MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARIL TERITORIULUT . GHID PENTRU EXECUTIA COMPACTARIT IN PLAN ORIZONTAL SI INCLINAT A TERASAMENTELOR, INDICATIY GE026-97 Elaborat de: NSTITUTUL DE STUDI $1 PROLECTE PENTRU MBUNATATIRI FUNCIARE - 1.8.P.1.F. S.A. BUCURESTI Manager general Ing. Marin Pasitiva Manager Departament Studi: Ing. M. Barac Sef divizie Ing. D. Veticiu Verificator Dy.ing. M. Coman Responsabil tema Ing. A. Kisiclefschi Coordonat de: DIRECTIA PROGRAME CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE Director Ing, Ouavian Manoiu Responsabil de lucrare MLPAT.: Cons. Ing. Radu N nGHID PENTRU EXECUTIA COMPACTARIT IN PLAN ORIZONTAL SI INCLINAT A TERASAMENTELOR REDACTAREA a Il-a CUPRINS 1, CONSIDERATH GENERALE DESPRE COMPACTAREA “TERASAMENTELOR teveee ees 3B 2, DOMENIL DE APLICARE $I TIPURI DE PAMANT PUSE IN OPERA ... 74 21 Domenit de aphieare 4 2, Compactarea in plan orizontal m4 >. Compactarea in plan inchn ca Tipuri de pimaniuri pose in operd 5 ‘2, Pamintuti coczive 8 b. Pamnuri necoezive 5 € Ancrocamente 5) elemente eu dimensiunt mart %6 3, METODOLOGIA DE COMPACTARE PE PLAN ORIZONTAL «..-...- 76 3.1, Pregatirea amprizetterenulu de tundare %6 32 Excavarea $i ransporul materilelor de consiucte din caiera pe sanie?6 3.3. Punetea in operd a piméntunlor 76 34. Meiode de compactare n 34.1, Compactare staties prin citindrare on 3.4.2. Compactaree prin batere ” 3443 Compactare prin vibrare 8 % 4, UTILAJE DE COMPACTARE PE PLAN ORIZONTAL 0.002.002. 78 S.1, Utlaje de compactare static’ prin cilindrare 8 4.1.1, Cilindsi compactor iss 4.1.2. Compactarea pe preuri ~ 4.1.3. Cilindru compactor picior de oaie 80 4.2. Utila de compactare pran batere 8 “4.2.1. Maiuri si pli grele acjionate de utlaje de ridicare 81 4.2.2. Maiuri mecanice 81 4.2.3.4, Usilje de compactare prin vibrare 2 §. METODOLOGIA DE COMPACTARE IN PLAN INCLINAT .. 83 6. VERIFICAREA COMPACTARII TERASAMENTELOR 6.1. Principii : 62. Metode 7. MASURI DE TEHNICA SECURITATH MUNCII . . . . - GHD PENTRU EXECUTIA COMPACTARIT IN PLAN ORIZONTAL $I INCLINAT A TERASAMENTELOR INDICATIV GE-026-97 1. CONSIDERATH GENERALE iN LEGATURA CU COMPACTAREA TERASAMENTELOR 1-1. Necesitatea compacts pamnturlor din erenu de fundare al werasamentelor sa celor puse in pers in corpul eatttructor evecutre din pam a sprur datorta Spainagy de reizare, pr proces de compactare. a unorearactersig aie) -meantce Miparigare, care in carl erequrie de fundoce marexe eapaciates portant i redue fade. saiynetualtuctaror de cerssarneme rede volumele de pnt dao posse adopt nor pante ale tsluzelor mas abrupt Cr uamnure une: Bogue esperienfacumlate in demenl cereetart mecanismulu de moditicate a eanatersielor gente aie pamngirior prin procedew) compacta s ‘Iegeoltzy continue a wetnictutlajelor triste sh de compacta. a ajuns la reduce “nportante se inser s tonodaa. [a cesterea seranfe it eSplbetate a lwerstor 1) Compacares eprezin un Fenomen comple. Unnensionat at gee ct 9 ‘alone, cu impliate majore in saltatea construc, consid In prezen o problem yjord ip cereetare, provectare si execute 1 azcle nececare une! provectrieficenke 4 Iucrérr de compactare Supt srudife geotehmice privind susele de pamant. insesigaile Ue eren gf laborator, pista experimental si venficares cormpactiris matriauls 1's. 0 prablems mayora care upare In ieverea in practd st este pregnant in cialiate o reprezintdstarea de dotaee 2 unital de execue cu ubaje necesare realzact parametrilor femict admis in proiecare 15 Procesul de eompactare exe rerltaul apickrit saeeesive a unor fore de compresune sau # nor srein inamce pe suprataaterenurtor de fundave sau a tratelor fuse Inoperd in construe de pnt care ae drep! scp redsinhnsrea patcutelor sole prin elninarea paral a gers ape: ein port In urs compacta pamanturlor,cresevalonle ereuta vokumice,rezistenel thiere(unghs de frevare intern st eoezivne) sta madululut de determi, concoronent eu sciderea sir speifie 1. in taza premergitoare protectin’ trecenit fy execute, i ear sailor eotchnice, pe probe repreeniatwe de pamint prclevate din carers cay din gmp! de Hprumuttalosiun fine. nsipur prtoase, prafurl aeiley ve fae ingeredn de compactare PROCTOR Accateincercri stailes reli dntre mtr pimartula,umidtate(). aera mecanie specific de compactare(L) $1 gFculatez volumica im stare useats De pe diagrama de compactare se rete valoarea uit opking de eormpactare (W,p elreia th eorespunde greuatea Volumich in tare usc MANE Cana [Elaborat de: Aprobat de INSTITUTUL DE STUDI $1 PROLECTE PENTRU MLPAI IMBUNATATIRIE FUNCIARE eu ondin 1.S.P.LE-S.A sar, S9/N/11.03,1997) BIncercdrile de compactare PROCT seas 1 er pact ‘OR normal si PROCTOR moditicat fac obiectul Relatia W~y, pentru dferite lueruri mecanice de compactare gi relagia W~ diferite piménturi sunt prezentate in fig.1 Pentru INCERCARI OE COMPACTARE, PROCTOR wa RelatioW= Ts pentru ditrite ucrurt meconce fic eciow. 1a Rela W-¥s perteu aiterite pinanr ome Tromestec nis, sets s apis Bales, Sreipy eared S- carta F161 Baminisien sin age Ye SrA Petra bolovanis uri cu pietriy st anrocamente se fae inceredri speci ‘compactare in prezent nestandardizate. meee psa 2. DOMENII DE APLICARE SI TIPURI DE PAMANT CE SE PUN iN OPERA 2 2. - Domenii de aplicare 1. Compactarea tn plan orzonta sane rizoal are cen mai larg tizare ati peta unis caterer de fone ct pen ele avr pr dhe lin pamant, anrocamente sau produse re: lin activita wud, cenit a rouse eztae dit atti nds tere. cnn Imbunara ita rea cali teenuus de fndare se apie in cael pan macroporice sensibile la umezire (PSU) .antur lor tinplatartoe con (PU), pamanuriornsipase atic 3 Umpluuror Cmpacares materiale de um Side inburatjefoncare are de painin anova. hard dir, ratlen Ben al id aro ca nc eed i. at al infasretnior mere, ptr de avi Tanblelr de cafe rampelor de acces la poduri ete. = entry consti specie einer tne se exc Portanté impusd (in special pentru terenuri stabe de tundare), Srlvorme cu apsctate 4 2.1.2. Compactarea in plan inclinat ‘Ave uiilizare mai mica, ea aplicdndu-se de regula lacompactarea taluzetor barajelor si digurilor. in vederea une mai bune fixiri a protecfilor: misti impermeabile. dalar. inierbari, blocaje din piatra de dimensiuni mari efc.. care presupun realizarea unui grad de compactare ridicat al suprafetei taluzelor La suprafafa taluzelor, compactarea pe strate orizontale succesive mu di rezultate bune, materialul pus in lucrare avand posiblitatea de a refula spre exterior. Uneori, aceasti metodé de compactare poate fi inlocuité cu compactarea in supraprofil si aducerea taluzului prin reprofilae la forma prevéeutd in proiect. ‘Alt domeniu de aplicabilitate il reprezinia compactarea talvzelor canalelor navigabile. canalelor magistrale de irigapi.canalelorde fuga side acces la centrale electrice si nucleare realizate in rambicu. 2.2, Tipuri de piminturi ce se pun in oper’ Este necesard o clasificare glohali a pimanturilor ce se supun compactari, devarece functie de tipul acestora sunt alese utilajele terasieve si de compactare, Folosirea nejudicioasa a utlajelor conduce la 0 compactare ineficientd sau/si la eonsumul unui Tacra ‘mecanie sporit, yi deci neeconamic : Existd dou mari erupe de paméncuri ce pot fi puse in oper’: pamanturi coezive si pamanturi necoezive. Dar. in ultima perinada de timp. @ iuat 0 dezvoltare mare folosirea anrocawentelor $1 a altor materiale cu dimensiuni mari, care desi sunt mai scumpe la excavare si transport, conduc la scurtarea timpului de execusie sila diminuarea volumelor puse in opera, datoritd unor caracteristici fizico - mecanice superioare Colateral tipurilor de pamBnt enumerate mai sus. exist pamminturi grew compactabile, unele fiind chiar improprit pentru lucrari de terasamente, cum sunt: pammderueh cu mai mult de 6% materi organice (méluri, twrbe etc.), atgile grase, pamiinturi cu ‘component solubili in api (continut de gips, clorurd de sodiu ete.),nisipuri foarte untforme atc. La alegerea materialelor de umplutura se va sine cont de prevederile STAS 10395/84 s) standardele indicate de metoda. 2.2.1. Pdiménturi coetive in aceasts categorie se includ plrineurile cu valoare a coeziunii¢ > 5 kPa de tipa nsipururgloase-proase, prafursraeie, acestea din ueml find folsite sla ecrane datorita permeabiltii sedzute Li aceasté prupd de plimanturi ca wilaje terasiere sunt indicate screpere pentru exploatare ~ transport, predere si buldozere penira impragteres $i nielareastratelor. De asemenca, sunt necesare scarifcatare peotns infratirea stratelor Pentru distante mii sunt necesare screpere ar pentru distae mari autocamioane 2.2.2. Pamanturi necoezive ‘Sunt cuprinse materiale granulare cu coeziunea apropiaté de 0. dar cu grad de neuniformitate Un # 5 pentru a putea fi compactate usor la un grad de indesare ridicat ‘in aceastl categorie se gisesc nisipurile slab prifoase. nisipurile cu pieiris. nisipurile cu pietris si bolovanis, alte combinati ale acestor fraciiuni., refuzul de ciur ete 15(Ca utilajeterasiere la excavare sunt indicate excavatoare, dragline st grettere, iat la nivelare buldozere. Pamanuurite coezive si necoezive sunt definite prin STAS 1243-88. Teren de fundare. Clasificarea st identificarea pmanturilor. 2.2.3. Anrocamente $i materiale cu elemente mari Pentru realizarea marilor baraje, a digurilor marine si batardourilor. odara cu dezvoltarea tehnica a utilajelor de compactare, s-a tecut la folosirea frecventi a anrocamentelor constituite din roci stincoase rezistente la compresiune, soe si gelivitate, 4 bblocuritor cu dimensiuni de pind la 100 cm. constitute din morene, conglomerate, deluvii de pantd si boloviniguri De mare importanga in realizarea unei compactiei bune este stabilirea unei curbe granulometrice adecvate, astfel ineat materialul de dimensiuni mici si plerunda in golurile celui cu dimensiuni mari. Parametrit de compactare pentru diferite tipuri de pamanturi si anrocamente, respectiv utilajete indicate sunt prezentate in tabelul nr. anexat 3. METODOLOGIA DE COMPACTARE iN PLAN ORIZONTAL Procesul de punere in oper a umpluturitor si de compactare este complex $i se desfiyoard in mai multe etape, dup cum uemeazs 3.1, Pregitirea amprizei 3.2. Excavarea $i transportul materalelor din cariere sau gropi de imprumut pe santier. 3.3, Punerea in Iucrare a umpluturilor sub forma de strate elementare 3.4, Compactarea umpluturilor. Metode de compactare 3.1, Pregitirea amprizei 3.1.1. Indiferent de importanga gi miirimea constructiet (bara), dig, batardou etc.) este nevesara pregatirea riguroasd a amprizei, in vederea elimina unei pari din tasiri ce s-ar datora existenfei unor pamanturi compresibile sau alterabile in timp: pimant vegetal, ‘mal, nmol, rédicini, vegetajie maruntd, roci foarte alterate, resturi de constructiietc., astfel incat stratul de fundare s4 indeplineascd parametrii tehnici previzuti in proiect: capacitate portantd. rezistenfi la thiere. impermeabilitate etc. 3.1.2. tn vederea eliminarii sau diminuarii tasarilor terenului de fundare este nevesar§ decaparea pe toatd suprafaja construibilé a pSmantului vegetal, extragerea arbustilor stFidicinilor, curdjarea zonelor maloase - nimoloase cu continut in materi organice: la rock stancoase, decaparea orizontului alterat pang la toca compacta, eliminarea zonelor cu exces de urmiditate 51 a celor de umpluturd 3.1.3. La constructille asezate pe pimdnturi coezive si necoezive, inainte de asternerea primului strat, dup pregitirea amprizei se poate tece, dupa caz, la 0 compactare riguroasd a terenului cu utilaje specifice tipuluide pamant, marindu-se in acest fel capacitatea Portanta a acestuia Tehnotopiile necesare sunt explicate in normaiiy C.29-85 «imbunataiea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanics). 5.1.4. Daca corpactarea se realizeazi cu compactor cu fee netede sau pe pneuri este necesari 0 searficare, in vederea unei bune infrjt intr stratele puse in opera 3.2. Excavarea sitransportul materialelor de construcgie din carierd pe santier 3.2.1. In majontatea cazurilor luerarile de terasamente reclama volume mari sau foarte mari (de la mi la milioane de m’). find necesare utilaje de sipare gi transport de inalt Droductivitate, care condifioneazd viteza de executie. 3.2.2. Modul de excavare a plimdnturilor din carier& depinde de zrosimea si caracteristicile geotehnice ale stratului de exploarare; transportul de lac jantier depinde de distanga dintre acestea 3.2.3. Pentru sapare se folosese excavatoare (cupe de 1-5 m*) dragline $i serepere cu volume de 6,0-25,0 m’; pentru anrocamente excavarea se face cu ajutorul explozibililor. 3.2.4, Peniru transport se folosesc autobasculante de mare capacitate (10...20 mv’), autoscrepere gi uneori, benzi transportoare. 3.3, Punerea in Iucrare a umpluturilor sub forma de strate elementare 3.3.1. Punerea in lucrare a umpluturilor se face in strate elementare a clror grosime se stabileste pe baza studiului geotehnic si in functie de utiajele fotosite. 3.3.2, Materialul pus in lucrare este caracterizat prin urmatorii parametritehnick lumiditate (de preferinj& optima), grosimea stratelor gi numarul de treceri ale utilajului de compactare, 3.3.3. In vederea definitivarii parametrilor tehnici de compactare, realizarea ‘erasamentelor va fi precedaté de executarea unei piste experimentale penteu stabilirea ‘umiditaqii, grosimii stratelor yi numérului optim de treceri ale utilajelor efectiv folosite, Pentru @ putea obsine greutaite volumice in stare uscatd stipulate In proiect si valorile caracterisicilor geotehnice [uate fn calcul la dimensionarea lucrari 3.3.4, Pista experimentald poate ft realizat8 in ampriza constructiei sau in afaraci. Se recomanda executarea piste in ampriza construcjiei pentru a putea fi inglobat’ in volumul e terasamente care se pun in oper’. 3.3.5. Materialul este descarcat din autobasculante sau screpere, dup care este asternut in strate, cu ajutorul buldozerului la grosimea previzurd si nivelat cu autogredere, 3.3.6. in cazul in care umiditatea materialulut nu corespunde cu cea indicat’ in proiect, aceasta se ajusteazd prin umezire sau uscare, dupa care se irece la compactarea ropriv-zisa. 3.4, Metode de compactare Funetie de felul in care este aplicatt sarcina de compactare asupra stratului se deosebese urmitoarele metode de compactare pe orizontal 3.4.1. Compactarea prin citindrare 3.4.2. Compactare prin batere, 3.4.3. Compactare prin vibrare in unele situapi aceste metode pot fi combinate intre ele. 3.4.1. Compactarea prin cilindrare (staicd) La Viteze mici ale cilindrilor compactori greutatea transmisa prin teceri succesive ale uilajului pe un strat se poate asimila cu o sarcind static& care transmite presiuni pe teren, 7jin zona de contact. Acest gen de compactare se aplica pentru o gama mare de tipuri de ppamantur, de la nisipuri 51 pietrigar ta argile st chiar anrocamente ‘Cele mai des folosite utlaje de compactare prin cilmdrare sunt: compactoare cu cilindri netezi: compactoare cu cilindri picior de aie: compactoare pe pneur sau combinate, rai rar rulouri cu grile si pléct etc Deplasarea utilajelor de compactare in plan orizontal se face prin auropropulsare sau prin teatare cu alte utilae, 3.4.2. Compactarea prin batere (dinamicd) ‘Compactarea prin batere se executd prin aplicarea succesivd pe suprafala stratultt 4 unor yocurtrepetat, realizate prin caderee unor mase de o anumita greutace de fa diverse natin. Ca utilje pentru compactarea prin hatere se ubilizeazai maiuri s+ plici eu haza circular sau patrat cu Tatura de 70 si 150 cm. sh cu greutat) de 1-5 tone, avind conteul de freutate situat et ma jos, pentrd realizarea unei cAderi verticale ‘De mare eficienta este compactarea cu maiuri foarte grele si supererele. Acest procedeu de sporire a expacitiit portante a terenurilor de fundare. consi in aplicares de frwitart repeate. pe aceeasi amprenti, cu un mai avand masa de 10,..30 1, ee cade de la inatjums de 10...30 m. . ‘Lov iturile e aplicd in 3.4 faze pe o rejea de ochiuri (de regulé ¢riunghiulard sau ppitata),crasate prealabil pe teren, inaimte de fiecare faz Tntrodvcerea unor energi foarte mart in ceren determing comprimarea terenulu pe adincimi apreciabile gi cresterea presiunié apei din pori. uneort pind la tichetiere ‘Compactarea cu matur foarte grele si supergrcle poate 1 utilizaté pentru sporirea capacitagh portame a pimdnurilor necoezive, slab coezive Sau coezive cu diferite grade de tumiditate §1 8 umpluturilor neconsolidate Mate! se poate confectiona monocorp sau in module asamblate din ofe} masiv sau beton armat turnat intr-o manta metalicd din tabla de 15.20 mm. Forma maiulul este Tronconici cu baza mare in jos $i usor convexd, pentru a usura desprinderea de teren. ‘Alte uilaje sunt majurile mecanice sau pneumatice cu greutii de 100-1200 Ke, 50-60 Jov./min. si salturi de 19-20 em. Pentra volume mict si spait inguste sunt folosite vibro-majuri portative cu sreutayt de 20-200 Kp. actionate de motoare termice, clectrice. sau eu aer comprimat. cu o Freevengs ‘de 500-600 lov/mmun 3.4.3. Compactarea prin vibrare ‘Compaccarea dinarnicd reprezintd 0 metoda mult mai efictentécu apical angi. Ea cconscd in transmiterea de vibratit asupra stratului de pamant supus compactarit, provocdnd fo deptavare relativ’ a particuelor 51 0 reayezare mai compacta 2 lor. Metoda se aplicd ip an pantanturilor necoezive (nsipuri pseiriuri, bolovinisuri anrocamente), Nu se aplied la pamdorurile argiloase. Din practic se cuncastec& freevenfavibrayilor teu si depaseasca 1500-1600 ccicturivmin, dar sa fie mai mie decat 3g, deoarece peste aceasta valoare cresterea BreUray volumice este practic mula ‘Ca vilaje de compactare prin vibrate, frecvent se folosese rulour iss si picior de cosie viratoare in greutate de 8-16 tone, vibratoare manevrate cu utilaje de ridicat, pic} vaibratoare si uflaje cu saboyi vibrant 78 4, UTILAJE DE COMPACTARE IN PLAN ORIZONTAL 42 aj de compacare pin dre ijle rn cline sunt lj de mre prod terasumentele eon pn utes peste statu aunorlind uu sa or peur de dimenstn! mar, care rata pe teen prestuni men Dup’ modul in are vin in comtact sitransmit sarcin de compactare prin cilindrare se clastic’ asf: Mestraraloide pam. ysele 4.1.1) Cilindri compactor lis. 4.1.2. Compactoare pe pneuri 4.1.3, Cilindri compactor: picior de oaie in Intenor pentru a putea fi lestayi cu batast sau bile meralice. " . compactoare se impart in: ™ propalsare axese una de jecesitatea realizarit umpluturitor in strate subgiri de 20-30 em, varia care poare compacta strate cu grosimes de 30-60 cm. ee Fig. 2 Cilindra vibrator liss 794.1.2. Compactoare cu preuri sess suntuttaje des falsie la construct de hare, digue st drumur,datonitt fapuuluie& por compacta cu succes o gam larga de pémintur Un avans) important al acesti tin de compactare il constiuie posbilitates de primul efect este provocat de socul produs de explozia amestecului carburant supra tiipii mail nainte de sal » al doilea efect apare ca urmare a soculut de c&dere a matali; > al treilea efect se datoreste vibrafillor de frecventa redusa ce se transmit pmantului la fiecare explozie si recddere. La pimanturile coezive grosimea optima a stratelor variaza intre 20-50 om, iar Ia pamanturile necoezive intre 25-70 cm. in functie de greutatea maiului sunt necesare 4-6 trecen, la un numar de min. 4 lovituri pe aceessi urmi ‘Acest tip de maiuri au productivitate redusé si se folosese Ta compactarea de volume mici sau in spatit inguste. In fig.nr.6 este prezentat un tip de mai broasca, Fig. 6 Mai broasct 42.3. Utilaje de compactare prin vibrare care font gist Pet08 de compactare este fatsitd ing fortele de legiturd dintre particule sunt foarte mici Compactarea prin vibrare este dad de coeficentl de vibro-indesare, care este iu de ue ee fa le compozitia granulometric&, inc i uel ind umes re vatrea We LOE Wee ee INDE e La umiditiqi reprezentind 0,7 x redus’. Efectul compactarii prin vibrare seade pecial la pumanturi necoezive la ~ PHici vibratoare in general autopropulsate cuprinzind ~ plici ele de 1.5-2,5 tone cu suprafaa de 0,2: 7 42 2000-3009 ay fa SU HPPA de 0.25-0,50 meee 11-03 -u suprafaya de mm’ $i freeveny de 3000-5000 vibrapii/min: PANES O TDS eevee eyo ra Ge Fig. 7 Placa vibrocompactoare usoara. Cini vibrator sunt atopro frecvenei vatori sunt autopropulsati sau tractati i au posibilitatea mod cart De asemenea exist cilndr vibrator cilindri vibrator iss si picior de oaiee ‘compaciarea piminturilor argloase SH PIcior de oaie ce pot fi fotos saIn tabeletenr.2-5 anexate se previncé caractristiciletehnologice ale unor utile foloste in Rominia 5, METODOLOGIA DE COMPACTARE IN PLAN INCLINAT 5.1. Urmare faptului c& prin compactarea in plan orizontal calwzele Iueraritor din plimant nu pot fi suficient de bine compactate datorta refulanit pamantulut si faptului c& utilajele nu pot circula pe marginea stratului pus in operd, a fost pusé la punct metods de compactare directs a taluzelor ‘Aceastd masurd se impune datoritl necesita taluzele si fie rezstemte la curenga de api, valuri, eroziune prin sioite 2 apetor din precipitati, coborari rapide ale nivelului ape’ inghef-dezghes, cit si faptului e trebuie asiguratd protecita acestortaluze {In vederea aplicaeti protecyilor este necesard asigurarea atit a unei compactitaji egale cu cea ceruid in proiget, c&t $i a unei planeiiti care <4 permitd ajezarea in bune conditiun a protecfillor cudale, betoane, betoane asfaltice, altortipuri de mati, a protectllor cu anrocamente 5 inierbarilor, Fira Si apard pericolul unor tasan ulterioare 8.2. [n vederea realiziri compactaii pe plan tnelina se utilizeaza doua tipuri de utilae ; > utilaje pencru taluze de inaltime mica (IH < 10.0 mn): in aceasta categorie se includ excavatoarele pe ale clror bralz s¢ monteaza un dispozitiv bititor de tip mat, ce se deplaseaz in ungulbratului, acoperindintreaga lungimeataluzuluis » utilaje de tip Telepactor-Albaret, previzute cu troliu autopropulsat. care se deplaseaza pe coronamentul sau bancheta taluzelor pe roti cu pneuri 51 care vehiculeacd 2 cilindri compactori de 4 tone, stauex sau vibratori (indicat) in project), unul care urcé gt altul care coboard pe talz. Numaral necesar de treceri se abjine printr-o reglare convenabila a vitezei telepactorului cu viteza de ridicare - coborare a rulourilor. In fig.8 este prezentat un utilaj specializat in compactare pe plan inclinat de up Telepactor-Albaret. ‘tn lipsa unor utitaje de compactare pe plan inclinat sau in cazul unor taluze abrupte umplutura se poate executa in supraprofil pe min. 30 em grositre masuraté perpendicular pe 6. VERIFICAREA COMPACTARI TERASAMENTELOR 6.1, Principii 6.1L. Venficarile lucearilor de compactare se fae atat pe purcuesul evevutiel cit sin faza tinal. in vederea revepwel ca lucrdei ascunse. Fle urmirese Calitatea eNeCutie 91 unifiormitates compactaris, veriticarea Picdndu-se contorm STAS 9850-89, 6.1.2, Verificurea luerdrlor de compactare se face de etre personal stestat “apartinand unei institutt. unos laborator sau agent economic. conform “Normer meradologtce privind auoricarea laboratoarelor de incercart in conuiruetie™ pubhicata in Buletined ‘Constructiior ne 4 din 1996, autorizat pentru profilul geotehnic yi teren ce fundare (GIF Verifivirile compactirit se fie in urmatosrele fuze’ © inainse ve inceperea erecutier © pe ps © in sederes recente finale. 6.1.3. Prima verificare - aces Inainte Ue Incepetea evecuyper ~ se tace dupa pregdtirea amprize’ la cota din proiect st este premergatoare astemertt primulul strat. Fs ‘const in analiza viguala x rerenului nacural yi confrdntares cu stadtul geotchmic 9 se face de “Gtrereprezemuntiiconstructoruluiprovectantululbeneficiarufusimpreunavugeotebnicianul ‘dupa cum sa menqionat la ps 3.1. “Predtirea amprézei constructiet 6.1.4, Verificaiile pe parcursul execuyiet se fac periodic pe fiecare strat pus in lucrare » Veritivartle periadice const in asigurarea prev ederslor din prowet refertoare la calitatea rmaterialulut pus in opera, grosimes stratulut inainte de compactare 41 tehnologea ide execugie (numar de ireeert, vitezu de deplasare ete.) » Veriticarile pe tiecare sitar se tac prin lahoratorul de yantier in aodurile une: reyele “deeptunghislare sau tiunghiulure, asigurdndu-sedeterminari la odensitate conform prevederilor protectutuy Aceste verificdri urmarese daca 4 fost realtzat gradul de inpratect, Nuse poate rece la execuia uni stra dacd stratul vompactare prev’ precedent nu u tost vertical 91 gist corespunzator: Metada de veriicare este obligatoria aveea folositd in poligonl experimental 6.1.5, Venficarle finale. in sederea receptie. se fac pe intreaga inaljime a ucrarit sau pe etape dinainte stabilite duc lucrarea este de mari dimensiuni, Metoda de determinare si densititea punctelor de investigatie se stabilese in project 6.1.6. Receptia erase face le faa loculul de cdtre reprezentagpi beneficiarului. executantului, prowectantulut ide catre geotehnician pe baza tuturor verificarilr efectuate care intocmese un prices verhal de receplie ce se anexeaza la cartea constructet 6.2. Metode 2.2 Repararea ones bune cata a umplutritimpune un control opeativ a carui ez estate imp ul pena se putea interven n proceso ehnoogic Faerie aust uncle rapide de detrminarew umidai pBmlnrior 9 rrstadeterpagure obs determin ce se execu ape sane. ampria ur schniede air cat §1 in laboratonal6.2.2. O altd serie de determinari ca: greutatea specificd a rocilor. limitele de Dlasticitate, analiza granulometricd, rezistenta la forfecarc. modul de deformare edometrei tc. care nu au o legsturd imediatd cu controtul compactati. fac de obicei obiectul unor studii de laborator intreprinse in colaborare cu organizatia de proiectare. 6.2.3, Metodele de verificare @ compactarii urméresc sf arate in ce miser’ valoarca greutafi volumice in stare uscatd +, (stabilité prix inceredri Proctor si mengionats in protect) a fost realizata in condititle de santier Dupa obiectul pe care il au, metodele de verificare a compactarii pe santier se impart in dous categorit — metoue direete care se aplicd direct pe santier. asupra stratului compactat: + metode indirecte care se aplicd asupra unor probe uate din stratul eompactat si analizate in laboratorul geotehnic. 6.2.3.1, Metodele directe, din care fac parte metoda penetririi si metoda radiometric, sunt in general foarte rapide, rezuhatele objméndu-se in citeva minute, ceea ce oferd un mare avantaj prin aceea c4 ia acelagi interval de (imp si cu acelast personal se pot face mult mat multe probe - fri a deranja suprafata stratului compactat. Desi aceste ‘metode obliga la tararea aparatului prin constructia unor curbe etalon (realizate prin metode indirecte) care se diminueaza. in pare, precizia determinarit, prin marele numar de deverminari posibile ele sunt deosebit de utile in asigurarea unei verificdriitr-un mare numa de puncte de depistarea eventualelor zone stab compactate Determinarea greutajii volumice dup compactare. a pamdntului pus in operd se poate face direct pe santier prin metoda gropilor, care consid in extragerea si cAntatirea Cantitait de pint dintr-o groapa de forma prismatic evecutaté in stratul compactat 51 determinarea volumulut gropii. Greutatea volumica a materialulti compactat se calculeaza rin raportarea greutigii pAmamtului extras din groapa la volumul groy 6.2.5.2. Metodele indirecte, aplicate asupra unor probe luate din stratul compactat, ‘Sunt mai precise, dar necesité o deranjare a suprafefei de lucru, tar anlizele proprity-zise au © duraté de timp cuprinsé intre 1-8 ore Oorganizare eficienté controlutui compactari trebuie sé utilizeze ambele metode, rezultaiele objinute prin metode directe find verificate si precizate prin metode indirecte. in cele ce urmeazi se prezinti sumar céteva din metodele folgsite curent in construcyiile de pamant. - Determinarea greutii volutnice pe probe prelevate in tanfe din sondaje deschise (STAS 1913/15-75) . ~ Determinarea greutiii volumice cu folia de material plastic (STAS 1913/15-75) 4n acest caz se misoara voluraul gropii cu apa sau nisip monogranular ~Metode pentru determinarea gretiii volumice ri rar folosite sunt: dezlocuirea olumalui prin imersarea probei in mercur precum s extiagerea de monolyi din strat, (Caburi) carora I se poate masura volumt si greutatea ; Determinarea greutijii volumice prin misuratori rdiometrice executate in fora) GSTAS 1242/9-76), ~ Sondaje de penetrare staticl (STAS 1242/6-76) gpinda de penetrate dinamik cu com (astrocyani Tehnie” Ileativ C.159- 9), in i,9 ese prezenat un echipamens complet pent determinarea raid compact pe Santer (lana, ste, penetometn et) Fig. 9 Echipament pentru verificarea rapida pe santier a compacta vercaea compact erasanetelorrealate din materiale macrgranuare orang amocament) se pct ermere revues ool sc isp calibra pur determiarea ase 5 cezitenelor la compresane Ia terauamente ca volume Yur se tolsete meta ncertiior eu paca de compres. (STAS 8942330) Determtnares undtaj pamndnuriorse poate face pit tal mute metode, lasifeate up prepuce evidenpere« congo de ape wPintoda de etenninare ui rin scare rnetod chiice de dterminares um + hetodepisomerice de determinate mi mednde baste pe cinaea dros Pita balastu 9 anrcamente se folsetemetods usc pe 8. 7. MASURI DE TEHNICA SECURITATIL MUNCH La executarea compactirli terasamentelor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protecfia muncit in lucrarile de constructit mene > Norme republicane de protectia muneii aprobate de Ministerul Suinacaqii si Minster Mapetreu crim nr 60913475 cuss fee use pm Oe. 10/1977 21 Miser Mune 397 a Miniter Sandi T MinwserlNorme de provecia munci in atvtatea de const mona) eprobate de pd. fu on nr 1338/D in 99 12.1980 MC carat specie poeta inpren cu exestanl ee gr sabi decoman cord masuri specifice corespunzatoare, in vederea asigurarit condipilor de protecjia muncit.est ® oF zi ocr Fest Foe z seo ro any} wo et fn Fo i sy z (OAR Ap ION MCI] — ms aseodisne #1 Pa 9p HOH pn nes esi pant Hn ada yosesd 1 ay taemaa) wear c0, OTST OST-O0r Ree abelul ne. 1 Parametrii compactirii pentru cateva tipuri de piminturi gi utilajele recomandate m7 Tae aUTILAJE DE COMPACTARE Prestone aera preurt(p) [a v6 3s) 36) 33109] Tabel nr.2 iteza de Tuer () kmh 0) ve] 26 me I Rulouri metalice netede remoreate, statice on . [Carscterisiei ehnologice | Uniate Tipol sen en een de afacierisner ehnologice —[Unaie [Vipul masurs [ Usor | Mibene Grew ga Tome reutate Fad est (Q)) KN 5 30 cP 10 JCP 12 JAiber |Richier |oreucare rewrate est (QD) KN * * fara testQy kN 7s fo 120 |230 [Diamerrul ruloului D) fer 120 150 is = cu lest Q) Kn fico 4120 250 |300 [Lajimea ruloului (By fem 120 120 | unk de Fo (m) in fata ue incdrcarea specifica liniara (q){daNvem “in spe ue + fara Lest 2 25 3 aiae pera ~eu lest 33 a2 5 "fest Qyn) [KN , =cu lest (Quy) [KN rin paeuri p> _[at Tees de usta kant Rulouri vibratoare Wactare Rolouri metalie cu crampoane, satice KN restune jreutate fara lest (Q) ‘aracierisici nologies | Uniate lc ecu FORT [Mulocs [eww [Fee sa 5 ; | rears KN [po ao [a0 r_came pe un rand (n) - [Diametru ruiou vibrator (Dr) Tem 80 100 120 max, 180 [Arie sectiunsi cransversale jem 10 2 7. |Lajime rulou (B) em 100 120 120 | max. 200 Ipenira o cama (Ac) ‘oria perturbatoare (By [@aN_]2500- [1800-2500 ]1500- [1450-1650 iteza de Wena (WY kavn 25 25 25) 4000 1800 Rulouri (rofi) cu pneuri, tractate fFreeventa vibragti (f) ‘vibrimin [2400- [1800-2500 ]1500- [1450-1650 3600 1800 aracierisei tehnologice | Uniteie Tipul Ne wera de tuerd W) ram es__ [2 12 [eee misurs | Usor | Mylocu | Grev | Perew Rulouri vibratoare autopropulsae reutae Fi lest (Q) KN 0 so} 180 2 Caracienstici tehnologice Unite [Tipu ae reatae eu Test (Q2) KN Too] 250/450 100 misura [U30r [Millociu [Grew [Latime de cilindrare jem 210 260 330, 293 ireutate (Q) KN 10 40 60-80 amar de ogi ue 3 ol i ime rulourl we bP 2 2 [Dimensiani pear jel eo 90 ”ame OT OT Tap ST ah en foo s0 per pate emf 100 “racer ehnaloene [Ute ipl waar tc ame enndrare em [a0 720 Me a [Mito om ara penuTmaroae (Ph) Yaa] TSOOTIOOOO - 2500 Kronen as 7 ‘recvenja viorajit (f) 2400- TS00-1800 [Diamevrul alptt (D) em 70 0 3600 Spat econ AT eS TT eae Tear a aT fe inanea elu (D) cao 30-40 ”) Avansul Ia ficcare salt em 15-20 15-20 iteza de Tueru cu vibrate (0) [km/h 23 26 x6 [Numar de loviturt pe minut |lovemin [50-60 50-60 TTS aCe RIE aTOpOpATE. TEE NY Travers ehnolopRe —[Uriate [Tita ae oe a [RIES RSI reer fee fp Fiae brane sae WATT Oe 7 aT : : fai, 60% pe spate arsera mbes fume [eae RW Tene Te Ty OT RN PS 7m «fas ee faja, 60% pe spate) : oe ei [Dimensiunea placis jem 50x50 60x70 70x85 |80x90 | 100x]} imiea ruloular (BY fem bo ~ fata ss | + spate 5s pertrbaware (Pp Ton Ta000]50 [3000-9000 jumar rulouri (n) 5000 win tah bu | 2 “nen vraertiunrmn [s000 [sono |2600 2200 [300 = in spate buc 2 2 Vireza de deplasare (v mimin§ [715 [6-10 6-15 ]6-10 |5-6 ame compaciare en [200 0 care specific Tard 8 10. Co autortl earateriiilorrehnoogice de ma sus, sau cele Tate din eaten esti@) cehmic u musinn de vompactt se eesti cleus Unance prelmiare din noma ~ faja ldaNiem [36 54 € 29-1/91. peninu alegerca utilajubut de compactare = spate aanicm [54 2 care peated Tae jes aariem [45.5 ess = fat Nien |o8 58 = spate aa Tears a ites 1 16 16 = viteza TL 6 a6 = itera I 0 0 ~~ Viteza IV 6,0 6.9 ese Frick Progen Bro [ropes aeCaracteristcile tehnice ale unor compacioare eu pneu (Caraeteristicle tehnice ale unor compactoare vibratoare Tabetut 3 Tabelul 4 Te” | ae | sashes | ae | te “ me confi] ™ | “pw eae = wows [one [ow «= |» fw fw Po “ mT aie oH 4 ww Pow | os tH Taare : ea ae 95Caracteristiile tebnice ale unor compactoare atice cu erampoane Tabelut $ ts ese ‘ test | Tone wee semen Paes [oe seep fox [ows [oom free a t