You are on page 1of 23

PLAN DE AFACERI

Crearea complexului de prelucrare a deşeurilor organice

Prezentat de: Cupcea Igor


Adresa juridică:
Manager:
Telefon de contact:
martie 2005

2
CUPRINS:
SINTEZA PLANULUI DE AFACERI......................................................................................4 3
Business planul dat este intenţia de iniţiere a activităţii economice ce are ca scop obţinerea
profitului din prelucrarea deşeurilor organice din care se vor obţine îngrăşăminte organice de
calitate superioară, biogaz şi intreţinerea unui complex de seră................................................4
Descrierea firmei........................................................................................................................4
Conducerea întreprinderii...........................................................................................................4
Descrierea pieţei.........................................................................................................................4
Finanţarea proiectului investiţional............................................................................................4
1. 1 DESCRIEREA AFACERII .................................................................................5
1.1Descrierea ideii afacerii.........................................................................................................5
2. 2. Produsul ..........................................................................................................6
3. Fracţiile tari vor fi comercializate în palete sau cum sunt către firmele de
colectare sau de reciclare..................................................................................7
4. 3. Planul de marketing .......................................................................................7
5. 4. Planul operaţional ..........................................................................................9
Descrierea schemei tehnologice de fermentare este următoarea..............................................10
6. ............................................................................................................................11
7. 5. Managementul şi personalul .......................................................................11
8. 6. Riscurile ........................................................................................................12
9. 7. Planul financiar .............................................................................................12
10. Din tabelul prezentat se poate rezuma următoarele: principalii indicatori de
rentabilitate sunt suficienţi pentru practicarea genului dat de activitate.
Scăderea indicatorilor în ultima perioadă este condiţionată de majorarea
valutei bilanţului care este ca efectul neplăţii dividendelor.........................15
11. 8.Anexe...............................................................................................................16
Indice рН.................................................................................................................21

ANEXE

Anexa 1 Estimarea investiţiilor şi cheltuielilor de iniţiere;

Anexa 2 Estimarea veniturilor aşteptate;

Anexa 3 Cashflow-ul previzionat pe anii 2005-2007;

Anexa 4 Rezultate financiare pe perioada anilor 2005-2007;

Anexa 5 Bilanţul contabil pentru anii 2005-2007.

3
SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

Business planul dat este intenţia de iniţiere a activităţii economice ce are ca


scop obţinerea profitului din prelucrarea deşeurilor organice din care se vor obţine
îngrăşăminte organice de calitate superioară, biogaz şi intreţinerea unui complex
de seră.

Descrierea firmei.
Pentru desăfşurarea activităţii va fi infiinţată o întreprindere cu forma de
organizare Societate cu Răspundere Limitată a cărei fondatori vor fi iniţiatorii
proiectului dat. Activitatea de bază a întreprinderii va fi va fi producerea şi
comercilizarea îngrăşămintelor organice, legumelor şi comercializarea biogazului
(la etapa de dezvoltare ulterioară a întreprinderii).

Conducerea întreprinderii.
Manager al unităţii economice va fi Cupcea I. născut la data de 26.02.1983
în mun.Chişinău;
Evidenţa şi gestiunea financiar-contabilă va fi efectuată de către Hăbăsescu
I. născut la 10.02.1977 în or.Bălţi.

Descrierea pieţei.
În prezent se observă o creştere a cererii faţă de îngrăţăminte ecologic pure
şi în acelaşi timp cu efect economic ridicat care este preponderent ocupată în
prezent de către produsele de import. Potentialii clienti fiind gospodãriile de
cultivare a rãsadului, legumelor si florilor pe terenuri închise, si de persoane fizice
(amatori-agricultori) care este o piatã de perspectivã care la moment se
aprovizioneazã cel mai des la persoane particulare din piete. Desfacerea legumelor
va fi efectuată în mun.Chişinău.

Finanţarea proiectului investiţional.


Instituirea proiectului se poate diviza în 3 etape de implimentare: construirea
instalaţiei de obţinere şi condiţionare a îngrăşămintelor organice şi a biogazului
necesităţile financiare find de de 120 mii lei; construcţia răsadniţei – necesităţi 20
mii lei; construirea complexului de sere în valoare de 150 mii lei; Valoarea totală
a proiectului constituie 320 000 lei, din care 80 mii lei fiind asigurate de
proprietari , iar 240 mii lei vor fi obţinute, pe măsura necesităţilor, de la instituţiile
financiare – 80 mii lei, şi din reinvestirea din etapele primare a proiectului.

4
1 DESCRIEREA AFACERII

1.1 Descrierea ideii afacerii

Afacerea constă în unei metode eficiente de prelucrare a deşeurilor organice


prin metoda fermentării anaerobe în reziltatul căreia se va obţine:
• Îngrăşăminte organice ecologic pure, fără seminţe de buruiene, floră
patogene, cu un conţinut ridicat de azot în formă disponibilă culturilor, cu o
structură uşoară bine aerată;
• Biogaz – care va va fi utilizat în calitate de combustibil pentru încălzirea
încăperilor şi la motoarele cu ardere, stocarea şi comercializarea (la etapele
ulterioare);
• Comercializarea fracţiilor neorganice din prelucrarea deşeurilor (hîrtie,
polietilenă, sticlă, etc.);
• Utilizarea paralelă a complexului de creştere a legumelor;

Combinarea complexului de prelucrare a deşeurilor şi cel de seră permite


evitarea fluctuaţiilor mari sezoniere şi la etapa initială permite ca fără investiţii
mari utilizarea ca combustibil a biogazului .
Datorită construcţiei fixe a complexului de fermentare nu necesită constructia
sistemelor de transportare atit a ingrăşămintelor cit şi a gazului
Iniţiată în timpul apropiat afecerea dă posibilitatea de a deveni lider în
comercializarea îngrăşămintelor autohtone de calitate şi preţ redus de minim 3 ori
faţă de cele din import şi

1.2. Descrierea societăţii

Pentru desăfşurarea activităţii va fi infiinţată o întreprindere cu forma de


organizare Societate cu Răspundere Limitată a cărei fondatori vor fi iniţiatorii
proiectului dat. Activitatea de bază a întreprinderii va fi va fi producerea şi
comercilizarea îngrăşămintelor organice, legumelor şi comercializarea biogazului
(la etapa de dezvoltare ulterioară a întreprinderii). Toate produsele vor fi
promovate sub o logo.

1.3. Descrierea şi avantajele localizării societăţii

Forma juridică de organizare a unităţii economice va fi Societate cu


Răspundere limitată cu 2 fondatori. Pentru amplasarea firmei va fi ales un teren în
raza de 20 km de oraşul Chişinău. Această amplasare permite asigurarea cu
„materie primă” atît di localităţile rurale cît şi din oraşul Chişinău; braţe de muncă
relativ; asigură crearea condiţiilor de desfăşurare a întregului proces tehnologic şi
desfacere atît a produselor de bază cît şi a celor auxiliare.

5
2. Produsul

2.1. Descrierea produsului

Acentul de bază al firmei va fi pus pe producerea şi promovarea


îngrăşămintelor organice care este baza de producere a culturilor ecologic curate şi
de ridicare a productivităţii.
Îngrăşămintele organice solide
prezintă masă omogenă, asemănătoare
torfului, bine structurat ce permite
aerarea bine a solului cu un grad de
descompunere de peste 95%.
Ingrăşămintele lichide prezintă o soluţie
de substanţe humice, azot, fosfor,
natriu. Comparînd compostul cu
produsul dat se remarcă nivelul ridicat
de azot (peste 50%) şi starea lui în
formă asimilabilă de plante. Din punct de vedere ecologic este absolut pur
neconţinînd adaosuri chimice, iar din punct de vedere sanitaro-veterinat este privit
ca îngrăşăminte organice ecologic pure, fără seminţe de buruiene, floră patogene,
helminţi.
Proprietăţile fizico chimice corespund cerinţelor agrochimice şi ecologice
faţă de îngrăşăminte care sunt prezentate în tabelul 4. (anexe)
Biogazul este un combustibil de nivel înalt ce constă din 70% metan şi 20%
CO2 care poate fi micşorat pînă la 7%. Echivalentul termic poate fi evaluat după
cum este prezentat în tabelul 3 din anexe.

2.2. Necesităţile pe care le satisface produsul

Ingrăşămintele organice obţinute satisfac necesitatea de condiţionare şi


îngrăşare a substratului de creştere a culturilor de orice natură şi dă posibilitatea de
ridicare a roadei de peste 30% mai mult faţă de utilizarea composturilor clasice.
Pentru a obţine culturi sănătoase este nevoie atît de îngrăşăminte cît şi substratul
hrănitor care este costisitor iar deseori indisponibil. îngrăşămîntul propus dă
posibilitatea înlăturării acestor cerinţe şi anume:
- posibilitatea utilizării unui îngrăşămînt cu grad ridicat de nutriţie
- obţinerea culturilor sănătoase
- pierderi reduse de apă avind proprietatea de a rezine umeditatea
- apără plantele de supraîncălzirea solului fiind bine structurat
- produs relativ ieftin de pe piaţa
- posibilitatea condiţionării solurilor degradate
Biogazul poate fi folosit la combustibil pentru încălzirea încăperilor, sisteme
de cogenerare cu piston, imbutelierea şi utilizarea ca combustibil la motoare cu

6
ardere internă. Pentru primii 3 ani se planifică utilizarea în scopurile interne ale
întreprinderii fără investiţii esenţiale şi necesitate de licenţiere a comercializării lui.
Produsele serei acoperă o mică cotă din piaţa legumelor proaspete din
mun.Chişinău , ecologic pure din rotaţia de toamnă tîrzie şi primăvară.

2.4. Ambalajul şi design-ul produsului

Ingrăşămintele organice vor fi lansate pe piaţă atît ambalate în şaci de


polietilenă de 5, 10, 20 kg ce va satisface necesităţile consumatorilor mici
(agricultori amatori) şi în vrac ce va fi destinată gospodăriilor agricole şi pentru
condiţionarea loturilor de pe lingă case, oficii, parcuri, etc.
Biogazul va fi stocat în gazgoldere la presiune inaltă; pentru comercializare
va fi curăţat şi stocat în buteli la presiunea de 200 KPa ca combustibil pentru
autotransport.
Legumele vor fi ambalate în cutii de carton în cantităţile optime pentru
culturile oferite. Se va pune accentul şi pe design-ul modern al ambalajului.
Fracţiile tari vor fi comercializate în palete sau cum sunt către firmele de
colectare sau de reciclare.

3. Planul de marketing

3.1. Caracteristicile pieţii, structura şi mărimea ei.

Deoarece întreprinderea este de talie mică pentru desfacerea produselor este


suficientă piaţa internă a republicii. Îngrăşămintele total obţinute acoperă
necesitatea îngrăşării unei suprafeţe de 10 ha ceia ce constituie 0,25% faţă de
suprafeţele de sere ce activează pe teritoriul ţării. Un alt segment de piaţă este
necesitatea de substrat a persoanelor particulare din mun.Chişinău care poate fi
îndestulată doar cu 18% din necesar în condiţia concentrării totale către acest
segment. Alt segment constituie agenţii economici sau gospodăriile casnice ce au
nevioe de material de condiţionare a solului, mai ales după finisarea construcţiilor
dar şi pentru menţinerea fertilităţii solului, amenajarea parcurilor verzi.
Alt segment este exportul care are cereri ridicate în îngrăşăminte dar în
cantităţi considerabile ceea ce se prevede doar la etapa dezvoltării întreprinderii.
Toate pieţile au o caracteristică importantă de fluctuaţie sezonieră ce nu
poate fi dirijată, vinzăriile fiind concentrate în circuitul de toamnă şi cel de
primăvară.
Legumele şi materialul reciclant va fi distribuit pe piaţa mun.Chişinău care
are potenţiaul cererii destul pentru acoperirea necesităţilor de desfacere. Spre
exemplu pentru legume în an este necesarã o piatã de desfacere de 40-50 tone
legume, presupunem sunt 400000 locuitori e necesar ca 10 % sã cumpere cîte 1kg
pe an.
7
3.2. Analiză SWOT

Părţile tari Părţile slabe


1. Piaţa crescîndă a consumatorilor 1. Lipsa imaginii întreprinderii
pe piaţă
2. Studiu profund în domeniu
(apr.10 ani) 2. Lipsa contractelor.
3. O piaţă fără concurenţă 3. Lipsa experienţei în domeniu.
4. Posibilitatea obţinerii subsidiilor 4. Lipsa terenurilor proprii
sau granturilor
5. Posibilitatea automatizării
proceselor
6. Preţul atractiv
7. Practica economică multilaterală
(achiziţie, desfacere, planificare,
evidenţă, administrare)

Oportunităţi Riscuri
1. Ritm ridicat de investiţii în 1. Condiţii climaterice nefavorabile
tehnologiii avansate în ramura de lungă durată
agricolă.
2. Apariţia concurenţilor din CSI
2. Creşterea cererilor din (Ukraina)
străinătate de produse 3. Anularea contractului de
agroalimentare ecologic pure. arendă
3. Potenţial nelimitat pentru
dezvoltarea afacerii
4. Politica statală în domeniul RRE
si ecologie

3.3. Politica de preţ

La etapă iniţiale se va parcurgerea la reduceri substanţiale pentru atragerea


clienţilor către produs ce va permite obţinerea profitului din rulaj ridicat. La
etapele ulterioare, ţinînd cont de cererea crescîndă a pieţei interne a republicii se va
pune problema vînzării la un preţ mai mic cu 25-30% faţă de cele din import.
Considerînd preţul de comercializare de 2.5 lei / kg observat pe piaţă, preţul de
desfacere propus va fi de 0,5-0,7 lei la etapele iniţiale la 1-1,5 la stabilizarea pe
piaţă.
Unitatea economică va pune la dispoziţie 1 tonă îngrăşăminte uscate zilnic şi
6-7 litri fracţie lichidă (posibilă de utilizat dor în perioadele de vegetaţie) care
poate fi comercializată la prezul de 50 lei/tonă (fără cheltuieli transport).
Preţurile de export al îngrăşămîntului se cotează la 150-200USD/tonă în
ambalaje din polietilenă.

8
3.4. Canale de distribuţie

Pentru desfacerea îngrăşămintelor se va lucra în special direct cu


gospodăriile, parţial se vor încheia contracte de comision prin magazinele agricole
specializate şi florării. Se va încerca contractele de comision prin magazinele
alimentare sau distribuirea pieţelor agricole intermediatorilor. Materialele
reciclante vor fi livrate firmelor de colectare.

3.5. Promovarea produsului

Promovarea produsului se va efectua prin înstiinţarea în masă a


producătorilor agricoli, participarea la expoziţiile agricole şi sezonier se vor
înştiinţa gospodăriile casnice prin reklamele poştale. Pentru intensificarea
vinzărilor va fi propusă livrarea la domiciliu.

4. Planul operaţional

3.1. Etapele procesului de producţie


Pentru fabricarea îngrăşămintelor se prevăd următoarele operaţiuni
• Aprovizionarea cu materie primă şi stocarea în depozite de biomasă
• Mărunţirea materiei organice după necesitate
• Încărcarea cu materie organică a metantencurilor
• Încălzirea masei fermentatorului
• Mestecarea masei fermentatorului
• Evacuarea gazului
• Stocarea în gazgoldere
• Arderea în sisteme de cogenerare
• Evacuarea dozei zilnice de masă fermentată
• Filtrarea lichidului din îngrăşăminte
• Uscarea îngrăşămintelor
• Ambalarea îngrăşămintelor
• Depozitarea sau comercializarea

Fracţia lichidă a biomasei fermentate, obţinută zilnic în reactor prin


transportor se transmite la platforma de filtrare unde se divizează în îngrăşăminte
lichide cu umeditatea de 99% ce se depozitează în bazin de depozitare, şi fracţia
tare cu o umeditate de peste 60%. Fracţia lichidă se folosite majoritatea la
încărcarea porţiilor noi în reactor sau vindute ca îngrăşămint pentru culturi în cimp
şi pe substrat hidroponic.
Îngrăşămintele fracţiei tari se aduc la o umeditate de 20% după care de
ambalat cu dozatoare în pungi de polietilenă sau stocat în grămezi sub adăpost.
9
Materialul ambalat se va stoca în depozite de materie primă de unde va fi
distribuit.
În linii generale complexul de seră se va gestiona în două circuite de
toamnă-iarnă şi iarnă-primăvară. Se va creşte răsadurile în răsadniţă pînă la o
dezvoltare optimă (circuitul toamnă-iarnă aprox. 40 zile, circuitul iarnă-primăvara
60 zile) după care vor fi transplantate în sera. Biogazul obţinut de la fermentarea
biomasei va fi utilizat la încălzirea serei şi a răsadnitei.

4.2. Schema procesului de producere

Schema generală a instalaţiei de producere a îngrăşămintelor şi biogazului


1. Furnizor 2. Bazin de stocare temporară a reziduurilor 3. pompa (transportor) 4. Metantenc
5. gazgolder (stocarea şi seddimentare CO2) 6. Sistem de încălzire 7. Cazan (cogenerator)
8. Prelucrare şi stocarea înrăşămintelor fermentate.

Descrierea schemei tehnologice de fermentare este următoarea

• Bioreactorul (4) destinat fermentării biomasei este încărcat zilnic cu


10 % din volumul său şi se evacuează acelaşi volum de material fermentat. La
Volumul de 100 m3 este necesar 2m3 de materie primă şi 8 m2 de apă sau fracţia
lichidă obţinută după filtrare.
• Bazinul de stocare (2) – Acumulează materia primă. Ea permite
crearea stocului de siguranţă pentru 10 -15 zile;
• Transportor (3) – transportă spre dozator a bioreactorului şi în care se
apropie temperatura necesară procesului tehnologic astfel ca perioada de restabilire
a proceselor de fermentare să fie minim.
• Sistemul de încălzire (6) – Mentine temperatura în metantenc la
regimul necesar;
• Cazangerie (cogenerator) (7) – se utilizează gazul pentru acoperirea
necesităţilor de energie;

10
• Filtru masei fermentate (8) – separă faracţia lichidă de cea soligă a
îngrăşămintelor pînă la 60% umeditate după care este transportat la locul de uscare
pînă la 20% şi ambalare;
• Gazgolder (5) – este destinat stocării volumului zilnic de gaze şi de
purificare.

4.3. Furnizorii

Ca furnizori for servi orice gospodărie sau persoană particulară ce dispune


de reziduuri organice cît şi deşeurile de oraş. Ca plată pentru materie primă va fi
evacuarea deşeurilor, iar în unele cazuri, pentru cointeresare se va recurge la
compensări băneşti. Pentru acoperirea necesarului zilnic de producere sunt
necesare 20 gospodării cu 2 bovine sau 5 containere cu deşeuri menajere din
localităţile urbane

4.5. Organizarea controlului calităţii

În procesul de obţinere a îngrăşămintelor se va face controlul permanent


biochimic şi veterinaro-sanitar asupra produsului.

5. Managementul şi personalul

5.1. Descrierea echipei manageriale

Echipa managerială va fi compusă din două persoane care vor distribui


următoarele funcţii:
- organizarea aprovizionării cu capital circulant şi procesului de desfacere,
inclusiv cercetarile de marketing;
- organizarea procesului de producere şi de gestiune economico-financiară a
unităţii economice;

5.2. Organizarea resurselor umane în cadrul afacerii

Pentru decurgerea normală a proceselor tehnologice va fi nevoi de 2 persoane


angajate permanent şi 2 persoane angajate în perioadele de îngrijire şi recoltare ce
va constitui în mediu 6 luni în an. O persoană va numită pentru întreţinerea
sistemului de producere a îngrăşămintelor organice iar a doua – pentru
monitorizarea complexului agricol. Dat fiind faptul că volumele vor fi periodice pe
parcursul zilei ambele persoane vor îndeplini în dese cazuri acelaşi proces în
dependenţă de necesitate. Modul de salarizare va fi unul combinat constituit dintr-
un salariu de bază şi unul în acord.

11
4.3. Prezentarea proprietarilor afacerii

Cupcea Igor - student anul 3 facultatea economie specialitatea finanţe şi audit


din cadrul ULIM.
Hăbăşescu Ion – studii superioare la facutatea Contabilitate şi Audit al ASEM
absolvită în anul 2000. Studii superioare tehnice, specialitatea Tehnologii
Informaţionale absolvit în 2004. 2000-2001 Economist în cadrul SA”Piele”, 2001 -
prezent contabil-administrator în cadrul SA”Tutun-CTC”.

4.4. Politica de management al resurselor umane

Pentru gestiunea cadrelor se va pune accentul pe atragerea persoanelor


capabile de a lucra multilateral, de pereferat studii tehnice sau agricole. Fiecare
persoană va fi responsabilă de careva lucrări distincte dar în dependenţă de volume
şi repartiţia lor pe durata zilei sau altor perioade vor îndeplini lucrări diverse. Se va
practica stimulări materiale în dependenţă de lucrările efectuate. Pentru sezoanele
neproductive se va păstra partial salariile pentru evitarea fluxului de personal. Se
prevede ca fiecare exerciţiu salariile să fie majorate în mediu cu 20%. Spre
exemplu salariul planificat al lucrătorilor pentru exercitiul 2006 - 2000 lei iar în
2007 – 2500 lei.

6. Riscurile

6.1. Riscurile potenţiale

Dintre riscurile semnificative putem numi:


• condiţii meteorologice nefavorabile de lungă durată ce face dificilă
aprovizionarea cu materie primă;
• imposibilitatea stocării volumelor mari de gaze pe perioada de vară;
• schimbările legislaţiei şi inspecţiile de stat.

6.2. Modul de combatere

Pentru înlăturarea riscurilor ce ţin de condiţiile meteo se prevede crearea


stocurilor de siguranţă ce va permite activitatea sistemului pe o perioadă de pînă la
10 zile.
În cazul imposibilităţii utilizării gazului se va recurge la atragerea unor
investiţii ce va permite utilizrea gazelor (exemplu uscarea fructelor sau legumelor)

7. Planul financiar

7.1. Volumul investiţiilor necesare pentru afacerea propusă


12
Investiţiile vor fi efectuate în 3 etape din care primele vor fi efectuate în
primul an de activitate iar cealaltă etapă va fi efectuată în anul următor. Datele
detaliate privind volumele investiţiilor sunt prezentate în tabelul din anexe
„Estimarea investitiilor şi cheltuielilor de initiere” şi
“Investitii ulterioare”. Prima etapă a investiţiilor se va efectua din sursele
proprii depuse ca aport în capitalul statutar şi veniturile din vinzarile de
îngrăşăminte. Pentru afectuarea investiţiilor etapei 3 se vor atrage resurse
financiare de la instituţiile de împrumut în sumă de 80 mii lei restul fiind acoperite
din vinzări. Investiţiile au fost planificate cu un necesar supraevaluat de 50%.

7.2. Ipotezele previziunilor

În previziune s-a ţinut de principiul majorării necesarului de cheltuieli şi


investiţii şi subestimarea încasărilor din venituri.

7.3. Planificarea veniturilor afacerii şi a cheltuielilor

Planificarea veniturilor include incasările din vinzările îngrăşămintelor,


legumelor şi deşeurilor reciclabile. Venit din vinzarea biogazului nu se prevăd dar
care va fi utilizat ca agent termic pentru procesele tehnologice de germentare,
uscare a îngrăşămintelor, încălzirea serelor. Vinzarea îngrăşămintelor va aduce
într-un an complet 180 mii lei în cazul vinzării a 60% din volumele produse.
Vînzarea legumelor în circuitele de toamnă-iarnă şi iarnă-primăvara vor aduce un
venit de 404 lei la un volum de producere estimat de 70% faţă de datele
agrotehnice propuse de furnizorii materialului săditor.
Cheltuielile sunt divizate în 3 grupe: formarea costurilor, cheltuieli comerciale
şi cheltuieli generale. Formarea costurilor include amortizarea activelor pe termen
lung în sumă de 28800 lei anual sau 2400 lei lunar, cheltuieli de remunerare 2500
lei pentr o perioană lunar în prima perioadă şi 3000 lei în perioada a doua. Total pe
fiecare exerciţiu sunt estimate cheltuieli de remunerare si fond social în sumă de
25000, 60000, 72000 lei pentru anii 2005-2007 respectiv. Alte cheltuieli de
producere se estimează la cifra de 12900, 152800, 152800 lei pentru aceleaşi
perioade. Din ultima menţionată principala este apa care poate fi micşorată de
minim 5 ori dacă se va achiziţiona transport de aprovizionare cu apă, necesarul
zilnic fiind de 11 tone în regim de lucru complet şi 8 tone în regim parţial.
Cheltuieliile comerciale prevăd cheltuieli de desfacere şi promovare în sumele de
19500, 35800, 35800 lei pentru anii 2005-2007. În cazul imprimării şi distribuţiei
în regie se poate micşora cheltuielile de promovare cu 10 000 lei anual.
Cheltuielile general administrative includ ca bază cheltuieli de remunerare a
personalului de conducere care fiind ca fondatori se limitează la plafonul minim
pentru micşorarea cheltuielilor de asigurare socială şi impozit pe venit, principala
remunerare fiind dividendele aşteptate. În cazul stabilizării se vor revedea
cheltuielile acestui segment. Total cheltuieli generale pe anii 2005-2007 sunt
estimate la 24000, 57600, 57600 lei respectiv.
13
Alte cheltuieli operaţionale includ calculul obligaţiunilor faţă de stat şi
anume impozitele pe amenajare, imobil, resursele naturale, funciar. Deşi sunt
clasificate ca cheltuieli generale şi administrative, au fost separate pentru evidenţa
lor separată.

7.4. Planificarea fluxului de mijloace băneşti

Fluxul mijloacelor băneşti este prezentat în tabelul ”Cashflow-ul


previzionat pe anii 2005-2007” din anexe. Comentînd acest tabel
remarcăm următoarele: Intrările de mijloace se vor compune în primul an din
aportul în capital statutar al fondatorilor în suma de 80 000 lei, şi incasările din
vănzări în sumă de 73 000 lei iar la finele perioade necesarul de lichidităţi se vor
completa din atragerea împrumuturilor în suma de 80 000 lei. În exerciţiile
următoare intrările de mijloace vor fi din vinzări în suma de 608 mii lei în aceiaşi
mărime.

7.5. Întocmirea bilanţului contabil previzional

La previziunea bilanţului sa tinut de principiul lipsei furnizorilor şi a


debitorilor. Celelalte date sunt obţinute din planul de investiţii şi uzura a
capitalului fix, raportul privind rezultatele financiare şi raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti. După cum se observă în tabelul ”Bilanţ contabil
pentru anii 2005-2007” din anexe total active ale întreprinderii la anul 2
sunt în valoare de 287 mii lei, iar la anul 3 - 517 mii lei din care mijloace băneşti
263 mii lei ce pot fi utilizaţi pentru necesităţile de plată a dividendelor sau
reinvestire.

7.6. Calcularea şi evaluarea indicatorilor financiari

Indicatori 2005 2006 2007


Vanzari nete 73 000 608 000 608 000
Profit brut 28 683 366 800 354 800
Rezultatul din activitatea
operationala -15 817 272 400 260 400
Profitul pana la impozitare -15 817 272 400 260 400
Profit net -15 817 272 400 260 400
Pretul de cost mediu al activelor 142 183 214 868 402 224
Pretul de cost mediu al capitalului
propriu 64 183 175 867 302 224
Rata profitului brut, % 39.3% 60.3% 58.4%

14
Rata profitului operational; % 44.8% 42.8%
Rentabilitatea economica, % 126.8% 64.7%
Rentabilitatea financiara, % 154.9% 86.2%

Din tabelul prezentat se poate rezuma următoarele: principalii indicatori de


rentabilitate sunt suficienţi pentru practicarea genului dat de activitate. Scăderea
indicatorilor în ultima perioadă este condiţionată de majorarea valutei bilanţului
care este ca efectul neplăţii dividendelor.

15
8. Anexe

Estimarea investitiilor şi cheltuielilor de initiere

n
r. Denumierea cheltuielilor Suma
1 Cheltuieli de constituire 2 000
2 Cheltuieli remunerare 10 000
3 Cheltuieli consultanţă 5 000
4 Arenda terenului 1 500
Total cheltuieli 18 500
5
6 Cheltuieli proiectare 15 000
7 Construcţia reactoarelor 30 000
8 Stocuri de păstrare a reziduurilor 20 000
Constructia depoitului productie
9 finita 30 000
1
0 Construirea răsadniţei 20 000
1
1 Sistem de filtrare 15 000
1
2 Dispozitiv de ambalare 8 000
1
3 Alte lucrări 10 000

Total investitii 148 000


Total cheltuieli Investitii 166 500

Investitii ulterioare

n
r. Denumierea cheltuielilor Suma
Constructia complexului de sere
1 (10 ari) 90000
2 Sistemul de Incalzire 50000
3 Sistemul de irigare prin picurare 10000
Total Investitii 150000

16
Estimarea veniturior aşteptate pentru anii 2005-2007

nr Indicator 2005 2006 2007


180
Vinzarea îngrăşămintelor 45 000 000 180 000
404
Vinzarea legumelor 20 000 000 404 000
Vinzarea materialului
reciclant 8 000 24 000 24 000
608
Total venituri 73 000 000 608 000

Distribuţia pe lunile anului a vinzărilor

Ianiarie 37 000 37 000


107
Februarie 000 107 000
162
Martie 000 162 000
Aprilie 62 000 62 000
Mai 27 000 27 000
Iunie 7 000 7 000
Iulie 7 000 7 000
August 7 000 7 000
Septembrie 7 000 11 000 11 000
Octombrie 9 500 54 500 54 500
Noiembrie 17 000 72 000 72 000
Decembrie 39 500 54 500 54 500
608
Total 73 000 000 608 000

17
Cashflow-ul previzionat pe anii 2005-2007

N
r indicatori 2005 2006 2007
Sold la Inceputul perioadei 0 8 600 31 073
Intrări de numerar
1 Aport in capital statutar 80 000
608 608
2 Incasari din vinzari 73 000 000 000
3 Incasari din imprumuturi 70 000
4
223 608 608
Total Intrări de numerar 000 000 000
Ieşiri de numerar
1 Cheltuieli constituire 2 000 2 001 2 002
Constructia complexului de 110
2 fermentare 000
3 Construirea rasadnitei 20 000
150
4 Constructia serei 000
152 152
5 Asigurarea cu capital circulant 12 900 400 400
Remunerarea salariatilor si 102 114
6 fondul social 42 500 000 000
7 Cheltuieli desfacere 4 500 10 800 10 800
8 Cheltuieli promovare 15 000 25 000 25 000
9 Cheltuieli generale 6 500 15 600 15 600
10 Impozite si taxe 1 000 1 000 1 000
11 Plata impozitului pe venit 0 39 226 46 872
12 Rambursarea imprumuturilor 87 500
200
13 Plata dividendelor 000

214 585 567


Total iesiri de numerar 400 527 674
31
Sold la finele perioadei 8 600 073 71 399

18
Rezultatele financiare pe perioada anilor 2005-2007

cod Indicatori 2005 2006 2007


010 Vinzari nete 73 000 608000 608000
020 Costul vinzarilor 43 483 241 200 253 200
030 Profitul brut 29 517 366 800 354 800
040 Alte venituri operationale
050 Cheltuieli comerciale 19 500 35 800 35 800
060 Cheltuieli generale si administrative 24 000 57 600 57 600
070 Alte cheltuieli oprtaionale 1 000 1 000 1 000
080 Rezultat din activitatea operationala -14 983 272 400 260 400
090 Rezultat din activitatea de investitii 0 0 0
100 Rezultat din activitatea financiara 0 0 0
110 Rezultat din activ.economico-fin-ra -14 983 272 400 260 400
120 Rezultat din activitatea exceptionala
130 profitul perioadei de gestiune p]na la impozitare -14 983 272 400 260 400
Cheltuieli privind impozitul pe venit (fără utilizarea
140 inlesnirilor) 49 032 46 872
150 Profit net (pierdere neta) -14983 223368 213528

Detalierea cheltuielilor

Cheltuieli de fabricare
1 Uzura sistemului de fermentare 4 917 11 800 11 800
2 Uzura rasadnitei 667 2 000 2 000
3 Uzura serei 15 000 15 000
4 Cheltuieli transport-aprovizionare 4 500 10 800 10 800
5 Cheltuieli de remunerare si fond social 25 000 60 000 72 000
6 Cheltuieli de apa 6 900 138 000 138 000
7 Energie electrica 1 500 3 600 3 600

Total cheltuieli producere 43 483 241 200 253 200


Cheltuieli comerciale
8 Cheltuieli de transport-desfacere 4 500 10 800 10 800
9 Cheltuieli de studiu si promovare 10 000 20 000 20 000
10 Participarea la expozitii 5 000 5 000 5 000
Total cheltuieli comerciale 19 500 35 800 35 800
Cheltuieli generale si administrative
11 Arenda oficiu 5 000 12 000 12 000
12 Cheltuieli de remunerare si fond social 17 500 42 000 42 000
13 Birotica 1 500 3 600 3 600
Total cheltuieli generale si administrative 24 000 57 600 57 600

14 Impozite si taxe locale 1 000 1 000 1 000


Alte cheltuieli operationale 1 000 1 000 1 000

19
Bilanţ contabil pentru anii 2005-
2007

Nr.rî
nd Articolele bilanţului 2005 2006 2007

ACTIVE

1. Activele nemateriale 0 0 0

2. Activele meteriale pe termen lung 141 583 262 783 233 983

3. Active financiare pe termen lung

4. Alte active pe termen lung

5. Stocuri de mărfuri şi materiale 1 695 19 513

6. Creanţe pe termen scurt

7. Mijloace baneşti 600 23 073 263 399

8. Alte active curente

TOTAL ACTIVE 142 183 287 552 516 896

PASIVE

1. Capital statutar si suplimentar 80 000 80 000 80 000

2. rezerve

3. Capital secundar
Corectarea rezultatelor perioadelor
4. precedente
Profit nerepartizat al anilor
5. precedenţi -15 817 23 368
Prifit net (pierdere netă) al perioadei
6. de gestiune -15 817 223 368 213 528

7. Datorii pe termen lung calculate

8. Datorii financiare pe termen scurt 70 000 0 0

9. Datorii comerciale pe termen scurt 8 000


Datorii pe termen scurt calculate
10. (dividende) 200 000

TOTAL PASIVE 142 183 287 551 516 896

20
Tabelul 3
Comparaţia biogazului cu alte tipuri de combustibili
(echivalent)
2 reactore Biogas, m3 Gaz natural, m3 Motorina, litri Energie
electrica, kWt
Diurnă 200 141 128 420
an 73 023 51 116 46 881 153 349

Tabelul 4.
Aprecierea veterinarsanitară a îngăşămintelor.
Tip ingrăşămint
Indicatori
Fermentat granulat
Umeditate, % 92.....99 20.0
Masă uscată absolută (MUA),% 4.5....2.6 80.0
Substanţă uscată organică (SUO), % 62.6....73.9 65.4
Indice рН 7.20....7.90 7.41
Densitate, kg/m3 1003....1012 ----
Azot,% către MUA
-total 7.29 7.26
-amiac 4.80 ---
Nitraţi, mg/kg 41.03 ---
Fosfor,% către MUA 3.64 3.28
Kaliu,% către MUA 3.68 2.96
Carbon,% 1.066 1.01

*Tabelul 5.
Influienţa îngrăşămintelor organiceasupra unor culturi agricole.
Productivitatea medie la ha
Tip prelucrare Roşii Piper Salată conopidă
dulce
Ingrijire (fără îngrăşăminte) 2 4 26 23
Îngrăşăminte minerale(80..90 NPK 13 6 56 36
la ha)
Îngrăşăminte organice solide (5t 22 12 130 48
masa uscata la ha)

*datele sunt prezentate de laboratorul ВНИИМОЖ (regiunea Kiev.,


Ukraina)

21
Fertilizing effect of effluent sludge

Digested slurry is most effective when it is spread on the fields shortly before the beginning of the vegetation period. Additional doses can be given
periodically during the growth phase, with the amounts and timing depending on the crop in question. For reasons of hygiene, however, leafy vegetables should not
be top-dressed.
Assuming that the soil should receive enough fertilizer to replace the nutrients that were extracted at harvesting time, each hectare will require an average dose of
about 33 kg N, 11 kg P2O5 and 48 kg K2O to compensate for an annual yield of 1-1.2 tons of, for example, sorghum or peanuts. Depending on the nutritive content of
the digested slurry, 3-6 t of solid substance per hectare will be required to cover the deficit. For supply with a moisture content of 90%, the required quantity comes
to 30-60 t per hectare and year. That roughly corresponds to the annual capacity of a 6-8 m3 biogas plant.

Annual Manure Yield and Nutrient Content of Animal


Excrements
Table 5: Annual manure yield and nutrient content of cow, pig and chicken
excrements; compiled from various sources
Total annual yield [kg/LSU/a] and percentage shares Nutritive ratio (P2O5= 1)
Total P2O5 K2O
Wt. TS VS N
kg/a kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%] N P2O5 K2O
Cow 16.1 1850 11.6 1400 8.7 77 0.5 34 0.2 84 0.5 2.3 1 2.5
Pig 13,500 1130 8.4 900 6.7 102 0.8 56 0.4 35 0.3 1.8 1 0.6
Chicken (fresh droppings) 18,250 4020 22 17.4 1.3 194 1 0.6 1.2 1 0.6
3170 232 108
Chicken (dry droppings) 4,230 3390 80 60 3.5 193 4.6 2.5 0.8 1 0.6
2560 146 106
Source: Production and Utilization of Biogas in Rural Areas of Industrialized and Developing
Countries, Schriftenreihe der gtz, No. 97, pp. 71-72; after: Rager, K. Th.:
Abwassertechnische und wasserwirtschaftliche Probleme der Massentierhaltung; Darmstadt,
FRG, 1971, p. 38
LSU = livestock unit (= 500 kg live weight)
TS = Total solids
VS = Volatile solids
Lucrări zilnice operaţionale
Control Greşeli Căi de înlăturare
gas pressure too high;
(gas pressure rises, if gas The pressure relief valve
gas pressure consumption is lower than the malfunctions - it should be
production and if the gas storage is cleaned or renewed;
full)
gas pressure too low; (gas pressure leakage in gas conducting
falls, if the consumption (including parts: find out the leakage
leakage!) is higher than the and seal; gas production
production and if the gas storage is has fallen: check the
empty); sludge’s quality;
substrate
temperature (heated
plants) (bacteria are defective heating control
very sensitive to system. Check control
temperature temperature too high; system and repair or
extremes and exchange part(s)
fluctuations); concerned;

defective heating control


system. Check control
system and other
concerned
temperature too low; part(s), repair or exchange;
sediment layer on the
heating surface: remove
layer;
biological reasons:
temperature, substrate,
antibiotics, change of pH-
value;
gas production gas production clearly under normal leakage in digester or
levels; piping system; blocked gas
pipes due to water or alien
elements;
identify problem and act
accordingly;
plant is overloaded or reduce substrate intake;
strong sludge odor fermenting conditions are sub- correct pH-value with
optimal; adequate means;