial de functionare al instalatiei care se face nainte de nceperea procesului
tehnologic sau de ocuparea ncaperilor climatizate;
- corectarea regimului de functionare corespunzator schimbarilor conditiilor interioare de
microclimat sau variatiei parametrilor aerului exterior.
Operatia de reglare consta ntr-o succesiune de manevre efectuate asupra clapetelor de pe canalele
de aer proaspat, evacuat sau recirculat, coordonat cu manevre asupra organelor de reglare a agentului
termic sau frigorific.
Parametrii interiori sunt masurati de catre senzori care transmit datele masurate elementelor de
comanda n vederea executarii corectiilor necesare de catre elementele de executui, n urma compararii
datelor masurate cu datele din memoria aparaturii de comanda.
Corespunzator complexitatii instalatiei se poate actiona n vederea mentinerii unuia sau mai multor
parametri ai aerului interior prin reglarea debitului de aer sau a puterii termice a bateriilor de ncalzire sau
racire.
Reglarea debitului de aer poate fi facuta actionnd asupra debitului total de aer, sau asupra
amestecului ntre aerul proaspat si aerul recirculat.
Modificarile proportionale ale debitelor de aer se fac cu mentinerea constanta a debitului de aer
introdus si evacuat din ncaperea ventilata.
Reglarea instalatiei se efectueaza astfel nct debitul minim de aer proaspat sa fie pastrat conform
indicatiilor din proiect.
Reglarea temperaturii aerului se face n general prin doua metode:
- reglarea procentului din debitul total care strabate bateria sau tubulatura ocolitoare;
- reglarea puterii termice a bateriei prin actionarea asupra agentului termic (reglaj calitativ,
cantitativ sau mixt); aceasta metoda este recomandata avnd n vedere usurinta realizarii, fara
implicatii majore n reglarea aeraulica a sistemului.
Reglarea ntr-o instalatie cu debit variabil se face utiliznd curbe de reglare a instalatiei determinate n
conditii specifice.

REGIMUL DE EXPLOATARE CURENTA A INSTALATIILOR

Prin exploatarea curenta se asigura functionarea n conditii nominale a instalatiei ceea ce permite
asigurarea microclimatului interior din ncaperile ventilate sau climatizate.
Exploatarea curenta se realizeaza prin:
verificarea starii instalatiilor;
supravegherea si urmarirea functionarii;
corectarea regimului de functionare;
controlul calitatii aerului;
ntretinerea instalatiilor.
Verificarea starii instalatiilor
Verificarile se efectueaza permanent si privesc att instalatiile de ventilare sau climatizare propriuzise ct si instalatiile auxiliare.
Instalatiile se verifica n tot ansamblul lor, avnd n vedere elementele componente ale acestora.
La centralele de ventilare se verifica integritatea constructiei si realizarea etanseitatii generale a
acesteia.
Page 17 of 19

Se verifica pozitiile si functionarea ramelor cu jaluzele si a altor elemente de reglare (ventilatoare,

baterii; camere de umidificare etc.).
Se verifica integritatea si functionarea elementelor componente ale centralei de ventilare.
Probleme specifice referitoare la exploatarea sistemelor de ventilare si climatizare
Exploatarea diverselor sisteme de ventilare si climatizare va fi facuta tinnd seama de alcatuirea
acestora, scopul pentru care au fost proiectate, ct si de microclimatul care trebuie realizat n ncaperile
deservite.
La sistemele de ventilare naturala se verifica functionarea elementelor de reglare a admisiei aerului
si a dispozitivelor de actionare aferente.
Se verifica totodata gradul de obturare al suprafetelor de admisie sau evacuare a arului cu elemente
straine.
Aceleasi verificari se fac si la sistemele de ventilare mecanica generala sau locala.
La sistemele de ventilare locala prin aspiratie se verifica etansarile acestora; se verifica totodata
eficacitatea sistemului de evacuare a noxelor sau prafului.
La sistemele de ventilare prin refulare se verifica etansarea instalatiei si functionarea dispozitivelor
de dirijare si reglare a jetului.
Se recomanda atentie deosebita sistemelor de ventilare de avarie, pentru prevenirea si combaterea
incendiilor sau intoxicatiilor, verifincndu-se n permanenta starea de functionare a acestora prin porniri
periodice ale instalatiei.
n timpul acestor porniri se verifica totodata instalatia de avertizare aferenta si sistemele de
interblocare corespunzator schemei tehnologice a instalatiei.
Supravegherea si urmarirea functionarii instalatiilor
Se controleaza permanent aparatele de masura prin compararea indicatiilor acestora cu valorile
parametrilor neceari a fi realizati de catre instalatie.
Se fac masuratori periodice pentru determinarea debitelor de aer, urmarindu-se totodata modul de
functionare al elementelor de comanda si semnalizare aferente.
La centralele de ventilare si de climatizare se urmareste functionarea elementelor care realizeaza
siguranta instalatiei elementele de protectie si de semnalizare a avariilor.
La ventilatoare se masoara debitele de aer n aval si n amonte de ventilator; masuratorile se
efectueaza att pe conductele de aer proaspat ct si pe conductele de aer recirculat, verificndu-se
functionarea clapetelor de reglare.
Fcuntionarea ventilatoarelor trebuie sa fie silentioasa, iar elementele n miscare sa fie unse si
gresate periodic.
La filtre se fac verificarile indicate. avnd n vedere gradul de colmatare al acestora prin citirea
presiunii nainte si dupa filtru si compararea pierderilor de sarcina cu pierderile de sarcina recomandate de
producator.
ntretinerea instalatiilor, revizii si reparatii
Principalele operatii de ntretinere sunt:
a) la ventilatoare:
- echilibrarea rotoarelor avnd n vedere rotirea fara atingerea carcasei;
- ndreptarea paletelor ndoite;
- ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului;
Page 18 of 19

- ntinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a curelei presate nu trebuie sa
depaseasca valoarea calculata cu formula d = e x 0,016 (e-distanta dintre axele rotilor);
- alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare (rotile trebuie sa fie aliniate si
paralele n ambele planuri);
- strngerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a suportilor.
b) la filtrele de aer:
- nlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului de retinere al acestora;
- curatarea periodica a filtrelor prin spalare; scuturare etc.;
- curatirea cuvei lichidului de curatire de depuneri;
- nlocuirea lichidului de curatire;
- ungerea elementelor n miscare;
- verificarea sistemului de masurare a presiunii nainte si dupa filtre;
- verificarea sistemului autocuratire si avertizare a colmatarii.
c) la gurile de refulare sau absorbtie:
- curatirea suprafetelor de refulare sau absorbtie;
- ungerea elementelor mobile;
- strngerea suruburilor slabite;
- refacerea etansarilor fata de tubulatura.
d) la aparatura de masura si control:
- etalonarea periodica n vederea verificarii corectitudinii masuratorilor;
- completarea cu lichid a suporturilor, tecilor, etc.;
- ungerea partilor mobile;
- reglarea tijelor de actionare.
Operatiile de ntretinere se efectueaza periodic sau de cte ori este nevoie.

Page 19 of 19